Plen
Sittings of the Senate of May 11, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.66/21-05-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-04-2020
02-04-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 11-05-2009 Printable version

Sittings of the Senate of May 11, 2009

10. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori:

 

- DUPĂ PAUZĂ -

Ședința a reînceput la ora 18.10.

 
Valentin Gigel Calcan

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi,

Intrăm în ultima parte a ședinței de plen de astăzi - întrebări, interpelări și răspunsuri primite din partea Executivului.

Vă rog să luați loc în sala de ședință.

Îi ofer cuvântul domnului senator Valentin Calcan - Grupul parlamentar al PD-L, pentru a prezenta o întrebare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, se pregătește domnul senator Viorel Arcaș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu o întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice.

Domnule senator Calcan, aveți cuvântul.

 

Domnul Valentin Gigel Calcan:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Obiectul întrebării mele se referă la situația infrastructurii școlare și îi este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovației.

Stimată doamnă ministru, Unul dintre obiectivele programului de guvernare în ceea ce privește capitolul educație se referă la investiții în infrastructură, dezvoltarea campusurilor școlare și studențești, reabilitarea școlilor, construirea de noi săli de sport și grădinițe.

La capitolul infrastructură, programul de guvernare menționează dezvoltarea de campusuri școlare integrate pentru educația de bază, complementară și continuă și reabilitarea școlilor.

În acest sens, vă solicit, stimată doamnă ministru, să-mi comunicați care sunt măsurile pe care Ministerul Educației, Cercetării și Inovării intenționează să le adopte în ceea ce privește programul investițional pentru unitățile școlare din județul Dâmbovița.

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Viorel Arcaș

Îi ofer cuvântul domnului senator Viorel Arcaș - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, doar cu două întrebări din cele cinci.

Vă rog, domnule senator Viorel Arcaș.

 

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea îi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, și se referă la impozitul forfetar, în principal.

Știți bine că, la ora actuală, avem cozi imense la Registrul Comerțului.

Domnule ministru, Care apreciați că va fi efectul impozitului forfetar până la sfârșitul anului, calculat în procent de creștere la veniturile stabilite în bugetul consolidat, respectiv calculat în valoare absolută?

Care este valoarea veniturilor încasate pe primul trimestru al acestui an și care este procentul de creștere sau de scădere a încasărilor bugetare pe primul trimestru al acestui an, raportat la primul trimestru al anului trecut.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Emilian Valentin Frâncu

Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog să specificați care sunt cele două întrebări, domnule senator.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare îi este adresată domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național.

Domnule ministru, În comuna Câineni, sat Câinenii Mici, există două biserici cu hramul "Sfinții Voievozi", biserica parohială și, respectiv, "Sfântul Nicolae", biserica filială, declarate amândouă monumente istorice, unde au început, de circa 6-8 ani de zile, lucrări de restaurare.

Aceste biserici sunt valori de neprețuit ale patrimoniului cultural vâlcean, și nu numai, fiind reprezentative pentru lăcașurile de cult din Țara Loviștei, deoarece sunt singurele din această zonă construită după modelul celor moldovenești.

Mai mult, Episcopul Calinic al Argeșului a scris pe Sfânta Evanghelie de la Biserica "Sfinții Voievozi": "Am găsit la Câineni Voronețul Moldovei".

Din păcate, lipsa fondurilor a generat stagnarea lucrărilor de reabilitare, acestea primindu-se, în ultimii ani, doar sporadic, și există pericolul ca tot ce s-a făcut până acum să se degradeze iremediabil.

Aceeași problemă este valabilă și pentru solicitarea de sprijin din partea enoriașilor din Parohia Stoilești, referitor la Biserica "Sfinții Arhangheli", sat Stănești.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați în ce măsură ministerul pe care-l conduceți se poate implica în alocarea, în continuare, de fonduri pentru repararea acestor biserici sau dacă puteți să le prindeți într-un program cultural mai amplu.

Emilian Frâncu, senator PNL de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

Pot da citire și celei de-a doua întrebări, domnule președinte?

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Vă mulțumesc.

A doua întrebare îi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, iar obiectul ei este legat de neîncasarea amenzilor contravenționale rămase definitive.

Foarte multe amenzi contravenționale rămase definitive prin necontestare în justiție ori prin efectul hotărârilor judecătorești rămân neîncasate și nimeni nu pare preocupat de acest lucru.

Asta în timp ce toată lumea se plânge că în bugetul național și în bugetele locale nu sunt suficienți bani într-un an de criză.

Citim în presă despre prostituate care au devenit campioane mondiale la amenzi primite și neplătite, iar acestora li se adaugă tot felul de alte persoane amendate, din alte motive, care se încadrează perfect în situația descrisă mai sus.

Una dintre justificările invocate pentru neîncasare este că amenda este dată în județul X și încasarea trebuie făcută în județul Y, unde domiciliază persoana în cauză, iar funcționarii Fiscului din județul de domiciliu nu reușesc să urmărească debitorul și să-l execute silit.

Aș dori să aflu punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu această situație și, evident, ce soluții concrete ați putea avea în vedere pentru soluționarea ei.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Emilian Frâncu, senator PNL de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Cseke Attila Zoltán

Îi ofer cuvântul domnului senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea îi este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Stimate domnule ministru, În programul de guvernare al actualului Executiv s-a prevăzut refacerea a 5.000 kilometri de drumuri naționale la nivel calitativ european.

Starea drumurilor din județul Bihor și a drumurilor naționale, în primul rând, este sub orice critică și, practic, toate aceste artere având prescurtarea de DN sunt impracticabile.

DN 76 cuprinde o porțiune de 101,32 kilometri, cu punct de plecare municipiul Oradea, trecând prin localitățile Răbăgani, Beiuș și Lunca, până la limita județului Arad.

Din informațiile mele, pentru modernizarea acestui drum a existat un proiect tehnic întocmit în timpul mandatului fostului Executiv.

Județul Bihor, cât și acest drum național, nu trebuie neglijate sau defavorizate doar pentru că județul are altă conducere decât coaliția majoritară aflată la guvernare în prezent.

DN 76, pe ruta Oradea - limita județului Arad, cu prelungire până la Deva, este o arteră intens circulată care trebuie să răspundă calitativ cerințelor pe care le presupune o asemenea categorisire de drum național.

Astăzi, din păcate, acest drum național nu mai corespunde acestor cerințe și oferă multiple surprize călătorului care se încumetă să folosească această arteră, sperând că va avea parte de un anumit confort în deplasarea sa.

Vă rog respectuos, domnule ministru, să-mi oferiți detalii asupra stadiului demersurilor urgente care trebuie întreprinse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru reabilitarea DN 76, pentru ca județul Bihor să nu devină un județ izolat al României.

Solicit răspuns în scris și oral.

Attila Cseke, senator al Grupului parlamentar al UDMR.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Dumitru Oprea

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, cu o întrebare adresată Agenției Naționale de Administrare Fiscală, se pregătește domnul senator Ion Rotaru - Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 

Domnul Dumitru Oprea:

Obiectul și motivarea întrebării este fiscalitatea.

Domnule președinte,

De câțiva ani buni, în România se încearcă informatizarea administrației publice, inclusiv a celei fiscale.

Au fost făcuți pași importanți în această direcție, însă rămân multe activități neacoperite sau multe dintre soluțiile găsite nu sunt dintre cele mai inspirate.

Pentru a avea o rată de acces cât mai mare la serviciile electronice ale administrației fiscale, nu este necesară numai mediatizarea lor, ci și măsuri care să stimuleze contribuabilul să le folosească pentru depunerea declarațiilor și plata obligațiilor către stat.

Din păcate, astfel de măsuri se lasă așteptate.

Mai mult, în această perioadă se depun declarațiile de venit ale persoanelor fizice, invitate să folosească sistemul electronic, dar foarte puține sunt cele care dau curs invitației.

Având în vedere eforturile unei astfel de acțiuni, în primul rând, ele trebuie să suporte costul de achiziție al certificatului digital - în paranteză spus, este de aproximativ 100 euro.

Este normal să fie plătite anumite servicii ale autorității fiscale, dar, totuși, pentru persoanele fizice este mult prea mare costul și nu poate fi recuperat, așa cum se întâmplă în cazul firmelor.

Mai mult, certificatul digital trebuie achitat pe un singur an, an de an se plătește pentru actualizarea certificatului digital.

În al doilea rând, contribuabilii din București trebuie să se deplaseze pentru a-și ridica certificatul digital, iar ceilalți trebuie să aștepte să-l primească într-o formă sau alta, timp în care ar putea expira perioada de depunere a declarațiilor de venit, știți că mai avem la dispoziție doar câteva zile.

Toate aceste aspecte constituie premisele unui eșec al sistemului, ceea ce nu este de dorit.

Utilizarea serviciilor electronice reprezintă un avans tehnologic, un pas făcut în favoarea contribuabililor, numai că trebuie să fie în folosul lor, și nu o sursă suplimentară de tensiune în relația cu Fiscul.

Ca urmare, domnule președinte, vă rugăm să ne comunicați:

  1. Acțiunile pe care le veți întreprinde pentru stimularea utilizării serviciilor electronice de către contribuabilii persoane fizice.
  2. Ce proceduri considerați că ar fi necesare pentru crearea unui sistem ușor de utilizat pentru orice persoană, cu costuri cât mai reduse sau chiar zero. LI>De asemenea, vă solicităm să ne transmiteți, la sfârșitul perioadei de depunere a declarațiilor de venit, numărul celor înregistrate on-line, pe județe.

Solicit răspuns în scris.

Senator Dumitru Oprea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Ion Rotaru

Dau cuvântul domnului senator Ion Rotaru - Grupul parlamentar al PD-L, o întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Ion Rotaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru, În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea și restituirea diferențelor de curs valutar pentru sumele în valută depuse de cetățenii români în contul Băncii Române de Comerț Exterior - SA, aprobată prin Legea nr. 634/2001, cetățenii români care au depus sume în valută, provenite din salarii, erau îndreptățiți să li se restituie sumele nedecontate până la data intrării în vigoare a ordonanței, respectiv 26 august 1998.

Deși mulți dintre aceștia au solicitat restituirea sumelor depuse în termen legal, nici până la această dată sumele solicitate nu au fost decontate.

Într-o astfel de situație se află și domnul Gagu Ion, domiciliat în orașul Brăila, cartierul Obor, bl. 32, ap. 29, care a solicitat în data de 14.09.1998, prin cererea înregistrată sub nr. 152/14.09.1998, restituirea sumelor depuse, dar, după mai mult de 10 ani de la solicitare, sumele nu au fost încasate, deși a făcut nenumărate intervenții la SC "Comturist" - SA, fostul Bancorex, Ministerul Turismului, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Comercială Română și la Parlamentul României, Camera Deputaților.

Domnule ministru Gheorghe Pogea, Vă rog să analizați această nedreptate ce i s-a făcut unui om care a muncit și a depus acei bani la o bancă a statului român, bancă care, în conformitate cu legea, avea obligația să restituie tuturor solicitanților sumele nedecontate în termen legal.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Precizez că domnul senator Dorel Borza a depus în scris, la secretariatul ședinței, întrebarea adresată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul senator Dan Voiculescu a depus în scris o întrebare adresată prim-ministrului, iar domnul senator Paul Ichim a depus în scris o întrebare adresată Ministerului Sănătății.

 
Cornel Popa

Trecem la secțiunea interpelări.

Voi da cuvântul domnului senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PD-L, pentru a adresa o interpelare Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, se pregătește domnul senator Gheorghe David.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta interpelare am intitulat-o:

Plafonul pentru bursele sociale "Bani de liceu".

Este adresată, așa cum și dumneavoastră ați spus, doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Doamna ministru, În luna martie, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, Guvernul a decis coborârea plafonului de venit brut pe membru de familie, pentru elevii beneficiari ai programului de protecție socială, de la 200 lei la 150 lei, lăsând astfel câteva zeci de mii de copii săraci fără bursele sociale "Bani de liceu".

Cum pentru multe dintre familiile elevilor aflați în această situație bursele sociale sunt unica sursă de venit și singura posibilitate de a-și putea trimite copiii la școală, este de așteptat o creștere dramatică a abandonului școlar în România.

După cum au declarat public chiar reprezentanții ministerului pe care îl conduceți, această situație este cauzată de faptul că Guvernul a omis să introducă prevederile art. 30, cuprins în Legea bugetului de stat pe anul 2008, și în Legea bugetului de stat pentru anul 2009.

În plus, o parte dintre acești copii trebuie să dea înapoi banii, pentru că modalitatea în care a fost pusă în aplicare decizia de scădere a plafonului a bulversat inspectoratele școlare și în multe județe banii pentru luna martie au fost dați deja elevilor.

După toate acestea, la sfârșitul lunii aprilie ați anunțat că veți corecta printr-o hotărâre de guvern greșeala făcută de ministerul pe care îl conduceți.

În condițiile în care numai în județul Bihor 735 de copii, din cei 3.294, câți se încadrau inițial în acest program, au pierdut dreptul la bursele sociale, vă adresez următoarele întrebări:

  1. Care este numărul exact al elevilor aflați în această situație la nivelul întregii țări?
  2. Cine poartă responsabilitatea acestei greșeli grave și ce măsuri de sancționare ați luat sau veți lua împotriva persoanelor în cauză?
  3. Ce măsuri concrete ați luat pentru a clarifica această situație la nivelul inspectoratelor școlare?
  4. Când va fi adoptată hotărârea de guvern pe care ați anunțat-o și cum va corecta ea situația?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator Cornel Popa.

 
Gheorghe David

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor.

Obiectul și conținutul interpelării:

Atribuirea gratuită de teren pentru construirea de locuințe destinate tinerilor.

Domnule ministru, În urma deplasărilor avute în județul Timiș, dar și în cadrul audiențelor de la biroul senatorial din Colegiul nr. 1 - Timișoara, mai mulți tineri mi-au adresat întrebări legate de aplicarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor în vederea construirii de locuințe proprietate personală prin atribuirea gratuită a suprafeței de teren necesare în acest scop.

Domnule ministru, În acest context, vă rog să-mi comunicați în ce măsură consiliile locale pot atribui suprafețe de teren pentru construirea unor locuințe proprietate personală, deoarece unele dintre aceste autorități locale atribuie suprafețe de teren numai tinerilor căsătoriți, motivând că nu au reglementare legală în ceea ce îi privește pe tinerii necăsătoriți, aceasta în condițiile în care primăriile dispun de teren suficient pentru a satisface toate solicitările.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
Adrian Țuțuianu

Are cuvântul domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, care va adresa o interpelare Ministerului Economiei, se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, care va prezenta doar o interpelare din cele trei cu care s-a înscris.

Vă rog, atât prezentați astăzi.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Adrian Țuțuianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea pe care vreau să o adresez domnului Adriean Videanu, ministrul economiei, privește situația prezentă și de perspectivă a Sucursalei "Electrocentrale Doicești", din județul Dâmbovița, sucursală aflată în structura SC "Termoelectrica" - SA.

Stimate domnule ministru,

SC "Termoelectrica" - SA, Sucursala "Electrocentrale Doicești" are instalate două grupuri de 200 MW, care utilizează drept combustibil principal lignit, asigurat de exploatările miniere din județele Dâmbovița, Prahova și Argeș.

Fiindcă cele două grupuri instalate, de fabricație SKODA, au o vechime de peste 30 de ani și sunt uzate moral, având performanțe tehnice mai slabe comparativ cu celelalte termocentrale din Sistemul Energetic Național, Sucursala "Electrocentrale Doicești" a funcționat din ce în ce mai puțin.

În prezent, unul din cele două grupuri este retras din exploatare, iar cel disponibil asigură numai servicii de sistem pe piața de echilibrare administrată de Dispeceratul Energetic Național.

Pentru remedierea acestei situații, au fost efectuate studii tehnico-economice, în urma cărora s-a concluzionat că eventualele modernizări și reabilitări ale celor două grupuri nu se justifică economic, singura soluție de viitor fiind realizarea unor grupuri energetice noi.

Deși, din anul 2007, s-au declanșat mai multe acțiuni de atragere a investitorilor privați interesați în realizarea unor capacități de producție la nivelul tehnic actual, acest demers nu a reușit, iar cele două tentative de privatizare a acestei sucursale nu s-au materializat.

Ca urmare, având în vedere avantajele conferite de amplasamentul Termocentralei Doicești, existența utilităților necesare, costurile ridicate determinate de o eventuală procedură de închidere a Termocentralei Doicești - estimate la circa 40 milioane euro -, problemele sociale implicate de închiderea unității - aici lucrând circa 700 de angajați, iar disponibilizarea acestora înseamnă alte costuri, în valoare de circa 12 milioane euro, pentru plăți compensatorii -, funcționarea Termocentralei Doicești, care consumă circa 7.000 tone lignit în 24 de ore - în condițiile în care ar lucra cele două grupuri de 200 MW, ceea ce asigură un front de lucru pentru cele trei exploatări miniere care o aprovizionează: Șotânga, județul Dâmbovița, Filipești, județul Prahova, și Câmpulung-Muscel, județul Argeș -, deci, față de aceste argumente, solicit ca Ministerul Economiei să prezinte:

Care este strategia de dezvoltare în privința Sucursalei "Electrocentrale Doicești", județul Dâmbovița, din structura SC "Termoelectrica" - SA, și ce măsuri preconizează acest minister.

De asemenea, doresc să știu dacă are în vedere realizarea unui nou grup de condensație, cu funcționare pe cărbune sau hidrocarburi, la nivelul tehnic actual, eventual prin atragerea de investitori străini în cadrul procesului de privatizare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cu deosebită considerație, senator Adrian Țuțuianu, Circumscripția electorală nr. 16, Colegiul electoral nr. 1 - Dâmbovița.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Vasile Nedelcu

Domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Attila Zoltán Cseke, Grupul parlamentar al UDMR.

 

Domnul Vasile Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: Imposibilitatea aplicării Legii nr. 34/2009 ad litteram.

Conform dispozițiilor Legii nr. 34/2009 pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17.03.2009, se instituie "obligația organizatorului de competiții sportive oficiale pe ramuri de sport de a asigura, în timpul competiției, cel puțin o echipă de prim ajutor calificat, care utilizează ambulanțe tip B", cheltuielile fiind în sarcina organizatorului.

În legătură cu posibilitatea aplicării acestei legi la nivelul județului Călărași, vă aducem la cunoștință următoarele:

Serviciul de Ambulanță al Județului Călărași dispune doar de 22 ambulanțe tip B, 2 medici, 68 asistenți medicali, 61 ambulanțieri pe ambulanțe de tip B.

La nivel județean, de regulă, sâmbăta și duminica au loc circa 65 competiții sportive, pe diverse domenii, care se desfășoară pe întreg teritoriul județului.

În aceeași ordine de idei, reamintesc, în continuare, actele normative în vigoare privind funcționarea serviciilor de ambulanță județene și al municipiului București.

Este vorba despre:

  • Legea privind reforma în domeniul sănătății nr. 95/2006, art. 105 alin. (1) și alin. (2) și art. 106 alin. (1) alin. (2) alin. (3) și alin. (4);
  • Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.092/2006 privind stabilirea competențelor și atribuțiilor echipajelor publice de intervenție de diferite niveluri în faza prespitalicească, art. 1, art. 24, art. 27 și anexa nr.II;
  • Legea nr. 69/2000, art. 13 alin. (5), art. 34 alin. (1);
  • Ordinul comun al Ministerului Sănătății Publice nr. 2.011/22.11.2007 și al Ministerului Internelor și Reformei Administrative nr. 21.386/27.11.2007 privind măsuri în asistența de urgență prespitalicească, art. 8 alin. (8), care precizează: "Asigurarea asistenței medicale pentru evenimentele sportive se face fără a fi afectată capacitatea de intervenție a Serviciului de ambulanță sau SMURD, prin alocarea de echipaje suplimentare în acest sens."

Domnule ministru Ion Bazac, Față de cele prezentate mai sus, vă rog să analizați propunerea mea de a fi aduse modificări Legii nr. 34/2009, în sensul corelării cu dotările din teritoriu, întrucât, în prezent, nu sunt întrunite condițiile pentru asigurarea asistenței medicale în cadrul competițiilor sportive, așa cum se stipulează în acest act normativ.

Solicitarea mea are în vedere și evitarea eventualelor sancțiuni pe care organizatorii competițiilor sportive le-ar putea suporta în cazul neaplicării legii ad litteram.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Semnează Vasile Nedelcu, senator PNL de Călărași, Colegiul uninominal nr. 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Cseke Attila Zoltán

Domnul senator Attila Zoltán Cseke, Grupul parlamentar al UDMR, se pregătește domnul senator Vasile Pintilie, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării:

Demiterea unor manageri de spitale din județul Bihor.

Domnule ministru,

Ministerul Sănătății a anunțat luni, 4 mai anul curent, rezultatul evaluării managerilor de spitale și ai centrelor de sănătate, menționând că 73 dintre aceștia nu au realizat corespunzător valoarea indicatorilor prevăzuți, contractele lor de management încetând pentru acest motiv.

În județul Bihor în această situație sunt cinci manageri, dintre care trei sunt din Oradea, managerul Spitalului clinic județean de urgență, managerul Spitalului clinic de neurologie și psihiatrie și managerul Spitalului de pneumoftiziologie și boli infecțioase, ceilalți doi fiind managerul Spitalului Muncipal "Pop Mircea" din Marghita, precum și managerul Centrului de Sănătate din Valea lui Mihai.

Lecturând motivele invocate de Ministerul Sănătății, care au stat la baza încetării contractelor de management, nu pot să nu remarc, domnule ministru, contradictorialitatea aparentă ce se manifestă chiar în indicatorii ce trebuie realizați de către managerii de spitale.

Astfel, a demite un manager de spital pentru motivul că a depășit costul mediu pe zi de spitalizare sau procentul alocat cheltuielilor cu medicamente din totalul cheltuielilor spitalului mi se pare a pune în pericol actul medical necesar și responsabil.

Alți manageri de spitale au fost demiși pentru încălcarea ratei de ocupare a paturilor pe spital și pe fiecare secție.

Adică, să înțelegem că nu au fost destui bolnavi care să umple spitalul?!

Domnule ministru, Din păcate, boala nu vine după indicatorii Ministerului Sănătății, și nici bolnavii nu pot impune propriului organism să solicite doar un anumit medicament pentru a se încadra într-un anumit procent al cheltuielilor.

Având în vedere că, în multe dintre aceste cazuri, atât comunitatea locală, cât și cadrele medicale și angajații instituțiilor sanitare sunt mulțumiți de activitatea managerilor de spital - vezi cazul Spitalului Municipal "Pop Mircea" din Marghita, unde există un memoriu înaintat dumneavoastră în cursul lunii aprilie, semnat de marea majoritate a angajaților unității respective -, demiterea apare ca fiind o sancțiune pentru o existentă sau pretinsă apartenență ori simpatie manifestată față de alte partide decât cele care formează coaliția majoritară aflată la guvernare.

Ca atare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați dacă mai există voință politică la nivelul Ministerului Sănătății pentru a face o descentralizare reală și pentru a subordona autorităților locale unitățile medicale, eliminând o dată pentru totdeauna intervenția politicului de la nivel central în probleme ce țin, în principal, de drepturile și interesul comunităților locale.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator Attila Cseke, Grupul parlamentar al UDMR.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Vasile Pintilie

Domnul senator Vasile Pintilie, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește doamna senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Vasile Pintilie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Pogea, Ministerul Finanțelor Publice.

Interpelarea are ca subiect Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 266/2007 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii la administrațiile finanțelor publice pentru contribuabilii mijlocii din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene.

Domnule ministru, Aplicarea acestui ordin a fost amânată în mai multe rânduri, în mod justificat, din cauza impactului negativ asupra mediului de afaceri, ultimul termen de aplicare fiind stabilit la 1 iulie 2009 prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 557/20 martie 2009.

Aplicarea ordinului va determina migrarea zilnică a agenților economici către reședința de județ pentru a-și rezolva problemele curente și periodice și, implicit, creșterea cheltuielilor de administrare a contribuabililor mijlocii.

Nu este corect ca firmele mijlocii din orașele și municipiile care nu sunt reședință de județ să suporte cheltuieli de administrare mai mari decât societățile comerciale cu sediul în localitatea reședință de județ.

Sunt în România orașe și municipii care au sub 100.000 de locuitori, ai căror agenți economici ar trebui să facă aceste deplasări inutile aproape zilnic, în condițiile în care există în fiecare dintre aceste localități structuri ale ministerului care să administreze fiscal aceste societăți comerciale fără cheltuieli suplimentare din partea bugetului și din partea agenților.

Concret, domnule ministru, vă rog să dispuneți anularea sau modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 266/2007, ca fiind inoperant, discriminatoriu și ineficient.

Solicit răspuns în scris la problemele ridicate.

Senator PD-L, Vasile Pintilie.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Elena Mitrea

Doamna senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca, PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Elena Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei Ancuța Gianina Opre, președintele Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Doamnă președinte,

Proprietatea este un drept fundamental al omului.

Dintre toate drepturile pe care le poate avea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate.

Codul civil definește proprietatea ca fiind "un lucru sau folosirea unui drept de noi înșine sau de altul în numele nostru".

Din nefericire, multe cereri de revendicare ale foștilor proprietari trenează de ani de zile în sertarele instituțiilor abilitate cu soluționarea cererilor, fiind acoperite de unele lacune ale legilor sau, pur și simplu, încălcându-se legea.

Până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007, care a modificat și completat Legea nr. 247/2005, Titlul VII, art. 16, Primăria orașului Buhuși a înaintat către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor 48 de dosare, conform anexei atașate.

Vă rog să comunicați stadiul soluționării acestor 48 de dosare, având în vedere că au trecut patru, chiar cinci ani de când acești oameni așteaptă să-și primească dreptul pentru proprietățile de care au fost deposedați abuziv de regimul totalitar.

Petenții își manifestă îngrijorarea cu privire la soarta dosarelor lor, dată fiind perioada îndelungată scursă de la depunerea acestora.

În altă ordine de idei, vârsta acestor oameni reprezintă un alt motiv de îngrijorare.

De aceea, revin cu rugămintea de a verifica stadiul acestor dosare, menționând că sunt persoane în vârstă și bolnave care nu mai au răbdare să aștepte sau poate nici timp.

Insistența este cu atât mai mare din partea domnului Dimitriu Neculai, 74 de ani - poziția 3 din anexă -, care, conform relatărilor Domniei Sale, s-a deplasat în câteva rânduri la sediul ANRP primind în mod repetat răspunsul "în așteptare".

Dosarul certificatorului Dimitriu Neculai, aferent notificării nr. 153/2001, face obiectul despăgubirilor conform documentației care alcătuiește dosarul nr. 6.933/cc.

Solicit cu insistență analiza acestor dosare, având în vedere timpul îndelungat în care acestea au stat la ANRP

fără să primească răspuns, cu atât mai mult cu cât este posibilă trecerea competențelor de soluționare a cererilor de acordare a despăgubirilor în sarcina ANVAS, conform proiectului de lege care se află în dezbatere în comisiile Parlamentului.

Cu siguranță, această soluționare ar însemna noi timpi de așteptare, de aceea insist pentru eliberarea unui răspuns pentru cele 48 de cereri de restituire.

Solicit răspuns în scris.

Cu aleasă considerație, senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Circumscripția electorală nr. 4 - Bacău.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Liviu Titus Pașca

Domnul senator Liviu Titus Pașca, Grupul parlamentar al PNL, o interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, se pregătește domnul senator Petru Filip, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Liviu Titus Pașca:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

Obiectul interpelării:

Bursele sociale pentru elevii din învățământul preuniversitar.

Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a decis recent micșorarea plafonului maxim al venitului lunar brut pe membru de familie, în ceea ce privește calcularea burselor sociale, de la 200 la 150 lei.

Ca urmare a acestui fapt, aproximativ 22.500 elevi din întreaga țară, respectiv 800 elevi din județul Maramureș, nu vor mai primi ajutor financiar prin Programul social "Bani de liceu".

Menționez faptul că aceste burse reprezentau un ajutor extrem de util pentru elevii de liceu și din școlile de meserii proveniți din familii sărace, încurajându-i astfel să-și continue studiile, contribuind, totodată, la diminuarea indicelui de abandon școlar.

Având în vedere că pentru multe familii cu venituri modeste banii proveniți din bursele sociale constituiau un ajutor substanțial pentru a-și susține copiii în pregătirea școlară și profesională și dat fiind faptul că educația constituie o prioritate chiar în programul dumneavoastră de guvernare, vă rog, doamnă ministru, să reanalizați situația și să ne informați dacă:

  1. Aveți în vedere păstrarea vechiului plafon al burselor sociale.
  2. Intenționați să majorați acest plafon, ținând cont că reducerile propuse pot avea consecințe grave asupra situației școlare a copiilor din familiile defavorizate.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Senator PNL de Maramureș, Liviu Titus Pașca, Colegiul uninominal nr. 1, Circumscripția electorală nr. 26 - Maramureș.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Petru Filip

Dau cuvântul domnului senator Petru Filip, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Petru Filip:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Emil Boc, prim-ministru al României.

Domnule prim-ministru, După cum sunt convins că știți, printr-o hotărâre a Guvernului României din anul 2002, 13 orașe din România au fost obligate să preia în administrare și proprietate centralele termoelectrice aflate pe teritoriul administrat de fiecare comunitate în parte.

Vă aduc aminte că transferul acestor centrale s-a făcut din proprietatea SC "Termoelectrica" - SA către administrațiile locale în anumite condiții contractuale care urmau să protejeze cetățenii pentru o perioadă de timp, furnizându-se agentul termic în condiții de costuri suportabile.

Ca urmare, printre altele, s-a decis ca bugetul statului să susțină 45% din costurile aferente combustibilului utilizat, iar modernizarea procesului tehnologic al producție de energie să fie cuprinsă într-un program național susținut prin garanții de Guvernul României.

În condițiile în care angajamentele României față de Uniunea Europeană privind protecția mediului includ și modernizarea acestor centrale termoelectrice producătoare de energie prin cogenerare, iar termenele asumate, 2010-2011, se apropie de scadență, în condițiile în care, din punct de vedere economico-financiar, multe dintre ele sunt în situații foarte dificile, în condițiile în care subvențiile pentru susținerea costurilor pentru combustibili ridică probleme bugetare majore, vă rog, cu respectul cuvenit, să dispuneți ministerelor implicate în această problematică deosebit de dificilă și delicată în același timp, cu consecințe economice, sociale și de protecție a mediului pe termen scurt și mediu, să analizeze această stare de lucruri și să decidă asupra măsurilor care trebuie luate.

Consider că măsurile pe care Guvernul va decide să le ia ar trebui comunicate comisiilor permanente ale Parlamentului României, în perspectiva inițiativelor parlamentare din perioada imediat următoare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Filip Petru, Circumscripția electorală nr. 5 - Bihor.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Florin Constantinescu

Are cuvântul domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Florin Constantinescu:

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării:

Finanțarea contractelor din fondurile de coeziune.

Stimate domnule ministru,

În prezent, bugetele de care beneficiază proiectele de investiții - pe mediu, de exemplu - sunt anunțate ca fiind ferme, în lei, în contextul în care sursa de finanțare este asigurată în cea mai mare măsură prin fondurile de coeziune, în euro.

Documentațiile de atribuire pentru aceste contracte impun însă ca prețurile cu care antreprenorii licitează aceste proiecte să fie ferme, fixe, în lei, deci angajante și nerevizuibile.

Derularea proiectelor se face pe o perioadă de aproximativ trei ani, însă cea mai mare parte a costurilor aferente execuției proiectelor se realizează după aproximativ un an și jumătate, când începe procurarea de echipamente.

Aceste echipamente, în marea lor majoritate, sigur vor fi importate de la furnizori de marcă pentru a se putea răspunde condițiilor de calitate și exigențelor tehnice impuse de beneficiari în caietele de sarcini.

Lansarea primelor proiecte finanțate din fondurile de coeziune s-a produs în intervalul de timp în care România a intrat într-o perioadă de depreciere semnificativă a monedei naționale.

Este necesar să se precizeze că aceste proiecte de reabilitare la cheie a unor obiective importante includ cheltuieli masive în euro, care se referă la echipamentele și materialele importate.

În același timp, condițiile contractuale prezentate în caietele de sarcini nu cuprind clauze care să protejeze atât pe beneficiarii proiectelor, cât și pe antreprenori față de consecințele unor astfel de evenimente economice nedorite, cum ar fi variațiile cursului de schimb valutar.

Astfel, ca o primă consecință, valoarea bugetelor estimate în euro înainte de deprecierea monedei naționale, prin conversia în lei efectuată la momentul lansării anunțurilor de participare pe SEAP, transformă automat un buget corect estimat inițial în euro într-unul subestimat în lei.

În acest fel, proiectele lansate în prezent în procedura de achiziție devin proiecte cu un mare risc de schimb valutar, din moment ce o foarte importantă parte din costurile aferente echipamentelor și materialelor se va realiza direct în euro și, chiar dacă furnizorii locali acceptă plata în lei, aceasta este condiționată oricum de rata de schimb euro/leu la momentul efectuării plății.

Consecințele acestei realități pot afecta ambele părți implicate într-un astfel de proiect, atât pe beneficiari, cât și pe antreprenori.

Într-un astfel de context, companiile cu reputație în domeniile de real interes public și care pot garanta realizarea cu succes a proiectelor vor renunța să mai participe la licitații și, pe de altă parte, într-un viitor apropiat, eventualele proiecte aflate deja în curs de derulare vor întâmpina dificultăți serioase din cauza problemelor financiare întâmpinate de antreprenori.

Este evident că, în eventualitatea unei fluctuații a ratei de schimb valutar, antreprenorii vor fi expuși unor importante costuri suplimentare, generate de aceste fluctuații imprevizibile în prezent - nici băncile, nici alte instituții financiare nu se angajează asupra unei previziuni privind acest aspect -, imposibil de suportat de către antreprenori în viitorul apropiat.

Chiar și în situațiile în care se stipulează în condițiile contractuale existența unor formule de indexare a costurilor bazate exclusiv pe inflație, o depreciere a monedei naționale ar putea conduce, implicit, la evoluția indicilor considerați până la valori ce ar putea genera creșterea semnificativă a plăților în lei și, în acest fel, bugetele proiectelor nu ar mai putea fi controlate nici chiar de beneficiarii acestora.

De asemenea, poate nu ar fi de neglijat să ne punem problema ce s-ar întâmpla în cazul unei aprecieri a leului în raport cu euro.

În această situație, beneficiarii vor deconta în lei, pentru partea de proiect direct dependentă de euro, valori posibil mult mai mari decât ar fi necesar să se plătească în realitate.

Este necesar să se menționeze faptul că, în prezent, deși antreprenorii sunt obișnuiți să "trateze" aspectele generate de riscurile de schimb valutar, realitatea de pe piețele financiare și lipsa de lichidități nu le mai permit acestora, în prezent, să-și asigure nici chiar hedging-ul.

Toate problemele descrise mai sus ar putea fi evitate din start într-un mod foarte simplu.

Atât timp cât fondurile de coeziune sunt asigurate în euro, în cazul contractelor care beneficiază de această finanțare s-ar putea permite declararea părții/proporției din contract direct dependentă de euro, iar partea respectivă din contract ar putea fi plătită antreprenorilor în lei, la rata de conversie valutară corespunzătoare zilei în care se efectuează plata.

Aceasta este cea mai simplă posibilitate de a proteja proiectele/investițiile atât de necesare României, asigurând o abordare corectă atât față de beneficiarii proiectelor, cât și față de antreprenorii care le vor executa.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

Florin Constantinescu, senator, Colegiul senatorial nr. 3 - Iași, Circumscripția electorală nr. 24.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

Permiteți-mi doar să vă atenționez...

Știți că timpul la întrebări și interpelări este limitat, conform ponderii grupului parlamentar, deși se difuzează la radio toate intervențiile, până la terminarea ședinței noastre.

Vă rog, să încercăm să ne încadrăm.

Întrebarea este scurtă, interpelarea, la fel.

Motivațiile din expunere trebuie să fie succinte.

 
Emilian Valentin Frâncu

Dau cuvântul domnului senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Ovidiu Marian, Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Obiectul interpelării:

Situația de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vâlcea.

Domnule ministru, Am luat cunoștință despre faptul că AJOFM Vâlcea a ajuns în situația să-i fie blocate conturile de trezorerie din cauza unor drepturi salariale compensatorii datorate unui grup de persoane disponibilizate colectiv în urmă cu un an și o lună, mai precis la sfârșitul lunii martie 2008.

Aș dori să știu de ce a fost nevoie să se ajungă la un proces în justiție, finalizat în ianuarie-februarie anul curent, în urma căruia, prin executor judecătoresc, s-a instituit poprire pe conturile AJOFM Vâlcea.

Aș dori, de asemenea, să știu cum se va soluționa această situație și când anume vor fi achitate drepturile salariale compensatorii pe care nu mai puțin de 343 de persoane disponibilizate le așteaptă de mai bine de un an.

Mulțumesc.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Emilian Frâncu, senator de Vâlcea, Colegiul uninominal nr. 2.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ovidiu Marian

Are cuvântul domnul senator Ovidiu Marian, Grupul parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Ovidiu Marian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național.

Obiectul interpelării este legat de sumele care au fost alocate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2009, sume

destinate reparării și construirii unor biserici, mănăstiri, case parohiale.

Întrebarea mea este:

Care au fost criteriile prin care s-a stabilit că termenul de 15.05.2009 este termenul-limită pentru depunerea dosarelor de finalizare a lucrărilor la biserici, mănăstiri și alte obiective de interes cultural?

De asemenea, doresc explicații cu privire la ultimatumul conform căruia "se pierde finanțarea" dacă dosarele nu sunt depuse până la data de 15 mai 2009.

Vă rog să faceți publice numele și funcția persoanelor care au transmis aceste dispoziții, întrucât consider că este un abuz, aceste sume fiind alocate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2009 ca parte integrantă, iar orice limitare a acestor sume este abuzivă.

Solicit urgent un răspuns în scris și verbal.

Senator Ovidiu Marian, Colegiul uninominal nr. 1 - Arad.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Trifon Belacurencu

Urmează domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu o interpelare adresată Ministerului Mediului, se pregătește domnul senator Traian Constantin Igaș, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Trifon Belacurencu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Nemirschi, ministrul mediului.

Obiectul interpelării:

Necesitatea fundamentării științifice a actului de management, act care vizează activitatea unei părți importante a județului Tulcea.

Stimate domnule ministru, Pentru respectarea prevederilor, recomandărilor și obligațiilor ce-i revin prin directivele-cadru ale Comisiei Europene și prin convențiile internaționale, dar și în realizarea măsurilor prevăzute în programul de guvernare, Capitolul 19 - Protecția mediului înconjurător, Ministerul Mediului are nevoie de un suport științific necesar luării deciziilor de management.

Delta Dunării, Rezervația Biosferei "Delta Dunării", dar și o importantă suprafață din partea de uscat a județului Tulcea, declarată arie protejată prin Programul "Natura 2000", au nevoie, mai mult ca oricând în acest an, de decizii de management bine fundamentate științific.

Fundamentarea deciziilor se poate realiza numai pe baza unor studii.

Concret, justificarea necesității studiilor ce trebuie finanțate în anul 2009 de Ministerul Mediului, mai ales în interesul Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării", se referă la:

  • asigurarea unui management performant în conformitate cu recomandările Programului OM - BIOSFERĂ, aflat sub egida UNESCO;
  • un raport sintetic transmis UNESCO în anul 2010, când se împlinesc 20 de ani de la declararea Deltei Dunării "Rezervație a biosferei";
  • evaluarea eficienței Programului de populare a Dunării cu pui de sturioni, desfășurat în perioada 2005-2008;
  • rezolvarea calificativului "insuficient moderat", ce urmează a fi acordat de experții Comisiei Europene la data de 1 septembrie 2009;
  • finalizarea cadastrului și intabularea terenurilor cadastrate în unele unități administrativ-teritoriale de pe arealul Rezervației Biosferei "Delta Dunării";
  • stabilirea cotelor de capturare și recoltare în vederea valorificării eficiente și durabile a resurselor naturale din Delta Dunării și, nu în ultimul rând, - respectarea recomandărilor Comisiei de anchetă a Convenției ESPOO privind un posibil impact transfrontalier, determinat de construcția fazei a II-a a proiectului ucrainean "Cale navigabilă de mare adâncime Dunăre - Marea Neagră", din sectorul ucrainean al Deltei Dunării, pe traseul Braț Chilia - Braț Bîstroe.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea, care are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative în domeniul ecologiei și protecției mediului, având ca scop fundamentarea managementului în Rezervația Biosferei "Delta Dunării" și în alte zone umede de interes național și internațional pentru conservarea biodiversității și pentru dezvoltare durabilă, așa cum se prevede în Hotărârea Guvernului nr. 409/1999 privind înființarea INCDDD Tulcea ca institut național, are capacitatea de a realiza, în calitate de coordonator, în condițiile legii, toate aceste studii.

Domnule ministru, Vă adresez rugămintea de a dispune analizarea necesității și oportunității finanțării în acest an a studiilor a căror necesitate a fost prezentată mai sus.

O estimare preliminară a sumelor pentru realizarea acestor studii arată că, pentru acest an, ar fi necesară suma de 4.500.000 lei.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator Trifon Belacurencu, Colegiul uninominal nr. 2 - Tulcea.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

 
Traian Constantin Igaș

Are cuvântul domnul senator Traian Constantin Igaș.

Poftiți, aveți cuvântul.

 

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Obiectul interpelării: Situația investițiilor școlare din județul Arad în anul 2009.

În urma a două interpelări adresate dumneavoastră, în calitate de ministru al educației, cercetării și inovării, cu privire la situația unităților școlare din județul Arad, am primit răspunsuri pe care le consider nesatisfăcătoare, întrucât nu se corelează cu problemele punctuale pe care vi le-am sesizat.

În aceste condiții, v-aș ruga să-mi retrimiteți un răspuns care să facă referire exactă, în cifre, la cuantumul sumelor alocate județului Arad în ceea ce privește infrastructura școlară, pentru anul 2009, pe care ministerul dumneavoastră le gestionează.

Totodată, aș dori să cunosc nominal cele 110 obiective de investiții aflate în curs de execuție, suma alocată fiecăruia, cât și termenul pe care vi l-ați propus în vederea finalizării lor.

Doamnă ministru, Considerați această interpelare ca un demers rezultat din atenția pe care o port intereselor cetățenilor pe care îi reprezint și, din acest motiv, vă rog insistent să-mi oferiți detaliile solicitate.

Solicit răspuns în scris și oral și vă asigur de toată considerația mea.

Senator de Arad, Igaș Traian Constantin.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule senator.

 
 

Pentru a se consemna în stenogramă, vă informez că au depus interpelări în scris, la secretariatul ședinței, domnii senatori:

Dan Voiculescu - o interpelare adresată domnului prim-ministru; Vasile Nedelcu - două interpelări adresate Ministerului Sănătății, respectiv domnului prim-ministru; Paul Ichim - două interpelări adresate Ministerului Turismului, respectiv Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național; Daniel Humelnicu - o interpelare adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și Cosmin Nicula -

o interpelare adresată Ministerului Sănătății.

Trecem la partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări și interpelări.

 
  ................................................
 

Domnul Alexandru Pereș:

  ................................................
Emilian Valentin Frâncu

Doriți să mai interveniți?

Microfonul 2, vă rog.

 

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

O foarte scurtă observație, pentru stenogramă, am depus o a doua interpelare în scris și rog să fie menționat acest lucru.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Da, dar doresc să vă aduc aminte că aveți dreptul la două întrebări și o interpelare pe săptămână, indiferent dacă sunt susținute oral în plen, ori depuse în scris.

Vă rog foarte mult să ne mai uităm și pe Regulamentul Senatului puțin.

Vă rog mult.

Nu dumneavoastră neapărat, dar și colegii mei din Grupul parlamentar al PD-L.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința noastră de astăzi, 11 mai 2009.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 5 april 2020, 14:23
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro