Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 16, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.82/26-06-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 16-06-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 16, 2009

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președinta Camerei Deputaților, asistată de Alexandru Mihai Voicu și Sever Voinescu-Cotoi, secretari.

*

  Kötő Iosif - declarație politică intitulată Să eliminăm inechitățile din sistemul de învățământ;

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața!

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

Astăzi este rândul opoziției să înceapă declarațiile politice. Grupul parlamentar al PNL nu are încă reprezentanți în sală.

Dau cuvântul domnului deputat Kötö Iosif, de la Grupul parlamentar al UDMR. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Kötö Iosif:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Să eliminăm inechitățile din sistemul de învățământ".

Biroul meu parlamentar a fost sesizat de un caz ce relevă faptul irosirii banului public și iresponsabilitate față de cetățeni. Vinovații sunt conducerea Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Ministerul Educației Cercetării și Inovării. Ce s-a întâmplat?

În anii 2002-2005, deci trei ani consecutiv, Universitatea Babeș-Bolyai a scos la admitere locuri pentru specializarea Etnologie A - Limba și literatura maghiară, română sau străină. În fiecare an au fost școlarizați studenți la această specializare dublă, le-au fost semnate contractele de studii pentru dubla specializare. Studenții acestei specializări au obținut finanțare pentru studii din bugetul alocat de minister (buget alocat direct pentru această dublă specializare), unii studenți profitând și de burse de studiu, alții plătind taxe de studiu.

Pe ce bază au fost scoase la admitere aceste locuri? Universitatea Babeș-Bolyai a solicitat autorizarea de funcționare a specializării Etnologie A în limba maghiară, cuplată cu o specializare B din domeniul filologic, limba și literatura maghiară, română sau limbă străină. În urma vizitei comitetului de acreditare, Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare a aprobat autorizarea provizorie de funcționare, chiar citez din această hotărâre a consiliului: "Se propune autorizarea funcționării provizorii a specializării Etnologie în limba maghiară."

Din păcate, Universitatea Babeș-Bolyai nu a contestat această decizie eronată, cu toate că ea se referea doar la prima dintre cele două specializări acreditate. Astfel, această specializare a fost inclusă în nomenclatorul specializărilor în anul 2004, sub denumirea folosită de comisia de acreditare, "Etnologie" în loc de "Etnologie A". Ca atare, hotărârea pentru modificarea structurilor și specializărilor universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior, începând din anul universitar 2004-2005, aprobă specializările Limba și literatura română, maghiară și etnologie, respectiv Etnologie.

Datorită numărului mare de modificări intervenite în statutul specializării într-un interval foarte scurt, datorită neatenției Universității Babeș-Bolyai în cazul acreditării specializării, studenții s-au găsit în situația de a nu obține diploma care a fost prevăzută în mod legal în momentul înmatriculării. Deși Catedra de Antropologie și Etnografie Maghiară, în repetate rânduri, a solicitat soluționarea cazului de la conducerea universității și ministerului de resort, n-au fost luate măsurile necesare. Astfel, trei generații suferă din cauza inoperativității și nepăsării unor funcționari, fiind puși în imposibilitatea de a candida pentru locuri de muncă și burse.

Situația cere soluționarea urgentă a cazului printr-o procedură specială. Solicit forurilor îndreptățite eliberarea diplomei absolvenților pentru ambele specializări, îndreptând o greșeală care nu permite practicarea unui drept constituțional: dreptul la muncă.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tinel Gheorghe - referire la Adevăratele motive ale desființării Agenției Domeniilor Statului;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Tinel Gheorghe. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Adevăratele motive ale desființării Agenției Domeniilor Statului".

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a anunțat, printre alte măsuri privind descentralizarea, și desființarea Agenției Domeniilor Statului, dar, atenție, personalul din teritoriu urmând a ține de Direcția de inspecție și control din minister.

Încercarea repetată a ministrului de a desființa această subunitate are, cred eu, următoarele motive reale:

1. Acoperirea tuturor ilegalităților comise în perioada de 9 ani de zile scursă de la înființare, conform Legii nr.268/2001. Început în decembrie 2004, inventarul terenurilor administrate de Agenția Domeniilor Statului s-a oprit, dupa 5 ani de zile, la 100.000 de hectare și circa 700 miliarde lei vechi cheltuiți.

Sunt județe unde, față de scripticul preluat în 2001 de către Agenția Domeniilor Statului, inventarierea a scos în evidență "dispariția" a sute sau chiar mii de hectare de fond funciar (Ilfov, Giurgiu etc.)

Se pune întrebarea firească, cât administrează Agenția Domeniilor Statului în momentul de față: 100, 200, 300, 400, 500 sau 600 de mii de hectare? Și ce se va preda consiliilor județene, scripticul din evidențele Agenției Domeniilor Statului sau fapticul, adică 100 de mii de hectare inventariate până în prezent?

2. Nivelul foarte mare al creanțelor neîncasate din redevență, suma atingând aproximativ 500 milioane roni, adică aproximativ 120 milioane de euro, din care un anumit agent economic are cel puțin un sfert din sumă, conduce la premisele unei acțiuni premeditate de a se șterge urmele debitorilor.

3. Nu în ultimul rând, precizez că, acum două săptămâni, DNA-ul a invitat, pentru clarificări și declarații scrise, toți componenții echipei de control din Ministerul Agriculturii, care în 2005 au verificat activitatea ADS-ului din perioada 2001- 2004. Se știe că în nota de control înaintată DNA-ului sunt încriminați și unii dintre actualii demnitari din Ministerul Agriculturii. Desființarea ADS-ului ar crea, astfel, premisele pentru conducerea actuală a Ministerului Agriculturii de a prelua sarcina "reprezentării" ADS-ului în justiție.

Solicit, în aceste condiții, reanalizarea măsurii privind desființarea Agenția Domeniilor Statului

Rog, de asemenea, ca prezenta declarație politică să-i fie adusă la cunoștință și domnului prim-ministru Emil Boc.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu subiectul SOS, ambulanța ieșeană; Proiectul ambulanțe în cartiere;

Din partea Grupului parlamentar al PSC+PC, invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru, căruia i-am simțit lipsa atâtea săptămâni de la declarații politice. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Este bine că-mi simte și cineva lipsa.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "SOS, ambulanța ieșeană; Proiectul ambulanțe în cartiere".

De câte ori ați așteptat o ambulanță care nu mai vine? De câte ori ați tremurat pentru viața mamei sau a copilului de lângă voi? De câte ori ați văzut câte o ambulanță ce nu reușea să treacă prin traficul infernal din zilele noastre? De câte ați fi vrut ca lucrurile să se petreacă altfel?

Realitate:

  • avem o singură stație de ambulanță în Iași;
  • sediul e în vecinătatea căminelor studențești;
  • pentru a ajunge în orice zonă, e nevoie să străbată întreg orașul;
  • zona cu cele mai multe accidente e spre Canta-Păcurari;
  • zona cu cetățeni vârstnici e Centru-Copou;
  • multe cămine studențești sunt situate la Agronomie, Târgușor și E-uri;
  • ne-am propus să asigurăm cât mai multe centre de cartier și să reabilităm punctele termice;
  • ne dorim ca, prin descentralizare, să asigurăm soluții sănătoase pentru sănătatea ieșenilor;
  • sunt vremuri de criză, iar resursele sunt limitate.

Ce putem face? Care e soluția? "Ambulanțe-n cartiere". Cum?

  1. Înființarea de substații de ambulanțe în toate cartierele Iașiului.
  2. Distribuția lor va ține cont de distribuția punctelor termice și de accesibilitatea optimă la infrastructura rutieră.
  3. Fiecare substație va avea un număr de ambulanțe ce va ține cont de criteriul demografic (număr de locuitori și de patologia zonei), precum și de numărul de solicitări.
  4. Se va asigura în punctul termic destinat substației de ambulanță posibilitatea intrării rapide în dispozitiv, schimbare, staționare, precum și mijloacele de comunicare necesare.
  5. Se vor utiliza sistemele GPS existente pe ambulanțe pentru a trimite la solicitările medicale cea mai apropiată ambulanță disponibilă, scurtând, astfel, la minimal timpii de intervenție.
  6. Va exista posibilitatea ca, în aceste substații, să se asigure tratamentul afecțiunilor minore, evitând deplasările nejustificate la spital și reducând astfel costurile de transport; se va asigura tratamentul pe timpul nopții al celor ce sunt nevoiți acum să meargă la spital.
  7. Vor putea fi utilizate ca suplimentari de personal resursele existente în centrul universitar medical Iași (studenți, rezidenți, voluntari).
  8. Substațiile pot fi folosite ca puncte de informare și educație medicală.
  9. Se pot derula și programe de educare a populației din zona privind măsurile de prim ajutor.
  10. Costurile nu sunt importante și pot fi asigurate prin Programul Operațional Regional axa 3 privind dotarea asistenței medicale ambulatorii, utilizând bani europeni pentru rezolvarea problematicii medicale locale.

Ce se va întâmpla dacă nu facem asta? Ambulanțele nu sunt mașini de curse și nici nu pot zbura peste mașinile din trafic. Este momentul unui "SOS" pentru ambulanța ieșeană și pentru sănătatea noastră. După cum vă puteți da seama, aceasta este una din problematicile asistenței medicale de urgență din colegiul pe care-l reprezint, dar, dacă și în alte zone metropolitane serviciul de ambulanță întâmpină probleme similare, stație unică de ambulanță, timpi crescuți de intervenție în anumite cartiere, aștept cu plăcere colaborarea colegilor parlamentari pentru concretizarea acestei declarații politice într-o inițiativă legislativă susțină de toate grupurile parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Ciobanu - declarație politică cu titlul Despre bănci, numai de bine!;

Invit la microfon pe domnul deputat Mircea Grosaru. Depuneți în scris? Depuneți în scris. Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale...

Din partea Grupului parlamentar al PD-L dacă mai e cineva cu declarație...

Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Ciobanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Despre bănci, numai de bine!".

Acum, că am trecut de alegeri și s-a mai scurs patima din noi, vă propun să ne gândim cum să scoatem țara asta la liman. Dacă nu facem noi asta, n-o s-o mai facă altcineva.

Mă număr printre cei care nu s-au strecurat atât de abil prin ploaia de înjurături, fiind vinovat pentru că am militat în favoarea acordului cu FMI. Mi-am exprimat motivațiile atunci și mă bucur să văd că traseul descris de mine a fost consistent cu realitatea obiectivă de acum. Euro s-a stabilizat, am reușit să scădem inflația, am reușit să scădem chiar și deficitul bugetar și am direcționat banii spre proiecte de infrastructură.

Mai este o mică mare excepție: problema creditării. Vă supun, deci, atenției, modul în care înțeleg băncile din România, cu capital preponderent străin, să ajute economia românească și pe oamenii de aici, care le aduc substanțial mai multe profituri decât occidentalii. Care vestici preferă să nu mai plătească atunci când dau de greu, nu cumva să intre în asceză prelungită?

Noi, guvernanții, ne dăm de ceasul morții, alături de BNR și guvernatorul Mugur Isărescu, să stabilizăm cursul valutar. Ne împrumutăm la FMI, ca să scădem rezervele minime obligatorii. Dumnealor, în toată această perioadă, scad dobânzile acordate deponenților și-i obligă pe români la aceleași condiții dificile de creditare.

Nu sunt într-atât de paranoic încât să cred că mută banii eliberați spre băncile-mamă, care nu scapă astfel de griji. Nu pot, însă, să nu observ incapacitatea dumnealor de a lua decizii curajoase.

Domnilor bancheri,

Românii v-au adus câștiguri, profit, nu pierderi. Ar cam fi timpul să-i creditați și pe dumnealor cu încredere, dar și cu bani. Îi ajutați pe ei, vă ajutați pe voi. Când vă propunem să ne ajutați în programul "Prima casă", nu vă atragem într-o cursă. Sunteți prea versați să credem că v-am putea păcăli.

Vrem să ne ajutăm reciproc, vrem să repornim economia. Este un proiect comun al nostru, un parteneriat public privat mai însemnat decât oricare altul din ultimii 20 de ani.

Dacă noi suntem ambițioși, nu vedem de ce nu ați fi și voi, așa că, vă rog, încercați să scădeți dobânzile alea la credite, ajutați-vă pe voi și reporniți creditarea. Veți reîncepe să faceți profituri nu anul viitor, ci chiar din luna următoare.

Nu vrem să fim Robin Hood cu dumneavoastră, dar nu faceți pe șeriful din Nottingham cu noi.

Această declarație politică se dorește și o scrisoare deschisă către bancheri și către mediul de afaceri.

În rest, despre bănci, numai de bine!

Vă mulțumesc

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristian Rizea - declarație politică referitoare la desemnarea comisarului european;

Invit la microfon pe domnul deputat Cristian Rizea, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cristian Rizea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la desemnarea comisarului european.

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Democrat Liberal susține că postul de comisar european îi revine, invocând rezultatele alegerilor. Președintele Traian Băsescu susține poziția PD-L și adaugă următoarele argumente: "Desemnarea comisarului european nu va fi bazată pe criteriul politic, ci pe criteriul de competență, în funcție de portofoliul pe care vom putea să-l obținem". De altfel, șeful statului a declarat săptămâna trecută că "Decizia cu privire la desemnarea comisarilor se face în Consiliul European, acolo unde misiunea mea va fi să susțin propunerea Guvernului, eu fiind membru al Consiliului European în calitate de șef al delegației României la Consiliul European". Pentru a accentua importanța desemnării comisarului european, președintele Băsescu a cerut public partidelor aflate în negocieri să poarte dezbateri civilizate pe acesta temă. Încercând să impună supremația PD-L în negocieri, domnia sa susține că, în nicio țară, demersurile pentru desemnarea unui comisar European nu sunt subiect de dispute între partide.

Doamnelor si domnilor deputați,

Solicitarea PD-L de a desemna comisarul european este nejustificată din cel puțin două puncte de vedere.

Primul se referă la faptul că democrat-liberalii chiulesc de la întâlnirile importante ale Partidului Popular European, ce se desfășoară la Bruxelles.

Vineri, pe agenda ședinței Biroului politic al PPE, întrunit la Bruxelles, au fost analizate rezultatele alegerilor din 7 iunie, dar s-a discutat și despre împărțirea portofoliilor în forurile de conducere ale Parlamentului și Comisiei Europene conform informațiilor apărute și în presa de la București. La eveniment au participat și președintele PPE, Wilfried Martens, președintele Parlamentului European, Hans-Gert Pőttering, președintele grupului PPE din Parlamentul European, Joseph Daul, și secretarul general al PPE, Antonio Lopez.

La o întâlnire de asemenea nivel, niciunul dintre cei șase reprezentanți ai PD-L în Biroul politic nu au fost prezenți pentru a face lobby în favoarea României sau pentru a lua parte efectiv la negocieri. Colegii de la PDL și-au motivat absența, spunând că "nu este un capăt de țară" dacă nu au participat la ședința de vineri.

În aceste condiții, nu se poate vorbi despre întâietatea colegilor de guvernare în desemnarea comisarului european.

Al doilea motiv pentru care consider ca PD-L trebuie să-și reducă din pretenții ține de rezultatul alegerilor europarlamentare. Cifrele vorbesc foarte clar: PSD a obținut 11 mandate, în timp ce PD-L a însumat doar 10. Am câștigat euroalegerile, desemnăm și comisarul european.

Vă mulțumesc

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Sulfina Barbu - declarație politică: Infringement-ul gropilor de deșeuri neecologice va fi plătit de către cetățeni;

Invit la microfon pe doamna deputat Sulfina Barbu, Grupul parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește: "Infringement-ul gropilor de deșeuri neecologice va fi plătit de către cetățeni"

Începând din 16 iulie, adică în numai o lună, României îi expiră termenul până la care s-a angajat să închidă un număr important de depozite de deșeuri neconforme cu standardele de mediu.

Consecințele sunt, în primul rând, de ordin financiar, amenzile pe care România va trebui să le plătească fiind de aproximativ 200 000 euro pe zi, până când situația va fi remediată.

Succint, aceasta este situația. Până la 16 iulie trebuie închise toate gropile de gunoi comunale neconforme. De asemenea, potrivit calendarului asumat de România, alte 78 de depozite municipale trebuie să-și sisteze activitatea în cursul acestui an.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, dintre cele 65 de astfel de depozite necesare României, în prezent există numai 20, localizate in 13 județe și în capitala României.

Problema sancțiunilor împotriva României comportă o discuție foarte serioasă, în care să pornim de la cauzele acestei situații, să trecem printr-o evaluare precisă, în fiecare județ, a impactului asupra bugetului administrațiilor locale, pentru a ajunge la soluțiile prin care putem gestiona optim problema primului infringement pe mediu împotriva României.

Toate aceste aspecte merită o analiză serioasă, riguroasă, care să implice toți factorii responsabili, iar Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic intenționează să o lanseze în cel mai scurt timp.

Atrag, însă, atenția asupra unor aspecte extrem de importante: infringement-ul depozitelor de deșeuri va fi plătit de către cetățeni, iar această situație nu va fi rezolvată în lipsa unui dialog real între autoritățile de mediu și administrațiile locale.

În ceea ce privește impactul asupra bugetului administrațiilor locale, lucrurile sunt cu adevărat grave. În primul rând, administrațiile locale trebuie să suporte, din bugetele proprii, cuantumul amenzilor stabilite de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, întrucât actualele gropi de deșeuri neecologice vor fi închise, primăriile vor trebui să depoziteze deșeurile în gropi de gunoi ecologice, dar care sunt puține la număr în prezent. Ceea ce înseamnă costuri crescute pentru transport, costuri crescute pentru depozitare și, în final, tarife mai mari pentru cetățeni.

Nu în ultimul rând, primăriile trebuie să aloce fonduri, prin confinanțare sau să finanțeze integral construcția gropilor de deșeuri conforme.

Să nu uitam că toate aceste costuri vin într-o perioadă de austeritate financiară, în care bugetele primăriilor sunt la limita supraviețuirii. Și mai important este să spunem lucrurilor pe nume: toate aceste costuri care grevează bugetul local sunt, de fapt, suportate de către cetățeni. Bugetul local înseamnă, de fapt, taxele și impozitele plătite de către cetățeni. Și, în afară de asta, prima consecință a închiderii gropilor neconforme este creșterea tarifelor de salubritate și a tarifelor pe care cetățenii, de fapt, le plătesc.

De aceea, consider că nu este deloc o dovadă de responsabilitate față de cetățeni să afirmăm că infringement-ul deșeurilor este doar o chestiune de identificare a plătitorilor de amenzi. Pentru că, indiferent de instituția responsabilă, de fapt, banii trebuie plătiți din bugetele locale.

Stimați colegi, lansez, cu această ocazie, și un apel pentru dialog, un dialog real, aplicat și eficient, la care să venim cu toții cu soluții viabile și nu să căutăm vinovați. Un dialog în care intrăm responsabili și de care nu ne putem degreva.

Fără o colaborare susținută între administrațiile locale, autoritățile de mediu și parlamentarii din comisiile de specialitate, nu vom reuși să reducem efectele acestor sancțiuni asupra cetățenilor României în final.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică cu subiectul Banii pentru comunitățile locale nu trebuie să aibă culoare politică;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheș.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am intitulat declarația mea politică de azi "Banii pentru comunitățile locale nu trebuie să aibă culoare politică".

Cred că, într-una dintre primele mele declarații politice, vă spuneam că, pentru mine, a fi parlamentar înseamnă să fii parte activă în viața comunității în care trăiești și pe care o reprezinți în Parlamentul României, înseamnă să fiu în mijlocul oamenilor care mi-au acordat votul pentru a ajunge în Parlament și să mă străduiesc să-i reprezint cât pot de bine și de eficient în forul legislativ.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am câștigat alegerile parlamentare în Colegiul nr. 2 Baia Mare Est, în care niciunul dintre cei nouă primari ai localităților componente nu are culoarea politică a Partidului Social Democrat: șapte primari sunt liberali și doi sunt democrat-liberali. În campania electorală am militat pentru curățenie politică, am ascultat cetățenii, am văzut care sunt problemele lor. Nu le-am promis lor, dar mi-am promis mie că voi face politica comunităților locale, pentru mine fiind importante problemele oamenilor.

De aceea, nu doresc ca maramureșenii mei să fie afectați de modul în care Guvernul sau Consiliul județean împarte bugetul sau sumele extrabugetare.

Stimați colegi,

Comunitățile locale pe care le reprezentăm în Parlament nu trebuie să fie victimele politicii. Alocările bugetare trebuie să țină seama de nevoile comunităților și de proiectele acestora. Eu fac parte din Partidul Social Democrat, un partid care se află la guvernare și doresc ca localitățile României, cu primari de altă culoare politică decât partidele aflate la guvernare, să nu fie discriminate politic. Dacă se întâmplă altfel, dezamăgirea cetățenilor, și așa foarte mare, nu va onora clasa politică.

Eu am un principiu: onorează-ți cuvântul ca pe tine însuți, iar când ai făcut o promisiune ai dat oamenilor o bună parte din tine, iar eu nu vreau să-i dezamăgesc nici pe maramureșeni, nici pe băimărenii mei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristian-Ion Burlacu - declarație politică cu titlul Coaliția marilor nerealizări;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe domnul deputat Cristian Burlacu. Vă rog, domnul deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Coaliția marilor nerealizări".

În jumătatea de an ce s-a scurs de la preluarea mandatului de parlamentar al Colegiului nr.1 Prahova, mi-am propus ca, în mod ingineresc, să pun umărul la rezolvarea unor probleme cu care se confruntă oamenii de pe Valea Prahovei. Nu am spus vorbe mari, nu am enunțat obiective mărețe. Am crezut doar în politica bunului simț și a moralei față de cei care ne-au ales, care și-au pus speranțele în noi, indiferent din ce partid facem parte. Am crezut că, odată trecută vâltoarea alegerilor, ne vom îndrepta cu toții - putere și opoziție - către obiectivele comune, așa cum le-am promis oamenilor în campania electorală. Pentru că mandatul pe care îl exercităm nu este un bun, un privilegiu al nostru, ci este un mijloc al cetățenilor pentru obținerea rezolvărilor la problemele de zi cu zi.

M-am luptat pentru demararea lucrărilor de infrastructură turistică în vederea organizării de către România a Festivalului Olimpic Tineret European din 2013, cea mai importantă competiție europeană la care România este chemată să facă dovada calității. În afara unor declarații de intenție, doamnele ministru Ridzi și Udrea și domnul ministru Berceanu nu au făcut nimic. În continuare nu avem infrastructură de transport, pârtii sau baze sportive și nici un proiect care să vizeze astfel de obiective nu a fost demarat.

M-am luptat pentru urgentarea construcției autostrăzii Comarnic - Brașov. Cu greu s-au semnat hârtiile, cu greu vor demara lucrările. Însă, am "obținut" declarații stupefiante ale domnului Berceanu conform cărora "Autostrăzile nu sunt o prioritate pentru actualul Guvern". Atunci, ce speranțe mai putem avea pentru construirea autostrăzii Comarnic-Brașov ?

M-am luptat pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru stoparea declinului economic și pentru reconversia profesională a oamenilor rămași fără loc de muncă. Guvernul "marii coaliții" a hotărât: impozit forfetar, calea cea mai sigură pentru falimentarea micilor întreprinzători.

M-am luptat pentru orașele Comarnic și Breaza, pentru infrastructură și protejarea cetățenilor ce se confruntă cu inerția autorităților locale. Dar nimic nu îi mișcă: casele continuă să se prăbușească în Comarnic, drumurile sunt proaste și apa lipsește în Breaza.

Colegiul nr.1 Prahova reprezintă imaginea cea mai clară a eșecului coaliției de 70% PD-L - PSD. Ca parlamentar al PNL, partid aflat în opoziție, am cerut permanent ca atenția autorităților să se îndrepte și către Valea Prahovei, pentru că la ei, cei care conduc astăzi România, stă puterea deciziei. Dar niciun kilometru de drum nu a fost asfaltat, nicio lucrare de infrastructură, apă și canal, nu a fost finalizată sau nou începută, nicio măsură pentru stimularea turismului de pe Valea Prahovei.

Oamenii din Colegiul nr.1 Prahova vor continua să aibă în mine un avocat, un partener care își respectă cuvântul dat. Însă Coaliția "de largă majoritate" PD-L - PSD a demonstrat că nu îi pasă de nevoile oamenilor, că nu a făcut nimic pentru aceștia, cele șase luni care au trecut fiind exemplul cel mai clar al incompetenței guvernanților.

Dar lupta pentru Valea Prahovei continuă și nu departe este momentul în care cei aflați la conducere vor trebui să dea socoteală oamenilor pentru nerealizările lor.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Kelemen Hunor - declarație politică intitulată Doctrina Boc;

Invit la microfon pe domnul deputat Kelemen Hunor, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Kelemen Hunor:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Doctrina Boc".

Pe 9 iunie, în Monitorul Oficial al României, a apărut o ordonanță de urgență care, în doar câteva rânduri, modifică total relațiile dintre puterile din stat. Și care este, desigur, și neconstituțională.

Despre ce este, însă, vorba? Ordonanța de urgență nr.61 modifică Legea nr.24/2000 privind criteriile și normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. După primul alineat al art.56 al acestei legi, Guvernul adaugă un nou alineat, în care, cu o lejeritate boierească, stipulează că, oricare act normativ, deci și o lege, în situații temeinic justificate, după adoptarea ei în Parlament, dar înainte de intrarea în vigoare, înainte de publicarea în Monitorul Oficial, poate fi modificată în mod unilateral de către Guvern sau, dacă așa se dorește, chiar se abrogă.

Dar care sunt aceste situații temeinic justificate pentru domnul Boc? De exemplu, dacă domnul Boc nu a reușit să doarmă pe partea stângă a patului, dacă a visat sau nu a visat frumos, dacă așa i-a cerut președintele Băsescu, oare se consideră a fi situații temeinic justificate?

Cu alte cuvinte: dacă o lege votată de Parlament nu este pe placul Guvernului, acesta din urmă, pur și simplu, o modifică sau o abrogă. Este vorba de același guvern care se bucură de o susținere de 73% în Parlament și nici nu se pune problema să fie votată o lege care nu este dorită de Guvern.

Guvernul preia astfel și rolul Legislativului, fapt inimaginabil într-un stat de drept. Pare o mică lovitură de stat. Cale liberă din democrație spre autocrație.

În aceste condiții, nici nu se pune problema să discutăm despre bunul simț, nici nu merită efortul. Și nici despre faptul că, coaliția nu are încredere nici măcar în propriii membri, nici despre faptul că, într-un stat democratic din lume, niciun guvern nu s-a mai încumetat la așa ceva.

Și încă ceva, dacă nu știați, domnul Boc este și profesor de drept constituțional, ceea ce ar trebui să însemne, cel puțin pentru unii, că în calitatea sa de premier respectă ceea ce predă de la catedră. Această coaliție are o concepție total diferită despre democrație, decât întreaga lume democratică.

Doctrina Boc, fiindcă o putem numi așa, sau doctrina Boc-Geoană, cu o singură propoziție transcrie totul ce părea să se consolideze în 20 de ani în privința democrației parlamentare. Emil Boc și coaliția PD-L-PSD au dovedit din nou că ceea ce ating se putrezește. De 6 luni guvernează în mod scandalos, iar ceea ce au creat prin Ordonanța Guvernului nr.61 depășește limitele unui scandal public ordinar. Este deja batjocorirea democrației parlamentare. Cel puțin la fel de scandalos este și tăcerea societății civile și a sferei intelectuale. Nu se aude mai nimic din partea lor, în afară de câteva mormăieli. S-au transformat în preș. În preșul lui Emil Boc, în preșul lui Mircea Geoană și, cu permisiunea dumneavoastră, ultimul pe listă, în preșul lui Traian Băsescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică cu referire la Soarta cimitirului musulman din localitatea Cheia, județul Constanța;

Dau cuvântul domnului deputat Amet Aledin, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Soarta cimitirului musulman din localitatea Cheia, județul Constanța"

Identitatea etnică și identitatea religioasă oferă unei națiuni locul în istorie. Păstrarea elementelor spirituale, dincolo de promovarea lor, în sensul tradițiilor autentice, ar trebui să devină o necesitate. Este cazul unor monumente, cu valoare istorică deosebită, dar și a unor obiective, din localități mai puțin cunoscute, obiective, din păcate, de cele mai multe ori, omise.

Degradarea lor, distrugerea lor nu fac altceva decât să producă o fisură în cadrul continuității culturale a unui popor. Dacă până acum, cazurile unor clădiri cunoscute au fost discutate, căutându-se reglementări, nu același lucru se poate spune despre problemele apărute în zone cu mai puțină vizibilitate.

Județul Constanța este, indiscutabil, un județ cu un număr impresionant de vestigii istorice. Există monumente reprezentative pentru diversele culte religioase, dar există și altfel de obiective, pentru care autoritățile locale ar trebui să dea dovadă de mai mult respect.

În localitatea Cheia, cimitirul musulman reprezintă o dovadă a prezenței unei comunități de religie islamică. Deoarece acest aspect ține de trecut, lucrurile au căpătat un sens nedorit. Datorită dezinteresului sau chiar ignoranței, soarta cimitirului musulman a fost lăsată la voia întâmplării. Datoria noastră este să semnalăm astfel de fapte și să încercăm găsirea soluțiilor. Conservarea vestigiilor istorice trebuie să fie o prioritate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cornel Știrbeț - despre pozițiile publice ale președintelui Traian Băsescu care confirmă că rămâne apropiat Guvernului;

Urmează Grupul parlamentar al PD-L și invit la microfon pe domnul deputat Cornel Știrbeț.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Imediat după ce președintele Traian Băsescu le-a spus miniștrilor că optimismul Băncii Naționale privind economia nu are acoperire în evoluțiile viitoare, deoarece România va înregistra o scădere a p.i.b.-ului și în trimestrul II și va intra în recesiune, PSD și PNL s-au grăbit să comenteze, în fel și chip, și să denatureze declarațiile publice ale șefului statului, de parcă PSD nu s-ar afla la guvernare, iar PNL n-ar fi lăsat vistieria țării aproape goală la final de mandat.

La scurt timp, Mircea Geoană și Crin Antonescu s-au pripit - tipic lor - să lipească etichete de genul "Băsescu e în campanie electorală". Păi, bine, dar domniile voastre ce-ați făcut timp de o lună de zile? Ați confundat campania pentru europarlamentare cu cea prezidențială.

Cred că trebuie lămurite câteva aspecte. Primul ar fi că președintele Băsescu a participat la ședința de Guvern la invitația premierului Emil Boc, iar al doilea este legat de rolul pe care președintele îl are. Nu este o excepție ieșirea publică a șefului statului. Indiferent de cine a fost la guvernare, președintele Traian Băsescu a fost activ și a vegheat îndeaproape la mersul României, atrăgând, ori de câte ori a considerat că este necesar, atenția asupra unor posibile derapaje. Președintele Traian Băsescu nu este un șef de stat care să stea cu mâinile în sân, ca predecesorii săi, și care să paseze responsabilitatea acestei crize economico-financiare.

Amintesc PSD-ului, pe această cale, că șeful statului a girat pentru formarea acestei coaliții, asumându-și și consecințele. Iar prin aceste poziții publice, Traian Băsescu confirmă din nou, dacă mai era nevoie, că rămâne apropiat Guvernului, un partener al său.

Cu ce a greșit șeful statului când a recomandat Executivului o dobândă apropiată de 5 procente la creditele în euro pentru Programul "Prima Casă"? Sau, cu ce a greșit când a atenționat toți miniștrii să fie prudenți și să nu depășească fondul de salarii? Sau, ce este incorect în faptul că i-a cerut ministrului educației să nu excludă sportul din școli?

Poate că domnul Geoană suferă de amnezie când lansează, fie direct, fie prin subalternii săi, mesaje inepte, demagogice și fără absolut nici un fundament, uitând pentru a nu știu câta oară că și PSD este la guvernare. Și trebuie să-și asume acest lucru. Este un adevăr crud, dar rămâne un adevăr: România a intrat în recesiune. Iar eforturile politice și guvernamentale trebuie dozate și îndreptate către o direcție mai mult decât precisă: ieșirea din criză!

Reamintesc domnilor Mircea Geoană și Crin Antonescu că responsabilitatea ieșirii din criză aparține întregii clase politice, inclusiv domniilor lor. În rest, să auzim numai de bine.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată De ce spitalele din Iași sunt pline ochi?;

Invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "De ce spitalele din Iași sunt pline ochi?"

Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arăta că în România există prea multe paturi în spitale. În timp ce media europeană este de 4,2 paturi la mia de locuitori, în Iași avem 6,2-6,5 paturi la mia de locuitori. Paradoxal însă, în foarte multe spitale din Iași pacienții stau câte doi în pat. Ce se întâmplă, doctore?

Explicația este simplă și este oferită chiar de către medicii din spitale. Se fac prea multe internări. Mulți dintre pacienți, o spun tot specialiștii, ar putea fi foarte ușor tratați de medicul de familie sau la cabinetele din ambulatorii, fără a mai fi internați. Cu toate acestea, majoritatea bolnavilor, chiar și a celor cu afecțiuni minore, ajung în unitățile spitalicești.

După cum se știe, cea mai scumpă asistență medicală este tocmai cea oferită de spitale. Or, o țară care vrea să aibă un sistem de sănătate eficient și performant trebuie să trimită cât mai puțini pacienți în spitale. Suntem obligați să punem un accent mult mai mare pe profilaxie și pe medicina omului sănătos.

Din păcate, situația este agravată de criza economică prin care trece România. Astfel, numai la Spitalul de Urgențe din Iași au fost raportate, în ultimele luni, depășiri masive ale normei de pacienți internați. Deși contractul prevede 600 de internări lunar, de la începutul anului au fost înregistrate 750 de internări continue în fiecare lună. Mulți dintre aceștia suferă de boli cronice și preferă internarea deoarece nu mai au bani pentru medicamente. Dar creșterea numărului de pacienți a condus la creșterea semnificativă a sumelor necesare tratamentelor. Unii directori de spitale deja s-au plâns că, în atare condiții, în scurt timp vor fi obligați, pentru a face față cheltuielilor, să reducă din salariile cadrelor medicale. Ceea ce este grav și poate influența în rău actul medical. Și, atunci?

Reorganizarea sistemului medical, distribuția pe specialități, precum și managementul internărilor sunt câteva dintre problemele care trebuie dezbătute cât mai grabnic de către factorii de decizie.

Vă mulțumesc.

 
  Lucia-Ana Varga - declarație politică numită Codurile Boc;

Doamna Daniela Popa:

Urmează, stimați colegi, Grupul parlamentar al PNL, și invit la microfon pe doamna deputat Lucia-Ana Varga.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc.

Declarația mea politică se numește "Codurile Boc".

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

În colegiul pe care îl reprezint în Parlament, electorii care mi-au acordat încrederea de a-i reprezenta nu sunt într-o proporție covârșitoare licențiați în drept și, totuși, într-o proporție covârșitoare înțeleg condițiile în care se plătește arvuna, chiar dacă tranzacția are loc la un târg câmpenesc. Într-o proporție covârșitoare, electorii mei știu că sunt datori să despăgubească pe cel căruia copilul lor minor le-a produs o pagubă, chiar dacă, nefiind într-o proporție covârșitoare licențiați în drept, nu știu că este vorba de răspunderea pentru prepuși, în condițiile art. 1000 din Codul civil.

De unde știu electorii mei aceste lucruri dacă nu sunt licențiați în drept? Le știu, pur și simplu. Le știu, pentru că acum aproximativ 150 de ani, când actualul Cod Civil a intrat în vigoare, normele juridice au venit în mod natural. Specialiștii definesc norma juridică ca fiind o conduită socială care, recunoscută de stat, este reglementată devenind astfel normă juridică obligatorie. În mod natural, conduita socială impune statului reglementarea juridică.

În zilele acestea asistăm, din păcate, la răsturnarea acestei situații. Ne aflăm în fața încercării statului de a impune, prin reglementarea unei norme juridice, o anumită conduită socială.

Poate că acesta este motivul pentru care, potrivit unui sondaj realizat de Transperancy International în lunile aprilie - mai 2009, aproximativ 80% dintre români nu cunosc modificările ce vor fi aduse codurilor. Nu cunosc aceste modificări, pentru că ele nu survin în mod natural, urmare a reglementării unei conduite sociale existente, ci sunt impuse. În aceste condiții, nu vom mai vorbi despre Codul Civil Roman, ci despre Codul civil al domnului Boc.

Nu doar în teorie, ci și în practica democrațiilor consolidate, calitatea unei democrații este evaluată în funcție de gradul de implicare a cetățenilor și a organizațiilor societății civile în procesul decizional. Însă, în aceeași măsură, nu trebuie să omitem un aspect important: cetățenia activă este responsabilitatea comună a guvernanților și guvernaților. Astfel, pentru ca cetățenii să își valorifice drepturile, guvernanții trebuie să maximizeze oportunitățile prin care ei să ajungă să influențeze condițiile în care trăiesc și prin care să participe la dezbaterile privind deciziile cheie care au un efect semnificativ asupra comunității din care fac parte.

Ce fac, însă, guvernanții din coaliția PD-L - PSD în ceea ce privește codurile juridice, coduri care vizează profund societatea românească prin efectele pe care le vor avea asupra vieții a milioane de cetățeni? Consideră că e suficient să și le asume. Fără o dezbatere parlamentară și fără o dezbatere publică. Și asta în condițiile în care, potrivit aceluiași sondaj realizat de Transperancy International, 82% dintre români consideră că cetățenii ar trebui consultați înainte de redactarea și adoptarea unor legi importante, 57% doresc dezbatere publică înainte de scrierea legilor, iar 68% consideră că, în prezent, statul ia decizii singur în stabilirea prevederilor legii civile și penale. Altfel spus, cetățenii doresc să fie parte a procesului de luare a deciziilor privind aceste coduri.

Și nu e de mirare că cetățenii doresc să participe la procesul de luare a deciziilor atâta vreme cât sistemul de guvernare din România este democrația. Democrația ne permite mai mult decât să votăm. Ne permite să ne facem auziți.

Personal cred în democrație și de aceea am organizat dezbateri publice pe tema prevederilor proiectelor Codului civil și penal, dezbateri publice, în urma cărora am depus amendamente. Am cerut păstrarea sancțiunii pentru luarea de mită. Din păcate, sancțiunea pentru luarea de mită a fost redusă. Pentru cine, domnule Boc? Am cerut mărirea sancțiunii pentru abuzul de funcție, infracțiune care a dispărut cu totul în varianta pentru care Guvernul își va asuma răspunderea. Cine s-a temut de această infracțiune, domnule Boc?

Din păcate, neinformarea publică, urmată de asumarea răspunderii Guvernului este considerată de către coaliția de guvernare o practică profund democratică. Sau democratic a fost doar faptul că erorile pe care aceste coduri le-au conținut au fost corectate prin intervenția parlamentarilor, în special a celor liberali?

Si, tot din păcate, pentru că discuțiile despre filosofi sunt la modă, mă văd nevoită să recunosc, cu un gust amar, ca Petre Țuțea, deși cinic, avea dreptate să spună că "Democrația e triumful cantității împotriva calității", cel puțin atâta vreme cât Guvernul susținut de o vremelnică majoritate parlamentară își asumă răspunderea împotriva însăși democrației.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Antal István - declarație politică: Există un patrimoniu valorificabil pentru susținerea promisiunilor electorale ale coaliției PSD - PD-L;

Urmează Grupul parlamentar al UDMR și invit la microfon pe domnul deputat Antal István.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea se intitulează "Există un patrimoniu valorificabil pentru susținerea promisiunilor electorale ale coaliției PSD-PD-L".

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În ultima perioadă are loc o dezbatere aprinsă despre reforma sistemului de pensii cu promisiuni aproape zilnice din partea reprezentanților acestui Guvern cum că se vor rezolva, cu această ocazie, toate nedreptățile aduse unor categorii de pensionari.

Așteptarea acestor categorii este pe deplin justificată. Urmăresc de mai mult timp, cu mare atenție, dezbaterea, încercând să aflu ceva despre pensionarii din sistemul cooperatist, pensionari care timp de 50 de ani au cotizat la Fondul de Pensii CASCOM - fond de pensii dispărut în anul 1993.

În legislatura trecută, de la acest microfon, am intervenit de mai multe ori pentru a sprijini solicitarea pensionarilor din acest sistem. Ultima dată, în mai 2006, am prezentat o declarație politică cu titlul "O posibilă rezervă pentru suplimentarea pensiilor", prezentând date concrete despre patrimoniul CASCOM, patrimoniu însușit pe nedrept de conducerea de atunci a UCECOM-ului, un patrimoniu uriaș evaluat în 1996 de către Curtea de Conturi, cu ocazia procesului care a fost intentat la vremea respectivă, la valoarea de 49.796.000.000 lei actuali. Actualizat astăzi, ar reprezenta o sumă de 100 de ori mai mare și ar sta la dispoziția Ministerului Muncii. O sumă corespunzătoare pentru a fi respectată, cel puțin, o promisiune electorală.

Pentru stenogramă, dau citire și listei acestui patrimoniu: 4 complexe balneare cu 931 de locuri de odihnă și tratament în stațiuni renumite ca Mamaia, Eforie Nord, Covasna și Sovata, iar alte 7 obiective în curs de finalizare la vremea respectivă, hotel cu 200 de locuri în București, complex balnear cu 177 de locuri în Vatra Dornei și 106 locuri în Olănești, extinderea unui complex la Mamaia, 2 fabrici de pâine la Vatra Dornei și Topoloveni, o unitate de alimentație la Năvodari și așa mai departe. Menționez că frauda UCECOM din 1993 când a însușit pe nedrept acest patrimoniu, un caz penal foarte grav în orice țară democratică, nu a fost soluționată de justiție, ci după 10 ani de la săvârșire, în 2003 dosarul a fost înscris și faptele prescrise.

Nici un guvern nu a reușit să facă lumină și să acorde o despăgubire justă prin mărirea pensiilor, cel puțin a celora care, prin contribuția lor, au creat acest fond. Suntem într-un moment de criză profundă. Așteptarea pensionarilor, lăsați fără rezervele lor strânse de-a lungul anilor și neatinsă de regimul comunist, este pe deplin justificată.

Acest patrimoniu există, dar beneficiile aduse prin folosință sunt nejustificat utilizate de cei care l-au însușit fără nici un drept. În 2003, pe timpul guvernării PSD, faptele penale au fost prescrise. Pe nedrept a fost lăsat fără acest patrimoniu. Ministrul muncii în acea perioadă era domnul Marian Sârbu, ca și în actuala guvernare. Ministrul actualului guvern la Ministerul Muncii este tot domnul Sârbu.

Problema, deci, este cunoscută. Poate împreună cu actualul ministru al justiției veți relua procesul finalizat pe nedrept în 2003 și, după 20 de ani de la căderea comunismului, veți reuși să obligați ultima redută a dictaturii - UCECOM-ul - să redea acest patrimoniu în beneficiul tuturor pensionarilor, care speră, în continuare, în promisiunile electorale și în onestitatea guvernanților.

Soluția există, este nevoie de voință politică. S-au întâmplat multe ilegalități și în perioada anilor 2005-2006, în perioada implementării Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, din partea acelui sistem rigid - UCECOM.

Cu voință politică din partea coaliției guvernamentale și cu sprijinul partidelor din opoziție, cu modificări minime ale Legii cooperației, există o șansă reală de a îndrepta această uriașă fraudă prin modificarea Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.

Coaliția, de altfel, deține în Parlament peste 70% din fotoliile parlamentare. Această voință politică, dacă se va manifesta, înseamnă că astfel aveți o șansă ca cel puțin această promisiune electorală să fie făcută în beneficiul a peste 150 de mii de pensionari în acest sistem cooperatist.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mugurel Surupăceanu - declarație politică cu titlul Campanie fără noimă;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, în ordinea înscrierii pe listă, dau cuvântul domnului deputat Mugurel Surupăceanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mugurel Surupăceanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Campanie fără noimă".

Este an electoral, iar domnul Băsescu se află, mai mult ca niciodată, în lumina reflectoarelor. Însă, nu mai avem de-a face cu un Băsescu "justițiar" și pus pe luptă împotriva marii corupții, ci cu un om politic vlăguit, fără strategie.

Mă surprinde faptul că un personaj cu un asemenea profil care, de obicei, este foarte atent la strategiile de comunicare pe care le folosește și, de foarte multe ori, iscusit, speculant al conflictelor, acum nu-și dă seama de bulgărele de zăpadă pe care l-a creat. Atât problema candidaturii fiicei lui Elena, cât și a casei Ioanei, cealaltă fiică, corelată cu tranșarea mediatică a scandalului Popoviciu, ne arată un Băsescu extrem de neglijent.

Când și-a pierdut îndemânarea actualul președinte? Cum a ajuns să numai fie atent la detaliile care îi pot distruge complet imaginea? Dacă altădată, domnia sa era cel care cauza corupția și marea conspirație creată pentru a-l îndepărta de la putere, iată că acum este cel încriminat. Unde se află marii conspiratori? De ce nu mai fac aceștia agenda lui Traian Băsescu? Pentru că, de fapt, ei nu au existat. Pentru că domnul Băsescu a supraviețuit până acum doar sărind la gâtul unor fantasme, pentru că era la îndemână să profite de nesiguranța românilor.

Mitul conspirației, iată secretul succesului său. Atâta timp cât a avut un dușman, fie și faimoasa cifră 322, Băsescu a atras încrederea poporului. Dar, ce face el acum, când el este propriul său dușman. Cum se mai poate salva?

Refuz să cred că românii mai pot fi păcăliți de imaginea sa de justițiar fals. Refuz să accept scenariul că Traian Băsescu va câștiga un nou mandat. Iată motivul pentru care cred că românii nu-și mai doresc un asemenea tip de președinte. Iar motivul nu ține de apartenența mea politică, ci de un fapt evident. Băsescu nu-și mai poate întreține imaginea. Și, pentru binele românilor, Băsescu nu mai poate fi președinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - prezentarea declarației politice cu tema Lupta pentru terenul agricol în România europeană;

Din partea aceluiași grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Vasile Filip Soporan.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Doresc să prezint în fața dumneavoastră declarația politică "Lupta pentru terenul agricol în România europeană".

Am avut ocazia, în ultima perioadă de timp, să constat că una din cauzele situației politice în care ne găsim este dată de faptul că nu există o suprapunere între agenda publică a cetățenilor și agenda publică a politicienilor.

Cu greutate și cu supărarea faptului că nu există, în mod real, afirmarea responsabilității clasei politice în demersul îndeplinirii promisiunilor făcute, m-am confruntat în cadrul Colegiului 7 al județului Cluj, cel pe care-l reprezint în Parlament, cu situații dramatice în care lucrătorii plătesc facturile unei crize economice, pe care nu ei au provocat-o, prin pierderea locurilor de muncă și micșorarea dramatică a veniturilor.

În acest cadru, am avut o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale și cu fermierii din zona Câmpiei Transilvaniei, în încercarea de a cunoaște situația reală cu care aceștia se confruntă și din dorința de a acționa efectiv, la nivel parlamentar, în concordanță cu interesul economic al acestora.

Acești oameni, care prin pregătirea pe care o au ar putea să acționeze cu succes și în alte domenii, m-au ajutat să înțeleg problemele de fond datorită cărora agricultura noastră nu contează în competiția europeană, iar discuția purtată în acest cadru cu Ovidiu Onișor, unul dintre fermierii din zona Câmpiei Turzii, a fost una dintre cele mai interesante. Îi mulțumesc pentru acest lucru.

Mi-am dat seama că există, în același timp, două tipuri de a face agricultură: o agricultură de subzistență și o agricultură de performanță, care ar putea să ne apropie de agricultura europeană.

Am constatat, și acest lucru îl transmit și specialiștilor care lucrează în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, că există, chiar înainte de descentralizare sau, în același timp cu aceasta, câteva priorități care ar trebui soluționate de urgență.

Prima dintre acestea este legată de clarificarea noțiunii de agricultor sau de fermier, în care lumea să nu mai facă ce știe și cum știe, cu rezultate ce nu au nimic de-a face cu performanța și cu piața.

Pentru a defini noțiunea de fermier, este necesar să se facă diferența dintre autoconsum și producția pentru piață, situație care va putea fi reglementată sau prin aplicarea Legii nr.166 din 10 aprilie 2002, sau prin redefinirea suprafețelor care să stabilească granița de unde începe o activitate economică. În acest cadru, sistemul de subvenționare diferențiată ar trebui să sprijine, în mod real, pe cei care produc pentru piață. Sistemul nu trebuie să se refere numai la subvenția de suprafață, ci și la alte măsuri, cum ar fi: subvenționarea prețului motorinei, credite cu dobânzi reduse, prime de instalare, impozite care să nu defavorizeze fermierul sau societatea agricolă care plătește impozit pe profit și obligații la buget, oricâte ar fi ele.

Cu justificarea prezentă, consider că noțiunea de fermier trebuie legată de doi factori esențiali, anume: de suprafața agricolă minimă exploatată și de capacitatea de a accesa fonduri europene. Acest cadru ar trebui fundamentat pe rezultatele economice, element stimulativ pentru acordarea subvențiilor.

A doua prioritate este legată de reconsiderarea sistemului de învățământ, în așa fel încât acesta să fie util fermierilor. Afirm acest lucru, deoarece fermierii responsabili constată că nu avem școli de mecanizatori agricoli, că nu avem centre unde se pot forma tinerii care pot să învețe noile tehnologii de creștere a animalelor sau în domeniul culturilor vegetale. Astfel de forme de învățământ nu se pot face de la o zi la alta. Este nevoie de ferme-pilot, de colaborări cu fermele private, un centru de consultanță național și în același timp funcțional.

Aceste mecanisme, puse să funcționeze împreună, pot determina formarea celor care vor să-și desfășoare activitatea în domeniul agro-zootehnic.

Întrucât timpul este întotdeauna o mare problemă, la noi lipsa timpului fiind dramatică, consider că practic, pentru recuperarea și depășirea stării actuale, este necesară stimularea stabilirii unei legături instituționale cu fermierii din țările cu agricultură performantă, în cadrul căreia să existe posibilitatea efectuării unor stagii lucrative de minim 3-6 luni.

Practic, statul s-ar putea implica să găsească pentru cei interesați posibilitatea de a lucra la ferme occidentale, situație care convine și fermierului unde se face practica. Aceasta variantă nu exclude fermele bune din România, care ar putea fi stimulate pentru primirea și formarea fermierilor care doresc să aplice noile tehnologii agricole.

Fără o astfel de practică consider că nu ar trebui acordată nicio diplomă în acest domeniu, iar fără o astfel de diplomă, nu ar trebui admisă subvenționarea celui care pretinde că practică agricultura.

Prin urmare, practica agricolă este absolut obligatorie pentru formarea fermierului care dorește să aibă activități agro-zootehnice desfășurate în conformitate cu tehnologiile la zi.

A treia prioritate este legată de adoptarea unor soluții în urma cărora banii pentru agricultură să ajungă la cei care fac agricultură performantă. Recunosc că problema este delicată, mai ales, în momentele de campanie electorală, când principiul irosirii premeditate a resurselor financiare a devenit o politică de stat în ultimii douăzeci de ani. Sumele irosite până acum cu agricultura de ocazie sunt impresionante, adunându-se de-a lungul timpului mai multe miliarde de euro. Consider că a venit momentul acordării resurselor financiare cu precădere fermierilor care fac agricultură performantă într-o economie de piață. Aceasta manieră de abordare trebuie susținută de o politică socială corespunzătoare în mediul rural, în care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale ar trebui să fie o parte activă importantă, și, în același timp, de o altă politică economică, care să creeze noi oportunități de muncă în zona mediului rural.

Într-o primă fază ar trebui gândite, împreună cu autoritățile locale, întreprinderile sociale și formele asociative de producție și de valorificare a potențialului agricol existent la nivel local.

A patra prioritate este legată de creșterea capacității administrative la nivelul autorității statului, în așa fel încât statul să fie un partener, și nu o frână în dezvoltarea agriculturii competitive, și legea clară adoptată să fie respectată peste tot.

În urma discuțiilor responsabile purtate, am ajuns la o concluzie dramatică, aceea că cea mai mare amenințare împotriva fermierului român este faptul că nepăsarea și jocurile politice pot să determine pentru acesta pierderea într-un timp foarte scurt a terenului agricol, în fața investitorilor occidentali sau din alte părți. Fără teren, toată discuția purtată mai sus nu își mai are rostul.

Față de această situație, va trebui să înțelegem acum, și nu mai târziu, că pământul este avuția cea mai de preț a unei națiuni. În momentul în care vom pierde și terenul agricol al țării, nu vom mai avea altceva mai bun de făcut decât să lucrăm pentru alții. Noi și urmașii noștri ce vor face?

Am adunat aceste idei în urma întâlnirilor amintite, cu gândul și la Marius, care, dacă n-ar fi fost ziua de 29 octombrie 2006, ar fi fost astăzi absolvent al secției de Inginerie economică a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Nu a fost așa. Dumnezeu să-l ierte și să ne dea nouă puterea de a construi ceva durabil pentru noi și pentru urmașii noștri, într-un domeniu esențial pentru devenirea noastră europeană!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Dacă mai sunt în sală colegi care doresc să citească declarația politică. Nu mai sunt.

Vă anunț, stimați colegi, că o serie dintre colegii noștri parlamentari au depus în scris declarațiile politice, și anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii deputați: Victor Boiangiu, Ștefan Daniel Pirpiliu, Sanda-Maria Ardeleanu, Marius Rogin, Constantin Chirilă, Doru Leșe Brașoan, Mircia Giurgiu, Petru Călian, Stelică Iacob Strugaru, Răzvan Mustea-Șerban, George Ionescu, Carmen Axenie, Daniel Buda; din partea Grupului parlamentar al PSD+PC: Mihai Cristian Apostolache, Oana Niculescu-Mizil, Ion Dumitru, Costică Macaleți, Gheorghe Ciocan, Eugen Bejinariu, Iuliu Nosa, Neculai Rățoi, Adrian Mocanu, Dorel Covaci, Bogdan-Liviu Ciucă, Daniela Popa și Aurelia Vasile; din partea Grupului parlamentar al PNL: Eugen Nicolăescu, Marin Almăjanu, Teodor Atanasiu, Mihai Lupu, Radu Bogdan Țîmpău, Gheorghe Coroamă, Nini Săpunaru, Cristian Buican, Titi Holban, Virgil Pop, Relu Fenechiu, Horea-Dorin Uioreanu, Mihai Cristian Adomniței, Viorel Buda, Ionel Paler; iar din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru.

Cu aceasta, încheiem ședința consacrată declarațiilor politice. La ora 10 va începe ședința Camerei Deputaților, cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice, au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Mircea Grosaru - declarație politică Președinția și România democratică;

Domnul Mircea Grosaru:

"Președinția și România democratică"

În luna noiembrie, România își va alege președintele, iar acest lucru reprezintă cea mai mare miză politică a acestui an, după alegerile europarlamentare.

Au apărut primii candidați mai mult sau mai puțin spectaculoși, începând cu lideri de partide, continuând cu un prinț și cu un candidat Nati Meir.

Nu este nimic nou pentru politica românească din ultima vreme apariția candidatului Nati Meir, pentru că apariția unor asemenea personaje nu poate fi oprită prin lege, pentru că în România există democrație, democrație câștigată de români cu multe sacrificii, gândindu-ne doar la acele victime căzute la revoluție sau la zecile de mii de cetățeni care și-au riscat viața în aceeași perioadă, parte din ei martori a tot ceea ce a urmat după anul 1990.

Desigur că orice cetățean poate candida la președinția României, dacă consideră că este potrivit, dar mai ales dacă este apreciat de cetățeni că ar putea rezolva problemele interne și internaționale ale țării, cu toate exigențele și responsabilitățile înaltei funcții.

Așa ar fi considerată logic orice fel de candidatură, însă în România tuturor posibilităților apar noi și noi surprize, pe care nici nu știm cum să le explicăm.

O întrebare la fel ce firească ar fi următoarea: De ce nu a candidat Nati Meir la președinția Franței, Germaniei, Angliei sau Italiei sau chiar la președinția Statelor Unite?

Sunt multe răspunsuri, însă unul cu siguranță este comun: autoritatea statului.

Autoritatea statului este recunoscută a fi puternică tocmai în astfel de situații, imposibile a se întâmpla în alte țări, chiar și mai mici decât cele înșiruite anterior.

De ce nu putem interveni în astfel de situații ?

Oare cât va mai dura până când vom putea interveni prin lege la asemenea lipsă de respect din parte unora care au văzut și cred că în România se poate orice, și nu se opresc din mersul lor halucinant. Cum gândesc românii o asemenea candidatură, dar mai ales cum gândesc țările Uniunii Europene despre posibilitatea depunerii unei asemenea candidaturi: democrație, lipsă de autoritate a statului sau altceva ?

După ultimele evoluții ale rezultatelor în alegerile europarlamentare s-ar putea spune că cetățenilor nu le pasă și că sunt tentați mai mult de a lipsi la alegeri.

Soluția este simplă: de a gândi serios și a nu mai accepta niciodată compromisuri la un asemenea nivel, dăunătoare imaginii țării și fiecăruia dintre noi în parte.

    Mircea Grosaru - declarație politică România după 20 de ani;

Domnul Mircea Grosaru:

"România după 20 de ani"

După revoluția din anul 1989, România se pregătea de o schimbare totală a sistemului, un sistem învechit, pe care mai multe țări din estul Europei au dorit să-l schimbe, din aceleași motive ca și România. Nu știu dacă a fost bine sau nu, însă cel puțin din punctul de vedere al libertăților cetățenilor, sistemul era vechi și neeficient.

Au urmat 20 de ani în care în țara noastră s-a dorit mai mult decât s-a muncit, iar toți cei care au făcut-o, în foarte mare proporție au făcut-o pentru ei înșiși, pentru că și statul la rândul său nu se gândise foarte mult la cetățeni.

Pentru un mare număr de cetățeni, în proporție de circa 20%, mai ales dintre cei care aveau o meserie, schimbarea pe care au dorit-o s-a concretizat în a pleca din țară, a lucra în străinătate, mulți dintre ei stabilindu-se și cu familiile acolo unde au găsit de lucru, cea mai mare parte în construcții, agricultură sau în îngrijirea persoanelor în vârstă.

Guvernele care au trecut, politicienii care s-au perindat în toți acești 20 de ani în sistemul parlamentar democratic din România, rând pe rând au promis o viață mai bună fie prin salarii la nivelul tuturor țărilor europene, fie prin construcția de locuințe, fie prin construcția de autostrăzi, fie printr-o viață mai bună pentru următoarele generații.

Iată-ne acum, după 20 de ani în care în România calitatea vieții nu a crescut, salariile nu ajung pentru o viață decentă, locuințele construite au prețuri foarte mari și nu pot fi achiziționate în orice condiții, iar autostrăzile au fost doar începute și neterminate. În schimb, în locul locuințelor promise au apărut mall-uri, iar în locul CEC-ului au apărut foarte multe bănci care ajung să gestioneze o mare parte a economiei din țara noastră, dar care au devenit mult mai inaccesibile.

Dacă ar fi să ne referim la ceea ce s-a întâmplat în cei 20 de ani de după revoluție, putem afirma că "Nimic nu s-a câștigat, nimic nu s-a pierdut, ci totul s-a transformat" și s-a transformat în așa fel încât abia după mulți ani vom putea ști pentru cine a fost benefică transformarea și cine a beneficiat de aceasta.

Oricum, mult mai puțin România.

    Mircea Grosaru - declarație politică Învățământul din România, în recesiune;

Domnul Mircea Grosaru:

"Învățământul din România, în recesiune"

De multe ori am auzit lucruri care previzionau impasul în care se află învățământul românesc, pentru cauze mai mult sau mai puține din voia noastră, ci doar ca o consecință a evoluției economiei din România.

Rând pe rând, măsurile luate conduceau către desființarea școlilor de meserii și înființarea a noi și noi universități private, unde se plătesc taxe nemeritate și unde nu înveți nimic, atâta timp cât nu există decât restanțieri, iar la examenele de absolvire, procentul de promovabilitate este de puține ori mai mic de 100%.

Ce prevestea această formă de învățământ din România?

Prevestea falimentul acestui sistem care nu era de nici un fel în concordanță cu economia de piață, întrucât nu exista nici concurență și nu asigura absolvenților nici un fel de competență.

Cu alte cuvinte, facultățile din România pregătesc în foarte mare proporție șomeri cu diplomă, care este drept că nu se pricep la nimic.

Aceasta este constatarea concretă, dar tragică, în același timp, datorită lipsei de viziune a celor care se ocupă și s-au ocupat pe rând de destinele învățământului, cu mai multă sau mai puțină competență profesională sau managerială.

Poate că soluția pe viitor ar fi reînființarea școlilor de meserii, poate că nu toți absolvenții de liceu sunt dornici sau dotați intelectual pentru a absolve o facultate, indiferent de natura acesteia, sau poate că și unii dintre profesori nu sunt suficient de pregătiți pentru a transmite acele cunoștințe de care au nevoie tinerii absolvenți.

Unde este competența necesară fiecărei profesii?

Pentru ce ne pregătim?

Cine urmărește acest fenomen?

Cine răspunde de ceea ce se întâmplă?

Iată câteva întrebări la care va trebui să găsim răspunsuri de urgență, pentru că altfel nu va fi bine nici pe termen scurt, dar mai ales nu va fi bine pe termen lung.

Profesorii se plâng de salarii, elevii și studenții se plâng de lipsa de perspectivă pentru a găsi un loc de muncă decent, iar părinții nu știu pe ce culoar ar trebui să îndrume copiii pentru o bunăstare viitoare.

România are nevoie de competență și de proiecte viabile.

    Mircea Grosaru - declarație politică Violență extremă în finala Cupei României;

Domnul Mircea Grosaru:

"Violență extremă în finala Cupei României"

Sâmbătă, 13 iunie, s-a încheiat sezonul fotbalistic în România cu un bilanț foarte slab pentru toți cei ce urmăresc fenomenul, și anume: echipa națională a avut cea mai slabă evoluție din ultimii 20 de ani, campionatul intern a fost câștigat de Urziceni, meciurile din campionat sunt suspectate de aranjamente și fapte de corupție, conducătorii de cluburi și arbitrii români sunt cercetați de DNA, iar spectatorii devin din ce în ce mai violenți, totul culminând cu ultimul meci al sezonului.

Violența din sport se pare că nu poate fi oprită nici de lege în România, însă apogeul a fost atins în meciul CFR Cluj - FC Timișoara, când sub ochii unui stadion plin și în prezența premierului României, Emil Boc, arbitrul partidei se pare că a fost cel care a inflamat spiritele.

Sunt multe semne de întrebare în privința arbitrajului, care știm că nu întotdeauna ne-a oferit cele mai corecte soluții pentru miile de ochi care văd și judecă aspru orice prestație.

Se mai spune că, "La fotbal și la politică se pricep toți", dar spiritul acestui proverb este același, gândindu-ne la caracterul popular al celor două fenomene foarte apropiate ca efecte în țara noastră, care trezesc multe patimi din partea suporterilor, fie că sunt numiți fani sau simpatizanți.

Până când cu violența în sport? Până când cu violența din politică și cu vorbele grele adresate de către unii altora, indiferent de culoare politică sau de doctrină?

Se pare că mai avem mult de lucru până la armonizarea legislației din România cu cea europeană, până la constituirea cu adevărat a statului de drept și a unor reguli care pornesc în primul rând de la educație.

Circul din fotbal vine parcă să completeze de multe ori circul politic din țara noastră, care se numește fie Gigi Becali sau oricum altfel, și care devine un fenomen periculos pentru democrația din România.

Oare de ce nu putem pune stop acestor fenomene ?

Pentru că România se numește țara tuturor posibilităților.

    Mircea Grosaru - declarație politică Economia trebuie urgent revigorată;

Domnul Mircea Grosaru:

"Economia trebuie urgent revigorată"

De curând, la ultima ședință de Guvern, președintele României ne-a anunțat oficial că România este în recesiune economică.

Această recesiune este dată de cele peste 10.000 de firme aflate în faliment, de lipsa de absorbție a fondurilor europene, dar mai ales de lipsa de lichidități de pe piață, blocate prin neplata în lanț a facturilor curente sau a serviciilor prestate.

În paralel, Guvernul, prin OG nr.61/2009, preia tot ceea ce Parlamentul României încearcă să legifereze, iar, în plus, își asumă o responsabilitate cel puțin periculoasă pentru democrația din România, cea de a respinge orice lege adoptată de Parlament, înainte de intrarea în vigoare a acesteia.

Și unde vom ajunge ?

Abia abia am trecut de problemele anilor dinainte de 1990 și am ajuns parcă să regretăm locurile de muncă fixe, rația de alimente, locuințele comune la bloc, biletele de odihnă și tratament, cartelele la combustibili și altele de acest fel.

Măsurile luate de Guvern, în loc să revigoreze economia prin taxe minime, instituie impozitul forfetar, în loc să relaxeze funcționarea de servicii, le îngreunează viața din ce în ce mai mult.

Economia este un mecanism complicat, iar de buna funcționare a acesteia depinde buna funcționare a multor alte domenii de activitate. Pentru revigorare, măsurile vor trebui să fie foarte simple dar concrete. Recesiunea este caracterizată în primul rând prin șomaj, iar șomajul va declanșa multe fenomene ulterioare.

Vom avea ocazia să vedem care sunt măsurile concrete ale Guvernului în toată această perioadă și ulterior acesteia, pentru că de acestea va depinde ulterioara perioadă și timpul în care România își va reveni, dar mai ales perioada în care își va reveni.

România are resurse de a-și reveni repede, însă totul depinde de noi toți și de modul în care vom înțelege să ne alegem pe cei care cu adevărat ne pot reprezenta.

    Mircea Grosaru - declarație politică România subterană;

Domnul Mircea Grosaru:

"România subterană"

Anul trecut, România a raportat un produs intern brut de 33% și astfel s-a fost clasat pe locul 5 în Europa, în funcție de ponderea economiei informale în p.i.b., însă odată cu problemele pe care românii au început să le aibă în străinătate, acolo unde își câștigau existența, desigur că a apărut o erodare a veniturilor populației.

Concomitent cu acest fenomen, economia subterană își face crescută ponderea în p.i.b., iar orice venit sau sursă de venit suplimentară, devine pe zi ce trece mai tentantă.

Conform unor studii recente de specialitate, economia subterană reprezintă circa 33% din p.i.b., iar tendința este de creștere și în continuare.

Desigur că principalul factor de creștere a volumului economiei subterane îl reprezintă nivelul impozitelor și taxelor, al asigurărilor sociale, al t.v.a.-ului și al accizelor.

În ultima perioadă însă, este din ce în ce mai evidentă tendința de creștere a plăților în numerar, chiar dacă parte din salariile încasate sunt plătite electronic, prin card-uri.

Dacă ne gândim că la nivelul țărilor Uniunii Europene economia subterană este în medie de numai 16%, iar doar în țari precum Bulgaria, Estonia, Letonia și Croația, cotele de procente ale economiei subterane sunt mai mari decât la noi, putem ușor trage concluzia că și nivelul de trai al populației este același, precum observăm înșiruirea acelorași cifre și procente. Dispariția economiei subterane este strâns legată de relaxarea taxelor și impozitelor, și nicidecum de introducerea unora noi.

După adoptarea ordonanței Guvernului privind impozitul forfetar, efectul a fost că mai multe firme și-au suspendat activitatea pentru o perioadă de până la 3 ani, având însă posibilitatea de a o relua, îndată ce ordonanța va fi suspendată.

Multe firme funcționau în diverse forme juridice, pentru acoperirea salariului administratorului și eventual a contabilului angajat, însă măsurile de impozitare i-au determinat să închidă firma, neplătind astfel nici taxe, nici impozite la bugetul de stat, ceea ce va îngreuna o situație bugetară și așa dificilă.

Această coborâre a produsului intern brut după o ridicare rapidă în anul anterior, ne îndreptățește să ne întrebăm: în cât timp ne vom reveni?

    Mircea Grosaru - declarație politică «Turism și brand-uri în România»;

Domnul Mircea Grosaru:

«Turism și "brand"- uri în România»

În ultimii ani ne amintim că în diverse guvernări a funcționat un minister al turismului, în altele, din economii la bugetul de stat sau din alte rațiuni, acest important minister a funcționat ca o agenție guvernamentală în cadrul altor ministere.

Ultima dată, în cadrul Ministerului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Profesiilor Liberale și Turismului, acesta din urmă a funcționat ca o agenție în cadrul Guvernului României, cu rezultate neconcludente, precum importanța care i-a fost acordată.

După cum știm, este greu să creezi circuite turistice în România, atâta timp cât țara noastră nu s-a preocupat în ultima vreme prea mult nici de dezvoltarea infrastructurii, nici de crearea unor adevărate "brand" - uri de țară, pe care cu greu le putem face cunoscute la nivelul Europei sau al lumii întregi.

În România este frumos și vara și iarna, iar printre puținele "brand" - uri de țară pe care le-am putea dezvolta pe viitor, este cel legat de mănăstirile din Moldova și cele din Bucovina, nu pentru că ar reprezenta construcții de mare rafinament artistic, însă se identifică mult cu istoria și tradițiile poporului român, cu religia și obiceiurile noastre, suficiente pentru a transmite un mesaj celor ce doresc să afle cât mai multe despre România.

La această dată, în tot ceea ce facem și ce reprezentăm în Europa cred că ar fi suficient să convingem că România este o țară în care românii nu sunt cerșetori, sunt oameni onești și pricepuți, iar inteligența nativă a românilor poate fi ușor observată.

Locuiesc în Bucovina de circa 40 de ani și am avut ocazia să mă mut de acolo de foarte multe ori, însă nu am făcut-o din foarte multe motive, și în primul rând pentru că îmi plac oamenii, pentru că sunt simpli și deschiși, pentru că sunt extrem de primitori, dar și pentru că sunt hotărâți.

Am reușit să-i conving pe toți prietenii mei și rudele din țară sau din străinătate, că ceea ce simt eu aș dori să le transmit și lor, iar acest lucru nu a fost puțin, pentru că mulți prieteni, mai ales din Italia, s-au mutat definitiv în România, în Bucovina, acolo unde vor rămâne toată viața, dar și invers.

    Mircea Grosaru - declarație politică Se simte criza și pe litoral;

Domnul Mircea Grosaru:

"Se simte criza și pe litoral"

Chiar dacă s-a anunțat că până în data de 15 iunie prețurile sunt cu minim 20% mai mici, litoralul românesc nu putem spune că este asaltat de turiști.

Se pare că turiștii români preferă din nou traseele din Bulgaria sau Turcia, din cel puțin două motive: servicii mai ieftine și o gamă mult mai variată de atracții pentru turiști, chiar în condițiile în care ministrul turismului din România anunța pe litoral o mai mare deschidere pentru turismul la malul mării.

Unii au înțeles și au mai făcut o încercare, dar se pare că în zadar, pentru că au rămas la fel de nemulțumiți.

Poate că nu știm să prețuim frumosul litoral românesc, pe care cu mulți ani în urmă germanii veneau într-un număr impresionant, an de an, tot din aceleași motive din care turiștii merg acum în Bulgaria sau în Turcia.

Un lucru totuși cred că ar trebui să ne bucure, și anume că tinerii preferă Costineștiul încă, iar acesta, începând cu celebra "Vox Maris", dar nu numai, devine pe an ce trece mai atrăgător, cu servicii ieftine și din ce în ce mai profesioniste.

Păcatul cel mare însă este că din ce în ce mai mulți tineri pregătiți în domeniul turismului sau în domeniul hotelier, sau dacă nu, cu înclinație spre acest domeniu, merg să lucreze pe diverse litorale din Europa, pentru că oferta locurilor de muncă în România, în acest domeniu este scăzută.

Poate că ar trebui gândit un proiect pentru Ministerul Turismului și pentru studenți, categorie socială foarte disponibilă pe timpul verii, de a accepta, după un stagiu eficient de instruire, o slujbă pe litoral, mult mai bună decât undeva în Europa, din toate punctele de vedere.

Dacă ceva ne lipsește pe litoralul românesc, pentru că ne lipsesc multe lucruri încă, acestea sunt serviciile, iar începând cu serviciile, orice se poate perfecționa.

Pe perioadă de criză, cunoaștem că fenomenul "jobb"-urilor se caracterizează prin reconversie profesională, lucru care poate atenua foarte mult lipsa locurilor de muncă sau șomajul, prin pregătirea unei alternative.

Dacă alte țări nu au alternative, România oricând le poate găsi.

    Mircea Grosaru - declarație politică România și copiii;

Domnul Mircea Grosaru:

"România și copiii"

Viața economică și socială au condus încetul cu încetul România, apropiind-o de viața celorlalte țări ale Uniunii Europene, sau cel puțin din punctual de vedere al tineretului, care a devenit la fel cu cel din străinătate.

Multe lucruri sunt bune, altele mai puțin bune, însă cu siguranță că toți tinerii au lucruri cel puțin comune, dacă nu chiar identice, gândindu-ne la îmbrăcăminte, pasiunea devenită necesitate zilnică - computerul, modul direct și simplu de comunicare, pasiunea pentru același tip de muzică și poate multe altele.

Desigur că printre multe altele, pentru că informația circulă extreme de rapid, profesia este cea care îi îndeamnă spre aceleași tipuri de meserii, fără a fi în vreun fel influențați de părinți.

Copiii din România însă, reprezintă o altă categorie. Despre ei, nu mai putem spune că au o copilărie liberă și fericită, pentru că încep problemele, legate în primul rând de faptul că părinții au mult mai puțin timp decât înainte de a se ocupa de creșterea sănătoasă a acestora și apoi educarea lui.

Puține sunt soluțiile în țara noastră, gândindu-ne doar la faptul că imediat după naștere un copil trebuie asistat pentru a crește sănătos, până la vârsta la care începe să vorbească și să înțeleagă, dar și după această vârstă fiind importantă sănătatea lor.

Așa cum sunt organizate în toate țările din Europa, căminele de copii și creșele, care se numesc în multe moduri, preiau o parte din problemele părinților, ocupați cu serviciul, pentru educarea lor.

Educația copiilor se face însă pe fondul unui copil sănătos, pentru că viața ne arată că este greu a educa un copil care începe să aibă probleme de sănătate.

În România însă, problema creșelor încă nu este rezolvată, mai mult decât atât, și cele existente cândva au fost și sunt desființate pentru diverse afaceri imobiliare.

Așadar, atâta timp cât viitorul țării îl reprezintă copiii, aceștia trebuiesc protejați încă de mici, în sensul găsirii unor soluții legislative care să-i pună la adăpost, acolo unde fiind mici le este locul: în creșe, cu personal sanitar de specialitate bine instruit și care să nu mai plece în străinătate să îngrijească bătrâni.

    Victor Boiangiu - despre «Necesitatea programului Prima casă»;

Domnul Victor Boiangiu:

«Necesitatea programului "Prima casă"»

Programul guvernamental "Prima casă" are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor la achiziționarea unei locuințe prin contractarea de credite având drept girant statul român. Beneficiarii programului pot fi persoane fizice ce doresc achiziționarea primei locuințe fie din imobile noi, fie din fondul locativ existent, și care nu au mai beneficiat de un credit ipotecar. Valoarea maximă a creditului va fi de 60.000 de euro, bani ce vor fi luați de la băncile comerciale, care trebuie să îndeplinească un cost total al creditării cât mai scăzut, durata aprobării creditului urmând a fi relativ scurtă, iar avansul solicitat de beneficiar la acordarea creditului ipotecar să fie cât mai mic.

Românii care doresc să beneficieze de acest program trebuie să dovedească că nu dețin proprietăți și că nu au avut credite ipotecare. Guvernul nu impune o limită de vârstă celor ce doresc să beneficieze de acest program.

Pentru a putea lua un credit de maxim 60.000 de euro este nevoie ca beneficiarul sau beneficiarii să aibă un venit lunar de 714 euro, să asigure suma minimă a avansului calculată la valoarea de 5% din creditului standard de 60.000 de euro, avans de 3.000 de euro, iar în cazul unei locuințe mai scumpe acesta va crește în funcție de valoarea imobilului.

Vă asigur că, împotriva criticilor care i-au fost aduse, acest proiect trebuie susținut, deoarece ar ajuta multe persoane să își achiziționeze o casă, acest program fiind totodată și un program activ anticriză, stimulând piața construcțiilor din România și contribuind la reducerea șomajului din acest sector.

    Răzvan Mustea-Șerban - declarație politică O șansă pentru România;

Domnul Răzvan Mustea-Șerban:

"O șansă pentru România"

Alegerile pentru Parlamentul European s-au încheiat, și odată cu ele sper că s-a încheiat și campania electorală din România. Miza cea mai însemnată a momentului s-a mutat către alcătuirea unei noi Comisii Europene, care să vegheze interesele Uniunii Europene pentru următorii ani. Este vorba atât de o nouă compoziție a Comisiei, cât și o realocare, prin rotație, a portofoliilor.

Din nefericire pentru România, politicienii români nu au înțeles mai nimic din acest lucru. Au transformat din nou o miză națională și europeană într-o dispută politică măruntă și cu un puternic iz de campanie electorală.

Dacă în anul 2007, anul aderării noastre la Uniunea Europeană, comisariatul simbolic pe care l-a primit România era tot ce se putea obține la acel moment, astăzi noi trebuie să ne luptăm pentru a susține un portofoliu care să avantajeze în cea mai mare măsură interesele naționale. Dacă partidele vor continua să-și canalizeze eforturile asupra persoanei care va ocupa acest post, după criteriul "al meu e mai frumos și mai deștept", vom periclita cu siguranță obținerea unui loc important în cadrul comisiei.

Nu știu dacă în istoria Uniunii Europene a existat o asemenea șansă, și mai ales pentru un nou venit, de a putea prelua gestiunea Politicii Agricole Comune, în condițiile în care marile puteri agricole ale Uniunii - Franța, Italia, Germania, Spania - nu și-au manifestat deocamdată interesul pentru domeniul agriculturii. Mai mult, ministrul agriculturii din Franța, Michel Barnier, declara zilele trecute că va susține cu "tărie" ca România să preia agricultura, adică acel domeniu care beneficiază de cea mai însemnată finanțare a UE.

Este o șansă pe care Europa ne-o dă, iar noi trebuie să nu o ratăm. În consecință, energia de care au dat dovadă partidele politice trebuie canalizată către presiuni și lobby extern, și nu către dezbateri interne sterile, care nu pot aduce decât prejudicii României și cetățenilor ei.

    Stelică Iacob Strugaru - declarație politică intitulată Putem înlătura frauda electorală;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Putem înlătura frauda electorală"

Din 7 iunie și până în prezent s-au făcut analize, statistici, documentări și chiar comparații la nivel european, în privința rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, asupra absenteismului în creștere, asupra agendei politice europene. S-a constatat că ceea ce diferențiază România de celelalte 26 de state membre este un fenomen la fel de periculos ca și absenteismul, și anume frauda electorală.

Doamnelor și domnilor,

Nu poate nimeni contesta că frauda electorală este o realitate în România, despre care toată lumea vorbește, însă nimeni nu a dorit să o înlăture definitiv. Dintre toate ideile ingenioase, cea mai frecventă modalitate a fost aceea a votului multiplu, pe listele suplimentare, procedeu care se pare că a fost utilizat și la ultimele alegeri. Se reclamă, astfel, aproape 700.000 de voturi exprimate în altă localitate decât cea de domiciliu, asupra cărora planează suspiciuni asupra corectitudinii acestora.

Chiar dacă există semnalele pe care le dă Ministerul Administrației și Internelor, că rezultatul alegerilor din 7 iunie nu a fost influențat de neregulile care au existat, acest lucru nu înseamnă că acțiunile noastre nu trebuie îndreptate către orice element ce ar putea vicia rezultatul votului în viitor.

Prima măsură, cea mai rapidă și mai ușor de luat, și pentru care există dotările tehnice corespunzătoare, este introducerea sistemului informatic de monitorizare a alegătorilor pe baza codului numeric personal. Majoritatea secțiilor de votare - școli, primării, grădinițe etc. - sunt conectate fie la Internet, fie dețin o linie de telefonie fixă prin care se poate asigura o interconectare națională a calculatoarelor. Este o măsură simplă, cu costuri reduse, ce poate avea ca efect sigur eliminarea fenomenului votului multiplu.

Nu va fi, cu siguranță, o măsură care să înlăture în totalitate influențarea votului alegătorilor români, însă va elimina definitiv votul multiplu. Personal, cred că este doar primul pas pe care autoritățile din România trebuie să-l întreprindă pentru ca asupra rezultatului viitoarelor alegeri să nu mai existe suspiciunea incorectitudinii.

    Mircia Giurgiu - declarație politică: Spitalul regional Cluj - între necesitate și interese;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Spitalul regional Cluj - între necesitate și interese"

Județul Cluj a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare fără precedent. La acest lucru au contribuit mai mulți factori. Ca urmare, populația județului a crescut în mod semnificativ, la fel și nevoile, fără a mai pune la socoteală faptul că municipiul Cluj-Napoca este centru universitar recunoscut atât pe plan național, cât și internațional.

În municipiul reședință de județ există mai multe unități spitalicești, cu diferite specializări. Dar ceea ce lipsește cu adevărat este un spital regional de urgență, ținând cont și de faptul că la Cluj vin oameni din toate colțurile țării pentru a se trata. Aici se regăsesc unii dintre cei mai mari specialiști din țară, care lucrează, uneori, nu în cele mai bune condiții.

Din păcate, ideea unui spital de urgență regional în județul Cluj a devenit un fel de joc de ping-pong pentru autorități, în sensul că locația acestuia se mută între localitățile Florești și Apahida. Se fac proiecte și studii de fezabilitate pentru a vedea care este cea mai bună soluție, dar singurii care pierd din acest "meci" sunt cetățenii, care au nevoie de asistență medicală de specialitate asigurată într-un singur loc. Pentru că, în prezent, la Unitatea de Primire Urgențe Cluj analizele importante, gen CT sau RMN, nu se efectuează în aceeași clădire. Pacienții sunt transportați în altă parte pentru a beneficia de astfel de analize.

Din aceste motive, dar nu numai, consider că necesitatea unui spital de urgență regional la Cluj-Napoca ar trebui să primeze în fața intereselor de orice altă natură.

    Aurelia Vasile și Daniela Popa - declarație politică: Să salvăm spațiile verzi ale Bucureștiului!;

Doamna Aurelia Vasile și doamna Daniela Popa:

"Să salvăm spațiile verzi ale Bucureștiului!"

Prin Hotărârea Consiliului General al municipiului București numărul 255, din data de 29 mai 2008, privind punerea în executare a Deciziei Civile nr. 1112/11.06.2007, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a - Contencios administrativ și fiscal, rămasă definitivă și irevocabilă, a fost aprobat schimbul de proprietăți între terenul în suprafață totală de 20.107 metri pătrați situat în zona Parcul Tineretului, sector 4, proprietatea Marioarei Micșunescu, și terenul în suprafață de 20.107 metri pătrați, proprietatea municipiului București.

În prezent, prin pierderea spațiilor verzi intravilane și defrișarea masivă a perdelelor de protecție de la marginea orașului, spațiul verde din București s-a înjumătățit față de 1989: de la 34,7 milioane de metri pătrați în 1989 la 22 milioane în 1996 și la aproximativ 15 milioane în prezent. Efectele acestei situații sunt extreme: poluare, morbiditate, mortalitate, perioade lungi de expunere critică la factori nocivi, creșterea temperaturii mai mult decât creșterea medie pe țară.

Masiv poluat, cu spații verzi insuficiente și având o medie de 9009 locuitori pe kilometru pătrat, față de doar 3905 locuitori la Berlin, 3850 la Viena sau 1226 la Bratislava, Bucureștiul se află pe penultimul loc în topul capitalelor din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea vieții.

În aceste condiții, pierderea a încă două hectare de spațiu verde și înlocuirea lor cu o zonă rezidențială, așa cum intenționează noul proprietar al terenului, este inacceptabilă. Interesul general al locuitorilor capitalei, dreptul lor la aer curat și la zone verzi, aspecte extrem de necesare pentru o viață sănătoasă și echilibrată, ne obligă să folosim toate mijloacele legale pentru a preveni compromiterea zonei de relaxare și agrement din Parcul Tineretului.

Având în vederea această situație dramatică, am înregistrat la Parlamentul României o propunere legislativă prin care se prevede declararea de utilitate publică a terenurilor situate în București, zona "Parcul Tineretului", făcând totodată un apel la colegii noștri parlamentari de a ne susține în adoptarea acesteia.

    Mihai Lupu - declarație politică: Programul anticriză al Guvernului Boc este inexistent în realitate;

Domnul Mihai Lupu:

"Programul anticriză al Guvernului Boc este inexistent în realitate"

Zilele trecute, peste 500.000 de sindicaliști au protestat în toată țara, prin intrarea într-o grevă de avertisment, în semn de nemulțumire față de modul în care Guvernul Boc a aplicat până în prezent planul de măsuri anticriză.

Și lucrurile nu se vor opri aici, susțin aceștia, având în vedere faptul că deja au decis să recurgă peste puțin timp chiar la o grevă generală, deoarece semnalele luminoase, pozitive, mult promise de către actuala guvernare nu se întrevăd sub nicio formă pe "cerul" economiei românești!

Premierul Boc s-a bătut în fiecare zi cu pumnii în piept, în lumina reflectoarelor, că va face totul pentru a păstra locurile de muncă ale românilor, că va urgenta investițiile publice masive și că va crea noi locuri de muncă în cel mai scurt timp, că va aduce agricultura românească pe culmile gloriei și că educația va avea parte de o reformă substanțială!

Ce s-a întâmplat în realitate cu toate aceste promisiuni vehiculate și repetate la nesfârșit, în fiecare campanie electorală din ultima perioadă și, mai nou, în fiecare zi de guvernare roșie-portocalie?

Nimic, după cum au constatat chiar sindicatele, care avertizează acum "marele", dar prea puțin seriosul guvern Boc, că, "Deși am ajuns la jumătatea anului, planul de măsuri anticriză stabilit cu partenerii sociali în luna februarie a acestui an nu a fost aplicat sau, pe puținele direcții în care s-a încercat să se acționeze, s-a acționat defectuos".

Sub presiunea scăderii substanțiale a veniturilor familiale sau a creșterii fulminante a șomajului din ultimele luni, sindicatele au recurs la greve de avertisment în aceste zile și în județul Constanța, cerând Guvernului Boc măsuri urgente pentru salvarea locurilor de muncă și crearea altora noi!

Prețurile cresc permanent, veniturile oamenilor scad în fiecare zi sau devin aproape inexistente, și Guvernul Boc se face că ia măsuri anticriză la televizor, pe care uită de fapt să le aplice în realitate!

Care este prioritatea actualului guvern pentru români, dacă mult promisele investiții în infrastructură, care să conducă la dezvoltarea industriilor conexe și la păstrarea sau crearea de noi locuri de muncă, se lasă îndelung așteptate?

Ce face de fapt Guvernul Boc după șase luni de guvernare fără rezultate, fără schimbări de fond benefice, care să ducă economia românească spre un trend ascendent, necesar prosperității românilor?

Nimic absolut, în afară de întreținerea demagogică a unor promisiuni fără acoperire, a unor minciuni permanente!

Instaurarea sărăciei în România este un fapt constatat de curând de către instituțiile internaționale, și din păcate acest lucru se întâmplă cu ajutorul acestui guvern iresponsabil, care contribuie substanțial la prelungirea crizei în România, la creșterea șomajului, la creșterea costurilor sociale, la mărirea taxelor și a impozitelor pe timp de criză, la sufocarea inițiativei private și la golirea buzunarelor cetățenilor!

    Teodor Atanasiu - declarație politică Revigorarea economiei românești, trâmbițată de domnul Boc este infirmată de Institutul Național de Statistică și de oficiali ai BNR;

Domnul Teodor Atanasiu:

"Revigorarea economiei românești, trâmbițată de domnul Boc, este infirmată de Institutul Național de Statistică și de oficiali ai BNR"

"Economia României a început să înregistreze valori pozitive, deși nu am ieșit din situația grea în care se află toate statele din Europa", declara încrezător premierul Boc la începutul lunii mai a.c.

"Lucrurile încep să se schimbe în bine. Au apărut primele semne concrete că economia românească a încetat declinul rapid, s-a stabilizat și înregistrează în unele sectoare valori pozitive. Subliniez: situația nu este încă rezolvată, dar acțiunile Guvernului încep să-și arate eficiența", mai afirma domnul Boc, cu toată hotărârea aflată în bagajul de premier!

Oare despre care țară vorbea prim-ministru Boc, despre care economie crede dumnealui că se stabilizează, dacă INS spune clar: cererea de bunuri intermediare (utilizate în producerea bunurilor ce vor fi consumate de populație) scade cu aproape 50%. Adică, firmele nu intră în caruselul optimismului propus de guvernul Boc, ci se află într-o situație economică tot mai gravă. Prin urmare, acestea își reduc achizițiile de materii prime, își reduc producția, vor da afară tot mai mulți oameni. Și toate acestea în condițiile în care șomajul a atins deja cote alarmante!

Numărul șomerilor din România a crescut cu peste 100.000 în primele trei luni ale anului, de la 403.000, în decembrie 2008, la 513.000 la sfârșitul lunii martie, estimările pentru perioada aprilie-decembrie 2009 indicând o creștere medie trimestrială a numărului de șomeri cu 100.000, similară cu cea din prima parte a anului. Astfel, numărul românilor neîncadrați în câmpul muncii ar urma să se ridice la 800.000 în decembrie.

Deci, în niciun caz nu poate fi vorba despre o reducere a șomajului până la sfârșitul acestui an, deși promisiunile guvernului condus de domnul Boc le-a alimentat românilor iluzia că locurile lor de muncă vor fi păstrate cu multă grijă, prin măsuri responsabile și pertinente!

Despre ce valori pozitive vorbim, despre care încetare a declinului economic, dacăprodusul intern brut al României, estimat pentru primul trimestru din 2009, calculat în prețuri curente, a fost de 96,52 miliarde lei, în scădere cu 6,2% în termeni reali, comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit Institutului Național de Statistică, iar reduceri importante ale volumului de activitate s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și piscicultură (-10,9%), industrie (-11,1%), comerț, repararea automobilelor și articolelor casnice, hoteluri și restaurante, transporturi si comunicații (-7,6%) și activitățile financiare, imobiliare, de închirieri și servicii pentru întreprinderi (-3,8%).

Am spus de mai multe ori că acest guvern nu a făcut nimic în plan economic sau financiar, ci doar a împovărat economia românească și mediul economic privat cu noi taxe și impozite! Am spus că nu au un plan coerent de măsuri anticriză și că țara se adâncește într-o catastrofă economică!

Avertismentele noastre, ale liberalilor, sunt confirmate acum și de oficiali ai BNR, care avertizează că partea cea mai rea a crizei economice abia acum urmează!

Este din ce în ce mai clar că "așa-zisul plan anticriză!" al domnului Boc nu are nicio influență benefică asupra economiei românești, ci, dimpotrivă, produce doar rezultate îngrijorătoare, care nu aduc nicio speranță românilor disperați sau firmelor sufocate de prea multe biruri!

Acest guvern ar trebui să realizeze măcar în al treisprezecelea ceas că promisiunile și demagogia, utilizate permanent la Palatul Victoria pe post de realizări, timp de șase luni, nu au decât efect de bumerang!

    Teodor Atanasiu - declarație politică Guvernul Boc aruncă la coșul de gunoi Constituția României;

Domnul Teodor Atanasiu:

"Guvernul Boc aruncă la coșul de gunoi Constituția României"

Sistemul democratic din România suferă în aceste zile un atac fără precedent din 1990 și până în prezent, un atac fulminant, care duce la subminarea exercitării puterii legislative de către instituția fundamentală a democrației: Parlamentul României!

Conform art.61 alin.(1) din Legea fundamentală, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

Ce a găsit Guvernul Boc de cuviință să decidă după șase luni de guvernare haotică și iresponsabilă?

Un lucru absolut incredibil: reducerea Parlamentului României la tăcere, desființarea prerogativelor acestuia, încălcarea flagrantă a Constituției printr-o ordonanță de urgență! Astfel, prin OUG nr.61/2009, domnul Boc dorește să instituie o mare ilegalitate, dând dreptul guvernului pe care-l conduce să abroge legi adoptate de Parlament, legi care încă nu au intrat în vigoare!

Deci, un prim-ministru pe nume Boc își dorește să devină decident absolut în această țară, să aibă ultimul cuvânt asupra tuturor legilor, să modifice sau să abroge după bunul plac orice lege adoptată!

Este inadmisibil ca în România anului 2009, Parlamentul să devină o instituție călcată în picioare, cenzurată, anihilată de un guvern care, nu mai există nicio îndoială, reinstaurează acum dictatura Boc-Băsescu!

Care este explicația unei asemenea decizii aberante și nemaiîntâlnite în Europa?

De ce aruncă democrația românească în aer acest premier Boc, pus în fruntea celui mai aberant guvern și manevrat permanent de către președintele Băsescu, în condițiile în care, să nu uităm, dumnealui face parte totuși dintr-o coaliție de partide care avea asigurată oricum o majoritate parlamentară de peste 70%?

De ce din putere executivă, așa cum prevede Constituția României, acest guvern vrea să devină putere absolută, arogându-și drepturi neconstituționale de decizie unilaterală asupra legilor acestei țări!

Domnul președinte Băsescu vorbea în anul 2004 de "sistemul ticăloșit" instaurat în România și păstrat foarte bine "la cald" de către guvernul Năstase!

Îi reamintesc domnului președinte că nici măcar fostul premier Năstase, despre care chiar dumnealui susținea că se vroia "atotputernic" în perioada 2000-2004, nu a îndrăznit să adopte o astfel de ordonanță total antidemocratică, neconstituțională și în mod evident, dictatorială!

Despre ce vorbim în acest caz? Despre anularea oricărei biete "aparențe" de bună-credință de către actualul premier Boc și instaurarea puterii absolute băsesciene!

Unica soluție găsită în aceste zile de către inventivul domn Boc, pentru a-i face pe plac locatarului de la Cotroceni și a-i îndulci puțin sentimentele prezidențiale după eșecul alegerilor europarlamentare în fața PSD, este însăși modificarea democrației, printr-o răsturnare abuzivă a principiilor acestui stat, și anume, instituirea controlului Parlamentului de către Guvern!

    Marin Almăjanu - declarație politică: Munca voluntară instituită în vremurile de tristă amintire, legiferată acum de Guvernul Boc;

Domnul Marin Almăjanu:

"Munca voluntară instituită în vremurile de tristă amintire, legiferată acum de Guvernul Boc"

Ministerul Sănătății a ajuns să-i oblige prin lege pe medicii de familie să presteze servicii medicale gratuite, prin impunerea acestora a asigurării continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic, între orele 15,00-20,00, de luni până vineri, și între orele 8,00-20,00 în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale, precum și în zilele declarate libere de către Guvernul României!

Este adevărat că pacienții din România au nevoie de servicii medicale la orice oră și că poate în prezent sunt prea puține instituții de sănătate care pot asigura acest lucru, dar asta nu înseamnă că medicii, a căror profesie este una liberală, pot fi obligați, împotriva voinței lor, să presteze servicii gratuite la orice oră și în orice zi din an, doar pentru că așa dorește ministrul Bazac sau premierul Boc!

Dacă altă soluție nu a găsit pentru a rezolva problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, ministrul Ferrari s-a gândit că merge și la minister ca pe propria moșie: pocnește din degete și instituie un regim dictatorial peste noapte! Și uite așa, ministrul tuturor posibilităților demonstrează că poate face rost de servicii medicale gratuite, impunând medicilor de familie munca peste program în folosul ministerului pe care-l conduce!

Este imoral să oblige medicii care își desfășoară activitatea în cabinete private să asigure servicii medicale neplătite, doar pentru că ideea de asigurare a continuității asistenței medicale primare la centrele de permanență nu poate fi pusă în aplicare decât în acest mod incalificabil!

Domnul ministru a uitat cu desăvârșire că, atunci când a fost adoptată Legea bugetului pe anul 2009 în Parlamentul României, a permis tăierea substanțială a fondurilor ministerului pe care îl manageriază extrem de defectuos, lăsând această instituție aproape în faliment!

Acest lucru a fost făcut cu bună-știință la vremea respectivă de către domnul Bazac, cel mai oprimat domeniu fiind cel al medicinii de familie, care a fost lăsat de la începutul anului fără fonduri, iar acum este pus în situația obligativității muncii voluntare!

Cum are de gând acest guvern să-i stimuleze pe medicii români să rămână în țara lor pentru a-și desfășura activitatea în bune condiții și pentru a le oferi pacienților servicii de calitate?

Cum încurajează premierul Boc și al său ministru al sănătății, performanța în domeniul medicinii primare, dacă medicii sunt forțați acum prin lege să presteze muncă în folosul statului, împotriva voinței lor, de parcă drepturile acestora sunt inexistente, deși trăim într-o țară democratică, nu-i așa?

    Iuliu Nosa - declarație politică: Președintele Băsescu continuă exercițiile de imagine și putere;

Domnul Iuliu Nosa:

Declarația mea politică poartă titlul "Președintele Băsescu continuă exercițiile de imagine și putere".

Nici nu am reușit încă să ne dezmeticim după o campanie electorală foarte grea și un scrutin deosebit de important pentru România și Europa, că președintele Băsescu, în stilul său caracteristic, ne-a și servit pe tavă o ispravă care a și intrat duminică la știrile din prime-time. De altfel, chiar acesta cred că era scopul președintelui. Să continue deșănțata campanie electorală și să arate lumii întregi, dar mai ales alegătorilor care vor fi chemați la toamnă din nou la urne, cine este șeful și cine conduce cu adevărat țara. Dacă tot nu a fost zi de alegeri, ca să meargă la cumpărături în hipermarket, după cum îi este obiceiul, s-a gândit că nu ar strica să arate executivului cine este tartorul.

Lăsând ironia la o parte, trebuie să recunosc că președintele Băsescu este plin de idei și inițiative. Când este vorba despre prețioasa sa persoană, nimic nu este prea mult. Și ce poate fi mai eficient decât o vizită la Guvern, se pare neanunțată, având în vedere că miniștrii PSD nu știau despre ea. A condus cu "mână forte" ședința executivului, primul-ministru nereușind decât să își asculte docil stăpânul. În cele din urmă, președintele a făcut și o mare descoperire. Priceput în ale economiei, a proclamat recesiunea României. El, care în urmă cu câteva luni ne încuraja de la pupitrul din Cotroceni că România nu are cum să fie afectată de criza globală. Este posibil ca între timp să se mai fi informat despre ce înseamnă economie națională și mondială dar, cu toate acestea, nu cred că declarația sa apocaliptică a fost oportună. După ce a adus din nou spaima și neîncrederea în sufletele românilor, a mai discreditat și activitatea Băncii Naționale a României și implicit a domnului Mugur Isărescu, pe lângă care, fie vorba între noi, nu este decât un diletant. Oare să fie un atac la un posibil contracandidat la președinție, un contracandidat care are o imagine foarte bună în rândul populației, datorită profesionalismului dovedit? Sau l-a criticat indirect pe Mugur Isărescu, pentru că nu suportă să existe persoane apreciate ca fiind de valoare?

Se pare că nu avem decât să suportăm, săptămânal, câte un astfel de exercițiu de imagine și putere a președintelui Băsescu. Tot ce sper este să reușim să mai suportăm până la toamnă.

Concluzia mea este că președintelui Băsescu nu-i mai pasă de absolut nimic. În cot îl doare de criza economică care împovărează tot mai multă lume, sau de recesiunea economică a României. Puțin îi pasă de educația copiilor noștri, de criza perpetuă din sistemul sanitar românesc sau de pensiile mici. Tot ce-l preocupă este imaginea personală și continuarea campaniei sale electorale pe aceleași principii: circ, spectacol ieftin, scandal.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică: Încălcarea legii și a bunului-simț - principii de bază în managementul domnului Bazac;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Încălcarea legii și a bunului-simț - principii de bază în managementul domnului Bazac"

Oricine care a avut sau are de-a face cu sistemul de sănătate nu poate să nu privească stupefiat la sarabanda de măsuri apocaliptice pe care le promovează pompieristic ministrul Bazac.

Se pare că ținta preferată a ministrului incompetent au devenit medicii de familie, cei fără susținere din partea acestui penibil care discută cu elita din mintea lui. După ce a vândut medicina primară încă din primele luni ale mandatului, prin tăierea drastică a fondurilor, înălțând la rang de politică de stat umilirea medicilor de familie, acum continuă adoptarea unor măsuri ce sunt de natură să falimenteze acest domeniu extrem de important.

Este greu de explicat cum un ministru al sănătății își bate joc de baza sistemului sanitar, acolo unde populația se adresează în cele mai multe cazuri, medii de familie având și statutul de medic curant.

O propunere recent apărută pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a generat un protest general în rândul medicilor de familie: aceasta prevede reducerea cu 50% a valorii punctului "per capita" și recalcularea trimestrială a punctului și lipsa totală de predictibilitate a cabinetelor medicilor de familie. Asta înseamnă de fapt că pentru aceleași servicii oferite persoanelor asigurate - cu aceeași preocupare și profesionalism - medicii de familie ar primi bani mai puțini și în cuantumuri diferite pe trimestre, deși se realizează aceleași servicii medicale.

Veniturile cabinetelor medicilor de familie vor fi drastic diminuate, aceasta în condițiile în care CNAS nu a putut deconta decât 80-90% din sumele contractate pe primele 5 luni, și cu mari întârzieri, pentru care medicii erau îndreptățiți să ceară compensații.

La aceasta se adaugă și legea aberantă, votată săptămâna trecută de către Camera Deputaților, prin care se impune în mod neloial și necinstit medicilor de familie asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic, între orele 15,00-20,00, în intervalul luni-vineri, și între orele 8,00-20,00 în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale, precum și în zilele declarate libere de către Guvernul României.

Astfel, medicii de familie vor depune un efort suplimentar, cu alte cuvinte vor munci peste program în zilele de sărbători, pentru toți cetățenii din lista proprie și din toată zona, chiar și pentru pacienții neasigurați, cu toate că aceștia nu pot beneficia decât de servicii medicale în regim de urgență asigurate de spitale cu plata din bugetul statului.

Medicii de familie au venituri în cabinetele medicale din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate pentru cetățenii asigurați și pentru pachetul de servicii prevăzut de contractul-cadru, și nicidecum pentru activitatea din centrele de permanență.

Prin prisma ultimelor măsuri se vede clar că încălcarea legii a devenit o practică agreată de către ministrul Bazac. Iar în vălmășagul acestor măsuri aberante, victimă sigură sunt medicii de familie și, indirect, cetățenii. Pentru că în acest context, medicilor de familie nu le rămâne decât să închidă cabinetele din lipsa fondurilor necesare pentru plata utilităților și a personalului angajat, pentru funcționarea normală a cabinetelor medicale.

Se vede că ministrul Bazac prin toate aberațiile și măsurile pompieristice, are un singur obiectiv: falimentarea medicinii primare!

Ministrul Sănătății nu mai este al sectorului medical și al cetățenilor, ci al propriilor interese, așa cum se vede din conținutul tuturor proiectelor de acte normative pe care le promovează.

Poate că domnul Geoană ar trebui să-i ceară schimbarea urgentă din funcție, ca să nu mai stea în ușă, pentru că-l trage curentul...

Ar fi fost normal să asigure fonduri pentru sănătate sau să plece, dacă avea o minimă onoare!

    Daniel Buda - despre «Relansarea economiei prin programul Prima casă»;

Domnul Daniel Buda:

«Relansarea economiei prin programul "Prima casă"»

În ultimii 19 ani, cel mai important succes al României a fost intrarea în Uniunea Europeană. Din acel moment, prioritățile țării au fost raportate la statutul de stat membru al Uniunii Europene, și anume: atingerea unui standard european de calitate a vieții, dezvoltarea economiei și atragerea investitorilor, un sistem performant de educație și sănătate. Din păcate, Guvernarea Tăriceanu 2 nu a știut să fructifice aceste avantaje, ba, din contră, prin politica dusă, de risipă a banului public, incapacitatea de folosirea a fondurilor europene în realizarea proiectelor a lăsat România fără acoperire, pe fondul unei crize financiare și economice internaționale.

Încă din prima zi de preluare a mandatului, actualul Guvern s-a angajat în fața noastră, a parlamentarilor și a tuturor românilor, să găsească soluții viabile să scoată țara din criză și să asigure un trai decent fiecărui cetățean.

Pe lângă toate celelalte măsuri foarte importante și de mult așteptate de către toți românii, programul "Prima casă" reprezintă un pas fundamental în vederea relansării economiei și asigurării unui echilibru financiar al țării noastre.

Deși criticat și dezbătut pe toate părțile, în toată mass-media, trebuie să admitem faptul că, în acest moment, țara noastră are nevoie de un imbold pentru a putea trece de criza economică. Inițiativa Guvernului României, din acest moment, nu face altceva decât să determine deblocarea sistemului bancar și, implicit, a creditărilor, deoarece acesta este factorul primordial al dezechilibrelor economico-financiare. Programul "Prima casă" înseamnă relansarea economică, înseamnă deblocarea pieței imobiliare în ansamblul ei, înseamnă relansarea sectorului construcțiilor, noi locuri de muncă și păstrarea celor actuale.

Desigur, cu toții ne dorim să trăim într-o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului, însă tot noi suntem aceia care, încă de la demararea oricărui proiect benefic pentru viitorul țării, îl desființăm public, motivând că țara noastră nu este pregătită pentru asemenea reforme. Așa este, nici acum 20 de ani nu eram pregătiți să schimbăm forma de guvernământ, nici acum 3 ani nu eram pregătiți să intrăm în Uniunea Europeană, nici acum, după 20 de ani de la revoluție, nu suntem pregătiți să avem un sistem unic de salarizare sau să reformăm sistemul juridic, prin actualizarea Codurilor judiciare. Dar, întrebarea firească este: vom fi oare pregătiți să acceptăm un standard de viață modern și să evoluăm ca societate?

Ne plângem că forța de muncă activă - tinerii, pleacă să lucreze în alte state europene. Una dintre explicații este faptul că nimic nu îi reține în țară - fie lipsa banilor, fie lipsa unei locuințe sau a unui loc de muncă.

Am convingerea că prin inițierea acestui program, pe lângă posibilitatea de a-și achiziționa o casă care să îi rețină în țară, tinerii, și nu numai ei, vor avea șansa de a-și construi o familie, de a fi și mai implicați în viața comunității și să modeleze viitorul acestei țări.

Programul "Prima casă" este, fără îndoială, cel mai eficient program de locuințe din istoria României, garanția de care aveau atâta nevoie dezvoltatorii și investitorii, pentru relansarea proiectelor și a investițiilor. Este, de asemenea, și bastonul de sprijin al întregului sistem bancar, care, datorită crizei economice, a devenit extrem de rigid, aspect care nu a condus decât la un blocaj financiar, blocaj pe care avem șansa de a-l elimina, relansând astfel și economia națională.

    Dorel Covaci - declarație politică referitoare la Românii ortodocși din afara granițelor;

Domnul Dorel Covaci:

"Românii ortodocși din afara granițelor"

Pentru frații români din diaspora, deschiderea porților de colaborare cu țara-mamă și extinderea dialogului româno-român reprezintă șansa principală pentru păstrarea identității etnice. Acest obiectiv poate fi atins doar dacă România va răspunde solicitărilor care vizează aspectele reale ale comunităților românești, așa cum sunt ele percepute de către membrii săi.

Dat fiind că zona pe care o reprezint, județul Timiș, se învecinează cu Ungaria și Serbia, precum și datorită colaborării strânse cu românii stabiliți dincolo de granițele României pe tot parcursul celor 18 ani de mandat de primar al orașului Făget, voi fi mesagerul problemelor cu care se confruntă aceste comunități și, în particular, cele ale bisericilor ortodoxe românești de acolo.

Situația minorităților românești din Ungaria și Serbia nu e comparabilă cu aceea a minorităților maghiare și sârbe din România. De-a lungul istoriei, statul român i-a ignorat aproape total pe românii stabiliți în aceste țări, iar supraviețuirea acestei etnii poate fi considerată un adevărat miracol, românii fiind afectați în mare parte de un dur proces de asimilare.

Conștiința le-a rămas de români, dar limba nu o mai stăpânesc. Pentru mulți, limba română trebuie reînvățată așa cum se învață o limbă străină, deși inimile bat românește, iar sufletele acestor frați ai noștri vibrează alături de patria mamă. Românii din Ungaria și Serbia merită, din partea României, mai mult decât rolul de a deveni reper și monedă de schimb în ceea ce privește sprijinul constant și consistent pe care Ungaria și Serbia îl acorda etnicilor săi minorități în România. Ei nu își doresc decât o înțelegere reală a adevăratelor probleme cu care se confruntă acolo.

Consider că trebuie să acordăm mai mult sprijin comunităților de români, iar statul, instituțiile de reprezentare și misiunile diplomatice să fie orientate spre un lobby puternic pe lângă țările adoptive pentru alocarea în programa școlară a unui număr corespunzător de ore pentru studierea, învățarea, prezervarea limbii materne, a istoriei, culturii, civilizației proprii, acordarea dreptului de a construi biserici ortodoxe române etc.

Fiecare minoritate trebuie să fie o punte de comunicare și să știe să-și păstreze identitatea, iar statul e dator să o ajute să-și afirme această identitate. Dintre dorințele românilor, ce ar ar putea primi ecou din partea statului român, voi enumera:

  • sprijin în domeniul cultural și religios;
  • înființarea unor tabere de tineret pentru învățarea limbii române. (Orașul Făget s-a implicat intens în timpul mandatelor mele de primar în acțiuni de cooperare transfrontalieră, consolidarea legăturilor durabile de prietenie între comunitățile înfrățite, organizarea de vizite de documentare etc.)
  • organizarea de manifestări culturale în oglindă (România - Serbia, România - Ungaria);
  • înființarea de expoziții și muzee etnografice în mijlocul acestor comunități pentru conștientizarea tradițiilor, valorilor și obiceiurilor românești;
  • Înființarea de biblioteci românești cu materiale audio și video pentru facilitatea învățării limbii românești;
  • Promovarea specificului cultural al acestor minorități pe canalele media din România;
  • Acordarea de burse în învățământul românesc pentru elevii și studenții meritorii de peste graniță;
  • În procesul de management al fondurilor pentru românii de peste graniță să fie cooptați și reprezentanți ai comunităților beneficiare, pentru o transparență totală și o alocare mai eficientă;
  • Sprijin material pentru restaurarea Catedralei Episcopale Ortodoxe Române din Giula, care are un rol deosebit în promovarea și prezervarea unității ortodoxiei românești din Ungaria. (Am primit o cerere în acest sens a Episcopului Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Prea Sfinția Sa Siluan).

Este datoria fiecărui stat să protejeze drepturile minorităților sale de peste graniță. Altfel, în contextul realizării Europei unite, națiunile mici ar fi asimilate. Putem, într-adevăr, să neglijăm acest risc iminent, care va atrage, fără echivoc, distrugerea patrimoniului comun pe care l-a creat civilizația de-a lungul vremii. Dar cred - cu toții știm asta - că avem o datorie comună să apărăm, să încurajăm, să susținem frații de pretutindeni în interesul societății românești, în general.

Aș dori să subliniez necesitatea acordării cu prioritate spijinului bisericilor ortodoxe din Ungaria și Serbia, care au acționat și acționează dintotdeauna ca un catalizator al românismului, ca menținător al trezirii spiritului și receptacul al culturii și moștenirii strămoșești.

    Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme - despre România cu două fețe;

Doamna Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme:

"România cu două fețe"

Starea în care se află România în momentul de față este mai mult decât îngrijorătoare. Nu mă refer la infrastructură, la problemele pe care le avem cu Uniunea Europeană, la incompetențele pe care le descoperim stupefiați la oamenii care lucrează în domeniul public, la micile sau marile fapte de corupție de care ne lovim de 20 de ani. Mă refer la oamenii simpli care trăiesc, la propriu, de pe o zi pe alta. La oamenii a căror singură speranță suntem noi, politicienii, cei pe care ne-au trimis în cele mai înalte structuri ale țării, bazându-se pe calitățile noastre de lideri și pe posibilitățile de a le ameliora viața.

Este primul meu mandat în Parlamentul României și de aceea doresc să încep chiar din primele discursuri să ridic problemele cetățenilor care m-au trimis aici.

În România, în acest moment, sistemul social se îndreaptă către colaps. Dacă se continuă ignorarea problemelor sociale grave pe care țara noastră le are, vom ajunge să avem o societate bazată pe 2 clase sociale: cei foarte bogați și cei mult prea săraci. Realitatea de fapt a acestei situații este ușor de demonstrat. De câteva zile ,în presă apar reportaje cutremurătoare despre românii care mănâncă resturi alimentare. Ei nu sunt oameni ai străzii, sunt cetățeni plătitori de impozite, care suferă de pe urma unui sistem social bolnav, lăsat moștenire de o guvernare iresponsabilă. Se pare că nu era suficient că românii se îmbrăcau de la second-hand, ei mănâncă alimente second-hand pentru a supraviețui. Aceasta este România celor care își calculează și ultimul bănuț din pensie sau salariu și se gândesc de două ori înainte să-și cumpere o pâine.

Cealaltă Românie, a celor care nu duc grija zilei de mâine, este feerică. Este un land of all choices cu mesaje de bun venit scrise cu oi pe dealurile frumoase ale patriei, cu un premier care joacă baschet într-o după-amiază însorită de vară și cu un președinte care tunde animale în direct, având grijă să fie surprins de blițurile aparatelor de fotografiat. O țară în care problemele sunt ignorate.

Trebuie să atrag atenția că problemele ignorate nu se vor rezolva de la sine. Vă reamintesc că avem o datorie față de cetățenii acestei țări, care și-au bazele în activitatea noastră și ne-au acordat încrederea și votul lor. Vă propun să ne unim eforturile în scopul găsirii unor mijloace urgente și viabile care să scoată România din situația degradantă în care se află.

    Ștefan Daniel Pirpiliu - declarație politică cu tema Să spunem NU violenței pe stadioane;

Domnul Ștefan Daniel Pirpiliu:

"Să spunem NU violenței pe stadioane"

În ultimii ani, violența pe stadioane și în jurul acestora a atins cote alarmante în România, iar spectacolul sportiv lasă de dorit. Sunt zeci de cazuri în care suporterii s-au bătut între ei sau cu jandarmii. De asemenea, vocabularul folosit la competițiile sportive te face sa stai acasă pentru că nu vrei să îți duci copilul sau soția într-un astfel de mediu.

Stadioanele, dar și sălile de sport devin, pe zi ce trece, un adevărat teatru de război între suporteri și forțele de ordine. Steaua, Dinamo, Rapid și Universitatea Craiova au fost obligate să joace meciurile de acasă cu porțile închise sau la cel puțin 150 km distanță de arena proprie. Autoritățile îi fac vinovați pentru aceste incidente pe suporteri, care la rândul lor acuză forțele de ordine de exces de zel. La fiecare partidă de fotbal și, mai nou, handbal sau hochei, din arsenalul fanilor nu lipsesc torțele, fumigenele și petardele.

Conform Legii nr.4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, spectatorii au următoarele obligații: să respecte cu strictețe măsurile stabilite de organizatori și forțele de ordine pe traseele de deplasare către/de la locurile de desfășurare a competițiilor și jocurilor sportive, în apropierea și în interiorul bazelor sportive. Deși, conform legii în vigoare, este interzis accesul pe stadioane cu fumigene, torțe și petarde, acestea rămân totuși elemente de bază ale spectacolului din tribune. Nici nu este foarte dificil pentru suporteri să păcălească forțele de ordine, în acest sens. Există locuri secrete, în arenă, dar și în imediata ei apropiere, unde materialele sunt depozitate cu câteva ore înaintea începerii meciului. Pe de altă parte, ușurința cu care poți confecționa artizanal o petardă va continua să le dea bătăi de cap jandarmilor care trebuie să asigure ordinea publică a manifestărilor sportive de gen.

În lumea fotbalului, în special, s-au importat mai multe concepte după care suporterii înrăiți își ghidează manifestările de susținere pentru echipa favorită. Voi încerca în cele ce urmează să vă explic la ce fac referire.

Dacă fenomenul "hooligans" a fost în permanență mediatizat și în presa națională cu ocazia confruntărilor dintre echipele autohtone și cele din Marea Britanie, fenomenul "ultras" este mai puțin cunoscut de publicul larg. La modul teoretic, între fenomenul "ultra" și vestiții hooligans nu există nicio legătură, deși mulți nu fac vreo diferență între cei doi termeni, iar violența de pe stadioane are la bază grupurile de hooligans. Totuși, în zona balcanică, dar și în țările exsovietice, cele două categorii au reușit să coexiste, transformându-se în "hooltras".

În România, fenomenul "ultra" a luat naștere imediat după 1989, însă dezvoltarea a început abia în anii 1995-1996. Primele grupări au luat naștere în galeriile cluburilor Steaua, Dinamo, Poli Timișoara, Universitatea Craiova și, mai târziu, Rapid. Chiar dacă mai toți se considerau ultrași, probabil și din cauză că aceste grupări se inspirau din coregrafiile suporterilor italieni, unele acțiuni, cum ar fi furtul steagurilor sau al fularelor, aparțin fenomenului "hooligan" ce a luat naștere și s-a dezvoltat în Marea Britanie, așa cum spuneam anterior. Ultrașii încearcă să mute spectacolul în tribune. Nu prin violențe, ci prin apelarea la coregrafii, care pot conține bannere, steaguri, fumigene sau torțe. Acest lucru exclude însă o confruntare cu adversarii. Acești suporteri încearcă să-și încurajeze într-un mod original echipa.
Spre deosebire de ultrași, grupările "hooligan" consideră că singurul mod prin care îți poți demonstra superioritatea față de adversar este să fii mai puternic fizic decât el.
Diferențele apar și la nivelul vestimentației. "Hooligans" renunță la orice fel de însemne ale propriului club în timpul meciurilor, folosesc steaguri de mici dimensiuni inscripționate cu numele echipei și nu cu însemnele unei grupări. Pentru aceste grupări, confruntarea violentă cu suporterii adverși este nelipsită. Prima luptă de acest fel din România a avut loc înaintea derby-ului Rapid - Steaua (2007), când nu mai puțin de 150 de fani ai celor două echipe au stabilit o întâlnire în zona Plaza România.

Diferențele dintre cele două fenomene sunt destul de clare. Totuși, există țări unde linia de hotar nu există, huliganii fiind cei care se ocupă de coregrafii, torciate etc. Dar acest lucru nu-i împiedică să se lupte cu adversarii sau forțele de ordine. În spațiul exiugoslav, suporterii fanatici nu-și proclamă victoria decât după o confruntare huliganică, ceea ce a făcut ca întotdeauna derby-urile Belgradului, Partizan - Steaua Roșie, să fie sângeroase. România începe din ce în ce mai mult să se înscrie pe acest culoar. La apariția fenomenului "ultra" pe teritoriul țării noastre, lucrurile nu erau foarte clare, diferențele neputând fi sesizate de suporterii români. De exemplu, în 1998, în peluza rapidistă a apărut gruparea Official Hooligans (OH), iar confuzia s-a accentuat pentru că OH nu a fost niciodată altceva decât o grupare "ultra".

Nu trebuie uitate incidentele de la meciul din Ghencea din 10 mai 1997, dintre Steaua și Dinamo, și nu din cauza celor petrecute pe teren, ci pentru evenimentele din tribune. Atunci, galeria "câinilor" a reușit să incendieze peluza în care se afla, pompierii reușind cu greu să stingă focul.

La nivel european, ultrașii au apărut la sfârșitul anilor '60. Fanii cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani se desprind de "clasicul spectator", ocupând sectoare ale tribunelor unde se vindeau bilete sau abonamente la prețuri reduse. Trebuie menționat că primii pași spre fenomenul "ultra" au fost făcuți în Italia, țară recunoscută și astăzi pentru spectacolul creat de "tifoși". La acea vreme, ultrașii se deosebeau de masa suporterilor, în primul rând prin identificarea propriului sector delimitat de unul sau mai multe steaguri cu numele și simbolul grupului, haine militare purtând însemne ale propriei echipe și prin înfățișarea paramilitară preluată de la organizațiile politice extremiste, un fenomen la modă în acea perioadă.

Anii '80 reprezintă momentul de creștere a grupărilor "ultra", unele facțiuni ajungând să beneficieze de aportul a mii de membri. Cel mai tragic eveniment s-a petrecut în 1985 la meciul Liverpool - Juventus din finala Cupei Campionilor Europeni, disputat pe stadionul Heysel din Bruxelles. Atunci, nu mai puțin de 39 de suporteri italieni au murit în urma confruntărilor cu fanii englezi. Acest lucru a dus la suspendarea cluburilor din Premiere League din cupele europene pe o perioadă de cinci ani.

Așa cum menționam anterior, cadrul legislativ menit să reglementeze manifestările violente ce au loc pe stadioane oferă forțelor de ordine capacitatea de a preîntâmpina o serie de incidente ce au loc la meciurile de fotbal în special. Totuși, aceste manifestări sportive nu se desfășoară în condițiile necesare pentru a garanta siguranța spectatorilor din tribune.

În acest sens, le solicit organelor însărcinate cu protecția cetățenilor și, în special, Jandarmeriei Române, să acționeze conform unui plan bine pus la punct pentru a se putea stopa fenomenele violente ce au loc în arenele sportive și pentru a preveni eventualele tragedii ce pot decurge din acestea. Iar o strategie eficientă a forțelor de ordine trebuie să includă și extinderea ariei cercetărilor anterior desfășurării întrecerilor sportive, prin verificarea respectivei locații, dar și a personalului angrenat în desfășurarea respectivelor manifestări.

Competițiile sportive trebuie să se desfășoare în limitele fair-play-ului, iar acest lucru trebuie transpus și în rândul suporterilor înfocați.

    Marius Rogin - declarație politică cu subiectul Delta Dunării, paradis acvatic al Europei;

Domnul Marius Rogin:

"Delta Dunării, paradis acvatic al Europei"

Prin cele 58.000 de hectare, Delta Dunării este cea mai importantă rezervație naturală a României și a treia zonă umedă ca importanță din Europa. Natura a cheltuit sute de milioane de ani ca să adune aici laolaltă toate minunile. Statul român a luat cea mai importantă decizie de protecție ecologică din ultimii 50 de ani, prin care protejează știuca, sturionii și alte 40 de specii.

Ca și cum paralizarea turismului datorită gripei aviare nu era de ajuns, masacrul din ultimii ani al sturionilor ne-a costat o nouă sancțiune internațională, Statele Unite refuzând să mai importe sturioni de pe piața românească. Justiția, pentru a da satisfacție intereselor economice ale celui mai mare concesionar din zonă, care controlează complexul Razim-Sinoe și Cotul Pisicii, adică peste o jumătate din teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, a pus statul în imposibilitatea de a se achita de obligațiile pe care și le-a asumat în fața organismelor internaționale cu privire la conservarea biodiversității în Delta Dunării.

În ciuda numeroaselor proteste ale populației locale, concesionarea a intrat în linie dreaptă, când au fost repartizate primele 12 zone de pescuit către o serie de societăți comerciale. Cu chiu, cu vai, noul sistem a fost implementat în Delta Dunării, chiar dacă au apărut numeroase scandaluri în comunitățile deltaice, în special legate de o serie de abuzuri ale corpurilor de pază ale concesionarilor. Erau la un moment dat 14 societăți comerciale care dețineau în concesionare cele 24 de zone de pescuit din Delta Dunării. Valoarea anuală a investițiilor pe care trebuiau să le realizeze acestea, conform contractului, se ridica la 100 miliarde lei, iar redevența încasată de către stat a fost de aproximativ 50 miliarde lei. Practic, prin neîncasarea redevenței, bugetul de stat va fi ușurat de cel puțin un milion și jumătate de dolari. Concesiunile au mers totuși înainte, Delta Dunării a redevenit paradisul braconierilor. Efectivele de pază ale statului au confiscat 2000 de scule ilegale de pescuit, în timp ce angajații unei singure societăți au capturat peste 18.000, număr care spune multe.

Circa 140.000 de euro vor fi investiți până în 2015 în Delta Dunării. Institutul de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea a finalizat studiul de mediu care va da liber unor investiții ce au ca scop schimbarea radicală a rezervației. Obiectivele așa-numitului "master plan" vizează, pe de o parte, modernizarea infrastructurii din Deltă și sprijinirea activităților economice tradiționale, iar pe de altă parte se referă la crearea unui sistem de monitorizare a ecosistemelor din Delta Dunării. Aici urmează să se realizeze rampe ecologice, sisteme de alimentare cu apă potabilă, canalizări, drumuri comunale pe diguri, precum și crearea unor surse alternative de energie, cum ar fi mori de vânt, celule solare și navigație cu propulsie electrică.

Problemele sunt însă inevitabile, având în vedere că realizarea unor drumuri ce vor lega localitățile din Delta Dunării se va face pe digurile de apărare, care aparțin acum mai multor proprietari. Șase drumuri comunale urmează să se construiască pe digurile de apărare până în 2015. Momentan, există o evaluare a lucrărilor hidrotehnice, sunt circa 800 de kilometri de diguri și urmează să se definitiveze regimul de proprietate al acestora. În ceea ce privește restaurarea, refacerea ecologică, a amenajărilor agricole și piscicole din Delta Dunării, reprezentanții locali se declară de acord cu aceste lucrări, cu condiția ca terenurile, însumând circa 80.000 de hectare, să fie administrate și în continuare de Consiliul Județean, care încasează circa 30 miliarde de lei din redevențe.

În vederea păstrării și exploatării acestei bogății naturale a României, se impune modificarea legii fundamentale a rezervației, aducându-se și modificări la statutul rezervației, luându-se ca model felul cum sunt administrate ariile protejate din țările Europei de Vest.

    Mihai Cristian Apostolache - referire la inițiativa unei propuneri legislative ce vizează pensionarii;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

La finalul mandatului trecut am depus o inițiativă legislativă ce avea drept scop majorarea plafonului minim de impozitare a pensiilor de la 1000 lei la 2000 lei, lucru necesar ca urmare a creșterii punctului de pensie. Plafonul lunar de 1000 lei nu mai corespunde cu situația actuală a nivelului pensiilor și consider că este și o măsură fiscală discriminatorie.

Din păcate, propunerea legislativă "s-a pierdut" prin sertarele Senatului și nu a mai intrat în dezbaterea plenului. Din acest motiv, în această săptămână, voi depune la Camera Deputaților o nouă propunere legislativă care să rezolve această situație și să scutească pensionarii cu pensii de până la 2000 lei de la plata impozitului pe pensie. Este o măsură firească, având în vedere situația macro-economică a României și nevoile și așteptările pensionarilor. Ca termen de intrare în vigoare se va stabili data de 1 ianuarie 2010, pentru ca această măsură să fie cuprinsă în bugetul pe anul 2010.

    Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată O bancă mică la Suceava;

Domnul Eugen Bejinariu:

După atâta politică și iar politică, m-am gândit să intitulez declarația mea de astăzi "O bancă unică la Suceava".

Întrucât la Suceava este conservată o mare zestre, un mare tezaur de verdeață prin care se poate menține sau reveni la culturile agricole nealterate, sănătoase pentru oameni, m-am gândit ca de la tribuna Parlamentului să comunicăm despre această bancă ca și despre oferta de posibilități pentru procurarea de semințe nealterate genetic. Prin urmare, cred în gradul înalt al mediatizării secvenței activității noastre numită în program "Declarații politice".

Și lumea plantelor este în schimbare și mai cu seamă lumea plantelor de cultură. Interese de ordin economic au determinat pe cercetătorii din domeniul agriculturii să intervină în modificarea plantelor de cultură prin modificarea condițiilor de mediu, dar cu tehnici din domeniul ingineriei genetice. Grija față de natural, față de păstrarea fondului genetic al plantelor de cultură se află exprimată la Suceava sub denumirea de Banca de Resurse Genetice Vegetale, înființată în anul 1990, deci acum 19 ani. Această bancă este un adevărat tezaur, în opinia noastră superior oricărui alt tezaur, inclusiv cel exprimat în bani de aur. Vorbim de păstrarea nealterată a fondului de gene la un număr de peste 15000 de specii și soiuri diferite de plante nemodificate. În acest tezaur se păstrează: 5000 de probe de porumb, cartof conservat "in vitro", specii de plante furajere, medicinale și sălbatice. Semințele păstrate aici servesc ca material de cercetare, dar și pentru ofertă agricultorilor. Cele destinate studiului sunt păstrate în plăci de aluminiu la -20° C și rezistă până la 50 de ani, iar cele pentru agricultori la 4°C, fiind disponibile timp de 25 de ani. Alte date pe care le avem privesc probleme tehnice, de strictă specialitate.

Ceea ce este important de subliniat în declarația noastră de astăzi este faptul că această bancă este unică în România și este foarte căutată de cercetătorii străini din domeniul agriculturii pentru biodiversitatea conservată. Tot mai mulți cetățeni și în primul rând cercetătorii din domeniul agriculturii acordă o mare valoare acestei bănci de la Suceava. Avem în vedere mulțimea bolilor provocate de alimentele provenite de la plantele modificate genetic și credem că este oportun acum să mediatizăm această perspectivă pentru care dispunem de posibilități-revenirea la culturile agricole cu plante nemodificate genetic. Și trebuie să știe în primul rând fermierii, marii cultivatori de cereale și cartofi. Promovarea produselor agricole din culturi nemodificate genetic este și o îndatorire morală, dar și de interes național. Aceasta este și rațiunea de a veni în fața dumneavoastră cu o astfel de problemă în secvența "Declarații politice" din programul Camerei Deputaților.

Prin averea pe care o deține Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava, cercetătorii au un câmp experimental deosebit, iar agricultorii, posibilitatea cultivării plantelor agricole nemodificate genetic, încă o sursă, și cea mai importantă, pentru sănătatea oamenilor. Numai s-o folosim.

    Gheorghe Ciocan - declarație politică despre Descentralizare cu înțelepciune;

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Descentralizare cu înțelepciune"

Fosta guvernare a manifestat un dezinteres total față de descentralizarea administrativă a României după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, deși descentralizarea administrativă constituie, de principiu, un apanaj al liberalismului. Deși fosta guvernare PNL - UDMR putea beneficia de premise favorabile în contextul creșterii economice înregistrate în ultimii ani.

Actuala coaliție de guvernare PSD - PD-L a anunțat de aproape două luni o strategie de descentralizare administrativă a României, care vizează, în esență, trecerea unor domenii importante finanțate de la bugetul de stat, ca sănătatea, învățământul, agricultura și poliția locală, în subordinea și administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale.

Demararea descentralizării administrative a României este salutară, dar trebuie realizată cu maximă atenție si coerentă în actuala conjunctură de criză economico - financiară. Am activat opt ani în administrația publică locală, ca prefect, vicepreședinte și președinte de Consiliu Județean, și am avut posibilitatea să cunosc problemele cu care se confruntă administrația publică locală în privința resurselor materiale și umane.

Necesitățile unităților administrativ - teritoriale (județe, orașe și comune), precum și așteptările cetățenilor sunt tot mai mari și stringente, mai ales în ce privește infrastructura: șosele ocolitoare la marile orașe, reabilitarea drumurilor județene, străzilor urbane și a drumurilor comunale, introducerea apei potabile și a canalizării ori reabilitarea acestora, amenajarea de gropi ecologice, construirea sau reabilitarea de școli, săli de sport și cămine culturale, reabilitarea și dotarea spitalelor ș.a.

Cetățenii așteaptă să beneficieze de mai multă ordine și protecție pe străzi și în cartiere, centrale sau periferice, în școli, magazine și alte localuri publice, și de fluidizarea circulației în orașe și pe șoselele naționale intens circulate.

Pentru a asigura succesul descentralizării administrative sunt necesare resurse materiale consistente și resurse umane competente. Guvernul trebuie să aibă în vedere că bugetele consiliilor județene și ale consiliilor locale sunt secătuite actualmente, în principal din cauza crizei economico-financiare și a deficitului bugetar fără precedent lăsat de fosta guvernare. Guvernul trebuie să țină cont că, în primele luni ale acestui an, gradul de colectare a impozitelor și taxelor, inclusiv locale, s-a diminuat substanțial. Guvernul trebuie să țină cont și de faptul că gradul de absorbție a fondurilor europene a fost mult sub așteptări în ultimii ani, motiv pentru care această oportunitate a autorităților administrației publice locale trebuie privită cu realism.

Descentralizarea administrativă este necesară, dar în actuala conjunctură economico - financiară trebuie realizată cu multă înțelepciune, pentru a nu fi compromisă și catalogată doar o pasare a responsabilității de la administrația publică centrală, respectiv de la Guvern și ministere, către administrația publică locală.

    Ion Dumitru - declarație politică cu subiectul Șansele agriculturii României în context internațional;

Domnul Ion Dumitru:

"Șansele agriculturii României în context internațional"

România are un mare potențial agricol și de procesare, de obținere lejeră de valoare adăugată, dar rămâne în zona gri a dezvoltării producției agricole din următoarele motive:

Terenurile agricole sunt fărâmițate puternic într-un număr de peste 4 milioane de producători agricoli (4.121.247) care dețin în medie 3,3 ha/ exploatație. Dacă din acestea se scad 17.843 întreprinderi juridice care ocupă în total 4.804.000 ha, rămân practic 4.103.404 terenuri mici la țărani care dețin 9.102.701 ha, adică 2,2 ha, repartizate în total pe circa 33 milioane parcele. De remarcat este că cele 17.843 exploatații obțin peste 78% din producția agricolă a țării din care numai 1.618 exploatații însumând 742.665 ha lucrează la standardele Uniunii Europene, putând fi competitive cu agricultura Europei.

România este o țară cerealieră care, dacă ar produce la potențialul său, ar putea pune la dispoziția balanței de cereale și porumb a Europei între 25-30 milioane tone pe an, ceea ce ar depăși cu mult calculele comisarului Fischer Boel.

Șansele de redresare și revenire la un potențial normal al producției agricole sunt blocate de sistemul contraproducției, creșterea potențialului de producție al României putându-se realiza pe direcțiile:

  • creșterea suprafețelor agricole cu maximum 2-3%;
  • luarea în cultură a terenurilor abandonate 10%;
  • investiții în tehnologie (noua tehnologie) 70%;
  • infrastructura zonelor rurale -18-20%.

Dublarea sau triplarea cantității de producție la hectar și per total ar putea transforma România în unul din principalii actori ai producției de alimente la nivel european, un regulator al prețurilor și producției de bioenergie. România rămâne în primul rând o țară cerealieră, unde coeficientul de risc al producției este cel mai mic.

Inputurile tehnice și de fermă necesare pentru agricultură în România rămân în continuare foarte scăzute, de circa 5-20 de ori mai mici decât în țări ca Italia, Franța, Germania.

Succesul accesului României în rândul marilor producători agricoli depinde aproape exclusiv de factorul politic. Pe de altă parte, accelerarea creșterii potențialului în agricultura românească va depinde de accesarea fondurilor destinate agriculturii și ruralului și consumarea productivă a resurselor interne. Aici este cheia problemei în România.

O strategie agricolă pe termen lung va stimula cercetarea agricolă, investițiile în agricultură, mediu și infrastructură și ar putea transforma România într-un peisaj agro-economic atractiv pentru investițiile de capital atras și ar putea plasa România în rândul țărilor cu o agricultură civilizată și competitivă și foarte prezentă la masa producătorilor de produse agricole ai Europei și ai lumii.

    Costică Macaleți - intervenție cu tema 120 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu;

Domnul Costică Macaleți:

"120 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu"

Declarația mea politică de azi se refera la comemorarea a 120 de ani de când poetul nepereche al neamului românesc și valoare de necontestat a literaturii universale a trecut la cele veșnice. Anul 2009 a fost declarat de eminescologi "Anul Eminescu" și despre poet s-au scris milioane de pagini. Creația lui demult a devenit Evanghelia spirituală a neamului nostru, un simbol al culturii și spiritualității noastre și un mare reper pentru toți românii și astăzi avem nevoie de istoricul, publicistul și poetul Mihai Eminescu mai mult ca altădată.

Mihai Eminescu, născut Mihail Eminovici, a venit pe lume la 15 ianuarie 1850, la Ipotești, ținutul Botoșanilor, si s-a stins pe 15 iunie 1889, la București. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, fiind supranumit și "Luceafărul poeziei românești". Eminescu a fost activ în societatea literară Junimea și a lucrat ca redactor la "Timpul", ziarul oficial al Partidului Conservator.

A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. In data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie, Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Eminescu afirmă un nou ideal poetic, așezând ceea ce a fost înaintea lui la locul cuvenit, prin caracterizări și metafore percutante, care s-au înscris în istoria literaturii române, dar, mai ales, despărțindu-se de generația lui, cea pe care o numește, printr-o invocație retorică, a "epigonilor". Și el crescuse în epoca dominată de Alecsandri, unii poeți ai acestei generații punându-și o pecete trecătoare asupra liricii lui de extremă tinerețe, începută în 1866 cu elogiul adus dascălului său Aron Pumnul.

Dar acum, în 1870, după patru ani de fructuoase căutări, Eminescu trece pe tărâmul marii poezii. Eminescu reușește un adevărat miracol: să creeze poezia românească modernă, conferindu-I, din punct de vedere al gândirii și al expresiei, dimensiuni necunoscute înaintea lui și, în același timp, într-o deplină osmoză, să creeze modelul publicisticii care dezbătea probleme fundamentale ale societății românești, considerată într-o organicitate istorică, pe care o vedea disprețuită și călcată în picioare de cei care nu erau călăuziți decât de patima de înavuțire, de târguiala profitabilă, de lipsa oricăror principii.

Cred că, în această criză majoră cu care ne confruntăm și în această lumină, avem nevoie de Eminescu, avem nevoie de valoare autentică, avem nevoie de români!

    Adrian Mocanu - declarație politică cu titlul Energie regenerabilă;

Domnul Adrian Mocanu:

"Energie regenerabilă"

Soarele, vântul, biomasa și căldura geotermală sunt surse de energie care nu riscă să fie epuizate în viitorul apropiat și nu emit gaze cu efect de seră. Comisia Europeană a propus un pachet de legi în care propune ca energia regenerabilă să reprezinte până în anul 2020 un procent de 20% din consumul total de energie din Uniunea Europeană. În prezent, Uniunea Europeană folosește energia regenerabilă în proporție de 8,5% din totalul de energie (procentul variază în statele membre de la 0% - Malta, până la 39% - Suedia).

Procentul vizat, de 20%, ar scădea emisiile de CO2 cu o cantitate de 600-900 milioane de tone pe an și ar putea reduce consumul de combustibil fosil cu 200-300 milioane de tone pe an, conform estimărilor Comisiei Europene. In același timp activitățile de producere a energiei regenerabile ar conduce la crearea de noi locuri de muncă.

Energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vântului, a apelor curgătoare, a proceselor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite procedee. Sursele de energie nereînnoibile includ energia nucleară, precum și energia generată prin arderea combustibililor fosili, cum ar fi țițeiul, cărbunele și gazele naturale. Aceste resurse sunt, în mod evident, limitate la existența zăcămintelor respective și sunt considerate neregenerabile.

Sursele regenerabile de energie pot să contribuie prioritar la satisfacerea nevoilor curente de energie electrică și de încălzire în zonele rurale defavorizate. Producerea acestora este în concordanță cu obiectivele dezvoltării durabile a societății umane, nu afectează producția de alimente și nu conduce la despăduriri sau la pierderea biodiversității.

Conform legislației Uniunii Europene, statele membre trebuie să amestece treptat combustibilul tradițional utilizat în transport cu biocombustibil, astfel încât, până în 2010, biodieselul să reprezinte 5,75% din motorina de pe piață, urmând ca, până în 2020, ponderea să crească la 20%.

Țara noastră are toate condițiile pentru a produce energie eoliană și solară. Energia cinetică a vântului poate fi folosită la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile a genera electricitate. Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce până la 5 MW energie electrică, deși acestea necesită o viteză constantă a vântului de aproximativ 5,5 m/s sau 20 km/oră.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și finanțarea investițiilor necesare revoluției verzi reprezintă obiectivul nostru, al fiecăruia, fiindcă numai așa putem 1upta împotriva schimbărilor climatice și pentru crearea de noi locuri de muncă.

    Neculai Rățoi - declarație politică cu subiectul Agricultura în impas;

Domnul Neculai Rățoi:

"Agricultura în impas"

Nu este un secret faptul că agricultura din România a fost lăsată mereu de izbeliște. In ultimii 20 de ani de democrație, guvernanții și-au îndreptat atenția spre alte domenii, uitând că cei mai mulți români trăiesc din cultivarea pământului.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Agricultorii noștri depind, în continuare, de voința lui Dumnezeu. Dacă plouă, au o șansă, dacă nu, munca a fost în zadar.

Județul Iași se confruntă cu problema secetei. Nu este un caz singular, multe alte zone din țară fiind afectate de această problemă. In prezent, la nivelul Iașilor, doar 5000 de ha de teren agricol beneficiază de sistem de irigații, restul până la 260000 fiind la mila Domnului. Nu s-a schimbat nimic de la nivelul anului 2007, când seceta a distrus mare parte din culturi. Anul acesta, se prognozează, din nou, secetă. Culturile înființate în toamnă, cât și cele din primăvară, suferă de apă și cei care pierd sunt cei din mediul rural. Nu puțini, 47% din populația României.

Agricultorii trebuie ajutați, iar România trebuie să ajungă acolo unde îi este locul: în topul țărilor cu agricultură dezvoltată. Nu folosim cum trebuie resursele cu care Dumnezeu ne-a înzestrat. Facem în continuare agricultură la nivel de amatori și prin decizii politice proaste.

Se vorbește despre necesitatea ca producătorii să nu fie discriminați, despre competitivitatea fermierilor pe piață, fie că ne referim în România sau pe piața comună europeană. Dragi colegi, pentru ca fermierii din România să devină competitivi, ei trebuie sprijiniți. Accesarea fondurilor europene nu este cel mai simplu lucru. In afara birocrației și etapelor prin care aceștia trebuie să treacă pentru ca proiectele lor să fie declarate eligibile, agricultorii au nevoie de resurse financiare, așa cum prevăd condițiile de acordare de fonduri stabilite prin politicile europene.

În Germania sau în Franța, un fermier primește 300-400 de euro pe hectar. În România, o treime din acești bani și asta atunci când se poate. Vreau să transmit pe această cale un mesaj celor care reprezintă România în Parlamentul European, și anume că nu trebuie pierdută din vedere valorificarea potențialului agricol al țării. Să nu uităm că România se află pe locul trei, ca mărime a suprafeței agricole, în UE. Doar Franța și Polonia au știut să impună Uniunii Europene alocarea unor fonduri însemnate pentru țările lor. Și România trebuie să facă acest lucru, agricultura fiind singura ei șansă de a depăși criza economică și de a intra în rândul țărilor mediu dezvoltate.

Țări mari din UE, ca Germania sau Anglia, doresc ca banii europeni să fie destinați altor domenii, de importanță mai mare pentru ele, iar pe viitor vor cere reducerea sumelor subvenționate pentru agricultură.

România nu își poate permite o reducere a sumelor destinate agriculturii. Trebuie ca noi, cei care avem un cuvânt de spus, să apărăm agricultorii și să le oferim condiții decente, mărind suma alocată prin bugetul de stat acestora.

În România, agricultura a devenit o problemă de siguranță alimentară. Trebuie tratată ca atare, iar în acest sens trebuie să se implice Președinția, Guvernul și Parlamentul României.

Declarația mea de astăzi se dorește a fi un semnal de alarmă în ceea ce privește agricultura țării noastre.

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică intitulată Așteptările noastre, drumurile noastre...;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Așteptările noastre, drumurile noastre..."

Nu vreau să moralizez, nu vreau să culpabilizez. Mă întorc din nou către mine, întrebându-mă, în calitate de om politic, dar și de dascăl (umil profesor de lingvistică), de român, dar și de cetățean european, de femeie a prezentului, dar și a viitorului, prin copii și nepoți, cum aș putea defini orizontul de așteptare de astăzi al poporului meu.

Pornesc la analiză, luându-mi ca repere discursuri și unele sloganuri electorale de campanie: campania pentru alegeri parlamentare (noiembrie 2008) și campania pentru alegeri europarlamentare (iunie 2009).

Se poate observa că, spre deosebire de campania pentru alegerile parlamentare din toamna târzie a lui 2008, cea pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie a fost mai săracă în mesaje cu puternică forță persuasivă pentru cetățean. Să fie oare mult mai motivată clasa politică pentru alegerile interne?

Nu putem deocamdată concluziona că inconsistența discursivă a campaniei pentru europarlamentare a influențat hotărâtor rezultatul, dar am convingerea că este imposibil să-i faci pe români să se simtă europeni într-un timp atât de scurt ca cel ce include o precampanie și o campanie electorală. Conștientizarea românilor cu privire la apartenența lor europeană este un proces permanent, de lungă durată. Românul trebuie să simtă valorile europene la el acasă, iar aleșii din 7 iunie pentru Parlamentul European vor trebui să aducă în fiecare zi în România spiritual european.

Un alt reper pe care îl iau în considerare în această analiză de suprafață sunt faptele noastre în raport cu năzuințele noastre deoarece, se știe, drumul cel mai lung este cel de la vorbe la fapte. Și pentru că eșantionul de analiză este electoral, consider că și faptele despre care vorbesc trebuie să se afle în același context situațional: drumurile noastre către secțiile de votare în ziua votului. Aici, orizontul nostru de așteptare "se întunecă".

O prezență de 27,21% înseamnă, de fapt, lipsa unui orizont de așteptare. Cum vrem "să trăim mai bine" dacă nu știm ce să facem pentru asta? Da, ați înțeles, a merge la vot echivalează cu a face ceva pentru binele nostru, al tuturor. Cum putem oare să lăsăm să treacă această zi importantă pentru binele nostru fără a participa la decizia colectivă, cu dreptul înscris în Constituție de a o face? Nu este o consolare că în toată Europa e la fel, că absenteismul reprezintă o marcă a alegerilor pentru PE. Noi ne-am dorit să fim recunoscuți ca europeni. Ce facem acumpentru asta? Dar e adevărat că a fi european nu se învață nici în două luni, nici în doi ani, ci zi de zi, și trebuie să vrei să înveți.

La nivel european, rata medie de participare a fost de 43,39%, ceea ce înseamnă un absenteism record de 56,61%, potrivit ultimelor estimări ale Parlamentului European. Slovacia a înregistrat o rată de absenteism de 80,36%, dar participarea a fost totuși mai mare decât în 2004 (19,64% față de 16,97%).

Ca și în România (cu un absenteism de 72,79%), dezinteresul pentru acest scrutin a fost mare și în Lituania (absenteism de 79,19%), Slovenia (77,63%), Cehia (75%), și Polonia (71,6%). Absenteism ridicat și în Suedia, unde 65% dintre alegători nu au mers la vot, deși țara lor urmează să preia președinția semestrială a Uniunii Europene începând cu 1 iulie. Ungaria (63,72%), Portugalia (63,52%), Olanda (63,5%), Bulgaria (62,5%), Franța (59,95%), Finlanda (59,7%), Germania (57,8%), Austria (57,6%) si Estonia (56,8%) încheie lista țărilor unde absenteismul a fost mai mare decât media europeană.

Dragi colegi, am trecut de curând din societatea civilă în lumea politică. Am sentimentul că trăiesc pe alt continent. Și totuși, nu am părăsit țara, sunt tot printre români. Noul meu continent este cel în care mă obligă să locuiesc vecinii mei, prietenii mei (dacă mai am), colegii și rudele mele. Sunt pe "continentul neîncrederii în oameni", al "neîncrederii totale în omul politic".

Acum investigația socio-lingvistică și socio-politică mă conduce către o nouă întrebare: ce e de făcut? Cred că obligativitatea prezentării la vot este răspunsul. În prezent, votul obligatoriu se practică în 32 de țări. În Uniunea Europeană, cetățenii sunt obligați să se prezinte la urne în Belgia, Grecia, Cipru, Italia, Luxemburg și Franța (doar pentru Senat). Sancțiunile pentru cei care "chiulesc" diferă de la țară la țară. În Belgia, de exemplu, ești privat de anumite drepturi civile dacă nu votezi cel puțin la patru alegeri într-o perioadă de 15 ani, obligativitatea votului fiind prevăzută de Constituție la art. 62. ("votul este obligatoriu și secret"). În Grecia, dacă nu votezi, vei avea probleme să obții pașaport sau carnet de conducere, iar în Italia va fi mai greu să găsești un loc la grădiniță pentru copilul tău.

După cum se poate observa, obligativitatea exprimării votului a fost instituită de state cu o puternică tradiție democratică, cultură civică și un model social și economic demn de importat de către țara noastră.

Legislația electorală actuală nu prevede obligativitatea prezenței la vot a cetățenilor români cu drept de vot. Alegerile ce nu de mult s-au încheiat ne-au demonstrat încă o dată că simțul civic și al interesului public față de alegeri se diminuează simptomatic.

Consider că obligativitatea votului în România ar veni în sprijinul consolidării tradiției democratice în țara noastră. De asemenea, tema recurentă privind fraudarea alegerilor ar deveni lipsită de obiect, dacă prezența alegătorilor la urne ar fi obligatorie. Acestea ar fi doar o parte din rațiunile pentru care susțin propunerea legislativă privind obligativitatea exprimării votului cetățenilor români cu drept de vot. Este vorba despre proiectul de lege nr. 380 din anul 2006.

    Petru Călian - declarație politică: Productivitatea penitenciarelor - o alternativă pentru viața economică și socială a deținutului;

Domnul Petru Călian:

"Productivitatea penitenciarelor - o alternativă pentru viața economică și socială a deținutului"

În urma vizitării mai multor penitenciare din țară, am decis să aduc modificări și completări Legii nr.275/2006, astfel încât condițiile, mediul și alte aspecte legislative ale penitenciarelor să fie îmbunătățite.

Aceste modificări vizează, în primul rând, stimularea persoanelor aflate în detenție să muncească, să-și desfășoare activitatea, în mod obligatoriu, în zona interioară a penitenciarului, inclusiv când vorbim de activități productive. Prin aceste măsuri au de câștigat în special cei aflați în detenție, dar în egală măsură are de câștigat și statul, printr-o relaxare bugetară destul de consistentă.

Cazarea și masa asigurate, acces la telefon, televizor, calculator, și nu numai, servicii medicale la discreție, muncă doar când se vrea și scutiri de taxe și impozite, acces la sala de forță, acesta este tabloul unde deținutului român nu îi merge rău deloc. Dar ce va face după ce va fi eliberat?

Am vizitat multe penitenciare... Acele persoane deținute fie dorm, fie stau toată ziua în sala de forță. Prin actualul proiect de lege, doresc să stimulez munca. Foarte multe persoane care ies din penitenciar nu sunt calificate și nu își pot găsi locuri de muncă, ajungând în cele din urmă să recurgă la infracțiuni pentru a supraviețui și, astfel, să se întoarcă după gratii.

În momentul de față, doar aproximativ 45% din cei 27.000 de deținuți pe care România îi adăpostește au optat pentru munca în timpul detenției.

Vă dau exemplu penitenciarul de la Gherla, din județul Cluj, pe care l-am vizitat în iarnă: anul trecut, prin munca depusă în stare de privare de libertate, deținuții au furnizat bugetului unității peste 2,2 milioane de lei, chiar dacă din cele 1.057 de persoane încarcerate în penitenciar doar 442 au ales sa muncească.

Potrivit legislației în vigoare, în România, persoanele private de libertate pot obține lunar venituri din muncile depuse de maximum 750 de lei. Din acești bani, 70% intră în conturile unității de detenție în care trăiește persoana în cauză. De aici s-ar putea atrage niște sume frumușele, astfel încât penitenciarele să-și rotunjească bugetele. Propunerea legislativă prevede ca o parte din banii câștigați să fie primiți în închisoare, iar o altă parte vor fi puși pe carduri, pentru a putea să se folosească de ei la ieșirea din închisoare.

Propunerea are mai multe valențe. Persoanele reținute în penitenciare ar beneficia, în urma adoptării acestei inițiative, de un salariu echivalent cu minimul pe economie, asigurări sociale, iar apoi de o pensie pentru că se va considera vechime de muncă orice oră petrecută și muncită în penitenciare. Deținuții vor beneficia de prevederile Codului Muncii, inclusiv de cele două zile consecutive libere pe săptămână.

Persoanele condamnate care au un liceu terminat vor avea acces la studii universitare la distanță, prin finanțare din fonduri proprii. Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Educației vor asigura fonduri pentru ca toți deținuții să parcurgă obligatoriu cel puțin opt clase.

Alte măsuri prevăzute în proiectul inițiat vizează regimul de maximă siguranță, care nu se va mai aplica doar celor care au pedepse mai mari de 15 ani, ci și celor care reprezintă un pericol în interiorul închisorilor, și corespondența, care nu va mai fi deschisă în cazul unor mesaje primite din partea apărătorilor și ONG-urilor recunoscute de către statul român.

Mă gândesc la viața celor de după gratii și sper ca ei să conștientizeze importanța vieții lor sociale și economice pe care o vor duce după ce vor fi eliberați.

    Viorel Vasile Buda - declarație politică cu titlul Președintele Traian Băsescu vrea să ne întoarcă în anii '50;

Domnul Viorel Vasile Buda:

"Președintele Traian Băsescu vrea să ne întoarcă în anii '50"

În vizita sa electorală de duminică de la Palatul Victoria, președintele Traian Băsescu a atacat actuala situație din învățământ, catalogând-o ca fiind dramatică. Corect! Și PNL spune același lucru. Șeful statului a criticat lipsa de reformă în domeniu. Corect. Același lucru îl susține frecvent și PNL. A cerut expres doamnei ministru Ecaterina Andronescu să nu scoată din programa școlară orele de educație fizică. Corect. Aici probabil domnul președinte s-a inspirat din nenumăratele declarații politice ale parlamentarilor PNL, din nenumăratele luări de poziție din mass-media ale reprezentanților PNL care au cerut și cer cu insistență să nu fie eliminate orele de educație fizică. De ce nu a avut domnul președinte Traian Băsescu această reacție imediat ce s-a anunțat scoaterea orelor de educație fizică din programa școlară, este altă poveste. De ce nu s-a raliat numeroaselor voci din PNL care au susținut acest lucru, este iarăși altă poveste. Nu intrase domnia sa în linie dreaptă în propria campanie electorală. Dar, în baza principiului "mai bine mai târziu decât niciodată", salut intervenția sa pe această temă.

Din păcate, nu pot să salut și o altă temă propusă de șeful statului. Și mă refer la declarația domniei sale care deja a făcut "carieră" în presă: "Hai să revenim pe o programă adecvată (...) adaptată economiei românești, pentru că toate semnalele sunt: nu mai avem mecanici auto, tinichigii auto pregătiți în școli (...)Noi facem filosofi și ăia neîncadrabili în câmpul muncii cu ușurință".

Modul în care pune problema domnul Traian Băsescu este însă eronată și ușor periculoasă. Seamănă foarte mult cu indicațiile ideologiei proletcultiste din anii '50, când a existat o adevărată vânătoare de vrăjitoare împotriva intelectualilor. Nimeni, dar absolut nimeni nu neagă deficitul de meseriași din România. Dar a cere public o cabrare pe o anumită parte a sistemului de învățământ, o diminuare a zonei umaniste din învățământ, reprezintă o mare eroare. Pentru că, utilizând termenul generic de filosof, sunt convins că președintele știe foarte bine că și înainte și după decembrie 1989, facultățile care "dau" filosofi pot fi numărate pe degete, deci nu la ei a făcut referire. Domnul Traian Băsescu s-a referit la intelectuali. Știu că și în 1990, adepții grupării politice din care făcea parte și domnul Băsescu strigau pe străzi "moarte intelectualilor", sau "noi muncim, nu gândim". Dar a relua în 2009 astfel de teme din epoca proletcultistă nu înseamnă altceva decât o viziune îngustă privind învățământul. Eu sper ca această viziune a șefului statului să fie doar una de natură pur electorală. Pentru că dacă este vorba de altceva, atunci chiar există pericolul unei degradări și mai accentuate a învățământului și a politizării programei școlare. Adică o întoarcere în timp cu 50 de ani.

PS: Domnul Traian Băsescu a mai declarat că ar vrea ca elevii să intre pe Google, să afle despre Herodot, să afle și multe altele. Și această declarație este pur electorală. Dacă ar fi vrut cu adevărat așa ceva, ar fi sprijinit programul fostului guvern Tăriceanu, "Un calculator pentru fiecare elev", sau propunerea legislativă a PNL, "Un laptop pentru...". Nu numai că nu le-a sprijinit, dar s-a și pronunțat împotriva lor.

    Virgil Pop - declarație politică: Se pregătește și fraudarea alegerilor prezidențiale;

Domnul Virgil Pop:

"Se pregătește și fraudarea alegerilor prezidențiale"

Deși mai sunt câteva luni bune până la scrutinul pentru Cotroceni, atrag atenția, de la tribuna parlamentare, că se pregătește și fraudarea alegerilor prezidențiale. Sunt convins de acest lucru, cel puțin din zona unui competitor electoral: actualul șef al statului, Traian Băsescu.

Pentru domnia sa, recent încheiatele alegeri pentru Parlamentul European nu i s-au părut scandaloase. "Procesul electoral (...) după părerea mea s-a încadrat în norme acceptabile din punct de vedere al corectitudinii și nu a deformat rezultatul alegerilor". Președintele României, cu jumătate de gură recunoaște "un număr cert de ilegalități", dar numai pentru că acest aspect "A fost puternic mediatizat". Într-adevăr, domnul Traian Băsescu are dreptate parțial: nu s-a deformat rezultatul alegerilor. Nu s-a deformat în sensul ierarhiei. S-a deformat însă sub alt aspect: poate PNL a pierdut un mandat sau două de europarlamentari, care au revenit celorlalți competitori electorali, din cauza fraudelor electorale. S-a deformat, până la un punct, voința politică a electoratului.

Pentru domnul Traian Băsescu, cei 668,000 de votanți pe listele suplimentare la un număr redus de alegători participanți la urne nu seamănă a turism electoral. De aceea, președintele susține în continuare sistemul votului "fără granițe" (mă refer la dreptul de a vota în afara localității de domiciliu). Declarația de duminică a șefului statului, "Omul chiar trebuie să poată vota oriunde. Nu poți să introduci restricția: nu votezi decât acasă", este mai mult decât elocventă. Nu se vrea în nici un chip să se evite turismul electoral. Beneficiile voturilor obținute prin acest mod sunt imense și pot decide orice, iar la alegerile prezidențiale pot face diferența.

În timpul alegerilor din toamna anului 2004, același Traian Băsescu, în calitate de candidat la președinție, împreună cu PD erau (PNL s-a menținut și se va menține constant pe această linie), adversarii cei mai înverșunați ai turismului electoral. Cine a țipat în 2004 spunând că s-a înregistrat o imensă fraudă electorală? Traian Băsescu.

Mimând o relativă îngrijorare vis-à-vis de un posibil vot multiplu la alegerile prezidențiale, șeful statului propune o măsură utopică: împrumutarea de la școli și primării a 17.800 de calculatoare care ar urma să fie puse în secția de votare cu un operator și - în opinia domnului președinte - "putem confrunta listele suplimentare imediat și scos din sistem cel care a votat de două ori. Și cu asta închidem orice subiect de suspiciune cu privire la corectitudinea alegerilor și la turismul electoral".

Stimate domnule Băsescu, din punct de vedere tehnic, acest lucru este imposibil de realizat, pentru că ar trebui ca toate cele 17.800 de calculatoare să fie într-o singură rețea, toate terminalele racordate la Biroul Electoral Central etc. Să presupunem însă că din punct de vedere tehnic se va rezolva situația, cum se va preveni frauda electorală? În nici un fel. Cei care vor încălca legea, vor fi depistați, dar votul lor va rămâne valabil. Deci măsura propusă pompos de șeful statului nu este decât una care face parte din arsenalul de permanentă campanie electorală

Privind problema din alt unghi de vedere, să nu știe oare domnul Traian Băsescu despre faptul că în statele Uniunii Europene, la alegerile pentru Parlamentul European, ca și la cele prezidențiale, deși este vorba de o singură circumscripție electorală, nu se admite decât votul în localitatea de domiciliu? Să nu știe domnia sa că în statele UE, alegătorii care nu se află în localitatea de domiciliu votează electronic prin corespondență? Știe, cu siguranță, dar nu este interesat de acest sistem. Pentru că s-ar putea să nu-l avantajeze.

De aceea, propun de la această tribună, fac un apel la toți colegii deputați și senatori, să modificăm legea electorală, să o adaptăm standardelor europene și să eliminăm votul "oriunde" și să introducem votul electronic prin corespondență, cu asigurarea tehnică antifraudă corespunzătoare.

    Relu Fenechiu - declarație politică: Campania electorală a lui Traian Băsescu, un pericol pentru economie;

Domnul Relu Fenechiu:

"Campania electorală a lui Traian Băsescu, un pericol pentru economie"

Toată lumea și-a dat seama că ieșirea de duminică a președintelui Traian Băsescu a fost una de natură electorală. Dar a fost o ieșire - este - extrem de periculoasă pentru economia românească și pentru societate, în general.

Șeful statului a emis ipoteza imposibilității achitării salariilor în toamnă. O astfel de afirmație, neînsoțită de argumente solide, poate genera o stare de panică. Nu este pentru prima oară când președintele iese cu astfel de teme. Să ne aducem aminte că în 2008 a afirmat că nu se vor putea plăti pensiile, că fondul de pensii este în colaps. La vremea respectivă, declarațiile președintelui aveau o țintă precisă: minimalizarea acțiunilor guvernului Tăriceanu, care tocmai mărise - conform prevederilor legale - punctul de pensie. Deci era vorba tot de declarații cu conotații electorale.

Acum, prin tot ce a afirmat duminică la Palatul Victoria, inclusiv anunțul - informația era însă cunoscută de toată lumea - intrării României în recesiune, reprezintă tot declarații care țin de recuzita electorală. Președintelui Traian Băsescu îi trebuie un adversar în campania electorală. O luptă de idei, o întrecere în programe cu contracandidații săi fizici, nu îi este favorabilă. De aceea Traian Băsescu se află în căutarea unui altfel de adversar. Acum nu mai există "adversarul" numit generic "cei 322". Pentru simplul fapt că vreo 250 dintre ei îi sunt aliați. Adversarul numit "criză" este pe cale să se demonetizeze. Criza este deja ceva comun tuturor statelor, deci nu îi mai este de folos președintelui.

Și atunci, domnul Traian Băsescu a găsit noul adversar: recesiunea. Cu care se va "bate" pe ecranele tuturor televiziunilor, iar în toamnă va decreta că România nu se mai află în recesiune și va apărea ca un învingător, pe un cal alb în fața electoratului.

Numai că de dragul "adversarului" și al propriei campanii electorale, Traian Băsescu riscă să genereze un haos economic în țară.

Afirmațiile domniei sale de duminică riscă să genereze panică și la nivelul agenților economici, riscă să descurajeze investitorii existenți și potențialii investitori străini, iar criticile la adresa BNR și toate afirmațiile recente vizavi de politica dusă de bănci ar putea genera o lipsă de încredere în sistemul bancar, ceea ce este extrem, extrem de periculos, pentru că lipsa de încredere înseamnă începutul sfârșitului pentru o bancă.

Nu în ultimul rând, declarațiile șefului statului pot determina o depreciere a monedei naționale, or, dacă acest lucru se va întâmpla, atunci chiar că România va ajunge într-o situație fără ieșire. Să ne aducem aminte că la cinci minute - da, la numai cinci minute după ce, în toamnă, președintele Traian Băsescu a promulgat legea prin care se majorau cu 50% salariile cadrelor didactice - o lege pe care 80% din societate se aștepta să nu fie promulgată, leul s-a depreciat considerabil.

Traian Băsescu trebuie să țină cont de toate aceste aspecte și să nu sacrifice viitorul românilor pentru ambiția de a mai obține un nou mandat la Cotroceni. Se poate lupta pentru un nou mandat utilizând instrumentele puse la dispoziție de sistemul democratic, dar nu apelând la metodele pe care le utilizează curent.

"Sugestia mea e să stabiliți o dobândă.." "Sugerez Ministerului de Finanțe restructurarea..." "Cred că acest împrumut poate fi dirijat... "O rugăminte majoră la Ministerul de Finanțe: compensarea t.v.a.-ului..." "Aș ruga Ministerul de Externe să intensifice contactele la nivelul... Nu vi se pare că aceste citate seamănă a "indicații prețioase" venite din partea unei persoane care se pricepe la toate. Citatele nu sunt din Nicolae Ceaușescu.

    Ionel Palăr - declarație politică intitulată Guvernul Boc transformă amendamentele de la buget în mită electorală;

Domnul Ionel Palăr:

"Guvernul Boc transformă amendamentele de la buget în mită electorală"

Ceea ce până săptămâna trecută trecea doar drept un zvon halucinant, va deveni realitate. Mass-media a descoperit un plan secret elaborat de aripa PD-L din Guvern. Astfel, conform unui cotidian central, "premierul promite uninominalilor democrat-liberali bani în avans pentru școli, grădinițe și biserici. Chiar dacă nu și-au anunțat oficial candidatul, liderii PD-L se pregătesc intens pentru prezidențiale. Cea mai importantă preocupare a momentului: cum să împartă banii de la buget astfel încât în colegiile PD-L să răsară, până în toamnă, bisericile, școlile și drumurile promise uninominalilor puterii la începutul anului. La o întâlnire pe care a avut-o ieri cu parlamentarii democrat-liberali premierul Emil Boc le-a promis acestora că de la 1 iulie le va elibera primarilor din colegiile lor inclusiv banii pentru august și septembrie, urmând ca în octombrie să le dea și sumele aferente lunilor noiembrie-decembrie".

S-ar putea ca, la prima vedere oricine să spună: "și ce este rău în faptul că premierul Emil Boc acordă în avans sume aprobate prin bugetul de stat" sau, "ce este rău în faptul că o serie de biserici, de școli sau drumuri - bunuri ale unor comunități - vor fi reabilitate în devans". Teoretic și tot la prima vedere, nu este nimic rău. Practic, însă, lucrurile stau cu totul altfel. În primul rând, pentru că acordarea unor sume mari de bani în avans nu este oportună când traversăm o perioadă de criză. Sumele de bani trebuie alocate conform planificării inițiale. În al doilea rând și extrem de grav este faptul că premierul Emil Boc eliberează tranșele de bani numai pentru primarii din colegiile care au dat parlamentari PD-L.

Tot din presă am aflat și de protestele unui lider al PSD pentru faptul că primarilor social-democrați li se refuză alocarea banilor, iar în ceea ce privește sumele - și așa puține - rezultate din amendamentele parlamentarilor liberali, nici vorbă să se dea ceva. Nu sunt avocatul nimănui, dar ce s-a votat la buget - indiferent că a lipsit la vremea respectivă orice urmă de echitate și nu s-a ținut cont de comunitățile care aveau într-adevăr nevoie de sprijin financiar - trebuie acordat, nu în avans, ci la termen. Or procedând așa cum a dezvăluit mass-media, Emil Boc transformă într-adevăr în mită electorală un drept câștigat - nu mai contează cum - de către o serie de comunități.

Să facem un apel la memorie.În toamna anului trecut, domnul Emil Boc, subalternul său Theodor Stolojan și întreg partidul pe care îl conducea a asmuțit întreaga opinie publică împotriva guvernului liberal, susținând că a dat mită electorală clientelei politice. Și acum sunt bântuit de imaginile televizate cu un Theodor Stolojan încrâncenat la maximum, înfierând cu mânie proletară "risipa" și "mita electorală de 600.000.000 de Euro" pe care "iresponsabilul" Guvern Tăriceanu ar fi alocat-o din bani publici primarilor PNL și PSD. (Nu comentez aberanta acuzație privind acordarea de sume primăriilor din bani publici. Cum ea vine din partea unui finanțist, care a mai fost și prim-ministru, acest lucru confirmă și mai mult gradul de manipulare la care s-au dedat cei din PD-L. Totuși, m-aș fi așteptat la vremea respectivă ca să existe cineva care să-l întrebe pe Theodor Stolojan, pe Emil Boc și pe ceilalți, de unde se puteau aloca bani la primării dacă nu din bani publici).

Ceea ce nu spuneau atunci Emil Boc, Theodor Stolojan&Co era că banii erau acordați legal, iar mărimea sumelor era în concordanță cu numărul de primari pe care îl aveau partidele la vremea respectivă: PSD, care avea cei mai mulți primari a primit suma cea mai mare, a urmat PD-L, care avea ceva mai puțini primari și abia după aceea PNL. O împărțire perfect echitabilă. De altfel, un cotidian central a demontat manipularea PD-L prezentând detaliat modul de distribuire a banilor.

Iată însă că acum domnul Emil Boc se pretează exact la ceea ce critica și acuza - total pe nedrept - la fostul guvern liberal. Din punct de vedere al moralității, domnul Emil Boc e departe de ceea ce se cere unui premier.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Eșecul Guvernului Boc, o greșeală asumată;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Eșecul Guvernului Boc, o greșeală asumată"

Constat cu amărăciune că am ajuns în situația în care nimic din comportamentul președintelui Traian Băsescu nu mai miră pe nimeni: nici măcar prezența inopinată la o ședință de guvern și nici măcar "preluarea conducerii" ședinței aceluiași guvern și, implicit, a lucrărilor forului executiv din stat.

Încă de la începutul mandatului său, Traian Băsescu ne-a obișnuit cu mișcări de dans politic ce fac parte, parcă, din sceneta unei operete ieftine: uite demisia, nu e demisia, iată criza financiară, nu e criză - e recesiune, însă, duminica trecută, dansul politic al președintelui Traian Băsescu a fost mai deșănțat ca niciodată.

Cu siguranță, președintele țării e deja angrenat în lupta pentru Cotroceni, ce se va da cel mai probabil în această toamnă. În acest context, Traian Băsescu și-a marcat deja poziția de luptă, pregătit fiind să tragă în orice și în oricine, doar pentru a-și atinge scopul. Duminica trecută, "visul său împlinit", guvernul Boc, a fost vizat din plin, pentru că domnia sa știe că, atacând Guvernul care a lansat cele mai nepopulare și absurde măsuri posibile de la instalarea în funcție, românii îl vor vedea ca pe un Făt-Frumos, care se luptă cu zmeul-zmeilor, recte cu recesiunea și, prin urmare, îl vor realege în funcția de președinte al țării. Ne e foarte clar că Traian Băsescu nu are nicio reținere în a-și transforma propriul vis într-un cal de bătaie, pe perioada campaniei electorale, de dragul voturilor. Și, mai mult decât atât, e clar ca lumina zilei că Traian Băsescu își va asuma, treptat, rolul de prim-ministru pentru a le arăta, chipurile, românilor cum va scăpa domnia sa țara de toate problemele de care se lovesc zi de zi cetățenii României.

Noi, liberalii, am atras mereu atenția asupra problemelor economice și asupra situației dezastruoase în care se află țara noastră. De asemenea, am reclamat de fiecare dată derapajele actualei puteri, care încerca din răsputeri să ascundă adevărul tragic despre economia țării. Degeaba, însă, Guvernul și-a pus ochelarii de cal și-a mers mai departe pe drumul său, convins de oportunitatea măsurilor impuse. Nu ne-au salvat însă măsurile fiscale adoptate de noul Guvern și nu ne-au salvat nici miliardele de euro de la FMI. Și cu siguranță nu ne va salva nici președintele Traian Băsescu.

Dincolo de lipsa de fair-play cu care președintele ne-a obișnuit în campaniile electorale, gestul lui Traian Băsescu de a prelua cârma Guvernului, chiar dacă numai din spatele scenei, are un puternic iz de mea culpa, de asumare a unei greșeli majore, pe care domnia sa abia acum o observă: aceea de a promova și instala un guvern care a dezamăgit, care nu va face niciodată față provocării de a conduce o țară.

Domnule președinte, vă spun însă, cu oarecare tristețe, că e prea târziu pentru a vă asuma această mare greșeală. Pentru că oricât ați încerca, românii nu vor uita niciodată "cât de bine" au trăit pe timpul guvernării Emil Boc.

    Cristian Mihai Adomniței - despre Economia românească și lipsa unui plan anticriză concret;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Economia românească și lipsa unui plan anticriză concret"

Stimați colegi, vreau astăzi să vă aduc în atenție încă o dată situația gravă în care se găsește economia națională și faptul că Guvernul nu face nimic în acest sens, ba chiar autoritățile mint cu nerușinare când spun că economia este în creștere și ușor, ușor ieșim din criză cu succes.

Lucru total fals pentru că, acum, avertismentele lansate de liberali sunt confirmate de specialiștii BNR care avertizează că partea cea mai rea a crizei economice abia acum urmează și că începutul redresării economiei va avea loc probabil după trimestrul al treilea, nu în al doilea, cum s-a spus până acum.

Datorită înrăutățirii situației economice și nemulțumirea populației este din ce în ce mai accentuată și mai vizibilă. Au avut loc greve și proteste care ar trebui să alarmeze orice guvernare responsabilă. Fermierii și agricultorii și-au strigat disperarea miercuri, fiind ignorați de autorități. Ceferiștii au declanșat joi o grevă spontană perturbând traficul timp de mai multe ore, dar ministrul Berceanu nu a fost deranjat deloc. Vineri, sute de mii de sindicaliști din Cartel Alfa au declanșat o grevă generală de avertisment pentru a arăta incapacitatea guvernului de a satisface cerințele populației și ale economiei.

Ca răspuns la toate acestea, Guvernul nu face altceva decât să își schimbă tonul și prioritățile, de la o zi la alta, transferând în rândul populației o stare de incertitudine în ceea ce privește traiul de zi cu zi.

Dacă înainte de alegeri se promitea revitalizarea agriculturii, a transporturilor, a educației, în prezent, premierul Boc avertizează miniștrii cu sancțiuni, în cazul în care nu reușesc să reducă cheltuielile în sectoarele pe care le administrează. Faptul că la Fondul de Pensii se înregistrează un deficit de un miliard de euro înseamnă ca toată populația României va avea de pierdut de pe urma proastei gestionări a Fondului și exemplele pot continua.

Din păcate, cei mai afectați de aceste chestiuni sunt cetățenii care, la scrutinul de duminică 7 iunie, au sancționat guvernanții prin absența de la vot.

    George Ionescu - despre Ziua mondială a donatorului de sânge;

Domnul George Ionescu:

"Ziua Mondială a Donatorului de Sânge"

Ziua de 14 iunie a fost și este o zi specială. Organizația Mondială a Sănătății a hotărât ca în fiecare an, la 14 iunie, să fie celebrată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge.

Data a fost aleasă deloc întâmplător. Această dată a fost stabilită pentru a recompensa activitatea imunologului austriac Karl Landsteiner, laureat al premiului Nobel pentru medicină în 1930 pentru descoperirea grupelor de sânge AB-0. Karl Landsteiner s-a născut acum 141 de ani, pe 14 iunie, și datorită lui, transfuziile de sânge au devenit astăzi proceduri de rutină medicală. Alături de bacteriologul român Constantin Levaditi, austriacul a descoperit în laborator microorganismul responsabil pentru boala numită poliomielită, punând astfel bazele realizării vaccinului antipolio.

Sărbătoarea este dedicată donatorului și își propune să sensibilizeze și restul populației asupra necesității donării de sânge, cu atât mai mult cu cât milioane de oameni își datorează viața unor semeni pe care nu i-au întâlnit niciodată: donatorii de sânge.

Sărbătoarea este dedicată celebrării acestor eroi de fiecare zi, pentru că sângele este cel mai prețios dar pe care o persoană îl poate face unei alte persoane care are nevoie - darul vieții.

Nevoia de sânge pentru transfuzii în spitale crește de la an la an, odată cu nivelul de complexitate a procedurilor medicale și chirurgicale moderne. Există o nevoie constantă de sânge, pentru că sângele poate fi stocat doar pentru o perioadă limitată de timp înainte de a fi folosit. Donarea cu regularitate de sânge de către persoane sănătoase e necesară pentru a asigura nevoile atunci când sunt situații care cer aport de sânge.

Este de la sine înțeles importanța donării regulate de sânge, singura care poate asigura rezervele necesare, astfel încât fiecare bolnav să poată primi o transfuzie sigură. ''Pentru aceasta trebuie să sensibilizăm un public cât mai larg asupra necesității donării regulate de sânge. Cei mai mulți oameni ignoră pur și simplu nevoia de sânge, dar pe 14 iunie lumea întreagă s-a unit pentru a face să circule mesajul: "orice persoană sănătoasă poate fi un donator", a subliniat în 2008 psihologul Antoaneta Bugner, președinta Fundației Donatorilor Benevoli de Sânge.

Donarea de sânge este sigură și ușoară. Cei care doresc să doneze sânge se pot prezenta la unul din centrele de transfuzie sanguină din țară. Ei trebuie să respecte anumite cerințe: vârsta între 18 și 62 ani, greutatea corporală mai mare de 50 kg, tensiunea arterială în intervalul 10-20 mmHg, să nu sufere de boli de piele, ulcer, hepatită sau alte boli transmisibile și să nu mai fi donat sânge în ultimele 70 zile. Intervalul de minim 70 de zile de la ultima recoltare este considerat suficient pentru refacerea tuturor elementelor sângelui și rezervelor organismului pierdute cu ocazia ultimei recoltări.

În fiecare secundă undeva în lume apare nevoia de sânge. Transfuzia de sânge se face simplu și rapid. Durează doar o jumătate de oră să donezi la un centru de recoltare. Pentru milioanele de oameni care au nevoie de sânge anual, face diferența între viață și moarte.

Sângele donat poate salva un nou născut, o mamă, un tată, un frate sau o soră. Le poate oferi o șansă de a-și trăi mai departe viața. Cu o simplă donare de sânge! E un mod de a arăta că ne pasă de ceilalți oameni din jurul nostru.

    Doru Brașoan Leșe - pledoarie pentru o strategie anticriză și pentru cooperare politică;

Domnul Doru Brașoan Leșe:

Economia mondială se confruntă cu cea mai gravă criză economică și financiară de la Marea Depresiune, de acum 80 de ani, iar guvernele fac eforturi masive ca să susțină piețele, în contextul în care marile economii ale lumii au intrat în recesiune.

Colegii noștri parlamentari din partea PNL și UDMR au inițiat moțiunea simplă privind acordul României cu Fondul Monetar Internațional.

În document, PNL și UDMR au cerut Guvernului publicarea scrisorii de intenție transmisă FMI de România, precum și a memorandumului încheiat ulterior, dar și a acordurilor în baza cărora s-au împrumutat sau se vor împrumuta bani de la celelalte organisme internaționale implicate în pachetul de 19,95 miliarde euro.

Însă, după îndeplinirea tuturor formalităților impuse, atât de protocoalele Fondului Monetar Internațional, cât și de cele ale autorităților române, Fondul Monetar Internațional a publicat pe site-ul www.imf.org, Scrisoarea de Intenție, Memorandumul Tehnic de Înțelegere și Raportul echipei FMI în urma misiunii de la București.

Domnilor colegi, principalul scop al pachetului de finanțare externă solicitat de România este pentru prevenirea unei recesiuni economice severe, lucru care ar trebui să ne preocupe pe toți.

Domnilor colegi, în aceste moment grele pentru România trebuie să renunțăm la orientarea politică, trebuie să renunțăm la a lua decizii doar cu mintea unor politicieni și să conlucrăm cu specialiștii din domeniu. Țara noastră are nevoie acum de o strategie pe termen lung, de o viziune lipsită de pasiuni politice și interese personale.

    Constantin Chirilă - declarație politică intitulată Scurte considerații;

Domnul Constantin Chirilă:

"Scurte considerații"

De aproape două secole agricultura, satul românesc nu-și găsesc "vadul" spre o activitate "cu spor": au prevalat și continuă și în prezent extremele, latifundiile, pe de o parte, mica proprietate de subzistență, pe de altă parte. Proprietatea mijlocie, specializată, cu caracter comercial, exploatată de însuși proprietar, împreună cu familia, în contextul regulilor de piață și al competiției, în țara noastră nu a existat și nu există. Or, tocmai această structură de exploatare, așa numiții "fermieri" din țările vestice, proprietarii unor exploatații viabile de dimensiuni optime (mijlocii), constituie motorul performanțelor din agricultura țărilor respective.

Un echilibru rațional al structurii agriculturii românești pe calea performanței, la nivel "macro", ar putea fi asigurat de:

  • 50-60 % din suprafața agricolă constituită în exploatații (proprietăți) mijlocii;
  • 10-15 % din suprafața agricolă constituită din mari exploatații particulare și/sau private ale statului;
  • 20-25% mici exploatații.

Au trecut 19 ani și tot apelăm la paliative conjuncturale fără a da coerență și rapiditate procesului de formare a clasei mijlocii în agricultura românească. Din păcate și în prezent se vorbește mult, dar numărul fermelor viabile nu crește.

Tot mai mediatizate sunt în schimb marile latifundii, gen Culiță Tărâță, Ion Nicolae, Porumboiu, Agricola Bacău etc., dar care practică o agricultură de performanță, ce concurează cu agricultura țărilor dezvoltate.

Autoritățile rezultate din "alternanța la putere" din toate legislațiile s-au mărginit la măsuri precum "cupoane", "milioane", rentă viageră, "Fermierul" etc., fără identificarea singurului obiectiv care să conducă la o radicală restructurare a agriculturii românești - spre competiție și performanță - respectiv exploatația mijlocie și a tuturor mijloacelor convergente și coerente, care să asigure realizarea acesteia.

Odată ce viața a dovedit eficiența proprietății mijlocii, a fermei viabile, nu este un sacrilegiu, ci o obligație a statului să intervină în piața funciară pentru a da coerență procesului, în favoarea proprietarilor și în interes național.

Drumul este lung, greu, dar este singurul validat de viață. Restul sunt paliative, intervenții de conjunctură, vremelnice, fără semnificație, pentru a prelungi agonia.

    Cristian Buican - despre «Ocolirea legii prin ordine de ministru»;

Domnul Cristian Buican:

«Ocolirea legii prin "ordine de ministru"»

Dragi colegi, mă adresez dumneavoastră, deoarece Parlamentul este singura instituție capabilă să pună punct abuzurilor unor miniștri care implementează o politică clientelară, în interes de partid și nu în interes public.

Afirm acest lucru pentru că de fiecare dată când mă duc în colegiul uninominal al cărui deputat am fost ales, cetățenii simpli îmi semnalează o serie de nereguli grave, care nu-și au rostul într-o democrație europeană așa cum ar trebui să fie România.

Consider folosirea instituțiilor statului în interes de partid o eroare gravă, deoarece aceste tipuri de acțiuni prin care se folosesc instituțiile statului pentru îndeplinirea unor obiective de partid sau personale creează o stare de neîncredere a oamenilor în sistemul politic și în instituțiile publice, care ar trebui să îi ajute, nu să îi împiedice, cum veți vedea din exemplul următor.

În luna aprilie a anului în curs, stimabilul "părinte al agriculturii românești", domnul Ilie Sârbu, a emis un "ordin de ministru" prin care se stipulează faptul că subvențiile pentru ovine și caprine le primesc doar cetățenii cu astfel de animale care sunt înscriși într-o asociație recunoscută de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Până aici totul pare în regulă, cu atât mai mult cu cât domnul ministru motivează acest "ordin" prin necesitatea eliminării fraudelor din cadrul acestui sistem de plăți.

Problema apare când verificăm anexele respectivului "ordin de ministru", în care se regăsesc asociațiile prin care sau cu acordul cărora cetățenii posesori de caprine și ovine primesc aceste subvenții. În județul Vâlcea, doar o astfel de asociație este acceptată, asociația "Vaideeanul" din comuna Vaideeni. Locuitorii colegiului uninominal pe care îl reprezint în Parlamentul României sunt obligați să se înscrie în această asociație pentru a primi aceste subvenții. Menționez faptul că există și alte asemenea asociații și că zona cu cele mai multe capete de ovine și caprine din județul Vâlcea se regăsește în Colegiul uninominal Nord, al cărui deputat sunt, iar din această zonă nu este acceptată de minister nici o asociație. Astfel, o parte importantă din crescătorii de ovine și caprine nu reușesc să beneficieze de acest drept din cauza politicii clientelare a ministrului Ilie Sârbu.

Vă anunț pe această cale că am depus astăzi o interpelare la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prin care solicit explicații pentru această "greșeală". Mai mult, consider că aceste metode de lucru se datorează dorinței actualilor guvernanți de a legaliza oarecum folosirea instituțiilor statului în interes de partid, iar cu acest mod de lucru nu pot fi de acord, considerându-1 în total dezacord cu principiile Uniunii Europene.

Știu că colegii parlamentari de la PSD si PD-L sunt mulțumiți de aceste "ordine de miniștrii", însă fac apel la responsabilitate, analiză și o mai mare doză de respect al cetățeanului, pentru că statul este instituția ce ar trebui să îl apere de acest tip de abuz, nu să accepte un astfel de comportament.

Consider pe această cale că prin acest "ordin de ministru" se încalcă atât un drept de subvenție cât și un drept constituțional, obligând crescătorii de ovine și caprine din județ să se asocieze obligatoriu la asociația "Vaideeanul" și alte asociații agreate de minister pentru a primi un drept ce li se cuvine.

    Carmen Axenie - declarație politică: Problema familiei în lumea de azi;

Doamna Carmen Axenie:

"Problema familiei în lumea de azi"

Mulți dintre dumneavoastră ați aflat, probabil, că începând din acest an Biserica Ortodoxă sărbătorește "Ziua familiei creștine". Printr-o hotărâre recentă a Sfântului Sinod, s-a decis ca în prima duminică după Învierea Domnului să se sărbătorească această zi a familiei. În cadrul acestei sărbători, care urmează calendaristic Zilei copilului, și care anul acesta a coincis cu sărbătoarea Cincizecimii, accentul cade pe întreaga familie, pe tată, pe mamă și pe copiii născuți și nenăscuți.

În Europa, de aproape două milenii, familia este binecuvântată de Dumnezeu prin Taina cununiei în care li se amintește soților că trebuie să trăiască în pace și în dragoste, în ascultare și în armonia dintre ei, precum și în ascultarea față de poruncile divine. De asemenea, li se spune că Dumnezeu binecuvântează nașterea de copii, care sunt daruri pentru familii și pentru societate.

Dar oare ce se întâmplă în lumea noastră în care, la fiecare 15 secunde un copil este ucis intrauterin, unde numărul anual al acestor pruncucideri depășește 300 de milioane? Ce se întâmplă în țara noastră care în anul 2004 se găsea pe primul loc în lume la numărul de avorturi, acum găsindu-se pe al treilea? Coroborat cu acest flagel contemporan avem de-a face cu o îmbătrânire rapidă a populației la nivel mondial. Piramida populației active se inversează și ne putem aștepta la serioase blocaje în domeniul resurselor umane, ba chiar și în domeniul economic.

Una dintre comisiile din care fac parte se îngrijește de condiții mai bune pentru femeile din România. Dar dacă lucrurile merg în acest ritm accelerat al depopulării, legile pe care le gândim în acești ani vor fi completamente nepotrivite în timpurile imediat următoare.

Trebuie apreciată inițiativa Sfântului Sinod, bazată pe dorința Bisericii de a ocroti familia, numită la rândul ei "mica biserică". Eu am înțeles această inițiativă ca o invitație pentru întreaga societate la o meditație mai amplă asupra viitorului societății în general. Oare această libertate a persoanei, garantată de legile vremii noastre, trebuie să facă posibilă sporirea binelui în societate ori răului? Oare ne-am îndepărtat cu totul de familia binecuvântată? Eu nu cred că lucrurile stau așa. Dimpotrivă, am convingerea că lupta cu răul nu e pierdută în acest moment. Eu mizez pe nevoia unei consilieri adecvate a femeilor însărcinate care au misiunea de a ajuta la perpetuarea neamului omenesc.

Vă invit să meditați la posibilitatea de a le oferi, printr-o lege, femeilor însărcinate un program de consiliere medicală, psihologică și religioasă înainte ca acestea să apeleze la avort. Răul este făcut de multe ori și din neștiință, iar efectele lui se văd pe termen lung. Femeile știu bine aceasta. Binele, însă, este făcut din responsabilitate, iar efectele lui depășesc timpul.

    Nini Săpunaru - despre inițiativele liberale de reparații morale și financiare pentru pensionari;

Domnul Nini Săpunaru:

Președintele Băsescu a intrat din plin în campanie electorală, adoptând drept strategie de comunicare stilul pompieristic, dar axat pe un nou principiu: aprindem focul, pentru ca mai apoi să vină "salvatorul" pentru a-l stinge. Acesta este motivul pentru care în participarea sa la ultima ședință de guvern anunța cataclismul pentru România: recesiune, criză accentuată, neplata pensiilor și salariilor. Cu toate acestea, nimeni din cadrul guvernului Boc nu a avut o luare de poziție în care să vorbească și despre măsurile necesare pentru combaterea recesiunii.

Ne întrebăm astfel cum vor trăi aceste vremuri apocaliptice enunțate de către Traian Băsescu pensionarii ? Cei care sunt ignorați de către actualul regim, cei cărora autoritățile PD-L- isto - PSD-iste li se adresează doar în vremuri de campanie când doresc să îi transforme în masă de manevră electorală.

Iată că Partidul Național Liberal este din nou singura formațiune politică care se preocupă și de rezolvări la aceste probleme. Acesta este motivul pentru care în cursul acestei săptămâni vom depune în Parlament două inițiative legislative care pot fi de natură să ofere reparații morale și financiare pensionarilor atât de amăgiți de către actualul regim politic: aducerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut prognozat, precum și creșterea limitei de impozitare la 2000 de lei. În acest fel pensionarii vor avea mai mulți bani în buzunare pentru a trece peste criza economică: punctul de pensie va crește, iar pensionarii cu pensii mai mici de 2000 de lei vor fi scutiți de plata impozitului de 16%.

Aceste măsuri sunt dictate de realitatea cruntă cu care se confruntă vârstnicii și sunt generate de bunul simț și de morala care ar trebui să ne ghideze. Rămâne de văzut câți dintre parlamentarii care formează majoritatea de 70% vor rezona la aceste inițiative și vor da votul lor pozitiv pentru transformarea în literă de lege.

    Liviu-Bogdan Ciucă - despre Accesarea fondurilor structurale;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Accesarea fondurilor structurale"

Accesarea și absorbția fondurilor structurale constituie cea mai mare provocare pentru administrația publică, pentru mediul de afaceri, sectorul privat și ONG-uri.

Existența europeană a României depinde în mod vital atât de înțelegerea principiilor comunitare ale politicii de dezvoltare regională, cât și de o optimă și eficientă asimilare a instrumentelor structurale destinate României în perioada 2007-2013. România riscă să piardă cele peste 500 milioane euro pe care Uniunea Europeană le-a acordat pentru dezvoltarea orașelor cu peste zece mii de locuitori, deoarece autoritățile locale n-au depus niciun proiect pentru a obține finanțarea nermabursabilă acordată prin Programul Operațional Regional. Obiectivulacestui domeniu constă în creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă în orașe, prin reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului, precum și reabilitarea infrastructurii sociale. Este necesară realizarea unei analize a cauzelor care au făcut ca România să fie pe ultimul loc între statele care au aderat în 2007, în privința gradului de absorbție a fondurilor europene.

Lipsa de comunicare, lipsa de transparență, birocrația și slaba pregătire a celor responsabili sunt principalele probleme în ceea ce privește accesarea și gestionarea fondurilor structurale în România. Dezamăgirea opiniei publice fiind firească și de înțeles, dat fiind faptul din anul 2007 și până în prezent România a fost contributor net la bugetul european, cu o prestație de peste 1 miliard de euro anual, o situație de altfel paradoxală, de care administrația românească refuză să amintească.

Consider că se impune crearea unui cadru adecvat necesar îmbunătățirii și accelerării procedurilor de accesare a fondurilor comunitare, pentru a demonstra că suntem capabili să accesăm acești bani, atât de necesari în această perioadă dificilă.

    Radu Bogdan Țîmpău - comentariu legat de necesitatea scăderii fiscalității, condiție a redresării economice;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că România este în plină criză. Aceasta nu a atins încă punctul cel mai de jos, iar scăderea p.i.b. va continua în trimestrele următoare.

Conform rezultatelor economice publicate recent, economia românească a înregistrat o scădere de 6,2% în primul trimestru al anului. Cele mai afectate sectoare au fost agricultura și industria cu peste 10%. În egală măsură consumul a scăzut cu 11%, iar impozitele colectate de stat s-au diminuat cu 9,4%. Atât exportul cât și importul au înregistrat scăderi semnificative.

Toate aceste cifre demonstrează totodată faptul că măsurile anticriză ale guvernului s-au dovedit ineficiente. Mai mult, guvernul nu are, în ciuda declarațiilor publice, un plan care să ajute redresarea economiei.

Scăderea semnificativă a fiscalității este singura măsură care poate ajuta companiile românești să își refacă bilanțurile contabile și să stimuleze o reluare a activității economice printr-un efect dublu atât asupra cererii, cât și asupra ofertei.

Un astfel de plan de relansare economică, pe care Partidul Național Liberal l-a propus încă de la începutul anului, ar fi mult mai eficient și mai just decât intervențiile birocratice selective sub formă de ajutoare și garanții acordate unor sectoare economice, pe care guvernul intenționează să le adopte în perioada următoare. Prin adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală, nediscreționare și echilibrate, agenții economici ar putea beneficia de libertate deplină în derularea propriilor activități, evitând astfel politizarea procesului de relansare economică și provocând un efect rapid asupra activității lor economice.

Tot din datele furnizate de INS rezultă că sectorul construcțiilor a scăzut cu 9,5% în luna aprilie a acestui an. Calculat pe primele trei luni ale anului, volumul construcțiilor a crescut cu 0,2%.

Această statistică demonstrează că sectorul imobiliar din România, ca și cel din alte țări europene sau SUA, trece printr-o perioadă de ajustare după o perioadă premergătoare crizei de creștere nesustenabilă. Scăderea mai redusă decât în cazul altor sectoare în primul trimestru este un motiv de bucurie, însă ajustarea din sectorul imobiliar este necesară și inevitabilă.

Guvernul nu ar trebui să inhibe acest proces de eliberare a resurselor către alte sectoare economice, ci să intervină în mod indirect pentru susținerea economiei românești la nivel general. Or acest lucru nu se poate realiza decât prin relaxarea fiscalității.

Programe riscante, costisitoare și birocratice precum Prima Casă nu sunt măsuri potrivite pentru ajutorarea sectorului imobiliar, așa cum o demonstrează experiența maghiară în această privință, unde un program similar de garantare a creditului ipotecar urmează a fi abandonat.

Agenții economici trebuie să fie stimulați să se ajute singuri, nu ajutați de dragul de a fi ajutați sau din motive politicianiste și expeditive, al căror unic efect va fi acela de a permanentiza criza economică și de a crește totodată dependența economiei de deciziile politice cu iz electoral.

    Titi Holban - semnalarea lipsei de strategie pentru domeniul agriculturii și dezvoltării rurale;

Domnul Titi Holban:

Aproximativ 1.200 de fermieri din 25 de județe au protestat săptămâna trecută în fața Guvernului cerând alocarea de subvenții compensatorii și verificarea calității laptelui care intră în România.

Protestul fermierilor a fost generat de nemulțumirea acestora față de atitudinea procesatorilor de lapte, care le oferă un preț de achiziție de 30-50 de bani pe litru, dar și de cantitățile de lapte neconform care intră în țară, precum și față de implicațiile negative pe care introducerea impozitului minim obligatoriu le are asupra activității lor.

Este o dovadă în plus că oamenii din această țară s-au săturat de promisiuni neacoperite și politici care nu sunt fundamentate decât de un singur principiu: Ai, n-ai bani, plătești la stat!

După grevele demarate de diversele categorii de bugetari (din învățământ, justiție, transporturi etc.) care s-au văzut mințiți pe față de actualul guvern, a venit rândul producătorilor să își strige disperarea în fața clădirii Guvernului. O disperare generată de incompetența actualului cabinet, de incapacitatea acestuia de a crea și implementa politici cu efecte benefice asupra activităților economice din această țară.

Actualul Guvern nu are niciun fel de strategie pentru cele două domenii importante: agricultura și dezvoltarea rurală. În lipsa strategiei, România este condamnată să rămână în afara Europei atâta timp cât statele UE consideră prioritare cele două domenii. Dacă actualul Executiv și premierul Emil Boc ar fi citit toate rapoartele și documentele elaborate de Uniunea Europeană - strategia Lisabona, strategia Comisiei Europene pentru anul 2009 - ar fi constatat că cele două domenii reprezintă o prioritate pentru UE.

Partidul Național Liberal a depus o moțiune pe agricultură în Parlament, solicitând Cabinetului Boc elaborarea urgentă a unei strategii pentru agricultură și dezvoltare rurală. Drept răspuns, am primit o serie de informații inutile, care nu pot constitui în niciun caz strategia PSD-PD-L pentru cele două domenii vitale.

Deși PNL a atras atenția în repetate rânduri asupra importanței agriculturii și dezvoltării rurale, Guvernul a răspuns astfel: alocațiile bugetare pentru cele două domenii, pentru anul 2009, sunt de 5,9 miliarde de lei. În 2008, guvernul liberal alocase 11 miliarde de lei. În urma rectificării bugetare, agricultura și dezvoltarea rurală au primit de 12 ori mai puțin decât infrastructura, de 10 ori mai puțin decât învățământul, de 8 ori mai puțin decât educația și lista poate continua.

Față de această situație, vă întreb, domnule ministru, ce se întâmplă cu obiectivele de guvernare în ceea ce privește domeniul agriculturii cum ar fi: aplicarea de scheme eficiente de finanțare a agriculturii pentru absorbția integrală a fondurilor cofinanțării de la bugetul de stat; creșterea subvenției, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte țări ale UE; promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii care produc total sau parțial pentru piață.

Acestea sunt doar câteva din promisiunile făcute sub jurământ în Parlamentul României la învestire, dar neîndeplinite până în prezent, deși ele ar fi trebuit, măcar parțial, să-și găsească corespondent în preocupările dumneavoastră, mai ales că, în perioadă de criză, agricultura ar trebui să devină o prioritate pentru un guvern responsabil.

    Gheorghe Coroamă - declarație politică intitulată Videanu - bun de plată!.

Domnul Gheorghe Coroamă:

"Videanu - bun de plată!"

În data de 28 mai 2009, Tribunalul București a admis acțiunea Curții de Conturi prin care fostul primar general, Adriean Videanu, este obligat să plătească, alături de alți 23 de angajați ai Primăriei Municipiului București (PMB,) aproape cinci milioane de lei, bani cheltuiți ineficient în legăturile cu lucrările la stadionul Lia Manoliu și borduri. Reamintesc opiniei publice că în urmă cu un an Tribunalul București a fost sesizat de către Curtea de Conturi în urma unui raport despre neregulile constate la PMB privind un contract de cumpărare a unui teren din comuna Mihăilești, plăți nejustificate pentru lucrări la drumuri, un prejudiciu adus bugetului asigurărilor sociale și plata cu întârziere a unei sume la buget.

Iată că prin sentința Tribunalului București se adeveresc toate semnalele societății civile și ale mass-media privind afacerile dubioase cu borduri ale fostului primar general Videanu. Luni de zile bucureștenii au fost obligați să suporte calvarul bordurilor schimbate pe bandă rulantă indiferent de starea lor, bune-rele, la comanda fostului primar general. La vremea respectivă, primarul Videanu țipa sus și tare că acțiunea este legală și că nu aduce prejudicii bugetului municipalității sau bucureștenilor aflați în trafic ca pietoni sau la volanul autoturismelor personale. "Borduriada" trebuia finalizată în interesul clientelei politice PD-L-iste, indiferent de costuri, așa cum s-a întâmplat la alegerile locale din 2008 când bucureștenii au dat un vot de blam primarului general și l-au trimis acasă, cu borduri cu tot.

În ciuda acestui vot, primarul general a reintrat în viața politică pe ușa din dos, fiind recompensat de președintele Băsescu cu funcția de ministru al economiei în Guvernul Boc.

Sentința de zilele trecute a Tribunalului București pune acum într-o altă lumină activitatea domnului Videanu. E clar că în urma deciziei Tribunalului, actualul ministru al economiei are o problemă de legitimitate și în mod normal ar trebui să-și prezinte demisia, așa cum s-ar întâmpla într-o țară democratică.

Ca atare, premierul Emil Boc nu ar trebui să accepte în Guvern persoane care au avut probleme cu legea și ar trebui să-l schimbe pe ministrul Videanu, ca o formă de respect pentru bucureșteni și pentru banul contribuabililor.

     

- pauză -

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (rămas pentru votul final).  

După pauză, lucrările ședinței au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistate de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

Deschidem, de fapt continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților de astăzi și vă anunț că din totalul celor 334 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 191 deputați, sunt absenți 127, din care 27 participă la alte acțiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi.

Ieri, la Biroul permanent, la propunerea liderului Grupului parlamentar PD-L, s-a introdus pe ordinea de zi punctul 6 pe care-l aveți pe ordinea de zi, respectiv Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulament, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

Inițiatorul, dacă este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Stancu (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență nr.207/2008 s-a propus folosirea sintagmei "pașaport electronic" pentru identificarea corectă în raport cu modalitatea de stocare a datelor pe care pașaportul le conține. Pașaportul electronic reglementat prin ordonanța de urgență cuprinde date biometrice care, alături de celelalte elemente de securitate, vizează stabilirea unei corelații viabile între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv, cu scopul de a contribui în mod semnificativ la asigurarea protecției împotriva folosirii frauduloase a acestuia.

În ceea ce privește valabilitatea pașaportului simplu electronic, aceasta a fost stabilită la 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 6 ani, respectiv 5 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 6 ani, întrucât valabilitatea în care vor fi stocate datele electronice ale persoanelor a fost stabilită și garantată 5 ani.

Menționăm totodată că în Ordonanța de urgență nr.207/2008 nu mai este prevăzută posibilitatea includerii minorilor în pașapoartele părinților, având în vedere că gradul de securitate este mai ridicat în cazul în care fiecare persoană dispune de un pașaport propriu.

Pentru anumite situații, însă, când este necesar ca o persoană să dețină și un alt document de călătorie, pe lângă pașaportul simplu electronic, a fost prevăzută posibilitatea ca persoana să dețină un pașaport simplu temporar, în cazurile expres stabilite prin această ordonanță de urgență.

Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm să adoptați Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/2008, în forma propusă de comisiile reunite ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Avem un raport comun elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru politică externă, și Comisia pentru drepturile omului.

Dacă cineva dintre aceste trei comisii poate să ne susțină raportul. Chiar din trei comisii nu poate să fie nimeni din conducerea uneia dintre comisii prezent să poată să susțină raportul?

Stimați colegi,

În condițiile acestea, eu amân acest proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2009 pentru modificarea și completarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2006 privind asigurarea producției de apă grea în vederea punerii în funcțiune și pentru completarea necesarului tehnologic pe durata de viață a unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă (rămas pentru votul final).  

Urmează punctul 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2009 pentru modificarea și completarea art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2006 privind asigurarea producției de apă grea în vederea punerii în funcțiune și pentru completarea necesarului tehnologic pe durata de viață a unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă.

Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență, conform prevederilor art.115 din Regulament.

Rog inițiatorul să ia cuvântul.

Vă rog.

   

Domnul Lucian Șova (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență nr.30/2009 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art.2 din Ordonanța de urgență nr.80/2006 privind asigurarea producției de apă grea în vederea punerii în funcțiune și pentru completarea necesarului tehnologic pe durata de viață a unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă, în sensul asigurării finanțării producției de apă grea produsă până la data de 21 ianuarie 2009, precum și stabilirea noului regim al prețurilor și tarifelor reglementate, începând cu luna februarie 2009.

Apa grea este menționată în lista cuprinzând produsele și serviciile ale căror prețuri și tarife se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței, anexă la Ordonanța de urgență nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate.

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare a solicitat în 11 februarie 2009 aprobarea unui nou nivel de preț reglementat pentru apa grea, solicitare care a fost analizată și aprobată de Guvernul României în 11 martie 2009. Noul nivel de preț, de 2050/kilogram fără t.v.a., reprezintă o creștere cu 43% față de ultimul nivel de preț reglementat, aprobat pentru apa grea, de 1428 de lei/kilogram fără t.v.a., nivelul datând din luna decembrie 2006.

Ținând cont de contextul economic de criză prin care trece România și având în vedere parametrii actuali ai bugetului de stat, statul român nu mai este în măsură să finanțeze integral producția de apă grea, motiv pentru care s-a analizat și soluția ca o parte din costul apei grele necesare pentru punerea în funcțiune a unităților 3 și 4 de la Cernavodă să fie suportat de către Societatea Națională Nuclearelectrica SA, beneficiarul producției de apă grea din România, într-un procent de 16,44%.

Față de cele prezentate mai sus, propunem plenului Camerei Deputaților aprobarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei raportoare, respectiv, Comisia pentru industrii și servicii, vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Sărut-mâna!

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond în procedură de urgență cu proiectul de lege menționat. Vreau să vă subliniez faptul că Senatul a adoptat proiectul de lege. Comisia pentru buget, finanțe, precum și Comisia juridică au avizat favorabil. Proiectul în fond reglementează modificarea și completarea art.2 din Ordonanța de urgență nr.80/2006, în sensul asigurării finanțării producției de apă grea produsă până la 21 ianuarie, în vederea completării necesarului tehnologic pe durata de viață a unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă.

Membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi să propună plenului dezbaterea și adoptarea, în forma adoptată de Senat.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Potrivit art.106 din Regulamentul nostru, dacă nu avem amendamente respinse sau admise, proiectul de lege merge direct la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2009 pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal (rămas pentru votul final).  

Punctul 8, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2009 pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

De asemenea, acest proiect de lege se dezbate în procedură de urgență, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Reprezentantul inițiatorului, doamna secretar de stat Grațiela Iordache, vă rog aveți cuvântul.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2009 de modificare a Codului fiscal. Modificările se referă în principal la următoarele aspecte: majorarea nivelului accizelor pentru băuturile fermentate spumoase de la 34,05 euro pe hectolitru de produs, la 45 euro pe hectolitru de produs, și pentru produsele intermediare de la 51,08 euro pe hectolitru de produs, la 65 euro pe hectolitru de produs.

Un alt aspect se referă la devansarea calendarului de creștere graduală a accizelor, negociat cu Uniunea Europeană pentru țigarete, în două etape, respectiv, 1 aprilie și 1 septembrie 2009. Nivelul minim impus de 64 de euro per 1000 de țigarete se atinge la 1 septembrie 2009, față de 31 decembrie 2009, cum era prevăzut anterior.

Un alt aspect se referă la majorarea anticipată a accizelor la țigări și țigări de foi în două etape, respectiv, la 1 aprilie și la 1 septembrie 2009, până la 64 de euro per 1000 de bucăți și similar pentru alte tutunuri de fumat, până la 81 de euro per kilogram.

Măsurile instituite prin ordonanța de urgență sunt în concordanță cu prevederile Programului de convergență 2008-2011, sprijină consolidarea bazei veniturilor bugetare și asigură un mediu concurențial corect operatorilor economici care efectuează operațiuni cu produse supuse accizelor din grupa băuturilor alcoolice și conduce la diminuarea fenomenului de evaziune fiscală în acest domeniu.

Din punct de vedere al impactului bugetar, introducerea măsurilor menționate are un impact bugetar pozitiv de 0,1% din produsul intern brut la nivelul anului 2009, adică circa 590 de milioane de lei.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, aprobarea Proiectului de Lege privind Ordonanței de urgență nr.29/2009 pentru modificarea Legii nr.579/2003 privind Codul fiscal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, respectiv Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2009 pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din data de 4 mai 2009. Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

La lucrările comisiei au participat 28 de deputați, din totalul de 32 membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Iordache Grațiela, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2009 pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, în ședința din data de 26 mai 2009, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Nefiind amendamente nici admise, nici respinse, conform prevederilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, urmează votul final.

Punctul 9, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și a Hotărârii Guvernului nr.130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgență, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul nostru.

Inițiatorul îl rog să ia cuvântul. Nu există reprezentantul Guvernului să susțină proiectul de lege. Îl amânăm.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr.85/2003 și a Legii petrolului nr.238/2004 (rămas pentru votul final).  

Punctul 10, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr.85/2003 și a Legii petrolului nr.238/2004. Potrivit prevederilor art.115 din Regulament, proiectul de lege se dezbate în procedură de urgență.

Există inițiator prezent? Inițiatorul există?

Vă rog, de la staff-ul tehnic să am și eu după ordinea de zi ce reprezentanți ai Guvernului sunt prezenți în sală, să putem începe discutarea proiectelor de lege.

Vă rog. Inițiatorul la acest proiect de lege. Aveți cuvântul.

   

Domnul Gelu Mărăcineanu (secretar de stat, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale):

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență nr.101/2007, modificată și completată, aduce o serie de modificări importante, în ceea ce privește Legea petrolului nr.238/2004 și Legea minelor nr.85/2003. Aceste modificări esențiale privesc modalitatea de calcul a redevențelor miniere, în sensul că noile prevederi introduc o modalitate unitară și echitabilă de stabilire a redevențelor miniere. Această modalitate se referă în primul rând la stabilirea bazei de calcul a redevențelor miniere și, de asemenea, readuce în forma inițială o serie de prevederi care erau cuprinse în Legea petrolului și în Legea minelor.

Prin modificările aduse acestor două legi organice, se asigură, cel puțin la nivelul anului 2009, o sumă suplimentară la bugetul de stat de circa 200 de milioane de lei.

În forma propusă, ordonanța menține nivelul redevențelor petroliere prevăzute în forma inițială, respectiv majorarea de la 5% la 10% a redevențelor petroliere pentru transportul și tranzitul produselor petroliere prin sistemul național de transport și sistemul de tranzit-oil terminal, și, de asemenea, menține nivelul redevenței petroliere pentru ceea ce înseamnă înmagazinarea subterană a gazelor naturale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Fiți amabil, vă rog frumos, să vă și prezentați și pentru mine și pentru colegii mei.

 
   

Domnul Gelu Mărăcineanu:

Mă numesc Mărăcineanu Gelu, sunt președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gelu Mărăcineanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Din partea comisiei raportoare, respectiv Comisia pentru industrii și servicii, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Este o ordonanță de urgență care a stârnit vii dezbateri atât în comisie, cât și în plenul Camerei.

În consecință, aș vrea să vă spun că deși am fost sesizați în procedură de urgență cu dezbaterea și avizarea în fond a proiectului de lege, proiectul a suferit de-a lungul a cinci dezbateri numai în sesiunea anterioară, modificări, și s-au solicitat lămuriri speciale și cu toate acestea, nefiind prezentate, a fost respins în comisie.

Aș vrea însă să vă precizez că Senatul, în prima etapă, a adoptat proiectul de lege.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil, iar Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a avizat negativ proiectul de lege în 6 februarie 2008.

În fond, proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii minelor nr.85/2003 și a Legii petrolului nr.238/2004, în scopul alinierii prevederilor legislației românești cu legislația celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

În final, după solicitările repetate de retrimitere la comisie, atât în 2008, cât și ulterior, după respingerea din 10 februarie 2009, în ședința din 17 februarie, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului la comisie, și unde comisia, în urma amendamentelor depuse și observațiilor, precum și a comunicatului primit de la Guvern, a hotărât să propună plenului adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101, în vederea modificării și completării Legii minelor nr.85/2003 și Legii petrolului nr.238/2004 cu amendamente admise și respinse.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult.

Și dacă tot sunteți la microfon, vă rog să menționați și timpul de dezbatere.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

5 cu 3.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult.

Supun atenției și aprobării dumneavoastră timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege. vot deschis cu mâna.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri. Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Da, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Iancu.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Deja vă este cunoscut, această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 101 a stârnit vii dezbateri, controverse, a ajuns să fie și subiect de analiză în instanțele publice din România, implicați fiind de la primul-ministru până la președintele comisiei, și reprezentanți ai mass-media, care s-au pronunțat asupra modului de promovare și de susținere a unui asemenea act normativ.

În fond, deși proiectul de ordonanță de urgență se adresa modificării redevențelor mineralelor utile, altele decât hidrocarburi, a inserat și modificări esențiale în Legea petrolului la art.31 și 61, care practic permiteau încheierea de contracte și modificarea contractelor existente într-o relație directă, între Agenția Națională de Resurse Minerale și un deținător de licență, fapt care a făcut posibilă astfel eliminarea statului român și drepturilor acestuia din contractul privind explorarea și producția de hidrocarburi din Marea Neagră în perimetrele Doina și Pelican.

În aceste condiții, comisia, în urma dezbaterilor și solicitării prezenței reprezentanților Executivului, prin refuzul sistematic al acestora de a se prezenta la comisie, a sfârșit prin a respinge ordonanța. Acest lucru s-a întâmplat în urma a cinci dezbateri, în cinci ședințe diferite, la care au fost invitați reprezentanții patronatelor, reprezentanții tuturor instituțiilor implicate, deși patronatele au fost prezente de fiecare dată și și-au exprimat punctele de vedere, reprezentanții Executivului au lipsit sistematic.

Comisia a sfârșit prin a respinge și în februarie a.c., datorită importanței documentului, datorită importanței și implicațiilor asupra economiei naționale, în urma retrimiterii la comisie, comisia a introdus amendamente prin care se schimbă în mod substanțial filozofia de calcul a redevențelor în România.

Prin aceasta, statul român în forma actuală a proiectului de lege, va câștiga, numai în anul acesta, în plus, mai bine de 200 milioane de lei, ceea ce permite, totodată, și un alt mod de calcul al redevențelor, în consecință, și eliminarea cauzelor de fraudă și de funcționare, dacă vreți, la negru, a unor capacități de producție și exploatare în acest domeniu.

Pe lângă acest lucru, au fost eliminate acele articole care au făcut posibilă hotărârea de guvern și, în consecință, modificarea contractului privind exploatarea hidrocarburilor în cele două perimetre din Marea Neagră.

Practic, de acum suntem în situația să putem reda statului român drepturile pe care acesta le-a avut în contractul inițial, încheiat încă din 1992, respectiv de a deține 45% din producția obținută în acele perimetre, precum și deținerea activelor și, de asemenea, posibilitatea de a înlocui agenția în societatea mixtă creată în vederea explorării, exploatării și producției de hidrocarburi pe cele două perimetre.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, suntem în fața unui act normativ deosebit de important, pe care vă propun să îl votăm și astfel să creăm posibilitatea de a oferi drepturile care se cuvin și pe care statul român le-a avut încă de la început în acest contract, și totodată de a repara o greșeală din legislatura anterioară.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, liderul de grup.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Cu această celebră ordonanță nr.101, care a creat multe suspiciuni și dezbateri încă din legislatura trecută, am reușit până la urmă, cu ajutorul societății implicate, mă refer la partea și responsabilitatea patronatelor, cu aportul reprezentanților guvernului actual, a Guvernului Boc, am putut nu numai să îndreptăm o eroare, ci să eliminăm o fraudă.

Această ordonanță, sub aspect general, ar fi dus, la prima vedere, la modificarea redevențelor din domeniul minier; scopul nu era ăsta; scopul era de a modifica redevența și modul de calcul al exploatării din zona Mării Negre, prin celebrul contract, de acum arhicunoscut, și care are multe, multe probleme, pe care le veți afla la data când vom termina, în cadrul Comisiei pentru industrii și servicii, ancheta - dar am modificat un lucru foarte important: am adus, până la urmă, redevența minieră acolo unde îi era locul.

Și ceea ce este de subliniat - ca să vedeți ce înseamnă un act normativ aruncat pe piață numai de dragul de a fi aruncat - marea majoritate a agenților economici nu au plătit acea redevență. N-au plătit-o, că au considerat-o inacceptabilă, o redevență care ducea până la urmă nu la ceea ce presupune o redevență din sectorul minier și al zăcământului propriu-zis, ci la un produs finit care includea până la urmă manoperă, care includea până la urmă activități economice, ceea ce ducea în final la creșterea prețurilor la materiale de construcție.

Știu că încă din legislatura trecută au fost mari dezbateri. Într-adevăr, n-a venit guvernul, nu știu care a fost motivația, acum am aflat-o, n-a vrut să se implice sau a încercat să ascundă modificarea privind modul de exploatare a zăcămintelor din Marea Neagră.

Și ne întrebăm: cât este o activitate economică, cât este o activitate de altă natură? Și cred că ceea ce am reușit în cadrul Comisiei pentru industrii și servicii, să modificăm prevederea din Legea petrolului - și, repet încă o dată, dacă această modificare era numai la redevența minieră, era un lucru: a introdus un singur articol din Legea petrolului, ca să permită exploatarea în condiții dezavantajoase pentru statul român a zăcămintelor din Marea Neagră, al căror nivel este aproape de negândit pentru cei care au făcut la vremea respectivă acea ordonanță.

Nivelul acestor zăcăminte și volumul lor este foarte mare, util statului român și cred că cu acest instrument vom putea face, într-adevăr, ca României să-i revină, așa cum este normal, în beneficiul său, zăcămintele din Marea Neagră.

Deci, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota această ordonanță, care practic este modificată substanțial prin amendamentele depuse în cadrul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Observați și dumneavoastră câtă pasiune există în jurul acestui proiect de lege. Și pasiunea se naște din servirea unor grupuri de interese.

Am auzit de la acest microfon o formulare care m-a înfiorat. Poate și pe dumneavoastră, poate și pe cetățeni: să se spună de la microfonul Camerei Deputaților că există agenți economici care consideră că o redevență aprobată este inacceptabilă și nu o plătește, asta înseamnă ca un fel de îndemn la nesupunere fiscală.

Prin asta se poate înțelege că oricine din această țară nu-și mai plătește impozitele și taxele că le consideră inacceptabile. Și, ca atare, bugetul țării poate să se ducă de râpă, că pe nimeni nu interesează. Cred eu că ar trebui mai multă ponderare și mai mult echilibru în a susține asemenea idei de la tribuna Camerei Deputaților.

Aș mai spune că, până la urmă, acest proiect de lege are un singur scop: să deservească interesele unor prieteni politici sau din mediul de afaceri. Inițial, ordonanța de urgență încerca să corecteze dezechilibrele existente pe piața redevențelor din România, din domeniul acesta. S-a făcut și o estimare a veniturilor suplimentare care se pot încasa la bugetul statului. Din păcate, pe nimeni nu interesează bugetul statului, pentru că, prin toate amendamentele făcute, de fapt bugetul statului se deteriorează, prin modul în care se reașează sistemul de redevențe.

Ce putem spune?! Că actuala putere, și PD-L-ul și PSD-ul nu-și urmează decât propriile interese. Interesul general nu contează, interesul țării nu contează; interesul bugetului țării nu contează.

Ca atare, de la un start bun, pentru că în 2007 și 2008 s-au încasat sume importante la buget ca urmare a aplicării acestei ordonanțe de urgență, vom avea de acum încolo o pierdere la bugetul statului. Să vedem cine răspunde pentru ea!

Aș mai spune un singur lucru: eu înțeleg că unii sunt nemulțumiți că li se bagă mâna în buzunar ca să plătească cât trebuie. Eu înțeleg că unii îi apără pe acești nemulțumiți. Dar nu înțeleg ca Parlamentul, Camera Deputaților, să nu apere interesele cetățenilor români.

În consecință, deși este o ordonanță de urgență emisă de Guvernul liberal Tăriceanu, în forma în care se propune dezbaterii și aprobării, Grupul parlamentar al PNL nu o va vota, pentru că este un atentat la bugetul statului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Suntem într-un moment în care cred că, într-adevăr, se impune o dezbatere responsabilă, echilibrată și care să facă loc doar argumentelor și nu ipocriziei, demagogiei, falsității în transmitere de mesaje.

Suntem în următoarea situație: avem aici, în sfârșit, corectată o greșeală enormă făcută de colegii noștri liberali. Sunt invitați să participe în mod responsabil la recunoașterea acestei greșeli și la corectarea ei. Nu s-au făcut aici referiri la grupuri de interese, nu am adus în discuție faptul că Nota de fundamentare a fost întocmită fals, că datele prezentate în Nota de fundamentare a Guvernului României conțineau cifre de ordinul a 2 miliarde, când datele din ANRM sunt la nivelul a 51 de miliarde de metri cubi de gaze, că acolo era trecut zero milioane tone țiței, și în realitate sunt 278 milioane tone de țiței. Deci, iată cifrele corecte.

Se spune în continuare că statul român va pierde. Statul român pierdea în forma inițială a ordonanței; acum câștigă în plus 200 de milioane și suntem în sfârșit cu redevențele la un nivel al statelor dezvoltate din lume. Or, nu este posibil ca doar invocând poziția de la această tribună, faptul că pot să stau vertical aici și să spun ce minciuni doresc, să mi se ofere încă un prilej să denaturez sensul corect și responsabil în care noi vă propunem această dezbatere.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, cred că sunt precizări din partea comisiei.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Cu acest lucru am și încheiat, tocmai pentru precizările din partea comisiei, în sensul că, în momentul în care această ordonanță a fost dezbătută în comisie, dumneavoastră, reprezentanții Executivului de atunci, ați refuzat sistematic să fiți prezenți la dezbateri.

Toate aceste elemente, pe care astăzi le aduceți în discuție, nu au fost aduse în fața comisiei.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc pentru precizări. Nu era momentul. La discuții, dezbateri generale, trebuie un singur reprezentant din partea grupurilor parlamentare.

Apreciez că ați făcut anumite comentarii din partea comisiei. Haideți să nu intrăm într-o anumită polemică și să se termine ședința Camerei Deputaților numai în luări de cuvânt și drept la replică.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Da. Închei prin a spune că, comisia își menține punctul de vedere și vă propune să aprobăm această ordonanță.

Ea este în favoarea statului român.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu. Sunt nevoită să-i dau cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Vă mulțumesc că îmi dați cuvântul. N-am să-i dau niciun drept la replică.

Numai pe dumneavoastră vreau să vă rog să aplicați Regulamentul în spiritul și litera lui. Pentru că domnul președinte al comisiei are o problemă cu această lege. Toți o știm. De luni de zile face campanie electorală pe această lege. Nu-i nicio problemă. Fiecare, până la urmă, are mintea lui proprie cu care să gândească.

Dar, pe dumneavoastră vă rog numai, aplicați Regulamentul, ca să nu pierdem timpul să ascultăm declarații politice, atunci când nu este cazul.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Au fost precizări din partea comisiei.

Dacă nu mai sunt înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să vă uitați pe raportul comisiei.

La pct.1 din raport, dacă există sugestii, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.3 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4 din raport, referitor la art.I. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.5 din raport. Adoptat.

Pct.6 din raport, referitor la art.21. Adoptat.

Pct.7 din raport. Adoptat.

Pct.8 din raport, referitor la art.44. Sugestii, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9 din raport, referitor la art.45. Adoptat.

Pct.10 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.12 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.13 din raport. Dacă sunt sugestii, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.15 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.16 din raport. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17 din raport. observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.18 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.19 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.20 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.22 din raport. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.23 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.24 din raport, referitor la art.II, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.25 din raport, referitor la art.III. Nu sunt observații. Adoptat.

Proiectul de lege urmează să fie supus votului dumneavoastră la sesiunea de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008 (rămas pentru votul final).  

Punctul 11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Inițiatorul înțeleg că este prezent, domnul secretar de stat Radu Stancu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Radu Stancu:

Mulțumesc, doamnă președinte,

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încheierea Acordului de cooperare bilaterală transfrontalieră în materie penală, conform acquis-ul comunitar, se circumscrie procesului de pregătire și adoptare a măsurilor necesare aderării României la spațiul Schengen și are ca obiectiv înlăturarea pericolului la adresa ordinii și siguranței publice, prin combaterea infracțiunilor și urmărirea penală a infractorilor. Un document juridic similar a fost semnat la 19 mai 2009, la Vidin pe relația cu Republica Bulgaria.

Prin încheierea acestui document juridic, se reglementează pe baze juridice conlucrarea între cele două părți în domenii precum: prevenirea, descoperirea și combaterea infracțiunilor, serviciu comun de patrulare la frontieră, supravegherea și urmărirea transfrontalieră, livrări supravegheate, întrebuințarea instigatorilor acoperiți, colaborări în programul de protecție, echipe comune de investigații, colaborare în punctele comune de contact, prevederi privind răspunderea penală.

Potrivit prevederii Legii 590/2003 privind tratatele, noul document juridic va intra în vigoare la 90 de zile de la data primirii ultimei notificări prin care părțile contractante se informează reciproc, pe căi diplomatice, despre îndeplinirea procedurii de ratificare a Acordului prevăzute de legislația națională a statului fiecărei părți contractante pentru intrarea în vigoare a Acordului, cu excepția art.13, care va intra în vigoare de la data aderării României, cu drepturi depline, la spațiul Schengen.

Odată cu intrarea sa în vigoare își încetează valabilitatea Acordul de cooperare în domeniul crimei organizate, terorismului și traficului ilicit de droguri între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, semnat la Budapesta la data de 19 februarie 1997.

Menționăm faptul că actul normativ nu are impact asupra domeniilor social, economic și de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislației în vigoare.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am rugămintea de a aproba acest proiect de lege în forma adoptată de Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, respectiv Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - raport comun.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ștefan Daniel Pirpiliu:

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin.(8), pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr.441/7.05.2009, a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege în ședința din 27 mai 2009.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate, în ziua de 10 iunie 2009.

La ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți 16 deputați din totalul de 24 membri ai acesteia, iar la ședința Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 24 membri.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

În acest caz, proiectul de lege neavând amendamente nici admise, nici respinse, conform prevederilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, merge direct la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (rămas pentru votul final).  

Punctul 12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor în construcții.

Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul nostru.

Inițiatorul? Domnul secretar de stat Ioan Andreica.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței):

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de ordonanță are ca obiectiv major adaptarea legislației românești în domeniul autorizării construcțiilor la legislația europeană și, pe de altă parte, adaptarea legislației la legislația în domeniul mediului, la cerințele de mediu și, nu în ultimul rând, la situația actuală de dezvoltare economică a României.

Proiectul aduce noutăți în ceea ce privește îmbunătățirea, rescrierea actelor procedurale din domeniul autorizării construcțiilor, respectiv a certificatului de urbanism, a autorizației de construire, stabilește ordinea, noi fluxuri procedurale privind autorizarea construcțiilor. Aș da un singur exemplu: se poate emite autorizația de construire fără a fi proiectul tehnic terminat, așa cum prevedea până acum, permițând, astfel, licitația la pachet a proiectului tehnic și a execuției lucrărilor.

De asemenea, s-a îmbunătățit lista privind lucrările care au nevoie de autorizație de construire, inclusiv zonele protejate, monumentele istorice și altele importante din domeniul urban.

Proiectul a suferit multe îmbunătățiri. S-au adus foarte multe amendamente, cu care Guvernul este de acord.

De aceea, vă invit să votați acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare.

Vă rog, doamna deputat, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulament, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Ordonanței nr.214/2008 privind modificarea și completarea Legii nr.50/1991.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în sensul armonizării legislației naționale specifice autorizării executării lucrărilor de construcții cu legislația comunitară, dar și cu legislația pentru protecția mediului, care transpune directivele europene în domeniu.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La dezbaterile care au avut loc în comisie, în data de 19 mai 2009, a participat un număr de 28 de deputați din totalul de 31 de membri ai comisiei și reprezentanții Guvernului.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 11 martie 2009.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar în urma dezbaterilor, comisia propune aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc și dacă anunțați și timpii pe care-i propuneți, fiind procedură de urgență.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Pentru dezbateri propunem cinci minute.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

Vă supun votului dumneavoastră propunerea comisiei; dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul, vă rog? Nu sunt luări de cuvânt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Doresc să știu dacă cineva dorește să susțină amendamentele respinse. Nu. În acest caz, pe raportul comisiei, de la pct.1 până la pct.10 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la poz.11 la 20, dacă sunt observații? Nu. Adoptate.

De la 21 la 30, observații? Nu. Adoptate.

De la 31 la 40, observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 41 la 50, observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 51 la 60, observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 61 la 70, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la 71 la 78, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege merge la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.212/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru (rămas pentru votul final).  

Punctul 13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.212/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență, potrivit prevederilor art. 115 din Regulament.

Inițiatorul, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.212/2008, Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost modificată și completată după cum urmează.

S-a reglementat posibilitatea ca instanțele judecătorești să încuviințeze anumite facilități la plata taxelor judiciare de timbru și persoanelor juridice atunci când sunt părți în procese. Categoriile de facilități prevăzute sunt reducerea, eșalonarea și amânarea plății taxelor de timbru pentru asigurarea accesului liber și efectiv la justiție și al persoanelor juridice și asigurarea unui regim juridic asemănător celui stabilit în favoarea persoanelor fizice prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar.

De asemenea, s-au corelat prevederile referitoare la modul de plată a taxelor judiciare de timbru cu prevederile cuprinse în Legea nr. 76/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2008, care stabilesc destinația sumelor provenite din taxele judiciare de timbru spre bugetul unității administrativ-teritoriale.

S-a prevăzut ca plata taxelor judiciare să se poată face în sistem on-line, dar și prin unități bancare, cu suportarea eventualelor costuri ale operațiunii bancare de către client, ceea ce reprezintă o îmbunătățire radicală a sistemului actual; s-au lămurit aspecte privind timbrarea unor acțiuni asupra cărora a existat o practică judiciară neunitară, prin stabilirea timbrării la valoare, respectiv pentru cererile prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare și cu privire la acțiunile în constatare, cererile în anulare, în declararea nulității, rezoluțiunii ori rezilierii asupra actelor juridice patrimoniale.

În esență, acestea sunt aspectele supuse modificării și completării.

Pentru aceste rațiuni, vă rugăm să aprobați proiectul de lege și vă mulțumim.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, respectiv Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc, Gabriel Andronache este numele meu, sunt secretarul Comisiei juridice.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu discutarea proiectului de lege care v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Constantinovici.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

De asemenea, obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a dezbătut inițiativa legislativă în ședința din 10 iunie 2009.

În urma examinării inițiativei legislative, Comisia juridică, de disciplină și imunități cu unanimitate de voturi a hotărât să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc și eu. Timpul...

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Timpul propus este de cinci minute și un minut pentru dezbaterea amendamentelor, eventual.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult.

Vă supun atenției și votului dumneavoastră timpul propus de comisie. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Stimați colegi,

N-aș vrea să trecem atât de ușor peste un proiect de lege care este, în opinia mea, deosebit de important. Și, dacă vreți, este, de asemenea, un principiu fundamental pe care îl realizăm prin această lege și anume creșterea gradului de acces la justiție.

Faptul că se pot da anumite înlesniri persoanelor juridice pentru a avea acces la justiție, înseamnă că, în România, statul de drept începe să se manifeste consistent, serios. Dar, poate lucrul cel mai important este că, în momente de criză, chiar recesiune, așa cum se găsește acum în România, este deosebit de important ca persoanelor juridice care au greutăți de plată în această perioadă, să li se poată acorda o serie de facilități la efectuarea plăților, astfel încât dreptul lor de a se adresa justiției să nu fie îngrădit.

S-ar putea ca exact prin acest acces la justiție, o parte din problemele pe care le au să fie rezolvate și viața lor, din punct de vedere economic și social să continue.

În consecință, vă rog, stimați colegi, să vă aplecați cu multă atenție asupra acestui proiect de lege și, cum Grupul parlamentar al PNL îl va vota, vă rog și pe dumneavoastră să faceți același lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem atunci la discutarea articolelor pe raportul comisiei.

La pct.1 din raport, dacă sunt sugestii, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 din raport, referitor la articolul unic, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 din raport, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4 din raport, referitor la art.I, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5 din raport, referitor la art.II? Nu sunt. Adoptat.

Pct.6 din raport, deci nu sunt observații. Adoptat.

Pct.7 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9 din raport, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10 din raport? Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.11? Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.12? Adoptat.

Pct.13 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.14? Sugestii, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.15 din raport? Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.16 din raport, referitor la art.19? Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.17 din raport, referitor la art.21? Nu sunt modificări. Adoptat.

Pct.18 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19 din raport, nemodificat. Adoptat.

Pct.20 din raport, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21 din raport, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.22 din raport, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23 din raport, observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege merge la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2009 privind abrogarea art.II din Legea nr.305/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații (rămas pentru votul final).  

Punctul 14, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/2009 privind abrogarea art.II din Legea nr.305/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Inițiatorul, respectiv doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare, astfel cum rezultă și din titlu, abrogarea art.II din Legea nr.305/2008 pentru modificarea și completării Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, avându-se în vedere principiul constituțional al neretroactivității legii, precum și considerente ce țin de buna dezvoltare instituțională a societății românești.

Precizăm, totodată, că prevederile a căror abrogare face obiectul acestui proiect aveau drept consecință crearea unei incertitudini majore cu privire la existența subiectelor de drept înființate până la data intrării în vigoare a Legii nr.305/2008, în condițiile în care legalitatea lor fusese deja verificată de instanța de judecată la momentul înființării.

În plus, apreciem că instituirea prin lege a unor reguli ulterioare momentului înființării unei asociații sau fundații poate fi privită ca o sancțiune pentru aceasta, în contextul în care reglementarea nu le-a fost aplicabilă în momentul constituirii.

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege ca atare și vă mulțumim.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare. Vă rog; respectiv Comisia juridică.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României și art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, în luna februarie, proiectul.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil acest proiect.

Comisia, în data de 10 iunie, a hotărât în unanimitate de voturi adoptarea acestui proiect de lege cu această propunere către plenul Camerei Deputaților.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Timpul pentru dezbateri cinci minute cu unu.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Nu este nevoie, pentru că acest proiect de lege nu are amendamente nici admise și nici respinse.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Se merge direct la vot final, conform art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2009 pentru completarea art.270 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României (retrimis comisiei).  

Punctul 15, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2009 pentru completarea art.270 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României.

Acest proiect de lege îl discutăm tot în procedură de urgență potrivit prevederilor art.115 din Regulament.

Inițiatorul, tot doamna secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, doamna președinte.

În prezent, art.270 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României incriminează infracțiunea de contrabandă, care constă în introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal.

În practică, s-a constat însă o creștere a numărului de situații în care s-au scos sau s-au introdus în țară prin sustragere de la controlul vamal a unor bunuri care ar trebui plasate sub un regim vamal, cele mai semnificative din punct de vedere al impactului bugetar fiind cele privind țigările. Sancționarea lor numai din punct de vedere contravențional nu a fost de natură să descurajeze comiterea lor în continuare.

Pornind de la situația constatată de organele vamale, s-a impus modificarea și completarea Codului vamal în sensul incriminării ca infracțiune de contrabandă și a introducerii în sau scoaterii din țară prin locurile stabilite pentru control vamal prin sustragerea de la control vamal a bunurilor sau mărfurilor care ar trebui plasate sub un regim vamal dacă valoarea bunurilor sustrase este mai mare de 20 de mii de lei - conform valorii indicate de Comisiile juridice și în forma venită de la Senat, această valoare s-a modificat la 40 de mii de lei.

În situația în care valoarea bunurilor sustrase este mai mică de 20 de mii, conform formei inițiale, sau 40 de mii de lei în forma comisiei, fapta nu va constitui infracțiune, ci contravenție.

Vă mulțumim.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei raportoare, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Camera Deputaților, potrivit Regulamentului Camerei, este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă în data de 4 iunie 2009.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege.

În data de 10 iunie 2009, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2009 privind completarea art.270 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal, cu amendamentul admis, care este redat în anexa la prezentul raport.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Acum chiar vă rog să faceți propunerile de timpi.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Cinci minute și un minut.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult.

Supun atenției și votului dumneavoastră timpii comunicați de comisie, vă rog.

Cine este pentru? Vot deschis. Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Din partea grupurilor parlamentare, vă rog, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte de ședință,

Este o problemă referitoare la amendamentul care a fost propus în cadrul Comisiei juridice și care, la nivelul comisiei pentru buget nu a fost analizat. Se referă la acel plafon ridicat, care, nu e vorba numai de țigări, este vorba și de alte bunuri, motiv pentru care, în numele grupului, v-aș ruga să retrimiteți la nivelul comisiei, ca, împreună cu Comisia pentru buget și cu Ministerul de Finanțe, care are altă opinie, să se poată stabili foarte clar care sunt plafoanele, că altfel vom deveni toți infractori.

Deci rugămintea mea asta este. E o neclaritate, sigur, la nivelul Comisiei juridice a fost un punct de vedere, la nivelul Comisiei pentru buget alt punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

O să vă supun atenției și votului dumneavoastră propunerea făcută de către liderul Grupului parlamentar al PD-L, și anume ca acest proiect de lege să se reîntoarcă la comisie.

Vă rog, pregătiți cartelele de vot. Vă rog să votați.

Cine este pentru ca acest proiect de lege să se întoarcă spre dezbatere la comisie? Vă rog să votați.

Da, propunerea a fost adoptată. Acest proiect de lege merge la comisie.

Voce din sală:

Termen?

 
   

Doamna Daniela Popa:

Termenul două săptămâni. E de ajuns, da? Deși, peste o săptămână noi deja intrăm în vacanța parlamentară.

Haideți, vă rog, până la sfârșitul săptămânii viitoare comisia să poată să facă și raportul și poate că vom avea și o sesiune de vot final săptămâna viitoare și să putem să punem și acest proiect de lege la vot final.

Mulțumesc mult de tot.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și a Hotărârii Guvernului nr.130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia (rămas pentru votul final).  

Punctul 9, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și a Hotărârii Guvernului nr.130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia.

Acest proiect de lege l-am mai citit o dată, la începutul acestei ședințe; a lipsit inițiatorul. Văd că este prezent în sală.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Marian Zlotea (președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor):

Mulțumesc mult.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Luând în considerare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.229 privind măsurile pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administrației publice în vederea minimizării costurilor și cheltuielilor publice și a numărului funcțiilor publice de conducere, în aceste condiții, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a inițiat această ordonanță de urgență.

Statul de funcții al autorității a fost diminuat cu 40 de funcții de conducere. Spre informarea dumneavoastră, am redus din funcțiile vacante. Nimeni nu și-a pierdut locul de muncă. Din funcțiile care erau vacante am redus. Am respectat și Ordonanța nr.229 și am făcut reorganizarea cum era în ordonanța cealaltă 229.

În același timp, am încercat să venim și să completăm și partea de coordonare a autorității, deoarece Cancelaria primului-ministru se desființase și nu mai era și atunci am ajuns în coordonarea primului-ministru.

Ținând cont de măsurile care sunt incluse în această ordonanță, respectiv doar reducerea posturilor cu 40 de posturi, pe care deja le-am luat din structura de conducere, neafectând personalul în niciun fel, vă rog să aprobați proiectul de lege și vă mulțumim.

Voce din sală:

Cine este domnul acesta? Nu s-a prezentat.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Din partea comisiei raportoare? Comisia pentru agricultură. Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și a Hotărârii Guvernului nr.130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și a Hotărârii Guvernului nr.130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordine.

Ordonanța de urgență are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor și a Hotărârii Guvernului nr.130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordine, în sensul modificării structurii organizatorice a acestei autorități, cu reducerea numărului de funcții publice și menținerea coordonării de către primul-ministru.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 25 de voturi pentru și o abținere, în ședința din 26 mai 2009.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propune admiterea cu modificări și completarea proiectului de lege.

Mulțumesc, am terminat, domnule coleg.

 
     

Lucrările ședinței sunt conduse în continuare de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule președinte,

O să vă rog să propuneți și un timp pentru dezbaterea pe articole.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Două minute.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Prin urmare, o să vă rog să votăm propunerea făcută de comisie în legătură cu timpii alocați pentru dezbaterea pe articole.

Votul este deschis, vă rog să votați.

Propunerea este acceptată cu 139 de voturi pentru, trei împotrivă și trei abțineri.

La titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și a Hotărârii Guvernului nr.130/2006 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Dacă la pct.2 sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.3, observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.4, dacă sunt observații? Vă precizez că există și un amendament respins la acest punct și care se referă la art.26. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5, observații? Nu sunt. Adoptat.

Am epuizat votul pe articole la acest proiect de lege. Rămâne pentru votul final.

Și mai avem... vă rog, domnul Toader, pe procedură.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (rămas pentru votul final).  

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Vă rog să reveniți, s-a omis, de fapt n-a fost un reprezentant al comisiei, Ordonanța nr.207/2008, să putem să o epuizăm prima parte.

     

Doamna Daniela Popa (din bancă):

Nu s-a omis.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu s-a omis, n-a fost din comisie. S-a omis de către comisie să fie prezentă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, domnule Toader, acum discutăm punctul 6, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Este procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

Înțeleg că prezentarea Guvernului s-a făcut deja.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnul președinte Canacheu.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Raport comun al celor trei comisii: Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată și ale art.92 alin.(9) punct (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 16 martie 2009 în condițiile art.75 alin (2) Teza a III-a din Constituția României, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil acest proiect de lege, conform avizului nr.26/316.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.248, în scopul punerii în aplicare a dispozițiilor Regulamentului Comisiei Europene nr.2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documentele de călătorie emise de statele membre, din perspectiva respectării de către România a principiului efectului direct, necondiționat și complet al Regulamentelor comunitare.

La dezbateri au participat reprezentanții ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Administrației și Internelor, ai Autorității Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și din partea Departamentului pentru Afaceri Europene.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, cele trei comisii au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și respinse, redate în anexele la prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog, domnule președinte, să propuneți și un timp pentru dezbaterea pe articole.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Două minute de articol.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

În cadrul dezbaterilor generale există intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenții.

Vă supun votului propunerea făcută de președintele comisiei, cu privire la timpul alocat pentru dezbaterea pe articole.

Vă rog să votați, votul este deschis. S-a încheiat votul. 145 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

La pct.1, Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/20908 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2. Sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 și 4, nemodificate de comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

La pct.5. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.6. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.7. Observații? Vă precizez că aici este și un amendament respins. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.8. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9, 10, 11 și 12, nemodificate de comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct.13 și 14, nemodificate, de asemenea. Dacă sunt observații în plen? Nu sunt. Adoptate.

Pct.15. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.16. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.17. Dacă sunt observații, făcându-vă precizarea că există și un amendament respins. Nu sunt observații. Adoptat.

Pcct.18. de asemenea, la acest punct este și un amendament respins. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.20. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la pct.22 la pct.28, inclusiv, unde nu sunt modificări ale comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct.29. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.30. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.31. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.32. Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la pct.33 la pct.37 nu sunt modificări ale comisiei. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu sunt. Adoptate.

La pct.38 există și un amendament respins. Dacă cineva dorește să-l susțină? Nu. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.39. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea alineatului (2) al articolului 53 din Legea nr.215/2001, republicată, privind administrația publică locală (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Vreau să vă anunț în legătură cu punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alineatului (2) al art.53 din Legea nr.215/2001, republicată, privind administrația publică locală, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituției și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dezbateri procedurale asupra Proiectului de Hotărâre privind cererea de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României.  

Doamnelor și domnilor deputați,

Va urma, conform Programului de lucru propus de Biroul permanent al Camerei, dezbaterea Proiectului de hotărâre privind cererea de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României.

Da, pe procedură, domnul deputat Duvăz și apoi domnul Marton Arpad.

   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să intervin pe chestiunea de procedură și să discutăm cererea de refacere a unei proceduri parlamentare, făcută de către procurorul general, în legătură cu un vot pe care Camera Deputaților l-a acordat în legătură cu o cauză anume, la solicitarea Procuraturii generale.

Refăcând tot acest drum, constatăm, de fapt, că noi nu discutăm astăzi cererea - și vreau să fiu foarte exact - de urmărire penală a domnului Adrian Năstase sau a nici unui alt coleg, ci discutăm și trebuie să discutăm solicitarea Procurorului general de a reface o procedură parlamentară care deja a avut loc în această Cameră. Pentru asta, aș face mențiunea care să dovedească, într-un fel în plus, dacă vreți, că la asta se referă cererea, pentru că Procurorul general solicită, de fapt, Camerei refacerea, textual, "întrucât constatarea neconstituționalității normelor pe baza cărora a fost îndeplinită procedura impune refacerea acesteia, în considerarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Constituție etc. Deci refacerea acestei proceduri este și trebuie să fie pusă în discuția Camerei Deputaților, și ca intervenția mea să fie completă și în calitate de membru și de vicepreședinte al Comisiei pentru regulament, o să vă dau următoarele informații. Și o să fac și o solicitare privind procedura de desfășurare a acestor dezbateri.

La această cerere de refacere a unei proceduri, Biroul permanent a decis, în conformitate cu art.228 din Regulament, solicitarea unui punct de vedere din partea Comisiei pentru regulament. Art.228, stimați colegi, nu fac decât să vi-l amintesc, prevede că "în cazul în care se ivesc interpretări diferite asupra unui text din regulament, Comisia pentru regulament va fi sesizată de Biroul permanent sau de președintele Camerei Deputaților. ceea ce s-a și întâmplat. Erau interpretări diferite, pentru că o parte dintre membrii Biroului permanent, reprezentând un grup politic, avea opinia că, de fapt, scrisoarea, cererea refacerii procedurii trebuia să intre pe aceeași linie cu procedura inițială, și alții, care spuneau că de fapt trebuie să discutăm dacă există sau nu posibilitatea refacerii unei proceduri parlamentare, atâta timp cât în dosarul în cauză, în care se solicita această procedură, nu au intervenit elemente de noutate. Și că, deci, dosarul fusese supus votului plenului acestei onorabile Camere și Camera se pronunțase în legătură cu el, chiar dacă, repet, într-o procedură de vot diferită și modificată de către decizia sau mai bine zis sub efectul deciziei Curții Constituționale.

Știm foarte bine, Curtea Constituțională nu poate decide decât pentru viitor, astfel încât aplicarea deciziei prin modificarea Regulamentului nu poate să includă refacerea acestei proceduri. Din acest punct de vedere, fără echivoc, cu patru voturi pentru și un vot împotrivă, Comisia pentru regulament s-a pronunțat, stimați colegi, și a transmis acest punct de vedere Biroului permanent. Și punctul de vedere sună așa, în încheiere: "Membrii comisiei au decis cu 4 voturi pentru și unul contra că solicitarea Procurorului general nu este admisibilă". Inadmisibilitatea rezultă din faptul că votul din 13 august 2008 este regulamentar, a fost la vremea respectivă, iar "cererea privește același dosar, în care nu au intervenit nici un element nou.", spune Comisia pentru regulament.

De asemenea, "motivarea Procurorului general este eronată, deoarece, în conformitate cu art.147 alin.(4) din Constituția României, republicată, deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, de la data publicării deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor." se menționează în acest punct de vedere.

În consecință, stimați colegi și doamnă președinte, vă fac următoarea propunere. Să discutăm, într-adevăr, la acest punct, punctul de vedere elaborat și votat cu o majoritate de 80%, dacă vreți în procente, în comisia pentru regulament, și anume inadmisibilitatea cererii făcute de Procurorul general. și pentru asta vă propun, stimată doamnă președinte, să consultați Camera în vederea hotărârii, în vederea deciziei de a adopta o hotărâre în consecința punctului de vedere emis de Comisia pentru regulament, și anume o hotărâre a acestei Camere care să se declare inadmisibilă cererea Procurorului general, așa cum s-a pronunțat în majoritate covârșitoare Comisia pentru regulament.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Ați anticipat desfășurarea lucrărilor noastre, procedura care presupunea și prezentarea, așa cum cere Regulamentul, a punctului de vedere al Comisiei pentru regulament, care este un punct de vedere care, așa cum ne cere Regulamentul, trebuie adus la cunoștința parlamentarilor. în rest, o să vă rog pe parcursul acestor lucrări să nu-mi cereți să fac altceva decât ceea ce scrie în Regulament, iar eu vă promit că voi urma acest regulament.

Domnule Marton Arpad, vă rog frumos.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă președinte, vă mulțumesc anticipat că ați promis că veți respecta Regulamentul Camerei Deputaților.

Eu am o nedumerire. E adevărat că pe undeva și din vina mea, nu prea știu ce s-a întâmplat în următoarele ore, după ce am părăsit ședința Biroului permanent și a liderilor grupurilor parlamentare, ca protest față de comportamentul repetat al domnului vicepreședinte care a exprimat textual că noi liderii de grup deranjăm activitatea biroului. Declarația îi aparține domnului deputat Ioan Oltean, din Grupul parlamentar al PD-L. Am părăsit sala ca să nu-i mai deranjez. Dar, cât am stat în sală, eu știu că am votat să se treacă pe ordinea de zi un punct de vedere venit de la Comisia pentru regulament. Acest punct de vedere trimite clar la art.59 pct.15 din Regulament, adică interpretarea dată unor texte din Regulament care trebuie să fie prezentate plenului Camerei Deputaților. Cel puțin când am votat Programul acestei săptămâni, așa au votat membrii COZ-ului, adică liderii de grupuri parlamentare, în unanimitate.

Nu cred că există, cel puțin conform Regulamentului, o autoritate care să modifice această hotărâre. n-am intervenit ca să-mi exprim un alt punct de vedere, pentru că nu aveam un punct de vedere diferit de această hotărâre, chiar dacă nu am mai participat la acea dezbatere care era despre modul cum să votăm punctul nostru de vedere față de acest punct exprimat de comisie. Nu am avut împărțit nici programul și nici ordinea de zi în momentul începerii ședinței. Deși, această începere, după cum știm, a cam trenat. Bun.

La un moment dat ni s-a distribuit programul și am constatat următoarele. Pentru ziua de astăzi scrie așa, "Proiect de hotărâre privind cererea de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României." Am căutat în casete, am căutat peste tot, nu am găsit acest proiect de hotărâre care e, conform programului, în dezbatere astăzi.

Doamnă președinte,

am deschis acest Regulament la care tocmai ați trimis dumneavoastră, și scrie așa: "Proiectele de lege, propunerile legislative și proiectele de hotărâre ale Camerei Deputaților se distribuie deputaților după prezentarea lor în Biroul permanent". Aici se face vorbire despre un proiect de hotărâre, eu nu l-am văzut. Nici în calitatea mea de lider, nici în mapă nu l-am avut și am întrebat pe la toți colegii dacă au primit cumva ulterior, astăzi, când s-au semnat, un proiect de hotărâre.

Vă întreb, în prima fază, înainte de a trece mai departe, despre ce discutăm acum? Despre acest punct de vedere care a fost prezentat în Biroul permanent și despre care s-a decis cu unanimitate de voturi că pe acesta îl vom dezbate sau un proiect de hotărâre, cum scrie în acest program pe care ni l-ați distribuit, pe care nu l-am văzut. Deci, solicit să precizați prima dată despre ce vorbim, și, după aceea, în mod evident o să mai cer o intervenție din partea grupului nostru parlamentar, în funcție de ce explicații ne dați, conform Regulamentului.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Marton Arpad, îmi pare sincer rău că nu ați avut răbdare să stați până la sfârșitul lucrărilor. în schimb, am consultat staff-ul tehnic, este o disfuncționalitate, într-adevăr, la nivelul staff-ului tehnic care nu a distribuit proiectul de hotărâre, drept care mi-aș permite, fără îndoială, cerându-vă acordul, să suspendăm pentru o perioadă de 15 minute lucrările noastre, pentru a lăsa timpul necesar distribuirii acestui proiect de hotărâre.

Domnule Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doamna președinte, cred că nu m-am făcut bine înțeles și, evident, este vina mea.

Eu v-am solicitat ca în baza derulării ulterioare cererii Procurorului general, de refacere a unei proceduri parlamentare, să ajustăm ordinea de zi și să consultăm Camera, și vă rog să o consultăm înainte de orice fel de altă solicitare, să consultăm Camera înainte de a discuta în legătură cu punctul de vedere dat de Comisia pentru regulament.

Acest punct de vedere l-ați solicitat, el nu poate să rămână un punct de vedere pur și simplu care plutește undeva în dosarele ascunse nu știu unde, și acest punct de vedere trebuie prezentat și consultată Camera dacă și-l asumă într-o majoritate sau nu. Vă fac sublinierea că este inutil să luăm un sfert de oră pauză, să discutăm acest proiect de hotărâre care n-a fost încă prezentat, disfuncție regulamentară clară, pentru că nu vom discuta acel proiect de hotărâre. Noi avem un proiect de hotărâre pe care vi-l supunem discuției, și anume Proiectul de hotărâre privind inadmisibilitatea cererii Procurorului general. Acest proiect de hotărâre vi-l voi prezentat și citi, ne vom consulta, dacă va fi nevoie, cu grupurile parlamentare, în momentul în care însă Camera a decis că despre asta discutăm.

Deci, vă rog încă o dată, doamna președinte, și vă fac rugămintea cu sublinierea că această Cameră v-a ales ca președinte, să conduceți lucrările, pentru ca dumneavoastră, în mod imparțial, și nu partizan, să duceți lucrurile la bun sfârșit în ceea ce privește lucrările acestei Camere. Deci, solicit, în numele grupului nostru, să supuneți la vot, la acest punct pe ordinea de zi, discutarea punctului de vedere dat de o comisie regulamentară a acestei Camere.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Duvăz, vă reamintesc că nu e nevoie să supun la vot un lucru care este deja propus de către Biroul permanent și adoptat. Deci, dumneavoastră nu faceți altceva decât să propuneți încă odată un lucru care este deja aprobat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Nu, doamnă.

Doamnă președinte, dumneavoastră...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamna președinte, iertați-mă, n-aș fi vrut să intrăm într-un dialog de la această tribună, dar realitatea este că dumneavoastră pe ordinea de zi propuneți altceva. Propuneți să discutăm solicitarea ridicării imunității unui parlamentar, făcută din nou, în legătură cu o procedură care s-a derulat în această Cameră și care a fost completă și încheiată. Or, noi nu putem discuta această solicitare pentru că dacă ar fi să discutăm și dacă am lua de bun 155, deci 155 nu se potrivește în cauza noastră, ar însemna să avem nevoie de raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități ca să discutăm acest lucru, ori acest raport nu există. Deci, cum propuneți dumneavoastră să discutăm solicitarea ridicării imunității, în baza lui 155 de fapt, când nu aveți un raport al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. eu vreau să revenim, și încă o dată, la realitatea că există Birou permanent, solicitare Comisie pentru regulament, Comisie pentru regulament - punct de vedere elaborat, punct de vedere care trebuie prezentat plenului și în urma căruia plenul să voteze o hotărâre în consecință.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule Duvăz.

Din păcate, îmi pare rău că nu v-ați consultat cu colegii din Biroul permanent, noi toate aceste lucruri le-am discutat pe parcursul a 4 ore și jumătate ieri. prin vot, și aș spune chiar prin consens, am ajuns la o anumită procedură.

Îi dau cuvântul domnului Petru Călian și o să vă rog, domnule Duvăz, să luați cuvântul atunci când vă dau eu voie. Trebuie să vorbească toți, și nu numai dumneavoastră.

Domnule Petru Călian, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal solicit o pauză de consultări de 15 minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu. Sunt de acord.

Pauză 15 minute.

 
     

- după pauză -

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

A fost distribuit și proiectul de hotărâre între timp, așa cum a fost el propus de Biroul permanent al Camerei.

Vă propun să intrăm în programul agreat de Biroul permanent și propus dumneavoastră.

Înainte de asta, era înscris la cuvânt domnul Ioan Oltean. Vă rog.

Intervenție pe procedură.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să îmi permit să fac o propunere care să ne ajute, în opinia mea, să depășim această stare tensionată. Vreau să fac un foarte scurt istoric al cererii Procurorului general adresate Camerei Deputaților.

Încă de la început, Procurorul general se adresează Camerei Deputaților în felul următor... (Din sală i se solicită să vorbească pe procedură)

Pe procedură, stimați colegi. Vă rog să aveți puțintică răbdare pentru că ajungem exact la procedură.

"În vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Năstase Adrian...", textul curge, se mai spune: "Vă înaintez alăturat referatul întocmit de către Direcția Națională Anticorupție." În temeiul acestei solicitări, este clar că Procurorul general propune Camerei Deputaților intrarea pe procedura art.155 din Regulamentul Camerei Deputaților, și anume, declanșarea cererii de urmărire penală împotriva deputatului Adrian Năstase.

La vremea respectivă, în Biroul permanent am propus ca această cerere să fie trimisă, dirijată spre Comisia juridică, singura competentă să se pronunțe dacă această solicitare este sau nu este întemeiată, printr-un raport de specialitate. În mod premeditat, majoritatea membrilor Biroului permanent au apreciat că această solicitare trebuie să meargă către Comisia de regulament, pentru că în corpul solicitării există și o afirmație a Procurorului general prin care aceasta solicită să se reia votul asupra chestiunii puse în discuție.

Majoritatea a decis, suntem în prezența unui punct de vedere exprimat de către Comisia prntru regulament, prin care, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, se aduce la cunoștință plenului Camerei Deputaților, atât. Se aduce la cunoștință. Se informează Camera cu acest punct de vedere.

În opinia mea, cred că singura soluție pentru a depăși această stare de tensiune este ca adresa Procurorului general să se trimită Comisiei juridice pentru a se face aplicarea art.155 din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și a art.109 alin.(2) din Constituția României. Doar în temeiul unui raport întocmit de către comisia de specialitate putem să purcedem la dezbaterea acestei cereri în temeiul art.155 din Regulamentul Camerei Deputaților.

De aceea, doamna președinte, vă rog să supuneți votului plenului Camerei Deputaților ca adresa Procurorului general să fie trimisă Comisiei juridice pentru întocmirea raportului de specialitate și pe urmă acest raport să facă obiectul unei dezbateri în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Era înscris domnul Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Proiectul de hotărâre pe care l-ați înaintat dumneavoastră se încheie spunând că această hotărâre a fost adoptată cu respectarea art.76 alin.(2) din Constituția României și a art.155 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Art.155 al Regulamentului Camerei Deputaților a cuprins trei alineate, alin.(3) a fost declarat neconstituțional, conform Legii Curții Constituționale, celelalte două fiind în legătură directă, dacă ar fi fost neconstituționale, ar fi fost și ele luate în discuție. N-au fost luate în discuție, înseamnă că sunt constituționale, iar art.155 alin.(1) solicită ca dezbaterea cererii să se facă pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă ca urmare a unei anchete sau de o comisie specială de anchetă.

Deci, chiar din cuprinsul hotărârii dumneavoastră, al proiectului de hotărâre, spuneți că s-a respectat art.155. Dacă s-a respectat art.155, noi ar fi trebuit să avem acum un raport al unei comisii de anchetă sau a unei comisii permanente care a efectuat ancheta. Nu avem. Prin urmare, nu putem discuta astăzi așa ceva.

Ceea ce spun acum, parțial a fost susținut și de către domnul Oltean. Aici ne despărțim punctele de vedere, pentru că dânsul consideră că noua cerere trebuie să fie trimisă la Comisia juridică. Nu trebuie trimisă la Comisia juridică, ci trebuie respinsă, pentru că Comisia juridică s-a pronunțat deja.

Repet: nu poate intra pe ordinea de zi, pentru că n-avem rapoartele, iar trimiterea la Comisia juridică nu-și are rostul și este inutil având în vedere că comisia s-a mai pronunțat o dată.

De asemenea, nu-și are rostul reluarea unui vot, pentru că altfel intrăm într-un precedent periculos și ca să-mi dovediți că reluarea unui vot se poate, voi solicita Biroului permanent reluarea votului cu privire la alegerea președintelui Camerei. De ce acest lucru? (Aplauze.)

Pentru că asemenea haloimăs ce se întâmplă în Camera Deputaților n-am avut nici pe vremea lui Diaconescu, care măcar asculta ce-i spuneau secretarii din dreapta și din stânga. Să n-ai ce trebuie, să n-ai proiect de hotărâre, să scrii în proiectul de hotărâre că trebuie să ai niște rapoarte, dar pe care să nu le ai, asemenea debandadă, repet, nu s-a întâmplat de mult.

Dar având în vedere că nu poți cere înlocuirea unui președinte pentru încălcările pe care le face, îmi convine precedentul pe care-l dați dumneavoastră, și anume, reluarea votului la președinte. Și dacă reluăm votul la președinte, ne veți convinge că se poate relua votul și în cazul domnului Adrian Năstase. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Nicolicea.

Vreau să știți, dragi colegi, că în Biroul permanent de ieri am discutat și acest subiect. Domnul Bogdan Olteanu a precizat, iar Biroul permanent a fost de acord cu dumnealui, lucru pe care l-ați precizat și dumneavoastră, domnule Nicolicea, anume acela că avem un raport al Comisiei juridice care poate într-adevăr să completeze procedura lui 155.

Biroul permanent a împărtășit acest punct de vedere exprimat de domnul Bogdan Olteanu, chiar și colegii dumneavoastră, inclusiv domnul Adrian Năstase, au fost de acord, în final, pentru ca procedura lui 155 să meargă mai departe, fiind astfel completă.

În rest, despre celelalte propuneri, cum n-au fost discutate în Biroul permanent, nu-mi permit să fac niciun fel de comentarii. Sigur, există o propunere a domnului vicepreședinte Ioan Oltean pentru trimiterea la Comisia juridică pentru un raport suplimentar pe care am să v-o supun la vot.

Erau înscriși la cuvânt domnul Marton Arpad, tot pe procedură. (Se solicită și alte intervenții pe procedură.)

Putem să abordăm cu calm, absolut toți cei care doresc să intervină pe procedură vor lua cuvântul.

Domnul Marton Arpad. Vă rog. Era înscris la cuvânt de mult timp. De aceea e corect să-i dăm cuvântul.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

În mapa de ieri a Biroului permanent și neînsemnații lideri de grup parlamentar au primit un punct de vedere al Comisiei pentru regulament, care, în final, zice astfel: "Având în vedere cele prezentate mai sus, în conformitate cu prevederile art.228 alin.(2), vă înaintăm prezentul punct de vedere pentru a fi prezentat plenului Camerei Deputaților în conformitate cu prevederile art.59 pct.15."

Ce zice acest articol care se referă la domeniul pe care îl dezbatem: "Comisia pentru regulament are următoarele atribuții: analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de președintele Camerei cu privire la procedurile și prevederile regulamentului și prezentarea punctului de vedere în Camera Deputaților". Despre asta a votat ieri Biroul permanent și despre asta am votat noi, liderii de grup parlamentar. Deci, ne aflăm la această procedură.

Legat de ceea ce ne-ați dat dumneavoastră, am mai multe hotărâri, în continuare solicit să ni se specifice despre ce discutăm.

Revin încă o dată: dumneavoastră ne-ați promis că respectați regulamentul. Ce ne zice regulamentul? Dau încă o dată citire, ca să fie clar. "Proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților se distribuie deputaților după prezentarea lor la Biroul permanent."

Din aceste două hotărâri, dacă una dintre ele măcar se referă la un document prezentat de Biroul permanent și este o formulare de hotărâre a adoptării acestui punct de vedere, celălalt proiect de hotărâre n-a intrat în niciun fel în Biroul permanent. Este total în afara regulamentului.

Dar ce ne spune mai departe articolul? "Proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de hotărâri ale Camerei prevăzute la art.94 - care, conform acestui articol, se distribuie la casetele deputaților - se trimit de îndată de Biroul permanent spre dezbatere și avizare comisiilor permanente competente, cu respectarea prevederilor art.92."

Ce spune articolul 92? Articolul 92 spune că deputații pot prezenta și proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților. Eu pot fi de acord că acest proiect de hotărâre este al unor deputați, nu știu al cărora, dar este. N-a intrat în Biroul permanent. Dacă ar fi intrat, Biroul permanent ar fi trebuit să sesizeze o comisie, comisia să vină cu un raport și atunci raportul se reîntoarce la Biroul permanent, o pune pe ordinea de zi și o dezbatem.

Vă rog să specificați încă o dată despre ce dezbatem, că dacă avem o dezbatere dincolo de Regulament, așa cum și până acum, în această legislatură, când dumneavoastră conduceți ședințele Camerei Deputaților, de mai multe ori am părăsit sala de ședințe, vom părăsi iarăși sala de ședințe și descurcați-vă încălcând Regulamentul Camerei Deputaților. Noi nu vom fi părtași de transformarea în Marea Adunare Națională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Salut delegația legislativului thailandez condusă de președintele Senatului Regatului Thailandei, domnul Prasobsook Boondech. (Domnii deputați s-au ridicat în picioare și salută prin aplauze delegația thailandeză.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Pentru că a fost intervenția domnului Marton Arpad, îmi pare nespus de rău că domnul Marton Arpad nu a avut răbdarea să participe până la sfârșitul lucrărilor Biroului permanent de ieri, dar aș vrea să-i reamintesc, ar fi putut să consulte și stenograma ședinței care se află pe site, că ordinea de zi și programul de lucru adoptate de Biroul permanent au înscris pentru astăzi dezbaterea proiectului de hotărâre privind cererea de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României. A fost adoptată această hotărâre în unanimitate și în prezența domnului Adrian Năstase.

Îmi pare rău pentru aceste jocuri de procedură pe care le faceți. Pot să le înțeleg, dar nu pot să las lucrurile nelămurite.

Doamna Aura Vasile, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte,

Mă bucur că intrați pe Regulament și că vreți să supuneți plenului Camerei propunerile pe care parlamentarii le-au făcut de la acest microfon și solicit să respectăm Regulamentul și să supunem votului plenului Camerei Deputaților, care este suveran pe orice decizie, propunerile care au fost făcute în ordine.

Deci, supuneți votului întâi propunerea făcută de domnul deputat Duvăz, după care supuneți votului propunerea făcută de domnul deputat Oltean.

Și vă solicităm să respectați această procedură.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cu siguranță, doamna Aura Vasile, dar nu înainte de a supune votului proiectul de hotărâre propus de Biroul permanent.

Dar înainte de asta, domnul Márton Árpád solicită un drept la replică.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Eu nu răbdare n-am avut, că de obicei am răbdare, inclusiv să aștept până când începe ședința, pentru că nu vine cel care trebuie să conducă ședința. Deja am răbdare și stau.

Am părăsit sala în semn de protest pentru că domnul Oltean care nu s-a comportat ca un domn în acea ședință, a exprimat că nu mai avem ce căuta acolo și să intervenim în problemele importante ale Biroului permanent, noi, liderii de grup parlamentar. Cred că asta se poate verifica în stenogramă. Tot așa de bine se poate verifica în stenogramă că ceea ce am votat nicidecum nu este punerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre.

Ca atare, doamna președinte, nu eu nu știu bine și nu eu n-am avut răbdarea. Dumneavoastră nu informați exact, corect, ca să mă exprim puțin eufemistic, Camera Deputaților.

Ca atare, solicit să fie distribuită deputaților acea parte a stenogramei când s-a luat acel vot unanim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să consultați site-ul Parlamentului, nu e niciun fel de procedură.

Domnul Ioan Oltean solicită un drept la replică.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Este adevărat că în ședința de Birou permanent eu am vorbit românește și n-am vorbit ungurește. Pentru că eu am spus atunci când se dezbătea problema adresei Procurorului general că această chestiune intră în competența exclusivă a membrilor Biroului permanent. Atât am spus și nimic altceva. N-am cerut nici să părăsească sala de ședință, nu m-am adresat în sensul de a-i jigni, și am apreciat că acea problemă este doar de competența membrilor Biroului permanent al Camerei Deputaților și nimic mai mult.

Văd că domnul Marton insistă în a interpreta în stilul propriu afirmațiile mele și mi se pare că e lipsit de colegialitate și de fair-play. De aceea, aș vrea să încheiem această discuție și să intrăm în dezbaterea problematicii înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Florin Iordache era înainte, tot pe procedură.

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Mă lasă pe mine întâi.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bine.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Este o problemă ridicată de la acest microfon de cei doi colegi pe care vreau să o lămurim definitiv în fața plenului Camerei Deputaților.

Art.14 lit.h), pe care i l-am citit și domnului Oltean, spune așa: liderii grupurilor parlamentare participă la ședințele Biroului permanent al Camerei Deputaților și la dezbaterile acestuia, înțelegând prin chestia asta că pot să aibă opinii, pot să aibă propuneri, pot să aibă puncte de vedere fără a avea drept de vot. Deci, nu votează, domnule deputat. Dar intervenții, propuneri, dezbateri, orice lider de grup, conform acestui regulament, are dreptul. Schimbați dumneavoastră regulamentul și atunci și Márton Árpád, și eu, și ceilalți care reprezentăm grupuri parlamentare, titulari sau vicelideri, vom proceda în consecință.

Vă rog să mă credeți, domnule deputat, că această Cameră a Deputaților nu este o chestie privată, ci noi reprezentăm aici voința poporului. Fiecare din noi avem dreptul să ne exprimăm și nu doar un singur grup parlamentar. Suntem liberi să o facem, iar acest regulament ne permite, domnule deputat. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Florin Iordache era înscris la cuvânt. O să-mi notez și, pe rând, dau cuvântul tuturor. Sigur, imediat, domnule Adrian Năstase, după domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

V-aș ruga să citiți foarte atent scrisoarea pe care o înaintează procurorul general. La pagina 2, spune dumneaei așa: "întrucât constatarea neconstituționalității normelor pe baza cărora a fost îndeplinită o procedură impune refacerea acesteia".

Stimați colegi,

În 13 august 2008, hotărârea pe care a luat-o Camera Deputaților a fost în deplină constituționalitate. Că a venit apoi o decizie a Curții Constituționale care a impus schimbarea cvorumului, asta nu înseamnă că hotărârea pe care noi am luat-o atunci a fost neconstituțională. A fost o hotărâre perfect valabilă și dumneaei spune, solicită "refacerea acesteia".

În aceste condiții, stimați colegi, n-avem ce discuta. Noi trebuie să supunem votului dumneavoastră solicitarea Procurorului general de reluare a procedurii parlamentare, care este inadmisibilă. Păi ce facem? Eu l-aș completa cu domnul Nicolicea. Dacă alegerea dumneavoastră, doamna președinte, este neconstituțională și nelegală și trebuie refăcută, alegerea vicepreședinților, a chestorilor, inclusiv hotărârea din decembrie 2008, când s-a constituit noul Parlament, e neconstituțională și atunci trebuie să plecăm acasă, ce facem? Refacem și hotărârile pe care le-am luat în decembrie?

Doamna președinte, ducem în derizoriu. Înseamnă că toate hotărârile pe care le-a luat Parlamentul din decembrie și până acum trebuie reluate. Păi, înseamnă că tot ce s-a publicat în Monitorul Oficial de la numiri de judecători la Curtea Constituțională, la președinți de Cameră și toți ceilalți, este neconstituțional? Hai să fim serioși!

Este o solicitare neserioasă venită din partea Procurorului general, care, înainte de toate, să vadă că o hotărâre a Curții Constituționale are valabilitate pentru viitor. Repet: pentru viitor. De la momentul în care Curtea Constituțională a spus că de aici încolo hotărârile trebuie luate cu un anumit cvorum, este un lucru. Din momentul în care Parlamentul, repet, Parlamentul a modificat din nou Regulamentul, în aceste condiții, hotărârile trebuie luate cu un anumit cvorum.

De aceea, reiterez și vă rog, doamna președinte, să supuneți votului plenului hotărârea, cum a propus domnul Duvăz, de solicitare a Procurorului general de reluare a procedurii parlamentare cu privire la începerea urmăririi penale, cu toată expunerea de motive pe care a spus-o dumnealui. Punctul nostru de vedere, că o astfel de hotărâre este inadmisibilă și ne-am face de râs dacă am accepta-o.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Ceea ce pot să constat e că nu aveți răbdare să intrăm pe procedură, pentru că, vedeți dumneavoastră, ați fi aflat din prezentarea punctului de vedere al Comisiei de regulament că Regulamentul Camerei Deputaților, actele normative menționate anterior sau deciziile Curții Constituționale referitoare la problema responsabilității ministeriale nu includ prevederi care să interzică expres reluarea procedurii parlamentare în ceea ce privește votul Camerei asupra cererii privind urmărirea penală a unui actual sau fost membru al Guvernului care este deputat.

Acesta este punctul de vedere chiar al comisiei pe care dumneavoastră ați sesizat-o pentru formularea unui punct de vedere.

Domnule Adrian Năstase, vă invit la microfon.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Nici nu știu dacă să vorbesc pe dreptul la replică sau pe chestiunea de procedură sau pe chestiunea legată de credibilitatea și demnitatea Parlamentului. Mi-e teamă că prin aceasta ni s-a întins o capcană. Cred că un om de bun simț care, chiar dacă a terminat o școală pentru tinichigii, tot ar putea să înțeleagă că dacă art.147 din Constituție spune că deciziile Curții Constituționale se aplică doar pentru viitor, o cerere din partea procurorului general, despre care este totuși presupus că a terminat cel puțin o școală de tinichigii, nu poate să solicite Parlamentului aplicarea acestui articol din Constituție și aplicarea retroactivă a unei decizii a Curții Constituționale de la 1 octombrie 2008, pentru a reface votul dat regulamentar de către Parlament în 13 august 2008.

Această problemă era atât de simplă și de clară, încât eu urmăresc cu atenție aceste dezbateri și zbaterea doamnei președinte pentru a impune o soluție pe care absolut nimeni n-o înțelege din această sală și cred că nici măcar colegii de la PD-L pentru că... nu e problema mea, până la urmă și nu este, în definitiv,... eu astăzi la ora 13 trebuia să explic la Curtea Supremă ce se întâmplă cu pixurile din campania electorală, mai sunt două dosare care au pornit, când v-am rugat, de altfel, să fiți de acord să pornim aceste procese. Eu n-am o problemă cu justiția, sunt obișnuit, sunt deja pregătit și pe temele de procedură penală. Este o nouă specialitate pe care am dobândit-o.

Dar vreau să vă spun că se creează un precedent absolut inadmisibil. Deci, în măsura în care veți accepta să se refacă acest vot, aplicându-se neconstituțional o decizie care a modificat Regulamentul, într-adevăr, dar fac o paranteză, chiar dacă am fi aplicat noile norme din Regulament, în condițiile votului din 13 august, când rezultatul a fost 150 de voturi la 120, chiar în acele condiții, votul era valabil. Și dacă vă uitați pe deciziile Curții Constituționale, veți vedea că, similar, în situații în care s-a pus problema unor voturi pentru legi organice sau legi ordinare, s-a spus că dacă numărul de voturi pentru legile respective corespundea legilor organice, atunci votul era acceptat ca fiind valabil.

Nu intru în astfel de detalii tehnice. Pentru că aceasta este, până la urmă, o problemă politică prin care Procurorul general care, după părerea mea, dacă am fi avut un ministru de justiție serios, ar fi trebuit ministrul să ceară demiterea Procurorului general pentru astfel de cerere, dacă a citit-o, pentru că este inadmisibil să invoci art.147 din Constituție pentru a cere refacerea unui vot din Cameră.

Vreau să vă reamintesc, celor care nu știu, că aceste proceduri au fost stabilite în urmă cu 15 ani. Ar trebui să reluăm toate voturile și toate hotărârile din ultimii 15 ani - sunt vreo 620 de hotărâri - care ar trebui revotate, mergând pe teoria doamnei Kovesi. Puteți să acceptați așa ceva? Și atunci, problema pe care a avut-o, de bun simț, Biroul permanent, în condițiile în care, sigur, nu funcționează întotdeauna pe telecomandă, problema s-a pus dacă tratăm întâi problema admisibilității unei astfel de cereri. Pentru că, până la urmă, a existat un raport al Comisiei juridice, în urmă cu nu știu câte luni, s-a votat atunci, vă aduceți aminte dezbaterile de la acel moment, ce mai era nevoie de făcut aici?

Vreți să vă citesc textul ca atare? Nu are rost. Cererea a fost prezentată și aici și s-au făcut mențiunile respective.

Dragi colegi, din acest motiv, în Biroul permanent s-a votat împotriva trimiterii la Comisia juridică a acestei cereri, spunându-se că, de bun simț, este o problemă până la urmă care este legată de Regulament, că s-a modificat, nu s-a modificat, se aplică, nu se aplică, și Comisia pentru regulament, spre deosebire de ceea ce v-a citit mai devreme doamna președinte, a spus următoarele lucruri: sigur, textul acela era înscris acolo ca un eseu juridic în legătură cu ceea ce nu se găsește pe nu știu unde, prin texte, este posibil... Dar, concluzia Comisiei pentru regulament, și dați-mi voie să v-o citesc, este următoarea: membrii Comisiei au decis, cu 4 voturi pentru și 1 contra, că solicitarea Procurorului General nu este admisibilă. Inadmisibilitatea rezultă din faptul că votul din 13 august 2008 este regulamentar, iar cererea privește același dosar în care nu a intervenit niciun element nou.

Vreți să mai votați de 7 ori, de 10 ori, cât se trimit comenzile de la Cotroceni până aici? Este în ordine, putem să facem lucrurile astea, dar problema, repet, este o chestiune de demnitate a Parlamentului.

Citesc mai departe: "De asemenea, motivarea Procurorului General este eronată, deoarece, în conformitate cu prevederile art.147 alin. (4) din Constituția României, republicată" și se citează cu ghilimele "deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor".

Or, Procurorul General spune următorul lucru: "Decizia Curții Constituționale", adoptată, după părerea mea, în condiții speciale, și, după părerea mea, fără o atentă examinare a consecințelor, dar las la o parte acest lucru, a fost adoptată, repet, în 1 octombrie 2008.

Dacă citește cineva art.147, chiar cu studii elementare, în mod evident această decizie nu poate fi aplicată pentru trecut. Iar revotarea se cere a se face în numele acestei modificări și în numele acestei decizii, care nu este aplicabilă.

Oameni buni, înțelegeți ceva din aceste chestiuni? Și îi întreb pe cei de la PD-L, care sunt convins că se simt jenați de această discuție, pentru că unii dintre ei au experiență parlamentară, știu că este o discuție dificilă, dar Parlamentul are o anumită decizie. Vreau să vă spun că, în cadrul Biroului permanent, și vreau să fie foarte clar acest lucru, dincolo de unele aspecte de ineleganță, care au fost relevate aici, nu se poate vota de niciun fel dacă președinta Camerei nu este de acord cu acest lucru.

Eram obișnuiți, timp de foarte mulți ani, ca orice solicitare care se făcea în cadrul Biroului permanent, să se voteze. Câștiga, nu câștiga, era într-un sens sau într-altul. Ieri, nu s-a votat absolut nimic. A fost o ceartă permanentă pe chestiuni care erau elementare și am ajuns în această situație penibilă, în care chestiuni de abecedar ajung să fie explicate aici în fața dumneavoastră.

Sunt jenat că particip la o astfel de discuție. Sunt jenat că sunt folosit ca pretext pentru acest gen de acțiune. Nu cred că cei care au inițiat această procedură, și nu cred că Procurorul General, cu de la sine putere, a făcut acest lucru. Nu cred că la întâlnirea de la Cotroceni, când s-a discutat despre reluarea acestei proceduri, acea discuție nu a avut influență asupra trimiterii acestui text. De aceea, vreau să vă cer, pentru demnitatea Parlamentului din care faceți parte, să vă gândiți că se poate crea un precedent. Eu nu am o problemă să mai merg la încă un proces în justiție. Chiar nu am o problemă. Dar, Parlamentul riscă să aibă o foarte mare problemă, în măsura în care acceptă un astfel de precedent.

Acestea erau cele câteva cuvinte pe care am dorit să vi le spun. Nu doream să intervin pe această chestiune. Eu am crezut că până la urmă punctul de vedere al Comisiei pentru regulament, care a fost un punct de vedere clar, majoritar, evident, cu concluziile foarte clare, dincolo de ceea ce a însemnat la un moment dat intervenția unuia dintre experți, pentru a crea un eseu juridic în legătură cu problemele responsabilității ministeriale, care nu erau în discuția Comisiei la acel moment.

Dar, dincolo de aceste chestiuni, concluzia celor care au participat la dezbatere este foarte clar prezentată în acest punct de vedere.

Eu cred că la acest moment există o excepție de procedură, care a fost ridicată, și ea trebuie să fie tranșată prin vot de către Cameră.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Adrian Năstase,

Mă dezamăgiți, dar nu este prima oară. (Zumzete, vociferări, aplauze.)

Informați total greșit despre ce s-a întâmplat ieri în Biroul permanent.

Dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului Sever Voinescu, înscris de mult la cuvânt.

 
   

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnelor și domnilor,

Doamna președinte,

După părerea mea, dincolo de toate discuțiile politice, inerente dacă vreți, în legătură cu anumite persoane sau cu anumite antipatii sau simpatii pe care le avem, trebuie să acceptăm că suntem aici guvernați de un Regulament.

Din păcate, trebuie să spun, în Biroul permanent la un moment dat s-a luat o decizie riscantă. In mod normal, procedural, pentru o asemenea solicitare venită din partea Procurorului general, este cea venită din art.155 din Regulament.

În Biroul permanent a existat această discuție, și în Biroul permanent s-a decis, repet, riscant, după părerea mea, să o luăm pe o altă cale, o cale neprevăzută de Regulament în această situație, și anume să mergem către Comisia pentru regulament care să ne dea un punct de vedere. Bun, Comisia pentru regulament ne-a dat un punct de vedere.

Acum, tot Regulamentul ne spune că pe baza punctului de vedere al Comisiei pentru regulament, ce putem face cu el, maximum, este să formulăm un proiect de hotărâre care să amendeze Regulamentul. Punctul de vedere al Comisiei pentru regulament nu se votează, fiind punct de vedere și nu raport.

Eu cred că suntem în această fundătură procedurală, dacă vreți, și, evident că fiecare dintre cei care iau cuvântul aici o speculează după cum vor.

Până la urmă, eu cred că dacă vorbim despre demnitatea Parlamentului, în primul rând, Parlamentul trebuie să-și respecte Regulamentul. Regulamentul, încă o dată, ne spune foarte clar care este calea unei asemenea cereri.

În ceea ce privește, și repet, mă îndrept către art.155, nu avem în Regulament o altă procedură. Suntem într-o situație sui generis, în care nu vreau să discut de ce am ajuns, de ce reprezentanții anumitor partide din Biroul permanent au votat așa, și alții au votat altfel. Suntem aici. Sunt și eu membru în Biroul permanent și deși am votat altfel, asum această decizie.

Vreau să propun, doamna președinte, pentru că foarte multă lume s-a grăbit, am început să discutăm despre solicitarea Procurorului general, am început să discutăm despre punctul de vedere, fără ca ele să fie aduse formal, așa cum cere tipicul ședințelor noastre, la cunoștința deputaților. Deci, în mod normal, ar fi trebuit să ascultăm toți solicitarea Procurorului general, pentru că noi suntem strânși aici ca să dăm un răspuns acestei solicitări. Noi nu suntem strânși aici să dăm răspuns unor probleme abstracte de genul am votat, mai votăm, în ce condiții ș.a.m.d.

Noi avem o solicitare. Admit, această solicitare pune o problemă de principiu. Dar, în mod normal, ar fi trebuit să începem această ședință prin lecturarea scrisorii. Apoi, ar fi trebuit să continuăm, iarăși după tipicul nostru, prin ascultarea punctului de vedere al Comisiei. Apoi, urmau dezbaterile.

Din păcate, nerăbdători, foarte mulți colegi s-au repezit și au început să interpreteze deja scrisoarea Procurorului General, fără ca ea să fie citită în plen, așa cum e normal.

Acum, mai vreau să adaug ceva în legătură cu ședința de Birou permanent de ieri. A fost o ședință foarte încinsă, și a fost o ședință, evident, în care s-au discutat din nou și chestiuni de fond și chestiuni de procedură. Eu mi-am exprimat încă de atunci părerea că multe din cele ce s-au spus acolo ar fi trebuit spuse în plen. O parte din ele au și fost spuse. Sunt convins că vom continua această discuție.

Dar, ieri, în Biroul permanent, dacă eu bine mi-aduc aminte, s-a convenit că noi venim astăzi în această reuniune în plen să răspundem solicitării Procurorului general.

De asemenea, s-a convenit ca în răspunsul pe care-l vom da acestei solicitări să avem trecute în preambulul deciziei noastre, al hotărârii, pentru că, până la urmă, votăm o hotărâre, mai multe aspecte, inclusiv cele legale de admisibilitate, inclusiv cele legate de existența unui alt raport pe același dosar, pentru că Procurorul general ne spune că avem același dosar ș.a.m.d.

Deci, doamna președinte, rugămintea mea este să intrăm în procedură, să ascultăm scrisoarea Procurorului general, să ascultăm punctul de vedere, așa cum este normal, al comisiei pe care am sesizat-o, după care să deliberăm împreună dacă nu cumva este cazul să revenim la Regulament, adică la singura procedură pe care o avem într-o asemenea situație, cea din art.155. Nu avem alta.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Strict pe procedură și să clarificăm un singur aspect, înainte de a intra în alte discuții. Ieri, în mapa ședinței Biroului permanent, această hotărâre nu a existat. Nu a fost distribuit. Nici măcar nu a fost citit acest proiect.

Din acest punct de vedere, eu cred că nici nu se poate discuta despre votul din Biroul permanent, fiindcă noi nu am văzut acest proiect de hotărâre, nu am citit acest proiect de hotărâre și nu am votat acest proiect de hotărâre. Trebuie să plecăm de la acest fapt.

Dacă nu am votat acest proiect de hotărâre, atunci eu cred - și Biroul permanent a venit aici fără un proiect votat în cadrul Biroului permanent - trebuie să mergem sau putem să mergem pe varianta propusă de colegii noștri.

Există două propuneri: un proiect al domnului Duvăz; un proiect al nu știu cui, al Camerei Deputaților, al secretarului general, fiindcă nu a fost votat în Biroul permanent, și în această ordine vom accepta sau nu vom accepta proiectele propuse dezbaterii, bineînțeles, după ce vom asculta scrisoarea doamnei Procuror General, după ce vom discuta mult pe procedură.

Eu am avut răbdare și am stat, ieri, la Biroul permanent, calm, v-am ascultat pe toți, am învățat extraordinar de mult din discuțiile de ieri, dar vă spun, fără să citesc această hotărâre, fără să discutăm, fără să votăm despre acest proiect.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Kelemen Hunor, nu numai că s-a discutat, dar ați avut și amendamente la proiectul de hotărâre, și citez din stenogramă. Nu vreau să insist prea mult, totuși, așa cum a cerut doamna Kovesi reluarea votului, trebuie să figureze această sintagmă în titlul hotărârii: "Hotărâre privind reluarea votului în privința trimiterii în judecată", după care propunerea dumneavoastră a fost respinsă, domnule Kelemen Hunor.

Haideți să discutăm pe ce am vorbit.

Dau cuvântul, în continuare, domnului Daniel Oajdea.

 
     

Doamna Florina Ruxandra Jipa (din sală):

Eu am cerut cuvântul înainte, vă rog.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Jipa, dați-mi voie să-i respect, în egală măsură, pe toți colegii.

 
     

Doamna Florina Ruxandra Jipa (din sală):

Eu am fost înaintea domnului Oajdea la înscrieri.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Daniel Oajdea s-a înscris de un sfert de oră, credeți-mă. Credeți-mă că vă dau cuvântul. Totul este să rămânem calmi.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Așa cum spunea cineva de la această tribună, noi suntem reprezentanți ai poporului aici și reprezentăm pe cei din colegii. Să nu uităm că pentru cei din colegii, ei știu, foarte mulți, că unii fac pușcărie pentru o găină, iar în țara asta mulți au furat miliarde și scapă.

O voce din partea Grupului parlamentar PNL (din sală):

Nu suntem la piață, să venim în cămașă la tribuna Parlamentului. Să-și ia haina pe el, doamna președinte.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Dacă vorbim de demnitatea Parlamentului, atunci să nu uităm un lucru: noi nu putem să scăpăm de această etichetă până nu-i permitem domnului Adrian Năstase să-și demonstreze nevinovăția în justiție.

Dacă noi ne vom opune astăzi, aici, demnitatea, așa-zisa demnitate a noastră, va fi interpretată drept corupție și aroganță.

Să nu uităm încă un lucru: datorită modului în care Regulamentul Camerei funcționează astfel, mulți dintre noi, chiar dacă își fac datoria, nu pot citi și vota în cunoștință de cauză toate proiectele de legi.

Aceste chichițe legislative pot fi invocate la toate proiectele. Nu v-am văzut atât de răi și hotărâți să le aduceți la cunoștință de fiecare dată la alte proiecte.

Prin urmare, eu cred că un gest de corectitudine din partea noastră ar fi acela de a vota această solicitare, chiar dacă ea are greșeli și chichițe legislative, pentru că dacă facem front comun și o blocăm... deci votul plenului este suveran, deci noi putem decide prin vot. Dacă vrem să-i dăm drumul, îi dăm drumul, iar dacă nu-i vom da drumul, toți cei care ne privesc ne vor acuza de corupție. Ei știu că corupția, uneori, este protejată de nivel înalt și nu facem decât să întărim această regulă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul, înaintea colegului meu, domnul Gelu Vișan, și vă cer permisiunea, doamna Jipa este nerăbdătoare să ia cuvântul și nu respectă o ordine.

Vă rog, doamna Jipa, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Stimați colegi,

Eu n-am să vă rețin atenția foarte mult. S-au spus așa de multe lucruri aici, unele dintre ele care nu aveau nicio legătură cu subiectul de astăzi.

Eu aș vrea să vă spun un singur lucru. Problema ar fi următoarea. Vreau să vă spun că, întâmplător, și studenții mei o știu: în drept, nicio lege nu poate retroactiva. Dacă acest lucru vă spune ceva, vă rog să știți că nici în cazul nostru nu se poate întâmpla acest fenomen.

Există o singură excepție, și aceea este în dreptul penal și se cheamă mitior lex. Cine este jurist, știe ce am vrut să spun. Deci, dacă nicio lege nu poate retroactiva, nici ceea ce doriți dumneavoastră, astăzi, să se întâmple, nu se poate întâmpla, pentru că ar însemna să călcăm în picioare toate principiile de drept.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Gelu Vișan, vă rog.

Domnul Duvăz imediat, după.

 
   

Domnul Gelu Vișan:

Mulțumesc.

Și eu am constatat că se vorbește foarte mult de la această tribună. Pe luările de procedură se face atingere la demnitatea sau nedemnitatea Parlamentului și a parlamentarilor. Dacă tot s-a făcut acest lucru de aici, o să cer și eu, cu permisiunea dumneavoastră, doamna președinte și stimați colegi, același lucru, să ne respectăm demnitatea noastră, în primul rând.

Poate nu am fost eu foarte atent. S-a invocat de către domnul Adrian Năstase, în expunerea domniei sale de motive, că vor fi vreo șase sute de hotărâri care ar trebui anulate.

Din ceea ce am citit la Curtea Constituțională, din decizia Curții Constituționale se face referire numai la art.155 alin.(3), iar din punctul de vedere al procedurii, noi, ca parlamentari, nemembri ai Biroului permanent al Camerei Deputaților, repet, Biroul permanent al Camerei Deputaților este ales de noi, parlamentarii trimiși acolo ca să poată să dea drumul la niște proceduri legate de bunul mers al Camerei Deputaților.

Ca nemembri, marea noastră majoritate, ai Biroului permanent al Camerei Deputaților, se pare că părerile sunt împărțite, există o stenogramă, unii nu mai recunosc ce au spus ".. ș.a.m.d., vă rog să dați curs plenului să se pronunțe asupra cererii Procurorului General.

Problema noastră, până la urmă, este următoarea: conform Regulamentului și constituțiilor și articolelor pe care le-ați citat și dumneavoastră, și pe care și eu de ieri le studiez în continuu: plenul Camerei Deputaților are dreptul să se pronunțe asupra cererii Procurorului general? Nu, că nu vrea Biroul permanent sau nu știu cine din Biroul permanent?! Nu, că nu vrea nu știu ce comisie.

Președintele Comisiei pentru regulament, Comisia pentru regulament are două puncte în aceeași expunere de motive, repet, expunere de motive, nu raport, și anume: în Regulamentul pe care îl avem cu toții în față, votat de dumneavoastră și de noi, nu există nicio prevedere expresă care să interzică reluarea unui vot.

Avem cererea Procurorului General și putem să mergem cu ea mai departe, prin plen, prin votul nostru, sau să spunem: nu suntem de acord cu ea, nu este bună, este în toate felurile. Dar ca să nu o discutăm în plenul Camerei Deputaților, ne asumăm o responsabilitate foarte mare. De ce? Pentru că este această cerere, pe care noi trebuie să o discutăm, plenul Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Duvăz, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Ar fi meritat, și merită, poate, să facem un colocviu sau o dezbatere la care aș invita cu mare plăcere parlamentarii, cei care sunt în primul lor exercițiu parlamentar, pentru a detalia o serie de lucruri prevăzute în Regulament, sau prevăzute în Constituție.

Acum, mă văd obligat să fac mențiuni la câteva lucruri care s-au spus aici:

1. În ceea ce privește decizia Curții, ea se referă la modul în care se adoptă hotărârile, și s-a aplicat la art.155 din Regulament, deci privește toate hotărârile date de Parlamentul României, din momentul în care a existat o Constituție în România, și anume din decembrie 1991.

În aceste condiții, toate hotărârile, așa cum ne spunea domnul Adrian Năstase, ar trebui puse sub semnul întrebării, și gândiți-vă că din cele șase sute și ceva de hotărâri, foarte multe au fost numiri în funcții foarte importante în statul român, făcute de Parlamentul României, numiri care dacă ar fi declarate nule, în consecință, acestei interpretări pe care astăzi o dăm, am constata că ar trebui reluat votul asupra acestor numiri, că toate deciziile luate de ei în fruntea acestor instituții, începând cu Curtea de Conturi și terminând cu ce vreți dumneavoastră, Consiliul Legislativ ș.a.m.d., sunt nule.

Și, în fața oricărui proces intentat de cineva împotriva acestor instituții ar trebui să câștige în baza acestei interpretări, ceea ce ar fi catastrofal pentru situația statului român. Practic, ne-am afla în situația de a pune în discuție autoritatea statului în ultimii 16 - 17 ani. Asta, ca să vă dați seama ce implicații și, de fapt, despre ce discutăm, stimați prieteni.

În continuare, spuneți, haideți să discutăm cererea de ridicare sau, în fine, de începere a urmăririi penale făcută de procurorul general.

Stimați colegi,

Subliniez citând din scrisoarea procurorului general. Acesta nu cere urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase. Cere în mod expres "întrucât constatarea neconstituționalității normelor de bază cărora a fost îndeplinită o procedură, se impută refacerea acesteia". Deci, ce ne cere procurorul? Refacerea unei proceduri parlamentare, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Vă rugăm foarte mult să centrăm subiectul cererii. Cererea nu este ridicarea imunității nimănui, ci refacerea unei proceduri parlamentare în legătură cu decizia Curții, și procurorul general, întâmplător, nu știe că această decizie a Curții nu poate hotărî pentru trecut. N-a citit în Constituție, este treaba dumnealui. Sau, este foarte obedient ca, din păcate, o serie de colegi de-ai noștri, doamnă președinte, și fac jocuri împotriva spiritului democratic, Constituției și instituțiilor democratice, ceea ce este foarte, foarte grav.

Nu contează care este obiectivul, stimați domni. Iar demnitatea noastră de parlamentari este să răspundem în fața acestui atac la democrația românească, care - vă informez, stimați prieteni mai tineri - este deasupra partidelor și va fi, pentru oameni ca mine, întotdeauna deasupra partidelor.

Apărarea democrației încercăm s-o facem astăzi, nu apărarea unui partid, nu susținerea intențiilor unui partid de a lansa o dezbatere care i se pare profitabilă în perspectivă electorală, nicidecum apărarea unui stimat fost prim-ministru al României. În aceste condiții ne aflăm și în aceste condiții trebuie să ne referim.

Acum, o să vă spun câteva lucruri, din păcate, care au fost aici prezentate eronat, spun din păcate, și menționate de doamna președinte a Camerei, deși doamna președinte n-ar fi trebuit să facă aceste mențiuni decât în calitate de deputat, și anume că paragraful "Regulamentul Camerei Deputaților" din punctul de vedere, citez, al Comisiei pentru regulament, paragraful "Regulamentul Camerei Deputaților, actele normative menționate anterior sau deciziile Curții referitoare la problema responsabilității ministeriale nu includ prevederi care să interzică expres reluarea procedurii parlamentare în ceea ce privește votul Camerei asupra cererii privind urmărirea penală a unui actual sau fost membru al Guvernului", este un paragraf introdus prin fraudă în acest punct de vedere.

El nu a fost asumat de cei 4 care au votat pentru inadmisibilitatea cererii Procurorului general. Deci, această relatare în punctul de vedere, a fost un punct de vedere separat al celui care a votat împotrivă, și care fie și președintele Comisiei, nu este decât unul într-o comisie de 5. Și acest paragraf a fost băgat fraudulos, după opinia mea, și băgat sub nasul semnatarilor, ca aceștia să fie de acord, după ce modificaseră de două ori acest punct de vedere. Ar fi trebuit, stimați colegi, să-l modificăm și a treia oară, ca asemenea paragrafe să nu se strecoare și să fie folosite ca argumente.

Și, în ultimă instanță, doamna președinte, vreau să vă rog pe dumneavoastră, când mai aveți opinii de parlamentar, aveți tot dreptul, și dumneavoastră sunteți aleasă, ca și mine, nici mai mult, nici mai puțin, să coborâți la tribuna vorbitorilor și să nu mai faceți de la înalta tribună a Parlamentului, niciodată, pentru că și aceasta este o încălcare flagrantă a cutumelor parlamentare și a procedurilor democratice.

Aveți în fața dumneavoastră, doamna președinte, un proiect de hotărâre pe care vi l-am propus, în urma punctului de vedere pe care l-ați discutat, ieri, la Biroul permanent. Este singurul proiect de hotărâre pe care îl puteți discuta, pentru că este singurul care are în spate un punct de vedere al unei comisii.

Iar când spuneți "Și ce, o comisie care a dat un punct de vedere "..!". Păi, doamna președinte, dacă această comisie formată din parlamentari, cel puțin egali cu dumneavoastră, nu de vârstă, evident, și nici ca experiență, dau un punct de vedere, acest punct de vedere trebuie prezentat plenului, și acest plen suveran al României trebuie să decidă dacă punctul de vedere este adoptat sau nu.

Este singurul drum pe care, în mod justificat, democratic și regulamentar puteți merge.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Domnule Duvăz, nu mi-am permis, de la acest microfon, să fac niciun fel de considerații personale. Am informat plenul corect, așa cum s-au întâmplat lucrurile, pe bază de documente.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamna președinte, vă rog, când aveți referiri la conținut, la probleme regulamentare, coborâți la tribună. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Duvăz, vă mulțumesc, n-are niciun rost.

Mergem mai departe, s-au epuizat solicitările pe procedură. Dați-mi voie să dau citire, conform programului discutat, solicitării de începere a urmăririi penale.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase: (Doamna Roberta Alma Anastase coboară de la prezidiu la tribună.)

În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Constituția României, art. 12 și 19 din Legea nr.115/1999 și ale Deciziei nr. 270/2008 a Curții Constituționale.

În vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Năstase Adrian pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prevăzute de art. 254 alin.(1) la art. 6 din Legea nr.78/2000, trafic de influență, prevăzut de art.257 la art. 6 din Legea nr.78/2000 și participație improprie la fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 alin. (2) la art. 290 Cod penal cu aplicarea art.17 lit. c) din Legea nr.78/2000 și a art.33 lit. a) Cod penal, vă înaintez alăturat referatul nr.33/P/2009 întocmit de Direcția Națională Anticorupție.

Faptele cu care a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție constau în aceea că, în intervalul 2001-2004, Năstase Adrian, cu ajutorul învinuitei Năstase Daniela, a pretins și primit de la învinuita Jianu Irina Paula, în scopul de a o numi și menține în funcția de inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcții, foloase necuvenite, constând în lucrări de construcție, amenajare și dotare, a căror contravaloare urmează să fie stabilită pe parcursul urmăririi penale, executate de SC Conimpuls SA, SC Vertcon SA și SC Regal Glass SRL, la un imobil situat în București, precum și suma de 1.025.445.378 rol, achitată de SC Vertcon SA pentru lucrările executate de SC Infcon SA și SC UTI Systems SA la același imobil.

Totodată, Direcția Națională Anticorupție a fost sesizată cu privire la faptul că, în cursul anului 2003, Năstase Adrian a pretins și a primit de la Vlăsceanu Ion foloase materiale evaluate la peste 6 miliarde rol, constând în lucrări executate de SC UTI Instal Construct SA la trei imobile situate în municipiul București și în localitatea Cornu, pentru a-și folosi influența și autoritatea decurgând din funcția de prim-ministru al Guvernului României, în scopul de a favoriza grupul de firme UTI în încheierea și derularea unor contracte cu mai multe autorități publice. Pentru a disimula fapta descrisă anterior, Năstase Adrian, prin intermediul învinuitei Năstase Daniela, i-a determinat pe angajații SC UTI Instal Construct SA să întocmească șapte contracte în care au inserat date nereale cu privire la beneficiarul, valoarea, locația și obiectul lucrărilor.

Sesizările adresate organelor de urmărire penală și actele premergătoare efectuate conțin indicii care impun începerea urmăririi penale în cauză, astfel încât organele judiciare să poată administra probele necesare pentru stabilirea situației de fapt.

În conformitate cu prevederile art.65 din alin.(1) Cod procedură penală, probele pot fi administrate doar în cadrul procesului penal, respectiv după începerea urmăririi penale în cauză, care nu poate fi dispusă decât la cererea Parlamentului României - Camera Deputaților, potrivit dispozițiilor art.109 alin.(2) din Constituția României, ale art.12 din Legea nr.115/1999 și ale Deciziei nr. 270/2008 a Curții Constituționale.

Cu privire la faptele descrise, a fost adresată anterior Parlamentului o altă sesizare cu același obiect, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție fiind respinsă în ședința din 13.08.2008 a Camerei Deputaților, întrucât nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților pentru adoptarea cererii de începere a urmăririi penale, așa cum rezultă din procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat.

Prin Decizia nr. 989 din 01.10.2008 a Curții Constituționale, s-a constatat că prevederile art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt neconstituționale.

Întrucât constatarea neconstituționalității normelor pe baza cărora a fost îndeplinită o procedură impune refacerea acesteia, în considerarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Constituția României, ca efect al deciziei menționate, este necesar ca procedura parlamentară să fie reluată, iar Camera Deputaților să se pronunțe din nou asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acest principiu a fost afirmat în mod constant de Înalta Curte de Casație și Justiție (este vorba de Deciziile Completului de nouă judecători nr. 219/2008, 228/2008 și 236/2008), care a arătat că "actele efectuate în temeiul unor texte normative declarate neconstituționale sunt lipsite de efecte juridice", iar "deciziile Curții Constituționale au efect obligatoriu în cauzele aflate în curs de soluționare", stabilind că este necesară restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale ca efect al declarării neconstituționalității dispozițiilor procedurale în baza cărora a fost efectuată.

Aplicarea aceluiași raționament în prezenta cauză impune reluarea procedurii desfășurate în fața Camerei Deputaților, astfel încât noua hotărâre să se pronunțe pe baza unor norme procedurale puse în acord cu dispozițiile constituționale.

Mai mult decât atât, prin Hotărârea din 4 martie 2009, Camera Deputaților a cerut începerea urmăririi penale împotriva domnului deputat Năstase Adrian pentru faptele care fac obiectul dosarelor nr. 68/2008 și 227/2006 ale Direcției Naționale Anticorupție.

O parte dintre aceste fapte constau în aceea că, în perioada 2002-2004, Năstase Adrian a primit de la Irina Paula Jianu, în scopul menținerii acesteia în funcția de inspector general de stat, foloase necuvenite evaluate la valoarea totală de 2.019.250.439 rol, constând în bunuri, contravaloarea obligațiilor vamale și a cheltuielilor de transport și lucrări de tâmplărie efectuate la același imobil situat în municipiul București.

Între faptele pentru care solicităm reluarea procedurii și faptele pentru care s-a cerut începerea urmăririi penale prin Hotărârea din 4 martie 2009 există o strânsă legătură, deoarece au fost săvârșite de aceleași persoane, în aceeași perioadă, cu privire la același imobil și în același scop.

Din acest motiv, aflarea adevărului ca scop al procesului penal impune ca cercetările să vizeze toate faptele cu care au fost sesizate organele de urmărire penală, care pot constitui acte materiale ale aceleiași infracțiuni în formă continuată, săvârșită în baza unei rezoluții unice.

Unitatea legală de infracțiune presupune aplicarea aceluiași tratament juridic pentru toate actele materiale care o compun și înlătură posibilitatea ca pentru unele din aceste acte să fie aplicabilă o cauză ce împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, iar pentru celelalte proceduri judiciare să fie în curs de desfășurare.

Atașăm sesizării și referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, care efectuează cercetări în cauză, și copia dosarului nr. 33/P/2009, conținând:

  • volumul I cu 394 de file;
  • volumul II cu 441 de file;
  • volumul III cu 560 de file;
  • volumul IV cu 430 de file;
  • volumul V cu 280 de file;
  • volumul VI cu 321 de file;
  • volumul VII cu 188 de file;
  • volumul VIII cu 208 de file, ambalate în două colete (coletul I conține volumele I-III, iar coletul II conține volumele IV-VIII), sigilate prin aplicarea pe ceară de culoare roșie a sigiliului cu impresiunea "Ministerul Public 0001";
  • un plic A4, conținând cinci planșe de design, sigilate prin aplicarea pe ceară de culoare roșie a sigiliului cu impresiunea "Ministerul Public 0001";
  • 13 suporturi optice, ambalate într-o cutie de carton ce a fost asigurată prin lipire cu bandă adezivă și ulterior prin șnuruire cu sfoară și aplicarea pe ceară de culoare roșie a sigiliului cu impresiunea "Ministerul Public PNA 109".

Cu deosebită considerație, Procuror general, Laura Codruța Kövesi.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase: (Doamna Roberta Alma Anastase își reia locul la prezidiu.)

Dați-mi voie, acum... Vă rog, domnule Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu m-am conformat solicitării dumneavoastră, am parcurs toată stenograma. N-am reușit să identific textul de hotărâre; este adevărat că unii dintre colegii noștri au vorbit despre ce ar trebui eventual să conțină acest proiect de hotărâre. În continuare, acest proiect de hotărâre n-a fost trimis unei comisii, n-am găsit unde s-a luat această decizie. Nici nu discut despre cum am verificat că și alții erau jigniți de intervenția unui domn deputat, dar, prin prezentarea acestei scrisori, doamna președinte, încălcând clar și grav Regulamentul, a intrat pe fond, pe procedură.

Ca atare, cum v-am anunțat, Grupul parlamentar al UDMR nu mai participă din acest moment la aceste dezbateri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. N-am făcut decât să pun în aplicare hotărârea Biroului permanent.

Acum, dați-mi voie ca, în continuare, să-i dau...

Domnul Hrebenciuc, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Pentru că nu vreau să participăm la aberația juridică pe care actualul procuror general al României o impune Parlamentului României, conform proverbului "un prost dă cu piatra în baltă și cinci deștepți se chinuiesc să o scoată" - cam asta este situația în care ne aflăm noi acum, pentru că cu toții suntem puși într-o situație penibilă, când știm cu toții adevărul, dar unii dintre noi refuză să-l recunoască în plen. (Aplauze.)

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se retrage din sală și nu mai participă în continuare la lucrările acestei ședințe.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule Hrebenciuc. Mă uimește doar reacția, în condițiile în care ieri ați votat - reprezentanții dumneavoastră au votat pentru această desfășurare.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna președinte,

Eu n-aș fi vrut să mai întind această discuție în continuare.

Din nefericire, atâta timp cât unii dintre noi, cei prezenți în sală, și nu vreau să fac referiri, funcționează aici pe pilot automat, chiar în plus nu am ce să spun mai mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Vă propun să luăm o pauză, solicit... (Proteste aprinse în sală.)

Scuzați-mă, nu v-am văzut. Vă rog, domnule Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Ați observat că, pe parcursul a două ore, Grupul parlamentar al PNL n-a luat nicio atitudine.

Am considerat că este un război între PD-L și PSD în această minunată coaliție și-i dorim succes. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PSD.)

Dar, în acest moment, când considerăm că toate cutumele și regulile parlamentare sunt încălcate, că doamna președinte Anastase nu-și îndeplinește atribuțiile, Grupul parlamentar al PNL părăsește sala și se întoarce când se va hotărî ce se va vota.

Până atunci, noi nu participăm la asemenea dezbateri. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și vă propun să ne vedem cu liderii de grup în sala Biroului permanent.

Se suspendă ședința din lipsă de cvorum.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 14,05.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 26 august 2019, 4:19
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro