Plen
Ședința Senatului din 29 aprilie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.58/11-05-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 29-04-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 29 aprilie 2009

8. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială (L96/2009) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 4 mai a.c.)
 
consultă fișa PL nr. L96/2009

Domnul Alexandru Pereș:

................................................

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială.

Termen de adoptare tacită - 18 mai 2009.

Suntem în fața unei legi organice.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Din partea Guvernului, a inițiatorilor, participă domnul Valentin Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Măsurile propuse în prezentul proiect de lege se adresează unui grup-țintă format din persoanele cele mai afectate de consecințele imediate ale crizei economice, persoanele care și-au pierdut deja locul de muncă sau care sunt supuse riscului de a și-l pierde.

În contextul actualei crize economice și financiare, prin proiectul de act normativ sunt propuse măsuri de natură să vină în sprijinul angajatorilor și salariaților, în sensul că, pentru o perioadă de până la trei luni în cursul anului 2009, indemnizațiile de minimum 75% acordate în condițiile Codului muncii în perioada de încetare temporară a activității, plătite din fondul de salarii, nu sunt asimilate veniturilor salariale și nu sunt impozabile în înțelesul impozitului pe venit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Sprijinul care se acordă angajatorilor, prin măsurile propuse, va preveni creșterea numărului de șomeri și va contribui la prevenirea unor eventuale perioade de recesiune.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în raportul comisiei.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule secretar Alexandru Mocanu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Obiectul de reglementare al acestei ordonanțe de urgență a Guvernului este cel pe care l-a prezentat reprezentantul ministerului și, cu permisiunea dumneavoastră, n-am să-l mai repet.

Vreau să adaug doar că acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și a primit, de asemenea, avize favorabile de la Comisia pentru egalitatea de șanse, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, iar comisia noastră a întocmit un raport favorabil, cu amendamente, pe care-l supun aprobării dumneavoastră.

Fac mențiunea că raportul a fost adoptat cu unanimitatea voturilor colegilor prezenți, că legea, prin caracterul ei, este o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt întrebări?

Nu sunt.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Varujan Vosganian.

Microfonul central este al dumneavoastră pentru scurt timp.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Aș vrea, în primul rând, să clarificăm o chestiune legată de conținutul acestui act normativ, și fac această subliniere pentru că atât prezentarea făcută de Guvern, cât și prezentarea preaonorabilului nostru coleg, din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, au încercat să escamoteze acest lucru.

De fapt, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2009 nu este o ordonanță de protecție socială în majoritatea sa, este o ordonanță de urgență care naște o nouă birocrație.

De fapt, preocuparea de fond a guvernanților este legată de crearea unor comitete sectoriale și acordarea către aceste comitete sectoriale de drepturi diferite, neverosimile în perioada pe care o trăim, dar foarte plauzibile în condițiile în care Guvernul, pus în fața unor măsuri severe pe care le ia în domeniul bugetar - și asupra justeții cărora ne vom exprima cu ocazia moțiunii de cenzură -, trebuie să câștige bunăvoința sindicală și patronală.

De aceea, mi se pare titlul cu totul nepotrivit pentru conținutul acestui act normativ.

Acum trecem la conținutul său.

Într-adevăr, în debutul acestui act normativ se menționează faptul că, pentru persoanele care sunt în pericolul de a fi disponibilizate, bugetul vine cu o anumită susținere, anume: să nu fie disponibilizate, ci să poată fi plătite cu un salariu, eventual mai mic, de numai 75%, dar bugetul statului renunță la contribuția la asigurările sociale.

Grupul parlamentar al PNL are două puncte de vedere în această privință.

Cel dintâi se referă la situația șomajului din România.

Dacă anul trecut am avut o primă perioadă, din luna ianuarie până în luna octombrie, când am avut o stare de veghe cu privire la criză, între octombrie și decembrie am asistat efectiv la o criză financiară, la o crispare pe piețele bancare.

Începând cu luna ianuarie, am început să internalizăm cauzele acestei crize care a venit din exterior odată cu piețele financiare, anume criza financiară a dus la restrângerea producției, restrângerea producției a dus la restrângerea consumului și restrângerea consumului devine, la rândul său, cauză pentru restrângerea producției.

Acest lucru se vede cel mai bine în industria locuințelor, în industria automobilelor, în industria oțelurilor și în industria chimică.

În a doua perioadă a anului vom asista la o nouă etapă a crizei, etapa cronică, în care aceste cercuri vicioase producție-consum se vor agrava și va începe dimensiunea crizei pe piața forței de muncă.

Tema de fond a acestui an va fi, într-adevăr, ocuparea și, în această privință, noi, reprezentanții PNL, care socotim că numai o forță de muncă respectată, calificată poate susține dezvoltarea economică, suntem de acord cu o măsură care pe termen scurt poate menține forța de muncă și care poate asigura o minimă protecție.

Așadar, în principiu, noi suntem de acord cu această măsură, însă, stimați colegi, a pune alături această inițiativă a Guvernului de a reduce contribuțiile pentru cei care nu muncesc și a crește contribuțiile pentru cei care muncesc, pe noi, pur și simplu, ne consternează.

De la 1 ianuarie 2009 dumneavoastră ați majorat contribuția la asigurările sociale pentru cei care muncesc, iar acum ne propuneți să anulăm contribuțiile pentru cei care nu muncesc.

De fapt, dumneavoastră ce vreți, să depășim criza sau să ne complăcem în criză? Dumneavoastră doriți să facem cobaltoterapie sau doriți să ne însănătoșim?

Cum puteți să priviți în același timp în ochi pe cel care muncește și să-i spuneți patronului: "pentru cel care muncește, ai să plătești mai multe contribuții", și să-i spuneți celuilalt: "pentru cel care stă, ai să plătești mai puțin".

Păi, stimați colegi, dacă noi finanțăm statul, adică și statul instituțional, și statul fizic, și penalizăm muncă, altminteri decât să mergem de-a-ndăratelea, ca racul, ce altceva credeți că am mai putea să facem?

A doua temă legată de acest lucru, și pe care PNL o susține în contrapondere, este stimularea inițiativei.

Păi dumneavoastră, în același timp, vreți să-i finanțați pe cei care sunt salariați și îi condamnați la șomaj pe patronii salariați ai microîntreprinderilor.

Astăzi noi votăm asta, iar cu o zi înainte ne-ați spus să mărim impozitul microîntreprinderilor, venind cu o explicație care, la rândul ei, e în registrul halucinant al acestei măsuri: ne-ați spus că în Franța așa este.

În Franța companiile sub 1.500 de euro nu plătesc, stimați colegi, impozit forfetar, la anul nu vor mai plăti cele sub 15 milioane de euro, iar peste doi ani or să-l scoată de tot.

Francezii s-au smerit și și-au dat seama că au făcut o greșeală.

Este drept că România a fost cam cu un secol în spatele Franței.

Haideți, măcar o dată, să mergem și noi umăr la umăr cu Franța și să recunoaștem și noi că este o măsură greșită.

Ați mai dat exemplul Ungariei.

Ungaria este prietena noastră și avem și un tratat care a fost chiar condiție pentru aderare la NATO, dar dumneavoastră știți că Ungaria, anul acesta, riscă să aibă o scădere de PIB de până la 10%, ca și Ucraina? Acesta este exemplul pe care trebuie să îl urmăm noi? Și Ungaria va renunța la impozitul forfetar.

Dumneavoastră condamnați la șomaj, fără niciun fel de protecție, oameni care au frizerii, au buticuri, au sifonării și care ar trebui să aducă bani de acasă ca să reziste financiar.

Stimați colegi, Sursa este legată de investiții.

Eu nu vreau acum....

Vă rog să nu mai faceți semne.

Vorbesc rar, cam o dată pe săptămână.

Dați-mi această satisfacție.

Suntem la dezbateri generale și nu există altă limită în timp decât dacă dumneavoastră veți spune că eu sunt în afara subiectului, dar dacă asta este în afara subiectului, atunci subiectul este în altă parte.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, Sunt de acord cu dumneavoastră, dar am o singură rugăminte.

Nu ne certați tare! Aveți posibilitatea la moțiunea de cenzură.

Vă rog frumos, haideți să ne referim la ordonanță.

Certați Guvernul dacă vreți, dar nu pe noi.

Domnul Varujan Vosganian:

Eu nu cert Guvernul.

Guvernul se pune în astfel de situații, pentru că nu eu am făcut această inițiativă legislativă.

Stimați colegi,

Investițiile sunt soluția.

Uitați-vă pe execuția bugetară a primului trimestru: investițiile pe primul trimestru sunt la mai puțin de o zecime din investițiile pe întregul an.

Astfel încât eu zic așa: dacă dumneavoastră doriți să aveți o prioritate, aceasta nu se face finanțând șomajul, ci finanțând munca.

Noi suntem de acord să votăm astfel, dar mai adăugați dumneavoastră câteva pagini în care să ne spuneți cum îi răsplătim și pe cei care muncesc, nu doar pe cei care stau.

Dar să vedem cum îi răsplătiți dumneavoastră pe cei care muncesc, aceasta este acum partea a doua.

Noi așteptam să o faceți în sensul muncii, dumneavoastră o faceți în sensul birocrației.

Exact ce ne trebuia nouă acum! Să plătim de la buget secretariate tehnice ale comitetelor sectoriale pe ramură, să le dotăm cu bunuri aflate în proprietatea statului, asta este grija noastră astăzi.

Noi nu putem să dăm calificări personalului, nu putem să aducem standardele naționale la nivel european decât dacă înființăm secretariate tehnice?!

Stimați colegi,

Opinia noastră este că acest act normativ este o dovadă în plus că dumneavoastră încă bâjbâiți în ceea ce privește reforma.

De aceea, suntem de acord să votăm cele două articole care se referă la susținerea pe trei luni a celor care sunt în pericol de a fi dați afară, pentru că în acest fel se păstrează o forță de muncă calificată, dar nu putem vota această lege care finanțează statul jos, și nu finanțează munca.

Vă rugăm să veniți urgent cu măsuri prin care să-i ajutăm și pe cei care angajează personal, să nu finanțăm tot felul de secretariate și să le dotăm cu sedii, invocând, fără să fie cazul, Uniunea Europeană.

Stimați colegi, Numai munca ne scoate din criză.

Așadar, ajutați românii să muncească și respectați pe cei care au inițiativă.

Acesta este mesajul Grupului parlamentar al PNL. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumim.

Mulțumim pentru acest mesaj deosebit de substanțial.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dumitru Oprea.

Poftiți la microfonul central.

Încet, încet să nu vă împiedicați.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Dumitru Oprea:

Nu mă împiedic nici de cele spuse, nici de treptele atât de mici.

Nu o iau drept o provocare, dar, la acest punct, chiar aveam de gând să intervin.

Nu pot să nu prezint o replică a Grupului parlamentar al PD-L vizavi de cauza unor soluții pentru perioade foarte scurte de redresare financiară.

I-aș întreba pe diriguitorii guvernării de până în decembrie 2008 cum își explică dumnealor că din peste 600 de mii de afaceri doar 2.000 dintre acestea asigurau aproape 90% din venituri din impozit pe activitatea unor astfel de afaceri.

Peste 230.000 de afaceri sunt abonate la pierderi de ani de zile.

Am avut interpelare în Parlament, adresată, de fapt, Ministerului Finanțelor Publice, știind că măsura trebuia luată anterior, Gărzii Financiare și ANAF-ului.

Cum de este posibil ca în raportările financiare din anii 2007 și 2008 să fie sute de miliarde avansuri spre decontare, iar acum, pe norme europene, s-au dus în conturile de debitori, care sunt tot sute de miliarde, neimpozitate în vreun fel.

Nici cinci bani impozit!

Vreți să vedem cauzele pentru care în visteria actualului Guvern nu există bani? Sunt cu duiumul.

Or, a face numai declarații de dragul de a face una pe săptămână, parcă pe vremuri era "Una pe zi", a lui Matty, nu este corect.

Sunt indignat când un om care a condus economia și finanțele României poate acum să fie atât de neeuropean prin a doua propunere referitoare la Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților.

Dragi colegi, Dragi senatori, Am adresat Ministerului Educației, Cercetării și Inovării o întrebare, minister care a răspuns corect.

Ce facem, pentru că în Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul European, în vara anului 2008, când dumneavoastră ați fost la guvernare, s-a votat Raportul de recunoaștere a calificărilor profesionale ECVET, iar aceste calificări profesionale trebuie să aibă un cadru european.

Ceea ce s-a propus acum în Europa este mai mult decât pionierat, pe care trebuie să-l facă toate țările.

La capitolul acesta este un răspuns foarte firesc.

Din 2012 facem parte din rețeaua calificărilor europene.

În aceste condiții comitetele sectoriale sunt obligatorii.

Felicitări celor care s-au grăbit să vină cu astfel de inițiative, chiar dacă unele dintre ele mai pot fi ușor amendate - există posibilitatea aceasta, pentru că decizională este Camera Deputaților.

Altfel, ambele subiecte dau dovadă de racordare la ceea ce îi trebuie României ca țară membră a Uniunii Europene. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc. (Domnul senator Varujan Vosganian solicită să ia cuvântul.)

Un moment.

Vă voi da cuvântul.

Dacă aveți o problemă cu domnul senator Oprea, vă rog să o rezolvați afară, pe hol.

Un moment. (Discuții în sală.)

Ați luat cuvântul, domnule senator.

Vă consult dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare dorește să ia cuvântul cineva.

Doamna senator Doina Silistru, vă rog.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Doamna Doina Silistru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să-l asigur pe domnul senator Vosganian că o cobaltoterapie aplicată atunci când trebuie și cum trebuie duce întotdeauna la supraviețuire în cele mai multe cazuri.

Cred că este valabil și în situația în care ne aflăm.

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Mocanu pentru scurte precizări.

Vă rog, microfonul 10.

Domnul Valentin Mocanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Nu aș vrea să intru foarte mult în detaliu, dar ceea ce vreau să spun este că, prin acest proiect de lege, Guvernul nu caută să câștige bunăvoința unui grup sau unui alt grup de cetățeni ai României, chiar dacă ei sunt reuniți în sindicate sau patronate, ci Guvernul a încercat să găsească răspunsuri pentru preocupările acestora.

Această facilitate de a acorda o deducere a impozitului pentru plata unei indemnizații de către angajator a venit ca o solicitare chiar din partea angajatorilor, și în special a celor care sunt preocupați de a menține legătura cu forța de muncă pe o perioadă dificilă pe care o traversează România din punct de vedere economic sau financiar.

În legătură cu comitetele sectoriale, ceea ce am propus prin proiectul de lege nu vine neapărat ca un răspuns la o cerere formulată de Uniunea Europeană printr-un raport sau printr-un alt demers făcut de aceasta.

Sigur că da, este obligatoriu să ne aliniem la modul în care funcționează Uniunea Europeană și din punctul de vedere al politicilor de ocupare, dar vine, mai ales, ca un răspuns la această nevoie.

Domnul senator Vosganian făcea apel ca în această perioadă să fim cu toții preocupați de ceea ce înseamnă politici de ocupare, iar răspunsul nostru este în acest sens.

Preocuparea noastră pentru politicile de ocupare astfel încât ele să fie și eficiente se materializează chiar prin această măsură.

Susținerea activității comitetelor sectoriale, în fapt susținerea parteneriatului dintre reprezentanții salariaților și ai angajatorilor în domeniul politicilor de ocupare, inclusiv în domeniul politicilor de formare profesională, reprezintă pentru Guvernul României răspunsul la nevoia unei politici de ocupare coerente.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul, pentru un minut, domnului senator Varujan Vosganian. Microfonul 3.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimate domnule coleg, Iată răspunsul la întrebarea dumneavoastră.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice în anul 2007, 2.000 de persoane juridice au asigurat peste 85% din veniturile publice, este informația pe care ați reluat-o.

Eu vă arăt realitatea de la ANAF.

La nivelul anului 2007, numărul celor ce au asigurat aceste venituri, 85%, a fost de peste 100 de ori mai mare.

La nivelul anului 2008, 52% din veniturile publice au fost aduse de peste 10.000 de contribuabili mijlocii și mari, adică 9.000 mijlocii și 1.273 mari, iar 48% din veniturile publice au fost asigurate de contribuabilii mici cu cifra de afaceri sub un milion de euro.

Rezultă că peste 6.000 de contribuabili mici contribuie cu circa 48% din veniturile bugetului general consolidat, reprezentând aproximativ jumătate din veniturile statului.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Un moment. (Domnul senator Paul Ichim solicită luarea cuvântului.)

Din partea Grupului parlamentar al PNL au fost luări de cuvânt.

Domnule senator, vă voi da cuvântul la susținerea amendamentelor respinse, atunci puteți completa și cu ceea ce ați vrut să spuneți acum.

Suntem în fața unui raport de admitere cu amendamente admise în anexa nr. 1 și amendamente respinse în anexa nr. 2.

Vă consult dacă la amendamentele respinse din anexa nr. 1, primul amendament, propus de membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, se susține amendamentul. Nu.

Amendamentul 2.

Domnul senator Paul Ichim.

Vă rog, microfonul 1.

Domnul Paul Ichim:

Domnule președinte, Stimați colegi, Am înțeles foarte bine ce a prezentat reprezentantul Guvernului și mă întreb de ce nu s-a acceptat acel amendament.

Să explic despre ce este vorba.

Având o discuție cu patronatul și cu sindicatele din ramura siderurgică, deci unități cu foc continuu, dânșii au prezentat o particularitate a activității.

Ei nu pot închide activitatea temporar.

A închide un furnal... este mai scump de a-l reporni decât de a-i limita activitatea.

Deci ei ce pot face? Nu închid unitățile cu foc continuu, ci le reduc temporar activitatea.

De aici a venit acel amendament.

Amendamentul a fost gândit pentru egalitate de șanse și pentru o atitudine nediscriminatorie față de oamenii care își limitează activitatea.

Aceasta este părerea mea.

Eu nu înțeleg de ce, dacă tot avem o atitudine pentru o situație de criză, limitată, anul acesta înțelegem că a intervenit criza, asta este, de ce să discriminăm o anumită categorie de angajați, cei care lucrează în unitățile cu foc continuu.

Eu îmi susțin în continuare amendamentul.

Era vorba doar de reducere temporară la cei din unitățile cu foc continuu, la un moment dat.

Nu se regăsește în art. 52 din Codul muncii, Legea nr. 53/2003, acolo se specifică "numai pentru întreruperea temporară", și vom vedea dacă nu putem face și acolo o modificare în acest articol la această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Pe procedură, domnul senator Gheorghe David.

Microfonul central.

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Aș vrea să ridic o chestiune de tehnică legislativă la acest amendament, nu la conținutul lui, nu la amendamentul propus de domnul senator Paul Ichim, ci legat de faptul că este un proiect de lege care se dezbate în cele două Camere ale Parlamentului.

În mod normal, după câte știu - și aș vrea, dacă se poate, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să se pronunțe -, orice amendament poate fi depus de senator în Senat și de către deputat în Camera Deputaților, mai ales că acest proiect de lege se discută în Senat, ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Din ceea ce știu, deputatul are posibilitatea să depună amendamente sau să facă modificări în Camera din care face parte.

Este mai mult o întrebare și o clarificare pentru noi pentru ceea ce urmează.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte Toni Greblă, dacă vi s-a adresat întrebarea, vă rog să răspundeți.

Lămuriți-ne dacă avem posibilitatea, într-adevăr, să depunem amendamente noi la Camera Deputaților, și deputații la Senat.

Domnul Toni Greblă:

Este incontestabil, în temeiul regulamentului și al altor acte normative, că senatorii și deputații au inițiativă legislativă.

Verificând acest aspect care apare pentru prima dată, dacă un deputat poate să depună și să susțină un amendament în timpul inițiativei legislative la cealaltă Cameră, răspunsul este dificil de dat și, după părerea mea, este rolul Comisiei pentru regulament să clarifice acest aspect.

Verificând textele care sunt astăzi în vigoare, nu există argumente suficiente nici pentru a considera că unui deputat îi este interzis să depună și să susțină amendamente la Senat, dar nici soluția inversă nu se susține în totalitate pe textele de lege.

Există puternice argumente în a considera că, dacă un parlamentar are o propunere legislativă, pe principiul cine poate mai mult, poate și mai puțin, acela poate susține și amendamentele în cealaltă Cameră.

Dar, în același timp, și Guvernul poate avea inițiativă legislativă și, în timpul dezbaterilor, el nu poate propune amendamente în niciuna din Camerele sesizate succesiv.

Astfel încât, pe textele actuale, nu avem suficiente argumente pentru a considera că un deputat, de exemplu, poate să depună și să susțină un amendament în Senat.

Pe de altă parte, în acest vid legislativ, până când Comisia pentru regulament ne va face propunerile corespunzătoare, pot fi adoptate, în opinia mea, ambele variante, fără a considera că, și într-un caz, și în celălalt, încălcăm regulamentul.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Imediat.

Sigur, mai avem un subiect pentru Comisia pentru regulament și e bine de reținut pentru stenogramă, da?

Să le dăm de lucru colegilor să ne lămurească în această problemă.

Domnul senator Emilian Frâncu, apoi domnul senator Necula. Microfonul 2.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doream doar o mică precizare în sprijinul amendamentului propus de colegul meu, și cu această ocazie am putea epuiza și discuțiile referitoare la primul amendament făcut de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Aș ruga, dacă se poate, pe cei care ar putea să-mi răspundă, ori reprezentantul Guvernului, ori...

Domnul Alexandru Pereș:

Domnul senator, vă rog să nu induceți în eroare.

Eu am întrebat: amendamentul 2, da? Și nu ați răspuns.

Cu discuția dumneavoastră nu mă întoarceți la amendamentul 1, pentru că vă întrerup cuvântul.

Vă rog mult, produceți confuzie.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Nu. Problema mea este cum se face distincția asupra unui termen: întreruperea totală sau parțială a activității.

De ce? Pentru că, exact cazul precizat de colegul meu, referitor la metalurgie, Codul muncii reglementează - ca explicație - în art. 52, dar nu face distincție între faptul că o întreprindere își întrerupe activitatea sau își reduce activitatea.

A reduce activitatea, cum s-ar înțelege per ansamblu, este o acțiune prin care ai o activitate mai mică și disponibilizezi niște muncitori, pe când a întrerupe activitatea înseamnă că, pur și simplu, o perioadă de timp nu mai lucrezi.

În siderurgie, ca în alte domenii, se întâmplă același lucru.

De aceea, cred că este importantă, oarecum, această precizare.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Marius Necula. Microfonul 3.

Domnul Marius Gerard Necula:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt cel care a inițiat amendamentul la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, votat în unanimitate.

Nu am vrut să mă refer la acest amendament și am fost de acord ca, pe procedură, să se treacă la amendamentul 2, pentru că, din punctul meu de vedere, explicația pe care a dat-o comisia, respingând amendamentul, este suficientă.

Dați-mi voie să fac referire la această explicație.

Cazurile de suspendare a contractului de muncă din inițiativa angajatorului sunt reglementate de art. 52 din Codul muncii, fără a distinge între întrerupere temporară sau parțială de activitate, iar, în final, se spune foarte clar că "amendamentul ar fi un exces de reglementare".

Mie îmi place să cred că este posibil ca și în cazul în care s-a menționat mai devreme, pe care l-am invocat și eu, acela al unităților cu foc continuu cum este cazul SIDEX, să se aplice ordonanța Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la punctul 2, anexa nr. 2, amendamente respinse, precizându-vă că dacă votați apăsând tastele 1-4... (Discuții.)

Domnul Emilian Valentin Frâncu (din sală):

Guvernul vrea să facă observații!

Domnul Alexandru Pereș:

Poftiți?

Este un amendament respins.

Da, sigur, aveți dreptul.

Domnul secretar de stat, Valentin Mocanu.

Microfonul 10.

Domnul Valentin Mocanu:

Am înțeles că mi se cere un răspuns și sunt dispus să prezint punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog să răspundeți, dacă așa ați înțeles.

Domnul Valentin Mocanu:

Art. 52 și art. 53 din Codul muncii sunt cuprinzătoare în materie, iar modul în care s-au aplicat prevederile acestora până în prezent nu a făcut nicio deosebire între întreruperea temporară totală sau reducerea activității, între dreptul angajatorului de a acorda indemnizația de până la 75% unei persoane, mai multor persoane sau tuturor angajaților pe o perioadă de timp delimitat.

De aceea, și noi considerăm că a adăuga în text ar reprezenta doar o reglementare excesivă și propunem aprobarea amendamentului așa cum a fost adoptat de comisie.

Vă mulțumesc.

Domnul Alexandru Pereș:

Adică respingerea amendamentului...

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la punctul 2, anexa nr. 2, amendamente respinse.

Dacă votați apăsând tastele 1-4, sunteți de acord cu amendamentul, dacă votați apăsând tastele 1-2, sunteți împotriva amendamentului.

Am făcut această precizare pentru a nu greși.

Cine este pentru amendament votează apăsând tastele 1-4, cine este împotriva lui votează apăsând tastele 1-2.

Vă rog să votați.

Cu 19 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul fost respins.

Amendamentul 3.

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Dar cine este inițiatorul?

Domnul Alexandru Pereș:

Nu știu cine este inițiatorul, dar poate ne lămurește comisia.

Domnul Ion Ariton:

Nu avem inițiator...

Domnul Alexandru Pereș:

Nu avem inițiator?

Păi cum a apărut amendamentul?!

Domnul Ion Ariton:

Nu. Nu este inițiatorul în sală.

Domnul Alexandru Pereș:

Bun.

Mulțumesc.

Veți lămuri cine este inițiatorul, mai târziu, cu domnul senator Vosganian.

Votul pe raport și votul final se vor da în ședința de luni, 4 mai 2009, între orele 17.00 și 18.00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 2 martie 2021, 17:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro