Ștefan Daniel Pirpiliu
Ștefan Daniel Pirpiliu
Sittings of the Chamber of Deputies of June 16, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.82/26-06-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 16-06-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 16, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.40 Ștefan Daniel Pirpiliu - declarație politică cu tema "Să spunem NU violenței pe stadioane";

 

Domnul Ștefan Daniel Pirpiliu:

"Să spunem NU violenței pe stadioane"

În ultimii ani, violența pe stadioane și în jurul acestora a atins cote alarmante în România, iar spectacolul sportiv lasă de dorit. Sunt zeci de cazuri în care suporterii s-au bătut între ei sau cu jandarmii. De asemenea, vocabularul folosit la competițiile sportive te face sa stai acasă pentru că nu vrei să îți duci copilul sau soția într-un astfel de mediu.

Stadioanele, dar și sălile de sport devin, pe zi ce trece, un adevărat teatru de război între suporteri și forțele de ordine. Steaua, Dinamo, Rapid și Universitatea Craiova au fost obligate să joace meciurile de acasă cu porțile închise sau la cel puțin 150 km distanță de arena proprie. Autoritățile îi fac vinovați pentru aceste incidente pe suporteri, care la rândul lor acuză forțele de ordine de exces de zel. La fiecare partidă de fotbal și, mai nou, handbal sau hochei, din arsenalul fanilor nu lipsesc torțele, fumigenele și petardele.

Conform Legii nr.4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, spectatorii au următoarele obligații: să respecte cu strictețe măsurile stabilite de organizatori și forțele de ordine pe traseele de deplasare către/de la locurile de desfășurare a competițiilor și jocurilor sportive, în apropierea și în interiorul bazelor sportive. Deși, conform legii în vigoare, este interzis accesul pe stadioane cu fumigene, torțe și petarde, acestea rămân totuși elemente de bază ale spectacolului din tribune. Nici nu este foarte dificil pentru suporteri să păcălească forțele de ordine, în acest sens. Există locuri secrete, în arenă, dar și în imediata ei apropiere, unde materialele sunt depozitate cu câteva ore înaintea începerii meciului. Pe de altă parte, ușurința cu care poți confecționa artizanal o petardă va continua să le dea bătăi de cap jandarmilor care trebuie să asigure ordinea publică a manifestărilor sportive de gen.

În lumea fotbalului, în special, s-au importat mai multe concepte după care suporterii înrăiți își ghidează manifestările de susținere pentru echipa favorită. Voi încerca în cele ce urmează să vă explic la ce fac referire.

Dacă fenomenul "hooligans" a fost în permanență mediatizat și în presa națională cu ocazia confruntărilor dintre echipele autohtone și cele din Marea Britanie, fenomenul "ultras" este mai puțin cunoscut de publicul larg. La modul teoretic, între fenomenul "ultra" și vestiții hooligans nu există nicio legătură, deși mulți nu fac vreo diferență între cei doi termeni, iar violența de pe stadioane are la bază grupurile de hooligans. Totuși, în zona balcanică, dar și în țările exsovietice, cele două categorii au reușit să coexiste, transformându-se în "hooltras".

În România, fenomenul "ultra" a luat naștere imediat după 1989, însă dezvoltarea a început abia în anii 1995-1996. Primele grupări au luat naștere în galeriile cluburilor Steaua, Dinamo, Poli Timișoara, Universitatea Craiova și, mai târziu, Rapid. Chiar dacă mai toți se considerau ultrași, probabil și din cauză că aceste grupări se inspirau din coregrafiile suporterilor italieni, unele acțiuni, cum ar fi furtul steagurilor sau al fularelor, aparțin fenomenului "hooligan" ce a luat naștere și s-a dezvoltat în Marea Britanie, așa cum spuneam anterior. Ultrașii încearcă să mute spectacolul în tribune. Nu prin violențe, ci prin apelarea la coregrafii, care pot conține bannere, steaguri, fumigene sau torțe. Acest lucru exclude însă o confruntare cu adversarii. Acești suporteri încearcă să-și încurajeze într-un mod original echipa.
Spre deosebire de ultrași, grupările "hooligan" consideră că singurul mod prin care îți poți demonstra superioritatea față de adversar este să fii mai puternic fizic decât el.
Diferențele apar și la nivelul vestimentației. "Hooligans" renunță la orice fel de însemne ale propriului club în timpul meciurilor, folosesc steaguri de mici dimensiuni inscripționate cu numele echipei și nu cu însemnele unei grupări. Pentru aceste grupări, confruntarea violentă cu suporterii adverși este nelipsită. Prima luptă de acest fel din România a avut loc înaintea derby-ului Rapid - Steaua (2007), când nu mai puțin de 150 de fani ai celor două echipe au stabilit o întâlnire în zona Plaza România.

Diferențele dintre cele două fenomene sunt destul de clare. Totuși, există țări unde linia de hotar nu există, huliganii fiind cei care se ocupă de coregrafii, torciate etc. Dar acest lucru nu-i împiedică să se lupte cu adversarii sau forțele de ordine. În spațiul exiugoslav, suporterii fanatici nu-și proclamă victoria decât după o confruntare huliganică, ceea ce a făcut ca întotdeauna derby-urile Belgradului, Partizan - Steaua Roșie, să fie sângeroase. România începe din ce în ce mai mult să se înscrie pe acest culoar. La apariția fenomenului "ultra" pe teritoriul țării noastre, lucrurile nu erau foarte clare, diferențele neputând fi sesizate de suporterii români. De exemplu, în 1998, în peluza rapidistă a apărut gruparea Official Hooligans (OH), iar confuzia s-a accentuat pentru că OH nu a fost niciodată altceva decât o grupare "ultra".

Nu trebuie uitate incidentele de la meciul din Ghencea din 10 mai 1997, dintre Steaua și Dinamo, și nu din cauza celor petrecute pe teren, ci pentru evenimentele din tribune. Atunci, galeria "câinilor" a reușit să incendieze peluza în care se afla, pompierii reușind cu greu să stingă focul.

La nivel european, ultrașii au apărut la sfârșitul anilor '60. Fanii cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani se desprind de "clasicul spectator", ocupând sectoare ale tribunelor unde se vindeau bilete sau abonamente la prețuri reduse. Trebuie menționat că primii pași spre fenomenul "ultra" au fost făcuți în Italia, țară recunoscută și astăzi pentru spectacolul creat de "tifoși". La acea vreme, ultrașii se deosebeau de masa suporterilor, în primul rând prin identificarea propriului sector delimitat de unul sau mai multe steaguri cu numele și simbolul grupului, haine militare purtând însemne ale propriei echipe și prin înfățișarea paramilitară preluată de la organizațiile politice extremiste, un fenomen la modă în acea perioadă.

Anii '80 reprezintă momentul de creștere a grupărilor "ultra", unele facțiuni ajungând să beneficieze de aportul a mii de membri. Cel mai tragic eveniment s-a petrecut în 1985 la meciul Liverpool - Juventus din finala Cupei Campionilor Europeni, disputat pe stadionul Heysel din Bruxelles. Atunci, nu mai puțin de 39 de suporteri italieni au murit în urma confruntărilor cu fanii englezi. Acest lucru a dus la suspendarea cluburilor din Premiere League din cupele europene pe o perioadă de cinci ani.

Așa cum menționam anterior, cadrul legislativ menit să reglementeze manifestările violente ce au loc pe stadioane oferă forțelor de ordine capacitatea de a preîntâmpina o serie de incidente ce au loc la meciurile de fotbal în special. Totuși, aceste manifestări sportive nu se desfășoară în condițiile necesare pentru a garanta siguranța spectatorilor din tribune.

În acest sens, le solicit organelor însărcinate cu protecția cetățenilor și, în special, Jandarmeriei Române, să acționeze conform unui plan bine pus la punct pentru a se putea stopa fenomenele violente ce au loc în arenele sportive și pentru a preveni eventualele tragedii ce pot decurge din acestea. Iar o strategie eficientă a forțelor de ordine trebuie să includă și extinderea ariei cercetărilor anterior desfășurării întrecerilor sportive, prin verificarea respectivei locații, dar și a personalului angrenat în desfășurarea respectivelor manifestări.

Competițiile sportive trebuie să se desfășoare în limitele fair-play-ului, iar acest lucru trebuie transpus și în rândul suporterilor înfocați.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 23 august 2019, 19:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro