Sanda-Maria Ardeleanu
Sanda-Maria Ardeleanu
Sittings of the Chamber of Deputies of June 16, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.82/26-06-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 16-06-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 16, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.49 Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică intitulată "Așteptările noastre, drumurile noastre...";

 

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Așteptările noastre, drumurile noastre..."

Nu vreau să moralizez, nu vreau să culpabilizez. Mă întorc din nou către mine, întrebându-mă, în calitate de om politic, dar și de dascăl (umil profesor de lingvistică), de român, dar și de cetățean european, de femeie a prezentului, dar și a viitorului, prin copii și nepoți, cum aș putea defini orizontul de așteptare de astăzi al poporului meu.

Pornesc la analiză, luându-mi ca repere discursuri și unele sloganuri electorale de campanie: campania pentru alegeri parlamentare (noiembrie 2008) și campania pentru alegeri europarlamentare (iunie 2009).

Se poate observa că, spre deosebire de campania pentru alegerile parlamentare din toamna târzie a lui 2008, cea pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie a fost mai săracă în mesaje cu puternică forță persuasivă pentru cetățean. Să fie oare mult mai motivată clasa politică pentru alegerile interne?

Nu putem deocamdată concluziona că inconsistența discursivă a campaniei pentru europarlamentare a influențat hotărâtor rezultatul, dar am convingerea că este imposibil să-i faci pe români să se simtă europeni într-un timp atât de scurt ca cel ce include o precampanie și o campanie electorală. Conștientizarea românilor cu privire la apartenența lor europeană este un proces permanent, de lungă durată. Românul trebuie să simtă valorile europene la el acasă, iar aleșii din 7 iunie pentru Parlamentul European vor trebui să aducă în fiecare zi în România spiritual european.

Un alt reper pe care îl iau în considerare în această analiză de suprafață sunt faptele noastre în raport cu năzuințele noastre deoarece, se știe, drumul cel mai lung este cel de la vorbe la fapte. Și pentru că eșantionul de analiză este electoral, consider că și faptele despre care vorbesc trebuie să se afle în același context situațional: drumurile noastre către secțiile de votare în ziua votului. Aici, orizontul nostru de așteptare "se întunecă".

O prezență de 27,21% înseamnă, de fapt, lipsa unui orizont de așteptare. Cum vrem "să trăim mai bine" dacă nu știm ce să facem pentru asta? Da, ați înțeles, a merge la vot echivalează cu a face ceva pentru binele nostru, al tuturor. Cum putem oare să lăsăm să treacă această zi importantă pentru binele nostru fără a participa la decizia colectivă, cu dreptul înscris în Constituție de a o face? Nu este o consolare că în toată Europa e la fel, că absenteismul reprezintă o marcă a alegerilor pentru PE. Noi ne-am dorit să fim recunoscuți ca europeni. Ce facem acumpentru asta? Dar e adevărat că a fi european nu se învață nici în două luni, nici în doi ani, ci zi de zi, și trebuie să vrei să înveți.

La nivel european, rata medie de participare a fost de 43,39%, ceea ce înseamnă un absenteism record de 56,61%, potrivit ultimelor estimări ale Parlamentului European. Slovacia a înregistrat o rată de absenteism de 80,36%, dar participarea a fost totuși mai mare decât în 2004 (19,64% față de 16,97%).

Ca și în România (cu un absenteism de 72,79%), dezinteresul pentru acest scrutin a fost mare și în Lituania (absenteism de 79,19%), Slovenia (77,63%), Cehia (75%), și Polonia (71,6%). Absenteism ridicat și în Suedia, unde 65% dintre alegători nu au mers la vot, deși țara lor urmează să preia președinția semestrială a Uniunii Europene începând cu 1 iulie. Ungaria (63,72%), Portugalia (63,52%), Olanda (63,5%), Bulgaria (62,5%), Franța (59,95%), Finlanda (59,7%), Germania (57,8%), Austria (57,6%) si Estonia (56,8%) încheie lista țărilor unde absenteismul a fost mai mare decât media europeană.

Dragi colegi, am trecut de curând din societatea civilă în lumea politică. Am sentimentul că trăiesc pe alt continent. Și totuși, nu am părăsit țara, sunt tot printre români. Noul meu continent este cel în care mă obligă să locuiesc vecinii mei, prietenii mei (dacă mai am), colegii și rudele mele. Sunt pe "continentul neîncrederii în oameni", al "neîncrederii totale în omul politic".

Acum investigația socio-lingvistică și socio-politică mă conduce către o nouă întrebare: ce e de făcut? Cred că obligativitatea prezentării la vot este răspunsul. În prezent, votul obligatoriu se practică în 32 de țări. În Uniunea Europeană, cetățenii sunt obligați să se prezinte la urne în Belgia, Grecia, Cipru, Italia, Luxemburg și Franța (doar pentru Senat). Sancțiunile pentru cei care "chiulesc" diferă de la țară la țară. În Belgia, de exemplu, ești privat de anumite drepturi civile dacă nu votezi cel puțin la patru alegeri într-o perioadă de 15 ani, obligativitatea votului fiind prevăzută de Constituție la art. 62. ("votul este obligatoriu și secret"). În Grecia, dacă nu votezi, vei avea probleme să obții pașaport sau carnet de conducere, iar în Italia va fi mai greu să găsești un loc la grădiniță pentru copilul tău.

După cum se poate observa, obligativitatea exprimării votului a fost instituită de state cu o puternică tradiție democratică, cultură civică și un model social și economic demn de importat de către țara noastră.

Legislația electorală actuală nu prevede obligativitatea prezenței la vot a cetățenilor români cu drept de vot. Alegerile ce nu de mult s-au încheiat ne-au demonstrat încă o dată că simțul civic și al interesului public față de alegeri se diminuează simptomatic.

Consider că obligativitatea votului în România ar veni în sprijinul consolidării tradiției democratice în țara noastră. De asemenea, tema recurentă privind fraudarea alegerilor ar deveni lipsită de obiect, dacă prezența alegătorilor la urne ar fi obligatorie. Acestea ar fi doar o parte din rațiunile pentru care susțin propunerea legislativă privind obligativitatea exprimării votului cetățenilor români cu drept de vot. Este vorba despre proiectul de lege nr. 380 din anul 2006.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 24 august 2019, 10:32
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro