Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 2009

	1.	Declaraþii politice ºi intervenþii ale deputaþilor:

		ªedinþa a început la ora 8,30. Lucrãrile au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor.
		Doamna Daniela Popa: Bunã dimineaþa, stimaþi colegi. Deschidem ºedinþa consacratã declaraþiilor politice. În mod normal, trebuia sã începem cu reprezentanþii Opoziþiei. Nu sunt în salã. Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul Gheorghe Ciobanu, nu este în salã. Sanda-Maria Ardeleanu, nu este. Domnul Constantin Dascãlu. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Constantin Dascãlu: Guvernul României a aprobat, la 4 martie 2009, o ordonanþã de urgenþã care priveºte creºterea performanþei energetice a blocurilor de locuinþe. Mai exact, se urmãreºte izolarea termicã a blocurilor construite dupã proiecte elaborate între anii 1950-1990, mãsura având ca scop reducerea consumului de energie pentru încãlzirea blocurilor de locuinþe ºi implicit a costurilor. Atunci când a fost conceputã ordonanþa de urgenþã privind creºterea performanþei energetice a blocurilor de locuinþe nu s-a realizat cã libertatea lãsatã coordonatorilor locali de a prelua sau nu, parþial sau integral, cheltuielile lucrãrilor de intervenþie corespunzãtoare cotei de 20% ce revine asociaþiei de proprietari în cauzã, nu rezolvã problema fundamentalã a programului, care este reprezentatã de lipsa banilor proprietarilor, a celor care locuiesc în aceste apartamente. În multe apartamente locuiesc persoane cu venituri modeste, cãrora contribuþia menþionatã nu le este chiar la îndemânã. ªi, din acest motiv, de exemplu, în Craiova, doar 30 de imobile din 3.117, câte existã, au ºanse reale sã prindã o lucrare de reabilitare exterioarã în acest an. Astfel, pentru ca programul sã aibã un mai mare succes, propun legiuitorului luarea în considerare a reducerii contribuþiei asociaþiilor de proprietari pentru reabilitarea blocurilor de la 20% la 5-10%, în cazul în care, printr-o anchetã socialã, rezultã cã proprietarii apartamentelor respective nu pot susþine aceastã contribuþie. Consider cã astfel pot fi îndeplinite obiectivele generoase urmãrite de aceastã ordonanþã de urgenþã, dintre care citez: reducerea costurilor de întreþinere cu încãlzirea; diminuarea efectelor schimbãrilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã; creºterea independenþei energetice, prin reducerea consumului de combustibil utilizat la prepararea agentului termic pentru încãlzire; ameliorarea aspectului urbanistic al localitãþilor; susþinerea creºterii economice ºi contracararea efectelor negative pe care criza financiarã internaþionalã actualã le poate avea asupra sectorului energetic ºi al construcþiilor, inclusiv prin utilizarea resurselor energetice naþionale; degrevarea bugetului statului de cheltuielile cu combustibilul utilizat; reducerea cheltuielilor cu întreþinerea blocurilor de locuinþe prin reducerea facturilor de încãlzire; susþinerea operatorilor economici din domeniul construcþiilor ºi crearea de noi locuri de muncã. Mulþumesc.
		Doamna Daniela Popa: Mulþumesc, domnule deputat.
		Din partea Grupului parlamentar al UDMR. Opoziþia este în salã. Domnul deputat Domnul Edler András György. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Edler András György: Bunã dimineaþa! Declaraþia mea politicã se intituleazã "Ministerul Finanþelor: cãlãul micilor întreprinzãtori". Zilele trecute am avut un schimb de scrisori cu domnul ministru de finanþe Gheorghe Pogea, pe tema impozitului minim stabilit prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.34/2009 ºi a impactului acestuia asupra microîntreprinderilor. Interpelarea purtând numãrul de înregistrare 688A/2009 a avut drept scop atragerea atenþiei domnului ministru asupra faptului cã prin introducerea impozitului minim, unii întreprinzãtori, ºi anume cei care îºi desfãºoarã activitatea sub forma unor microîntreprinderi ºi realizeazã o cifrã de afaceri anualã de pânã la 140.000 lei, sunt discriminaþi, având în vedere cã plãtesc un impozit mai mare decât cel stipulat de lege. Astfel, pentru aceºti întreprinzãtori impozitul minim este de fapt un supraimpozit. Întrebarea mea, formulatã cãtre domnul ministru, era clarã ºi punctualã, rugându-l sã-mi precizeze dacã este în cunoºtinþã de cauzã ºi ce mãsuri preconizeazã a lua pentru remedierea acestei situaþii. În rãspunsul sãu, reprezentantul Ministerului de Finanþe susþine cã motivul introducerii impozitului minim este o analizã a datelor fiscale din 2007, din care rezultã cã unii contribuabili nu ar fi plãtit impozit pentru cã ar fi înregistrat pierderi. Sã ne oprim puþinaici... Întrebarea mea s-a referit la microîntreprinderi, deci consider cã rãspunsul primit se referã la acelaºi subiect. În consecinþã, reprezentantul Ministerului de Finanþe ar fi trebuit sã ºtie cã microîntreprinderile plãtesc impozit pe cifra de afaceri, deci indiferent cã sunt sau nu sunt în pierdere, indiferent de cât de mari sunt cheltuielile lor, ei vor plãti impozit dacã au realizat venituri. Oare este vorba de incompetenþa celor de la minister sau se urmãreºte, cu bunã ºtiinþã, manipularea informaþiilor pentru atingerea unor scopuri obscure, potrivnice interesului general? Reprezentantul Ministerului de Finanþe îºi continuã scrisoarea prin a sugera cã micii întreprinzãtori care îºi desfãºoarã activitatea sub forma microîntreprinderii ºi care se considerã presaþi fiscal de aceastã supraimpozitare pot opta pentru alte forme antreprenoriale, cum ar fi persoanã fizicã autorizatã sau întreprindere individualã. La un astfel de rãspuns se pune din nou întrebarea: este vorba despre incompetenþa reprezentantului Ministerului de Finanþe sau este o abordare cinicã a subiectului pus în discuþie? Mã întreb dacã cei de la minister ºtiu ce înseamnã trecerea de la o formã antreprenorialã la alta. ªtiu oare ce costuri implicã acest lucru? Eu am fãcut un calcul ºi am ajuns la un cost minim de 2.500 lei. Acesta este numai costul administrativ ce cuprinde remunerarea lichidatorului ºi taxele de la Registrul Comerþului, fãrã sã luãm în calcul costurile generate de transferul activelor. Acestea din urmã înseamnã impozit suplimentar ºi t.v.a., care în cazul unor active de bazã, cum ar fi un autoturism, nici nu poate fi dedus, tot ca urmare a mãsurilor "stimulative" stabilite de Guvernul PSD+PC+PD-L în urma analizelor laborioase ale celor de la Ministerul de Finanþe. ªi dupã toate cele arãtate mai înainte oare mai conteazã pentru dânºii faptul cã sugestia lor se adreseazã tocmai unei categorii de întreprinzãtori de subzistenþã, care nu genereazã niºte averi fabuloase, ci se rezumã la a realiza un venit minim din care îºi pot susþine familia ºi eventual un numãr de 1-2 angajaþi? Orice om cu o pregãtire minimã economicã îºi poate da seama cã OUG nr. 34/2009 reprezintã "condamnarea la moarte" a acestor mici întreprinzãtori, dar se pare cã pentru Ministerul de Finanþe niciun argument logic nu-ºi mai are rostul, având în vedere cã personalul de conducere pus acolo pe criterii politice executã o sarcinã de partid de importanþã maximã. Ei trebuie sã stoarcã, în cel mai scurt timp ºi indiferent de sacrificii, cât mai mulþi bani de la contribuabili, pentru a putea asigura banii necesari satisfacerii clientelei politice a coaliþiei guvernamentale ºi alimentãrii vistieriei acestora. Graba e mare având în vedere cã se apropie alegerile prezidenþiale, iar partenerii de guvernare ºtiu cã aceastã monstruoasã coaliþie nu va supravieþui acestor alegeri. Singura problemã este cã prin aducerea la îndeplinire a acestor sarcini de partid, Ministerul de Finanþe se transformã, cu bunã ºtiinþã, în cãlãul micilor întreprinzãtori. Vã mulþumesc.
		Doamna Daniela Popa: Mulþumesc, domnule deputat.
		Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Dorel Covaci. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Dorel Covaci: Bunã dimineaþa! Doamna preºedinte, Stimaþi colegi, Administraþiile publice locale ºi-au dorit întotdeauna o descentralizare realã pentru rezolvarea intereselor colectivitãþilor locale pe care le reprezintã. Autonomia localã, descentralizarea se poate realiza îndeplinindu-se cumulativ douã condiþii: autonomia administrativã ºi autonomia financiarã. Dacã prima condiþie poate fi îndeplinitã mai uºor printr-un transfer al puterii de decizie de la autoritãþile publice centrale la cele locale, prin acte normative ce prevãd expres aceastã situaþie, lipsa fondurilor bãneºti face ca a doua condiþie a autonomiei locale sã nu fie îndeplinitã, ducând astfel la o autonomie localã relativã. Orice sarcinã datã în atribuþiile autoritãþilor locale, fãrã o acoperire financiarã, poate duce la compromiterea ideii de autonomie localã. Cunoaºtem faptul cã pentru întocmirea bugetelor locale, trebuiesc respectate câteva principii, precum: principiul consultãrii cetãþenilor, principiile bugetare al universalitãþii, al transparenþei ºi publicitãþii, al unitãþii monetare, al anualitãþii bugetului, al specializãrii bugetare, al echilibrului, al proporþionalitãþii, precum ºi alte principii, importante fiind principiul solidaritãþii ºi autonomiei locale financiare. Aceste douã principii amintite, al solidaritãþii ºi al autonomiei financiare, creeazã responsabilitãþi majore, atât pentru autoritãþile centrale, cât ºi pentru autoritãþile locale, pentru constituirea fondurilor, repartizarea ºi cheltuirea acestora. Consider cã trebuie acordatã atenþie stabilirii corecte a taxelor ºi impozitelor locale, astfel ca patrimoniul public ºi privat al comunitãþilor locale sã fie folosit în interesul lor. Poate cã dacã societãþile comerciale de electricitate, de telefonie, de gaz ºi altele asemãnãtoare ar plãti în totalitate folosirea patrimoniului comunitãþilor locale ºi nu ar folosi fãrã platã diferitele servicii ale acestor comunitãþi locale aceasta face ca multe din primãrii sã nu fie întrerupte de la serviciul de telefonie, de apã ºi curent ºi ar putea mai uºor rezolva cazurile sociale. Este ºi de datoria noastrã, a parlamentarilor, de a propune ºi adopta o legislaþie corectã, pentru a nu prejudicia administraþiile locale ºi comunitãþile locale, pentru cã aºa cum spuneam, fãrã fonduri bãneºti, autonomia localã rãmâne doar o dorinþã neîmplinitã. Vã mulþumesc.
		Doamna Daniela Popa: Mulþumesc, domnule deputat.
		Din partea aceluiaºi grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Cãtãlin Cherecheº. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Cãtãlin Cherecheº: Mulþumesc, doamna preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Declaraþia mea politicã de azi se intituleazã "Despre intelectuali ºi filozofi". Trãim o vreme în care se discutã mult despre intelectuali ºi... filozofi. Începând cu ºeful statului ºi terminând cu înºiºi intelectualii ºi filozofii. Nu ºtiu dacã domniile voastre v-aþi gândit sã definiþi aceºti termeni. Nici dacã aþi adus vreodatã un elogiu acestei categorii, numite cândva pãturã socialã. Deºi esenþa intelectualului cred cã este individualitatea. ªtiu însã cã termenii trebuie sã includã culturã, ºtiinþã de carte, rafinament, generozitate, nobleþe înnãscutã, umanism, umor, respect pentru valoare. Când te gândeºti la oameni cu astfel de calitãþi, þi se pare ºi mai monstruoasã ura lumii româneºti împotriva intelectualilor ºi... filozofilor, o urã cu atât mai accentuatã cu cât aceºtia sunt din ce în ce mai puþini. E uluitor sã vezi cum a evoluat cuvântul intelectual dupã 1990. Au fost mai întâi mineriadele, în care cei care pãreau a fi intelectuali au fost bãtuþi în plinã stradã, unii ameninþaþi chiar cu moartea. Mai nou îl vedem deranjat de prezenþa filozofilor pe însuºi ºeful statului. Sã fie aceasta teama de implicare a oamenilor notorii, care au ceva de spus în viaþa civicã ºi politicã? Preºedintele criticã excesul de "filozofi" pe care îl produce ºcoala româneascã, în detrimentul unor meserii, precum cele de ospãtar, tinichigiu sau mecanic auto, aflate pe cale de dispariþie. Iar "filozofii" spun cã asta e gândirea unui activist de partid. Mi-e greu sã înþeleg cum s-a ajuns sã nu ne mai placã oamenii care, în orice domeniu al cunoaºterii, duc lucrurile mai departe, sunt creativi ºi deschizãtori de drumuri. ªi-1 agreãm pe cel care parcurge lucrurile cunoscute, ºtiute. Iar în acest nou sens, avem prea puþini filozofi... Avem, în schimb, mulþi "tinichigii", mulþi oameni care nu reuºesc sã treacã dincolo de cãile cunoscute. Domnul Traian Bãsescu s-a arãtat îngrijorat cã nu mai existã ºcoli care sã pregãteascã mecanici ºi tinichigii auto, meserii care ar avea un deficit de forþã de muncã în România, cã nu facem ce trebuie, ci facem filozofi. Cu corecþia ulterioarã, cã în loc de filozofi a vrut sã spunã... tâmpiþi. Ce ne facem, doamnelor ºi domnilor colegi, cu atâtea prejudecãþi stupide: oamenii muncii contra intelectualilor; mitul vârstei de aur a învãþãmântului, presupus bun cândva; doar munca fizicã e muncã adevãratã; ºcoala vieþii, sã ºtii sã te descurci, e mai importantã decât educaþia formalã. Ce avem de fãcut ca sã nu lãsãm impresia cã trãim în epoca educaþiei copy&paste sau referate.ro. Iar dacã acestea sunt fãcute de "tinichigii" sau "ospãtari" ce ne facem cu viitorul? Vã mulþumesc.
		Doamna Daniela Popa: Mulþumesc mult, domnule deputat.
		Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Graþiela Gavrilescu. Nu este. Iau în ordinea înscrisã pe listã. Doamna deputat Lucia-Ana Varga. Vã rog, aveþi cuvântul.
		Doamna Lucia-Ana Varga: Mulþumesc. Declaraþia mea politicã de astãzi se numeºte "Incompetenþa costã vieþi, domnule ministru al mediului!" Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimaþi colegi, Cu tristeþe trebuie sã vã atrag atenþia cã, în acest sfârºit de sãptãmânã, lipsa de competenþã, de viziune ºi de mãsuri a actualului Guvern a fost plãtitã cu viaþa de cãtre o adolescentã nevinovatã din judeþul Bihor. O fatã în vârstã de 13 ani a murit, iar sora ei este internatã în spital, dupã ce cãruþa în care se aflau împreunã cu bunicii a fost luatã de o viiturã, duminicã dupã-amiazã, în apropiere de localitatea Felcheriu, din judeþul Bihor. Mã întreb ce fãcea domnul ministrul al mediului în aceastã perioadã, având în vedere cã Ministerul Mediului nu a emis niciun fel de avertizare meteorologicã sau hidrologicã. Domnule ministru, nu este pentru prima datã când vã atrag atenþia de la aceastã tribunã cã lipsa asumãrii guvernãrii ºi lipsa unor mãsuri ºi acþiuni din partea dumneavoastrã vor avea consecinþe deosebit de grave. V-am interpelat, domnule ministru, atrãgându-vã atenþia cã lucrãri de apãrare împotriva inundaþiilor deosebit de importante au fost stopate. În dispreþ faþã de prevederile constituþionale nu aþi rãspuns interpelãrii mele, dar nici nu aþi luat mãsurile necesare pentru remedierea situaþiei din teritoriu. Am constatat în timpul deplasãrilor în colegiul în care am fost aleasã cã au fost oprite lucrãrile de amenajare a Criºului Repede, a vãilor Borodului, Dobricioneºti, Bistra ºi Cuzap, ºi cã în cazul unor debite mari, gospodãriile din aceste localitãþi, în special din Dobricioneºti ºi din Bistra, riscã sã fie inundate. Totodatã, lucrãrile începute în localitãþile Vadu Criºului, Bratca ºi Borod riscã sã fie distruse de viituri, deoarece de ºase luni de zile nu s-au alocat fonduri pentru finalizarea lor. Nici pânã la aceastã orã, nu existã o poziþie oficialã a ministerului pe care îl conduceþi cu privire la stoparea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaþiilor din Bihor, aºa cum v-am solicitat încã din luna aprilie. Nici pânã la aceastã orã nu existã o poziþie oficialã a ministrului mediului cu privire la lipsa unei avertizãri meteo pentru ziua de duminicã 28 iunie, deºi, repet, o adolescentã nevinovatã din judeþul Bihor de numai 13 ani a murit. Vã cer, domnule ministru, sã fiþi responsabil, sã continuaþi lucrãrile de apãrare împotriva inundaþiilor începute de guvernul liberal pentru a limita pierderile de vieþi omeneºti ºi distrugerile materiale provocate de furia naturii. Altfel veþi rãmâne în memoria cetãþenilor drept un ministru "limitat" doar la problemele locale ale Constanþei. Vã mulþumesc.
		Doamna Daniela Popa: Mulþumesc, doamna deputat.
		Urmeazã Grupul parlamentar al PD-L ºi invit la microfon pe domnul deputat Cornel Ghiþã. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Cornel Ghiþã: Mulþumesc, doamna preºedinte. Stimaþi colegi, Tema declaraþiei mele politice de astãzi este urmãtoarea: "Salarizarea unicã pentru personalul ale cãrui salarii sunt plãtite din fonduri publice, mãsurã a echitãþii sociale. Declaraþia mea de astãzi priveºte proiectul de Lege pe care Guvernul îl propune pentru toate categoriile de personal plãtite din fonduri publice. Sãptãmâna trecutã, în ºedinþa de Guvern din 24.06.2009 s-a fãcut o primã citire a acestui proiect, care acum se tot discutã cu sindicatele. Având în vedere informãrile pe care grupul de lucru le-a fãcut cãtre Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã din cadrul Camerei Deputaþilor, consider cã principiile ce au stat la baza elaborãrii legii au fost reale ºi obligatorii, având în vedere criza economicã mondialã care se amplificã pe zi ce trece ºi care afecteazã ºi România. Salariile mici, existente în prezent, nu vor scãdea, ba mai mult, unele chiar vor creºte. Majoritatea sporurilor se vor include în salariul de bazã, iar cele ce vor fi aplicate separat nu vor depãºi procentul de 30%. Raportul între salariul de bazã minim pe economie ºi salariul de bazã maxim existent în economia româneascã este stabilit ca raport de 1 la 15, 1 reprezentând salariul minim pe economie. Astfel, salariul de bazã minim pe economie va deveni principalul element de calcul al câºtigului salarial. Implementarea legii va începe cu 01.01.2010 ºi în funcþie de evaluãrile financiare fãcute de Ministerul Finanþelor asupra proiectului de lege ºi a implicaþiilor financiare pe ani ºi pe exerciþiul bugetar, cu privire la modul de aplicare, se va decide forma optimã de aplicare etapizatã a acesteia. În România, inechitatea salarizãrii a fost posibilã prin presiunea creatã de unele grupuri socio-profesionale ºi apariþia legilor speciale ºi a sporurilor fanteziste. Avem obligaþia ca în acest moment de crizã mondialã, sã dãm românilor o scarã salarialã coerentã, sã relansãm în România un sistem de valori european în domeniul muncii, astfel ca în curând sã putem definitiva ºi legea unitarã a pensiilor. În acest context fac un apel ferm cãtre ministrul muncii, domnul Marian Sârbu, sã fie categoric în gestionarea acestui proces, sã nu facã concesii în negocierile cu sindicatele. Mã vãd obligat, domnule ministru, sã vã atrag atenþia cã trebuie sã finalizaþi favorabil voinþa politicã declaratã a acestui Guvern, din care cu onor faceþi parte, cã avem oportunitatea sã rezolvãm o problemã de fond a societãþii româneºti ºi sã ne ridicãm la nivelul aºteptãrilor salariaþilor bugetari. Cu respect colegial, vã informez, domnule ministru, cã noi, cei din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, am fost dezamãgiþi de modul firav de colaborare ºi sunt convins cã puteam sã aducem un aport consistent la elaborarea acestei legi, dacã atenþia dumneavoastrã nu ne-ar fi ocolit. În speranþa unei mai bune colaborãri pe viitor, vã asigur domnule ministru, de tot sprijinul meu ºi, anticipând, ºi de cel al colegilor mei din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Vã mulþumesc.
		Doamna Daniela Popa: Mulþumesc, domnule deputat.
		Invit la microfon pe domnul deputat Valerian Vreme, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Valerian Vreme: Mulþumesc, doamna preºedinte. Doamnã preºedinte, Dragi colegi, Declaraþia mea politicã de astãzi se numeºte "În loc de bilanþ". Vine sã facã un scurt bilanþ a ceea ce am parcurs noi, cei mai noi în Parlamentul României ºi, totodatã, sã facem pentru cei care ne-au ales anumite promisiuni ºi sã ne þinem de ele. Astãzi încheiem prima sesiune din legislatura 2008-2012. pentru mulþi dintre noi, acest an parlamentar a fost întâiul. Ca începãtor, îmi permit sã apreciez munca de parlamentar ca fiind, printre altele, ºi o muncã birocraticã, supusã regulamentelor ºi cutumelor, uneori descurajantã, dar întotdeauna provocatoare. Am învãþat, pe lângã alte practici, ce înseamnã puterea politicã a grupului parlamentar din care provii. Mulþi dintre noi, aºa cum spuneam, ne aflãm la prima experienþã de acest fel, unii dintre noi am reuºit foarte repede sã ne familiarizãm cu munca în comisii, în grupuri parlamentare, cu activitatea din plen. ªi mai mulþi dintre noi au depus proiecte ºi amendamente legislative. Dacã pânã acum noi, cei nou intraþi în Parlament, am avut o oarecare scuzã, lipsa experienþei parlamentare, necesitatea adaptãrii ºi deprinderii procedurilor legislative ºi a regulamentelor Camerei, din sesiunea pe care o începem la toamnã nimic nu ne va mai scuza lipsa de acþiune, în general. România se confruntã, ca ºi celelalte þãri, cu o puternicã crizã economicã. Puterea legislativã ºi puterea executivã sunt probabil instituþiile de la care românii ridicã, pe bunã dreptate, cele mai multe pretenþii ºi din partea cãrora au cele mai multe aºteptãri de ordin pragmatic. O colaborare pe proiecte de legi, între Parlament ºi Guvern poate însemna ºi depãºirea unor practici exersate de mai toate guvernele post-decembriste. Guvernul din care Partidul Democrat Liberal face parte, un guvern puternic, cu o majoritate parlamentarã explicitã, are datoria sã guverneze în termenii dictaþi de Constituþie. Executivul se aflã în fruntea administraþiei, însã activitatea Legislativului joacã un rol esenþial: activitatea legislativã cuprinde ºi legile care dau administraþiei structura, scopurile ºi mijloacele. Dragi colegi, Chiar dacã au fost momente neplãcute pentru mulþi dintre noi, când ni s-a cerut sã votãm pentru crearea unei comisii care sã ancheteze pe propriii noºtri colegi, grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a acþionat coerent ºi unitar, nu s-a retras din faþa responsabilitãþilor ce-i revin. Desigur, nu la fel au stat lucrurile cu un alt grup politic parlamentar. Însã Partidul Democrat Liberal ºi-a propus de la bun început ca suspiciunile ºi acuzele de corupþie sã nu apuce sã se lipeascã de partidul nostru. Partidul Democrat Liberal a votat fãrã ezitare pentru alcãtuirea unei comisii de anchetã parlamentarã care sã cerceteze faptele unui ministru aparþinând Partidului Democrat Liberal. Parlamentul nu trebuie sã fie un scut pentru cei care au de dat explicaþii în faþa legii. Ei nu sunt vinovaþi, conform legii, pânã la finalizarea anchetei ºi judecarea acestor fapte de o comisie de judecatã, însã un parlamentar are obligaþia, mai mult decât oricine, sã nu se opunã începerii unor asemenea anchete. Datoria noastrã este sã îi reprezentãm pe cei care ne aleg, sã facem legi bune, neechivoce, pe care trebuie sã le respectãm noi înºine, înaintea tuturor! Stimaþi colegi, Permiteþi-mi sã vã mulþumesc pentru atenþia pe care aþi acordat-o declaraþiei mele politice, dar în primul rând, pentru colegialitatea de care aþi dat dovadã în acest an parlamentar ºi sper cã, din toamnã, începând cu cea de-a doua sesiune a acestui mandat, activitatea ºi munca noastrã se vor vedea ºi mai bine, în spaþiul legislativ, în comunitãþile pe care le reprezentãm ºi, automat, în nivelul socio-economic ºi cultural al acestei þãri. Vã mulþumesc. Sã ne revedem cu bine la toamnã! Vã mulþumesc, doamna preºedinte.
		Doamna Daniela Popa: ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.
		Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Cristian Rizea. Vã rog, domnule deputat, aveþi cuvântul.
		Domnul Cristian Rizea: Vã mulþumesc, doamna preºedinte. Tema declaraþiei mele politice de astãzi se intituleazã "Sala de sport din Brãila are nevoie de reabilitare" Doamnelor si domnilor deputaþi, Ministrul Tineretului ºi Sportului, doamna Monica Iacob- Ridzi, declara înainte de validarea sa în funcþie, în 20.12.2008, cã prima sa mãsurã în calitate oficialã va fi implementarea proiectului "Pregãtiþi pentru Europa", care se referã la absorbþia fondurilor europene pentru tineri ºi sportivi de performanþã. Domnia sa preciza atunci cã: "La aproape doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeanã, absorbþia fondurilor existente pentru programele pentru domeniul tineret ºi sport este aproape egalã cu zero". Dupã ce comisiile pentru învãþãmânt ale Parlamentului i-au dat doamnei Ridzi aviz favorabil, în urma audierii la comisie, proaspãta ministresã a anunþat: "Este marea mea provocare, aceea de a-i ajuta pe tineri sã absoarbã aceste fonduri europene ºi am convingerea cã acest lucru se va putea realiza în cel mai scurt timp". Am simþit nevoia sã fac acest recurs la memorie, întrucât ceea ce se întâmplã acum în ministerul amintit nu are nicio legãturã cu declaraþiile doamnei Ridzi. Pânã la aceastã orã, Parlamentul a primit doar tãcerea dispreþuitoare a ministrului în cauzã ºi anunþul cã de acest scandal se va ocupa DNA. Sã sperãm cã instituþiile abilitate ne vor lãmuri cum au fost risipiþi cei 628.000 de euro pentru Ziua Tineretului. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Constat cu surprindere neconcordanþe flagrante între prioritãþile doamnei ministru ºi agenda realã a domniei sale. Potrivit programului de guvernare, obiectivele prioritare ale Ministerului Tineretului ºi Sportului se referã la construcþia unui sistem de securitate socialã activã pentru tineri, sprijinirea angajãrii acestora în conformitate cu specializãrile obþinute pentru stoparea exodului forþei de muncã tinere ºi specializate din þarã ºi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a acestei forþe de muncã. Niciunul dintre aceste obiective nu par a fi de interes pentru conducerea Ministerului Tineretului ºi Sportului. În schimb, mass-media face referire la afacerile familiei Ridzi ºi la acuzele apãrute în legãturã cu folosirea a 500.000 de euro, din cei 628.000 din bugetul Ministerului Tineretului ºi Sportului, pentru a-i pune garanþie de participare la o licitaþie în Petroºani. Licitaþia se referã la montarea unei telegondole în Masivul Parâng, ºi care ar fi de fapt decorul în spatele cãruia se pune la cale un tun de 86 milioane de euro. Aceste informaþii au apãrut în data de 23.06.2009, pe site-urile "Ziare.ro" ºi "Jurnalul.ro", în urma unui comunicat al liderului PSD - Deva, Vasile Cosmin Nicula. De asemenea, nu am vãzut vreun raport al ministerului referitor la finanþãrile europene obþinute pentru tineri; nu se ºtie care sunt proiectele de investiþii derulate de Ministerul Tineretului ºi Sportului, ºi care este cuantumul total al sumelor cheltuite de minister din fonduri publice pe programe pentru tineret. Îi solicit doamnei Ridzi sã revinã la prioritãþile programului de guvernare ºi la transparentizarea acþiunilor ministerului. În acest context, îi propun sã aloce sumele necesare reabilitãrii Sãlii Polivalente din Brãila, având în vedere rezultatele strãlucite obþinute de echipa de handbal feminin Handbal Club "Dunãrea" - Brãila, care va juca în aceastã toamnã în Cupa cupelor.
		Doamna Daniela Popa: Mulþumesc, domnule deputat.
		În continuare, îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Aveþi cuvântul, domnule deputat.
		Domnul Vasile Mocanu: Mulþumesc, doamna preºedinte, Stimaþi colegi, Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o: "Potop în judeþul Iaºi". Vremea continuã sã fie extrem de capricioasã în Moldova. Pe data de 25 iunie a.c., o furtunã de numai 15 minute a provocat un veritabil dezastru în orãºelul Târgu Frumos, ºi în ºapte dintre comunele din apropiere. Într-un bilanþ încã provizoriu, date fiind urmãrile extrem de severe ale potopului, dezastrul s-a soldat cu pagube de zeci de milioane de lei noi. Din fericire, nu am avut victime. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã (ISU), acoperiºurile ºi ferestrele a peste 400 de case din zonã au fost distruse. De asemenea, mai mult de 250 de maºini au fost avariate, de la tabla îndoitã, pânã la parbrize crãpate sau sparte. Pagubele au fost provocate atât de grindinã, cât ºi de crengile de copaci, care au fost rupte de vântul foarte puternic. Numai în ceea ce priveºte culturile agricole, pierderile au fost estimate la peste 100 de miliarde de lei vechi. Grindina mare, cât un ou de gãinã, a compromis peste 5.000 ha., cea mai afectatã zonã fiind comuna Strunga, unde au fost distruse 2.653 ha., valoarea pagubelor fiind de aproximativ 2,19 milioane de lei. Grindina a fãcut dezastru ºi în localitatea Ion Neculce, unde totalul suprafeþelor afectate a însumat 1.642 ha., în oraºul Târgu Frumos cu peste 1.200 ha. compromise, ºi în comuna Scobinþi cu peste 500 ha. distruse. Printre culturile care nu au rezistat furiei naturii au fost cele de floarea soarelui, porumb, grâu ºi rapiþã. Pagube importante s-au semnalat ºi la viile ºi livezile din zonã. Din fericire, pot spune cã mobilizarea autoritãþilor locale a fost exemplarã. Detaºamentele Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã au intervenit imediat în oraºul Târgu Frumos, pentru a debloca circulaþia, care a avut de suferit din cauza crengilor cãzute pe carosabil. De asemenea, reprezentanþii Direcþiei pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã (DADR) au sosit imediat la faþa locului pentru a stabili suprafeþele agricole afectate. În plus, au fost alcãtuite - la nivelul primãriilor, oraºul Târgu Frumos, comunele Ion Neculce, Strunga, Cotnari, Balº - comisii de evaluare a pagubelor. Ne-am dori foarte mult ca ºi intervenþia Guvernului sã fie la fel de promptã. Oamenii au nevoie în continuare de ajutor, de despãgubirile legale, dar ºi de ceva mai mult atenþie din partea autoritãþilor centrale. Când vremea este urâtã, nu este obligatoriu ca ºi vremurile sã fie rele. Vã mulþumesc.
		Doamna Daniela Popa: Vã mulþumesc, domnule deputat.
		Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe doamna deputat Diana Tuºa. Vã rog, doamna deputat, aveþi cuvântul.
		Doamna Diana Adriana Tuºa: Mulþumesc, doamna preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o: "Câþi oameni mai trebuie sã moarã pentru ca statul sã se trezeascã?". Deºi suntem la declaraþii politice, aº fi dorit ca subiectul, asupra cãruia atrag atenþia astãzi, sã primeascã un rãspuns din partea celor abilitaþi. Din pãcate, sfârºitul sesiunii parlamentare nu mai permite acest lucru. Prin urmare, mã vãd nevoitã sã vã expun o problemã de o deosebitã importanþã în acest cadru, sperând, în acelaºi timp, ca autoritãþile în drept sã acþioneze ºi fãrã a fi interpelaþi sau întrebaþi, ci doar atenþionaþi. Sâmbãta trecutã, un muncitor a murit dupã ce un mal de pãmânt s-a prãbuºit peste el. Tânãrul avea doar 21 de ani. Era din judeþul Teleorman ºi muncea pe un ºantier, în Capitalã, de peste un an. Un al doilea muncitor, în vârstã de 30 de ani, care se afla într-o zonã mai sigurã la momentul producerii accidentului, a fost salvat ºi transportat de urgenþã la Spitalul Elias. Accidentul de muncã s-a produs pe un ºantier din zona Casa Presei, lângã pavilioanele Romexpo. În urmã cui exact o lunã, alþi trei muncitori au murit în aceleaºi condiþii, pe ºantierul de la Pasajul Bãneasa. Au fost îngropaþi de vii, într-un ºanþ de ºase metri adâncime, sub tone de pãmânt. ªi, în acel caz, pereþii ºanþului nu erau asiguraþi. Atunci când vine vorba de responsabili, cel mai simplu este sã se arunce vina pe legislaþie. Legislaþia în vigoare este insuficientã, este neactualizatã, legislaþia este de vinã pentru creºterea alarmantã a numãrului accidentelor de muncã. La fel de simplu ºi la fel de des invocatã, pentru a justifica numãrul mare al accidentelor de acest gen, este responsabilitatea executanþilor, prin persoanele însãrcinate cu bunul mers al lucrãrilor, fie ei diriginþi de ºantier, ºefi de echipã, supraveghetori. Dar, sã nu ne ascundem dupã deget; Cauza realã este cu totul alta. Cu toþii cunoaºtem, în mare, cel puþin, cum se obþin autorizaþiile pe ºantier ºi cum se organizeazã în practicã acestea. Un haos ce se vrea organizat! La fel cum se obþin autorizaþiile, aºa continuã ºi lucrãrile. Dacã eºti atent ºi cotizezi cât trebuie ºi unde trebuie, nu te deranjeazã nimeni. Atunci de ce sã ne mai mirãm cã întâmplãri tragice au loc cu o frecvenþã din ce în ce mai mare. Doar în anul 2008, în România, aproximativ 331 de oameni au murit în urma unor accidente de muncã, în timp ce alþi 4.261 au fost rãniþi. Niciunul dintre dosarele deschise de inspectoratele teritoriale de muncã nu a ajuns în instanþã, iar companiile, care sunt obligate sã le asigure angajaþilor siguranþa la locul de muncã, de cele mai multe ori scapã sau sunt nevoite sã plãteascã, în cel mai bun caz, amenzi simbolice. ªi, de fiecare datã, dupã un astfel de accident, timp de câteva zile, opinia publicã este revoltatã. De, de fiecare datã, autoritãþile par interesate pe moment, însã, doar pentru camerele de luat vederi. Pânã când, data viitoare se întâmplã exact la fel. ªi, atunci, cine este de vinã? Cel care a murit?! Sper totuºi sã depãºim odatã pentru totdeauna nebunia cu "Mortul este de vinã". Legea existã, prevede sancþiuni dure, ea trebuie doar aplicatã atunci când trebuie, ºi nu doar dupã ce tragedia a avut loc. Mulþumesc mult.
		Doamna Daniela Popa: Vã mulþumesc, doamna deputat.
		În acest moment, dacã mai sunt colegi în salã care doresc sã citeascã declaraþiile politice? Nu sunt. Vã anunþ cã o parte dintre colegii noºtri au depus în scris declaraþiile politice, ºi anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L: Sanda-Maria Ardeleanu, Gheorghe Roman, Marius Rogin, Adrian Popescu, Ioan Holdiº, Rãzvan-Mustea ªerban, Stelicã Iacob Strugaru, Constantin Chirilã, George Ionescu, ªtefan Pirpiliu; din partea Grupului parlamentar al PSD-PC, au depus declaraþiile în scris deputaþii: Ion Dumitru, Bogdan-Liviu Ciucã, Marian Ghiveciu, Daniela Popa, Aura Vasile, Florin Iordache; din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputaþi: Eugen Nicolãescu, Mircea Irimescu, Gheorghe Dragomir, Tedor Atanasiu, Mihai Lupu, Graþiela Leocadia Gavrilescu, Ciprian Minodor Dobre, Horia Cristian, Cristian Adomniþei, Horea Uioreanu; din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, domnii deputaþi Gheorghe Firczac ºi Miron Ignat. Acum, chiar cã nici nu ºtiu ce putem face, dacã mai aºteptãm colegi care sã-ºi prezinte declaraþiile politice, sau chiar putem sã închidem aceastã ºedinþã. Propun sã mai aºteptãm 10 minute. Dacã aceºti colegi, care ºi-au anunþat cã au declaraþii politice, nu sosesc în salã, vom fi nevoiþi sã închidem ºedinþa de astãzi consacratã declaraþiilor politice. Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Grosaru, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale. Domnule deputat, aveþi cuvântul.
		Domnul Mircea Grosaru: Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o: "30 iunie - Ziua Învãþãtorului, cea mai veche sãrbãtoare laicã la români". Românii sãrbãtoresc în fiecare an, la data de 30 iunie, "Soborul Sfinþilor 12 Apostoli". Tot în aceeaºi zi, de când au apãrut primele ºcoli în spaþiul românesc, învãþãtorii ºi, mai apoi, toate cadrele didactice, care învaþã copiii, au sãrbãtorit în 30 iunie - Ziua Învãþãtorului, data de "naºtere" a Asociaþiei Generale a Învãþãtorilor din România - AGIRO - deoarece, în chiar 30 iunie 1927, Tribunalul Ilfov a autentificat statutul asociaþiei, prin Sentinþa nr.39, înregistratã cu nr. 12.686, care oficializa ºi finaliza atunci manifestarea solidaritãþii între cadrele didactice la nivelul României Mari, corolar al tradiþiei asociative învãþãtoreºti, începutã în anul 1869, în diferitele provincii în care exista ºcoalã româneascã. Mai mult, sediul din perioada interbelicã a Asociaþiei Generale a Învãþãtorilor din România - AGIRO - a fost în Bucureºti chiar pe Str. Sfinþii Apostoli nr.14. Profesorii, educatoarele ºi învãþãtorii din România s-au simþit onoraþi sã fie serbaþi ºi felicitaþi de ziua apostolilor în fiecare an. ªi, an de an, de chiar ziua apostolilor, li se aducea aminte cã au cea mai nobilã misiune pentru care meritã fãcute orice sacrificii, asumându-ºi ºi apostolatul. În anul 1923, la un congres al lor, învãþãtorii au fost numiþi "cei bogaþi în lipsuri, în îndatoriri ºi iubiri de moºie". Nu cunoaºtem altã sãrbãtoare care sã fi dãinuit la români în calendare atât timp. Ziua Învãþãtorului a fost atât de împãmântenitã, încât ºi regimul comunist a pãstrat-o la data de 30 iunie, trecând, însã, sub tãcere, cã în aceeaºi zi, Biserica Ortodoxã Românã are în calendar "Soborul celor 12 Sfinþi Apostoli", iar Biserica Românã Unitã cu Roma are în calendar "Adunarea celor 12 Sfinþi Apostoli". Soarta învãþãtorilor, astãzi, este una binecunoscutã. Dacã vor fi uitaþi ºi nu vor fi felicitaþi, vor primi cu seninãtate aceastã uitare, chiar de ziua lor ºi a apostolilor, ºi vor reflecta cã se confirmã sensurile reale ale apostolatului. De Ziua Învãþãtorului, tuturor cadrelor didactice le urez: "La mulþi ani!" Vã mulþumesc.
		Doamna Daniela Popa: Mulþumesc, domnule deputat.
		Tot în scris a depus declaraþia politicã domnul deputat Ion Stan, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Mocanu Adrian a depus declaraþia politicã în scris. Pânã mai vin colegii în salã, o sã fiu nevoitã sã închid ºedinþa, nu înainte sã vã spun cã grupurile parlamentare au înscris o serie de colegi, care vor depune declaraþiile politice. Aceºti colegi nefiind în salã ºi neanunþând cã au depus în scris declaraþiile politice, eu nu i-am anunþat la microfon. ªi, ca urmare, ei nu vor putea apãrea pe site cã au avut declaraþii politice astãzi. Dar vreau sã vã dau citire acestor deputaþi înscriºi pe liste din partea fiecãrui grup parlamentar, astfel încât, pânã la ora 10, dacã ei depun declaraþiile politice, sã poatã sã fie acest lucru, sã spunem, legal fãcut, ºi anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii deputaþi: Gheorghe Ciobanu, Mircia Giurgiu, Nicuºor Pãduraru, Valeriu Tabãrã, Iulian Vladu, Marius Cristinel Dugulescu; din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnii deputaþi: Mihai Apostolache, Tudor Ciuhodaru, Angel Tîlvãr, Sonia Drãghici, Florin- Costin Pâslaru, Gheorghe Ana, Radu Costin Vasilicã; din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputaþi: Cornel Pieptea, Marin Almãjanu, Andrei Gerea, Florin Þurcanu, Mihai Donþu; din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, domnul deputat Longher Ghervazen. Dacã aceºti colegi ai noºtri, pânã la ora 10, depun la secretariatul tehnic declaraþia politicã, atunci ei vor putea sã figureze pe site-ul Camerei cu aceste declaraþii susþinute ºi depuse în scris în ºedinþa de astãzi. Cu aceasta, închei ºedinþa consacratã declaraþiilor politice din ultima zi a acestei sesiuni parlamentare. Vã mulþumesc.
		(Urmãtoarele intervenþii ºi declaraþii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaþi la preºedintele de ºedinþã.)
		Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: Declaraþie politicã intitulatã "Cacica ºi Solca - repere turistice ºi istorice ale Bucovinei". În Bucovina încãrcatã de istorie, Cacica ºi Solca sunt douã dintre cele mai reprezentative aºezãri turistice româneºti, puþin cunoscute în zilele noastre, dar cu un trecut ce ar stârni invidia multora din locaþiile turistice consacrate astãzi. La începutul secolului al XVIII-lea, Cacica era o aºezare cu câteva case rãzleþe, înconjurate de mlaºtini; ulterior, dupã multe strãdanii, a fost deschisã Salina Cacica, unicat în peisajul speologic românesc prin faptul cã cele 8200 de galerii au fost sãpate manual ºi se aflã încã în perfectã stare de conservare, la 200 de ani de la construcþie. Solca, situatã în Obcinele Bucovinei, atestatã documentar încã de la începutul secolului al XV-lea, îºi etaleazã principalele sale obiective turistice într-un cadru arhitectonic aparte, fapt ce a fãcut ca aceastã localitate sã capete faima unei aºezãri speciale. Doua localitãþi fascinante, situate la micã distanþã una de cealaltã, care, surprinzãtor ºi inexplicabil, ºi-au pierdut cu ani în urmã statutul de staþiuni balneare, ieºind, pe nedrept, din circuitul turistic ºi medical de profil. Aceastã problematicã a fost dezbãtutã recent de membrii Grupului Legislativ pe Probleme de Turism din cadrul Consiliului Judeþean Suceava, cãrora li s-au alãturat reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi judeþene, precum ºi specialiºti în domeniul turistic ºi balnear, oameni de culturã din zonã. Este uimitor cum au fost date uitãrii aceste plaiuri, dacã ne gândim la condiþiile microclimatice de excepþie, la aerul nepoluat, la variaþiile mici de temperaturã, cerul ireal de senin ºi însorit în majoritatea timpului, izvoarele de apã mineralã, poluarea industrialã inexistentã, altitudinea potrivitã ºi recomandabilã pentru tratarea diverselor afecþiuni... În perioada interbelica, o staþiune balneo-climatericã precum Solca dispunea de toate facilitãþile moderne ale timpului (stabilimente de hidroterapie, bãi de brad ºi soare, cinci hoteluri, numeroase vile ºi restaurante, beneficiind în anii de recesiune 1927-1933 de peste 15.000 de turiºti anual), la acestea adãugându-se sanatoriul de tratament Regina Maria destinat persoanelor bolnave de TBC ºi anemii, sanatoriu existent ºi astãzi ºi aflat, din pãcate, într-o stare avansatã de degradare, fiind practic abandonat. De altfel, anii interbelici au fost ani ai maximei dezvoltãri ºi afirmãri din punct de vedere balneo-climateric ºi turistic pentru cele doua localitãþi. Cacica, a cãrei celebritate se datoreazã beneficiilor economice ºi medicale generate de salinã, este o locaþie unde, conform ultimelor cercetãri în domeniu, predominã ionizarea negativã, iar cercetãtori cu experienþã în speleoterapie susþin cã se întrunesc condiþii speciale pentru amenajarea în interiorul salinei a unor sãli de operaþie moderne, încãrcãtura microbianã fiind la jumãtate faþã de cea dintr-o salã de operaþie clasicã. Acestea fiind spuse, oare statutul de staþiuni balneo-climaterice nu se dovedeºte binemeritat ºi nu ar trebui fãcute demersuri pentru reactivarea lui la Cacica ºi Solca? Iar impunerea acestor locaþii pe harta turisticã a României ºi includerea lor în rândul destinaþiilor recomandate de Ministerul Turismului nu ar fi, oare, îndreptãþitã? Având în vedere ºi apreciind în mod deosebit strategia Ministerului Turismului în domeniul turismului balnear, facem ºi pe aceastã cale un apel la susþinerea eforturilor noastre de recãpãtare a statutului de staþiune balneo-climatericã, respectiv climatericã de interes local pentru localitãþile Cacica ºi Solca. Cât de curând vom depune la Camera Deputaþilor douã proiecte de lege pe aceastã temã solicitând, stimaþi colegi deputaþi, ºi sprijinul dumneavoastrã pentru aceastã iniþiativã.
		Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: Declaraþie politicã intitulatã "Un nou consul general la Cernãuþi". Vineri, 26 iunie, ora 11,00, la Consulatul General al României de la Cernãuþi a avut loc un eveniment pe cât de important, pe atât de emoþionant. Trei generaþii de consuli generali ºi-au dat mâna, într-o transmitere elegantã ºi responsabilã a ºtafetei. Înfiinþat în 1999, Consulatul General al României la Cernãuþi a beneficiat de nume sonore pentru diplomaþia româneascã: Ilie Ivan ºi Romeo Sãndulescu au pus temelia unei Case a românilor în Regiunea Cernãuþi, clãdind zi de zi, printr-un dinamism al activitãþilor cu totul neobiºnuit, o instituþie consularã vie, caldã ºi primitoare, eficientã ºi foarte apreciatã în zonã, instituþie la a cãrei conducere se aflã acum doamna Tatiana Popa. Numai cine a trudit la construirea relaþiilor româno-ucrainene înainte de existenþa Consulatului General al României de la Cernãuþi poate sã facã diferenþa. Mã numãr printre cei, mulþi ºi anonimi, deschizãtori de drumuri, care pot aprecia rolul unei echipe consulare în întãrirea colaborãrii în domeniul educaþiei, al multiculturalismului ºi plurilingvismului, în care diversitatea etnicã joacã un rol hotãrâtor. Suceava - Cernãuþi a devenit o axã a prieteniei, a unei colaborãri de lungã duratã, în care palierul economic, prin proiectele transfrontaliere, joacã acum un rol din ce în ce mai mare. Noul consul general ºi-a propus sã aducã o nouã dimensiune, pragmaticã, în relaþiile dintre cele douã regiuni. De asemenea, a subliniat faptul cã vrea sã construiascã drumuri, sã repare poduri, sã facã lucruri concrete de care au nevoie oamenii, care sã rãmânã peste timp. Doamna consul general Tatiana Popa a precizat cã nu va neglija, în continuare, latura culturalã, mãrturisind ºi o oarecare teamã, dublatã de grija asumãrii mandatului. Toþi cei prezenþi la eveniment au venit cu speranþa continuãrii iniþiativelor deja demarate dar, mai ales, pentru a lua parte la un moment important ce a întãrit, fãrã îndoialã, încã o datã, relaþia dintre cele douã state.
		Domnul Horia Cristian: Declaraþie politicã adresatã domnului ministru al sãnãtãþii, Ion Bazac, ºi domnului ministru al finanþelor, Gheorghe Pogea. Domnilor miniºtri, Constat cu îngrijorare falimentul sistemului sanitar românesc. În repetate rânduri am atras atenþia asupra subfinanþãrii sãnãtãþii, începând chiar cu dezbaterile pe Legea bugetului pe anul 2009. Toate amendamentele depuse au vizat capitole ale bugetului FNUASS, ºi în special bugetul destinat spitalelor generale ºi cel destinat medicamentelor cu ºi fãrã contribuþia asiguraþilor. În motivaþia amendamentului depus se preciza: "Scãderea bugetului (destinat spitalelor generale) va reduce accesibilitatea pacienþilor la diagnostic ºi tratament în unitãþile cu paturi. În execuþia bugetarã a spitalelor generale, managerii sunt obligaþi sã achite cu prioritate cheltuielile cu utilitãþile, apoi drepturile salariale ºi hrana pacienþilor. Reducerea bugetului va afecta achiziþia de medicamente ºi materiale sanitare, care în anul 2008 a reprezentat între 5% ºi 11% din bugetul spitalelor. Dacã nu se va suplimenta bugetul, aºa cum a fost solicitat prin prezentul amendament, spitalele vor fi puse în situaþia de a nu mai achiziþiona medicamente ºi materiale sanitare." Previziunile fãcute la începutul anului anunþau epuizarea fondurilor în luna august. Din pãcate, aceste previziuni sunt contrazise de realitate, întrucât majoritatea spitalelor semnificative (ºi mã refer la spitalele judeþene ºi spitalele universitare de urgenþã din Timiºoara, Tîrgu-Mureº, Bucureºti, Cluj), se aflã în aceastã situaþie. Bugetul redus alocat prin Legea nr.174/2009 Anexa 10/03, Capitolul 6605, Subcapitolul 06, Paragraful 01, "Spitale generale" se reflectã prin valoarea redusã TCP. Aceastã valoare face ca spitalele sã poatã factura cãtre CJAS sume care acoperã cheltuiala cu salariile (85%), utilitãþi (10%), hranã (3%), rãmânând pentru medicamente, materiale sanitare ºi service aparaturã maxim 2% din bugetul spitalului. În aceste condiþii, solicit Guvernului sã îºi asume public responsabilitatea privind criza sistemului sanitar românesc, sã îºi asume public falimentul spitalelor, falimentul farmaciilor independente, ºi sã îºi asume public, faþã de cetãþenii României, lipsa de interes pentru sãnãtatea lor.
		Domnul Horea-Dorin Uioreanu: "Predicatorii" În 2004, la iniþiativa lãudabilã a Înalt Prea Sfinþiei Sale Mitropolitul Bartolomeu Anania, pentru care am un deosebit respect, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române le interzicea preoþilor înregimentarea în partidele politice. Pe bunã dreptate, pentru cã preotul, în comunitatea sa, este consilierul spiritual al tuturor enoriaºilor. Patru ani mai târziu, BOR ºi-a îndulcit poziþia, dându-le voie preoþilor, cu anumite condiþii, sã poatã candida ca independenþi la funcþia de consilier local. În contextul în care preoþilor li se interzice, într-o oarecare mãsurã, implicarea în viaþa politicã, se pare cã unii politicieni au gãsit o modalitate de a suplini acest "neajuns", devenind "predicatori" pentru masele de oameni ce se reculeg în lãcaºurile de cult. Nu încerc, prin aceastã declaraþie politicã, sã neg realitatea, sã resping faptul cã oamenii politici se implicã în viaþa comunitãþii religioase; cultele sunt ºi vor reprezenta întotdeauna o preocupare pentru oamenii politici, pentru cã religia este o piatrã de temelie a poporului român. Mai mult, fiecare politician are dreptul de a-ºi exprima crezul, de a participa la oricare manifestare religioasã dupã cum îi dicteazã inima, având, totodatã, obligaþia de a fi aproape de comunitatea pe care o reprezintã, împãrtãºind aceleaºi valori ºi credinþe. Prin urmare, nu prezenþa politicienilor în lãcaºurile de cult ar trebui sã ne mire, ci comportamentul câtorva din ei, care înþeleg sã foloseascã manipularea politicã în orice circumstanþe, fãrã sã þinã cont de unele limite ale decenþei, impuse de codul bunului simþ. Vedem astfel cum unii politicieni se dau în stambã prin lãcaºurile de cult (vezi George Becali) pozând în cei mai evlavioºi enoriaºi, în vreme ce alþii (preºedintele Traian Bãsescu, spre exemplu) iau cuvântul în timpul unor manifestãri religioase, "predicând" mulþimii adunate despre realizãri, despre promisiuni sau despre politicã, în general. În aceste condiþii, de ce sã ne mai mire atitudinea scepticã a poporului român faþã de oamenii politici sau chiar absenteismul la vot, când unii reprezentanþi ai partidelor politice þin cu tot dinadinsul sã politizeze excesiv fiecare laturã a vieþii alegãtorului român, chiar dacã acest lucru înseamnã întinarea unui aspect atât de personal, cum este crezul? Stimaþi colegi, cred cã sunteþi de acord cu mine când spun cã orice manifestare, fie ea politicã, fie ea religioasã, trebuie sã se încadreze în limitele decenþei ºi ale bunului-simþ, or, aceste bariere sunt clar încãlcate atunci când o mânã de demagogi încearcã, prin orice mijloace, sã se erijeze în "predicatorii comunitãþii", sã manipuleze, cu preþul încãlcãrii unor principii ale vieþii personale. Cel mai elocvent exemplu de politizare a credinþei în scopuri personale ne-a fost oferit cu seninãtate de un candidat al PD-L în toamna anului trecut când, pe timpul campaniei electorale, acesta a gãsit de cuviinþã sã pângãreascã cea mai sfântã rugãciune, "Tatãl Nostru", care s-a transformat în blasfemia "Tatã Nostru care eºti în PD-L". Cuvintele sunt de prisos pentru încerca sã ne explicãm aceastã jignire adusã tuturor credincioºilor. Trebuie sã remarc însã faptul cã acest comportament atipic al unor oameni de seamã ai politicii româneºti, ce confundã biserica cu tribuna politicã, ar trebui sã ne punã serios pe gânduri ºi sã ne îndemne, în ultimã instanþã, sã schimbãm o mentalitate. Pentru cã, la urma urmei, aceste anomalii ale scenei politice româneºti, adunate rând pe rând într-o imagine de ansamblu, au determinat, în mare parte, indiferenþa ºi neîncrederea pe care românii o manifestã faþã de clasa politicã din România.
		Domnul Ioan Holdiº: Declaraþie politicã intitulatã "Politica de mediu - o urgenþã". Vã voi prezenta astãzi o problemã mult prea puþin adusã în discuþie în ultimul timp, deºi foarte importantã. Dupã cum bine ºtiþi, în perioada 2000 - 2004 România negocia cu Uniunea Europeanã pentru mult prea râvnita aderare a þãrii noastre la Uniunea Europeanã ºi visam sã ajungem în rândul þãrilor mult mai civilizate într-un ritm alert. Una dintre problemele din acea perioadã la care mã voi referi eu este Capitolul 22 de negociere, referitor la "Protecþia mediului înconjurãtor". La data acceptãrii acquis-ului comunitar de mediu, România, în perspectiva integrãrii europene s-a angajat ca într-un termen relativ scurt sã reformeze întregul sistem de colectare, depozitare ºi prelucrare a deºeurilor din România, conform normelor Uniunii Europene. România nu a avut în trecut o strategie privind gestiunea deºeurilor, lucru ce a ridicat multe piedici în îndeplinirea promisiunilor fãcute. Politicile de mediu nu sunt un moft, ele fiind reclamate de politica de prevenþie în domeniul sãnãtãþii. Deºi negocierile au fost încheiate, aceste politici nu s-au finalizat, investiþiile de mediu costând foarte mult, ºi o problemã în plus este ridicatã de faptul cã termenele de tranziþie încep sã expire începând cu anul 2010 ºi cele mai multe cu anul 2013. La nivelul judeþului Satu-Mare s-a încercat un proiect de concesionare a unui viitor depozit ecologic de deºeuri, care urma sã se construiascã în comuna Doba, lângã satul Gelu, discuþiile fiind în fazã destul de avansatã cu o firmã austriacã care ºi-a exprimat interesul pentru acest proiect, dar pânã la urmã nu a avut finalizare. Acum suntem în negocieri cu un consorþiu internaþional, care a demarat deja procedurile pentru realizarea gropii de gunoi, iar proiectul presupune ºi realizarea unui sistem unitar de colectare ºi transport al deºeurilor de pe întregul teritoriu al judeþului. Problema este cã termenul de finalizare a gropii de gunoi a judeþului este spre sfârºitul anului viitor, ºi conform angajamentelor semnate de Guvernul României cu UE, gropile de gunoi din satele judeþului Satu-Mare trebuie închise pânã în 16 iulie. Se poate declanºa procedura de infringement pe acest domeniu, fiind fonduri care nu sunt accesate. Necesitatea unei bune gestiuni a deºeurilor nu trebuie sã o luãm ca pe ceva impus de Uniunea Europeanã, ci ca pe o necesitate de creºtere a standardului calitãþii vieþii în România. Cunoaºtem cu toþii cã orice investiþie în domeniul ameliorãrii gestiunii deºeurilor de orice tip are drept consecinþã o reducere considerabilã a cheltuielilor din domeniul politicii sãnãtãþii. Pentru cã un mediu sãnãtos înseamnã o populaþie sãnãtoasã. Nu sunt vorbe mari, ci constatãri ale statisticilor seci pe care anual Eurostat le raporteazã. Bani europeni au existat ºi continuã sã existe, însã administraþiile continuã sã se plângã de incapacitatea de cofinanþare a proiectelor fie din motive obiective, fie transformând astfel de dispute în dispute politice, în urma cãrora cel care pierde este cetãþeanul român.
		Domnul Mihai Lupu: Declaraþie politicã în legãturã cu situaþia disperatã în cazul salariaþilor angajaþi la IMUM Medgidia. Am mai semnalat autoritãþilor ºi cu altã ocazie nerespectarea prevederilor contractuale asumate la cumpãrarea pachetului majoritar de cãtre investitorii de la IMUM Medgidia ºi mai ales situaþia criticã în care se gãsesc salariaþii acestei întreprinderi de mai bine de cinci luni de zile. În luna martie, muncitorii de la IMUM Medgidia au intrat în grevã spontanã deoarece conducerea întreprinderii nu plãtise salariile acestora de douã luni. Disperaþi, salariaþii s-au vãzut astfel puºi în situaþia de a refuza sã mai reia lucrul ºi de a apela la justiþie pentru a obliga compania sã achite salariile restante. La acea vreme, a fost sesizat ºi AVAS cu privire la nerespectarea condiþiilor din contractul de privatizare asumat de investitori. Mai mult decât atât, este destul de cunoscut faptul cã privatizarea IMUM Medgidia a fost de mai multe ori contestatã ºi chiar a fost demaratã o anchetã cu patru ani în urmã, cu privire la modul în care au fost înstrãinate o parte din activele societãþii dupã privatizare. În contractul de privatizare era prevãzut faptul cã înstrãinarea activelor societãþii se poate face numai dupã înºtiinþarea prealabilã a AVAS, iar acest lucru nu a fost respectat. Proprietarii au vândut la numai câteva luni de la privatizare, sub formã de fier vechi, peste 1000 tone din utilajele liniilor de turnare, formare ºi transport din secþia "oþelãrie", ºi acest lucru a fost repetat ulterior. Pentru judeþul Constanþa, ºi în special pentru salariaþii acestei întreprinderi, este foarte dureros faptul cã IMUM Medgidia a fost înainte de privatizare una dintre cele mai profitabile întreprinderi constructoare de maºini agricole din România, iar în prezent patronii acesteia au vândut o parte din secþii la fier vechi! Deºi întreprinderea mai are încã de lucru, având comenzi pentru remorci pentru utilaje agricole ºi pentru confecþii metalice, oamenii nu mai pot munci neplãtiþi la infinit! Situaþia în care angajaþii se aflã în prezent este una foarte gravã, având în vedere faptul cã aceºtia au recurs zilele trecute la un nou protest spontan, din cauza neplãþii salariilor care li se cuveneau tocmai din luna februarie! Oamenii nu mai au cu ce sã-ºi plãteascã facturile, nu ºi-au mai plãtit de multã vreme nici ratele la bãnci, nu-ºi mai pot þine copiii în ºcoli sau facultãþi ºi nu mai au resurse nici mãcar pentru traiul zilnic! Deºi prefectul judeþului a încercat un demers de dezamorsare a conflictului dintre angajaþi ºi angajatori ca urmare a protestului declanºat în luna martie, lucrurile nu s-au schimbat în bine! Nu au rezultat de atunci decât promisiuni neonorate din partea angajatorilor! De aceea, solicit autoritãþilor în drept sã se implice ferm, sã ia mãsuri cât mai drastice pentru ca rezolvarea acestei situaþii sã fie în cel mai scurt timp pusã în aplicare, ca angajaþii IMUM Medgidia sã fie repuºi în drepturile salariale restante de atâta vreme, ca oamenii sã fie respectaþi pentru munca lor ºi sã nu mai fie trataþi în þara lor cu atât de multã nepãsare nici de cãtre angajatori, nici de cãtre autoritãþi!
		Domnul Teodor Atanasiu: "Pentru unii miniºtri din Guvernul Boc, gratuit = 1,2 milioane euro" În timp ce consilierii premierului vorbesc despre reducerea salariilor, disponibilizãri masive în sistemul public ºi chiar o nouã creºtere a taxelor ºi impozitelor, ºi preºedintele þãrii pronunþã cuvântul "recesiune" plin de dramatism, doamna ministru Udrea uitã cã în urmã cu o lunã ne preciza public faptul cã România va beneficia de o promovare gratuitã pe Eurosport. Acum aflãm cã acest lucru ne costã! Cât? O nimica toatã: doar 1,2 milioane euro, atribuiþi canalului Eurosport printr-un contract la modã în Guvernul Boc, fãrã licitaþie! Pardon, existã în caietul de sarcini o precizare cu privire la selectarea posturilor TV destinatare ale contractului respectiv, criteriul de selecþie fiind în funcþie de audienþã! De acord cu intenþiile bune ale doamnei Udrea, dar doamna ministru nu ºtie oare cã avem în legislaþia româneascã ºi o ordonanþã de urgenþã, nr.34/2006, care interzice în articolul 38 indicarea clarã a beneficiarului? Pentru cã acest lucru este utilizat evident în acest caz, prin negocierea acestui contract cu "dedicaþie" clarã! Deci, specificarea destinaþiei cãtre care va merge publicitatea, contribuie la favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici! Conteazã acest lucru oare, pentru guvernanþii noºtri din ce în ce mai originali? Dupã cum putem constata în aceste zile, ploaia de contracte atribuite fãrã licitaþie de cãtre miniºtrii cabinetului Boc, ºi vorbim de sume destul de importante fãcute cadou unor firme prin atribuire directã, reprezintã "soluþia minune" a acestui guvern pentru anul 2009, pe timp de crizã financiarã acutã! ªi ca totul sã fie perfect pentru România, din punct de vedere al promovãrii turistice pe plan internaþional, în vederea atragerii unui numãr "record" de turiºti, aºa cum ne tot promite doamna ministru Udrea, vom avea parte ºi de o campanie intensã în acest sens! Astfel, difuzarea reclamelor din campania "Romania - The Land of choice", se va face pânã la sfârºitul anului 2009 pe canalul Eurosport. Minunat, am putea spune, dar aceste difuzãri vor începe dupã finalizarea contractului, probabil prin august, când sezonul estival se va fi încheiat în România! Nu-i mare pagubã, doar avem timp suficient la dispoziþie! Turismul românesc poate fi revigorat ºi în anii urmãtori, important este cã avem cu ce ºi, mai ales, avem minister, avem ministru care se luptã ºi care dovedeºte cã poate! Acest ministru este cu adevãrat eficient, deoarece obþine cei mai mulþi bani din bugetul domnului Boc ºi-i cheltuiascã conform planului anticrizã al aceluiaºi premier: cei mai mulþi se atribuie fãrã licitaþie! Am o singurã întrebare în ceea ce priveºte tot acest demers al doamnei ministru Udrea, plin de "bune intenþii": dacã gratuit, în viziunea dumneaei înseamnã 1,2 milioane euro, cât ne costã în realitate revigorarea turismului românesc, având în vedere cã o parte din cheltuielile din ce în ce mai mari ale acestui guvern se datoreazã ºi nou-înfiinþatului minister al turismului?
		Domnul Gheorghe Dragomir: Declaraþie politicã intitulatã "România - the land of choice! Dar a cui alegere?" Ministrul turismului, Elena Udrea, este un demn reprezentant al actualei puteri, care se pricepe cel mai bine la cheltuirea nesãbuitã a banului public. Dovadã stã contractul de achiziþie publicã de servicii pentru realizarea unei campanii publicitare pe piaþa internaþionalã publicat de Ministerul Turismului, valoarea estimatã a contractului fiind de 1.344.500 euro, fãrã t.v.a., din care 1.008.400 euro pentru un post de televiziune paneuropean ºi 336.100 euro pentru un post internaþional de ºtiri. Doamna ministru încearcã cu nonºalanþã sã ne convingã de faptul cã nu a existat o înþelegere prealabilã cu postul de televiziune Eurosport. Greu de crezut, în condiþiile în care turismul românesc a fost promovat gratuit în timpul turneului de tenis de la Roland Garros. Cineva se joacã cu bugetul turismului românesc, iar ministrul Udrea demonstreazã încã odatã cã, la fel ca ºi colega sa de partid ºi de Guvern, Monica Iacob-Ridzi, funcþia pe care o ocupã îi conferã dreptul de a risipi banii statului. Faptul este ºi mai grav, în condiþiile în care existã indicii cã bugetul pe anul 2009 probabil nu va putea suporta plata salariilor bugetarilor ºi a pensiilor. ªi atunci revin, "România - the country of choice!" Doar a doamnei ministru. Dar important e sã fii la guvernare ºi cu cuþitul în mânã pentru niºte contracte grase.
		Domnul Mircea Irimescu: "Austeritatea este valabilã în vreme de crizã numai pentru unii salariaþi bugetari, cum sunt profesorii" Toatã presa centralã scrie în aceste zile despre sutele de mii de euro pe care ministrul tineretului, doamna Ridzi, le-a cheltuit fãrã licitaþie, prin atribuire directã, pe evenimentele prilejuite de zilele tineretului, evenimente organizate prin intermediul unor firme de apartament! Dar acest fapt nu reprezintã nicio problemã pentru guvernanþii noºtri! Domnul Boc nu ia nicio mãsurã, doamna Ridzi nu are de ce da socotealã! Totul este mai mult decât "normal" în vreme de crizã ºi, mai ales, foarte "corect" organizat, dupã cum susþine doamna ministru! Deºi aflãm în fiecare zi cã datele statistice privind indicatorii economici sunt din ce în ce mai îngrijorãtoare, iar direcþia în care se îndreaptã economia româneascã este prãpastia colapsului financiar, Guvernul României cheltuiascã sume importante prin firme de apartament sau face lansãri de brand turistic la Paris, fãrã niciun efect mediatic sau de altã naturã pe plan internaþional! De parcã aceastã crizã prin care trecem cu toþii, nu numai o categorie socialã sau alta, nu poate avea aceeaºi unitate de mãsurã atunci când vine vorba de strâns punga sau cureaua, aºa cum îi place premierului Boc sã spunã, acesta are grijã sã le transmitã acum profesorilor cã anul acesta Guvernul nu prea are bani sã le plãteascã orele prestate pentru zilele în care se desfãºoarã examenele bacalaureatului! Unde este echilibrul pe care îl poate institui acest guvern într-o perioadã atât de încercatã ca cea prin care trecem? Care este criteriul dupã care se ia decizia cã unii miniºtri pot cheltui banii contribuabilului român fãrã niciun discernãmânt, iar alþii hotãrãsc cã doar anumite categorii de salariaþi sau pensionarii trebuie sã suporte consecinþele nefastei crize economice ºi financiare din care, mai nou, ni se precizeazã cã nu mai avem speranþe sã ieºim prea curând? Deºi se vede cu ochiul liber cã anumite domenii sunt prioritare, cum ar fi tineretul ºi turismul, în care guvernul actual investeºte fãrã nicio reþinere, în acelaºi timp, sunt domenii care au devenit cu bunã ºtiinþã, "cenuºãresele" bugetului guvernamental: cel al educaþiei ºi al sãnãtãþii, care sunt condamnate la muncã voluntarã! Un exemplu în acest sens avem ºi în judeþul Suceava, unde cadrele didactice din zona Rãdãuþi nu ºi-au primit încã banii pentru luna mai! Aici este oare vorba de rea-voinþã sau de neputinþã? Edilii locali, care aparþin aceloraºi partide aflate la guvernare ºi care nu pot gândi cu aceeaºi unitate de mãsurã a echilibrului cheltuirii banului public nici în cazul profesorilor rãdãuþeni, au decis tergiversarea timp de mai multe sãptãmâni a aprobãrii rectificãrii negative a bugetului privind cheltuielile de personal, fapt ce a avut drept consecinþã blocarea conturilor Primãriei rãdãuþene de cãtre Direcþia de Finanþe ºi, astfel, printre cei afectaþi s-au aflat ºi profesorii, care nu ºi-au mai primit deloc salariile pe luna mai. Dupã ce unii edili locali din Rãdãuþi au dat dovadã de nepãsare în ceea ce priveºte situaþia acestor profesori, care neprimindu-ºi salariile o perioadã de timp au fost puºi în imposibilitatea de a-ºi susþine minimele cheltuieli ale traiului zilnic, lucrurile par sã se repare cât de cât în zilele urmãtoare, urmare a intervenþiei sindicatelor. Profesorii sunt asiguraþi acum cã lucrurile s-ar fi deblocat ºi urmeazã sã-ºi reintre în drepturile salariale de bazã, dar fãrã ore suplimentare sau bani de concedii, deocamdatã! Întrebarea mea este una foarte simplã: de ce trebuiau puºi profesorii din Rãdãuþi în aceastã situaþie neplãcutã? De ce pentru profesorii care participã la examenele bacalaureatului nu sunt bani, dar, în acelaºi timp, pentru anumite lucruri decise ca fiind extrem de importante de cãtre unii edili locali sau actualii guvernanþi existã bani de cheltuit cu nemiluita, iar pentru plata drepturilor celor care ne educã copii nu sunt niciodatã suficienþi?
		Domnul Ciprian Minodor Dobre: Pe 30 iulie se încheie ultima sesiune de depunere de proiecte de finanþare pe mãsura 3.2.2. - "renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunãtãþirea serviciilor de bazã pentru economia ºi populaþia ruralã ºi punerea în valoare a moºtenirii rurale". Ce înseamnã aceastã mãsurã ºi cui se adreseazã presupun cã ºtiþi, astfel cã nu voi insista cu detalii ce nu au nici o legãturã cu subiectul acestei luãri de poziþie. Voi supune în schimb atenþiei dumneavoastrã o chestiune extrem de gravã. Aceastã chestiune se referã la un fapt care, în opinia mea, se traduce prin deturnarea efectivã a scopurilor iniþiale ale acestei mãsuri, printr-o simplã, dar ingenioasã "mutare" a centrului de greutate în ce priveºte grila de punctaj utilizatã la aceastã sesiune (sesiunea 2009) de depunere a proiectelor, faþã de sesiunea precedentã. Vreau sã fiu bine înþeles. Este vorba despre douã grile de punctaj diferite, deºi, aparent, ambele grile par a urma aceeaºi logicã. Grila nouã de punctaj a proiectelor, utilizatã în sesiunea din acest an, diferã în câteva puncte esenþiale de grila veche, utilizatã pentru evaluarea proiectelor depuse în sesiunea precedentã. Citez patru diferenþe fundamentale: La criteriul 2, punctajul maxim pentru localitãþile cu grad ridicat de sãrãcie era, pe vechea grilã, de 15 puncte, iar pe noua grilã de 10 puncte. La criteriul 4, intitulat "Proiecte integrate de investiþii", pe noua grilã se acordã 5 puncte, în timp ce vechea grilã acorda 10 puncte. Astfel, la criteriul 6, intitulat "Proiecte de investiþii în infrastructura de drumuri care asigurã legãtura cu principalele cãi rutiere (drumurile judeþene, naþionale) sau alte cãi principale de transport (feroviare ºi fluviale)", pe grila veche se acordau 10 puncte, în timp ce noua grilã acordã 25 de puncte. La criteriul 7, intitulat "Proiecte de investiþii în infrastructura de alimentare cu apã în zonele în care apa este insuficientã sau în zonele care prezintã incidenþã ridicatã a perioadelor de secetã", pe noua grilã se acordã doar 5 puncte, în timp ce vechea grilã acorda 10 puncte. Punctajul diferit dintre cele douã grile face ca pentru proiectele ce urmeazã a fi depuse în sesiunea din acest an sã se introducã un dezechilibru major în acordarea punctelor pe capitole de proiect, astfel: dacã investiþia de drum este majoritar valoricã în cadrul componentei de infrastructurã, proiectul depus este punctat cu 25 de puncte, conform criteriului 6 din noua grilã, în timp ce pentru o investiþie de apã/apã uzatã pentru zonele în care apa prezintã un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freaticã prezintã o concentraþie ridicatã de nitraþi ce afecteazã, subliniez, sãnãtatea populaþiei, se acordã doar 5 puncte. Dezechilibrul este evident. Potrivit noii grile, sãnãtatea populaþiei nu mai conteazã! Cu alte cuvinte, indiferent de nevoile comunitãþilor, au câºtig de cauzã numai acele proiecte în care componenta de drum este majoritar valoricã. Mai mult, ambele criterii - 5 ºi 6 - se aplicã doar dacã componentele respective sunt majoritar valorice în cadrul investiþiei de infrastructurã a proiectului! De fapt, mai pe româneºte, dacã faci drum câºtigi 25 de puncte, dacã faci apã, câºtigi 5 puncte. Vrei, nu vrei, trebuie sã faci drum! Din start, comunitãþile care au nevoie de investiþii stringente în infrastructura de apã/apã uzatã sunt practic excluse de la finanþare, cu toate cã iniþial se acordau punctaje echilibrate pe vechea grilã! Nu conteazã cã oamenii nu au apã, cã beau apã poluatã, cã au nitraþi! Cineva a hotãrât cã anul acesta vom face numai ºi numai drumuri pe mãsura 3.2.2.! Majoritar valorice, evident! Stimaþi colegi, Este limpede cã modificarea de punctaj subliniatã anterior urmãreºte direcþionarea sumelor spre drumari. Ai nevoie de apã, faci asfalt! Aceasta este logica noii grile de punctaj. De ce s-a renunþat la punctajul din vechea grilã? Potrivit noii grile, gradul de sãrãcie a pierdut 5 puncte, cu toate cã mãsura se adreseazã în principal unui mediu uman defavorizat, mediul rural în general! Las la o parte faptul strigãtor la cer cã punctarea sãrãciei se face dupã date din 2002, care oricum nu mai sunt valabile azi, în anul de graþie 2009 ºi într-un mediu economic aflat în plinã crizã. În altã ordine de idei, se presupune cã mãsura 3.2.2. se adreseazã proiectelor aºa-zis integrate, or, prin noua grilã, tocmai calitatea de proiect integrat este subminatã, pierzând 5 puncte faþã de vechea grilã, care acorda pentru proiectele integrate 10 puncte. Care sunt motivele acestor dezechilibre de punctaj? S-au schimbat cumva criteriile mãsurii 3.2.2.? De ce se urmãreºte direcþionarea banilor comunitari preponderent spre drumuri? E o întrebare la care cei care administreazã aceste fonduri trebuie sã ne dea urgent un rãspuns. S-a gândit cineva din acest guvern sã îi întrebe pe primari care sunt necesitãþile reale ale comunitãþilor sãteºti? Facem întâi drumuri ºi apoi introducem alimentarea cu apã? Ca sã stricãm apoi drumurile din nou, atunci când va trebui sã introducem apa? Este evident cã, în noile condiþii, finanþarea unui proiect de apã/apã uzatã nu mai depinde de valoarea realã, intelectualã, a proiectului, ca sã zic aºa, deoarece nu mai depinde de nevoile reale ale comunitãþilor rurale. Dacã guvernul Boc vrea sã direcþioneze banii alocaþi prin mãsura 3.2.2. în infrastructura de drum, acolo unde se susþine cã ar avea o vitezã de circulaþie mai mare, mãcar sã o recunoascã public! În realitate, noua grilã de punctaje este încã o dovadã cã satele noastre sunt efectiv lãsate de izbeliºte! Cunosc oare responsabilii Uniunii Europene aceste realitãþi? Facem cumva discriminare chiar între comunitãþile rurale, doar pentru a ne bate cu pumnii în piept cã accesãm fonduri europene? Actualii guvernanþi au promis cã vor simplifica sistemul de acordare a banilor europeni, cã vor diminua birocraþia, cã vor reduce numãrul de avize pentru proiectele din bani europeni. Nu au fãcut-o. Întrebaþi primarii ºi veþi primi rãspunsul. În schimb, au trecut la politici clare de discriminare în interiorul mediului rural. Parcurgând noua grilã, aproape cã te întrebi dacã nu cumva ea nu a fost gânditã pentru proiecte care deja existã. 90% dintre primari ºi-au pregãtit proiectele dupã vechea grilã de punctaje, iar acum constatã cã nu vor îndeplini condiþiile de eligibilitate. Doamnelor ºi domnilor, Am fost prefect al judeþului Mureº timp de aproape patru ani. Schimbarea grilei de punctaj este o eroare grosolanã, de pe urma cãreia vor suferi multe comunitãþi sãteºti. O asemenea discriminare reprezintã o patã pentru România, o patã pentru toþi cei care administreazã aceste fonduri europene. Primãriile au cheltuit o groazã de bani ca sã depunã proiecte pe mãsura 3.2.2. ºi multe vor constata cã i-au cheltuit degeaba. Este nedrept, este inuman. Sã nu mi se spunã cã modificãrile aduse grilei de punctaj sunt întâmplãtoare sau cã au fost introduse din mai ºtiu eu ce raþiune, pentru cã nu o sã cred. Sau poate îmi scapã mie ceva. Poate îmi scapã faptul cã mãsura 3.2.2. urmeazã sã fie transformatã în puºculiþa pentru campania de toamnã a Puterii! Sau poate ar trebui sã tragem frumos cortina peste capitolul "nevoile oamenilor" ºi peste puþinii bani pe care România îi mai primeºte din partea Uniunii Europene!
		Domnul Gheorghe Roman: "Un vot pentru nevinovãþia ministrului Monica Iacob-Ridzi" Asistãm la o interesantã loviturã a PSD ºi PNL adresatã ministrului PD-L, Monica Iacob-Ridzi. Consider cã rãzboiul mediatic fãrã precedent în istoria politicii româneºti, declanºat în urmã cu douã sãptãmâni împotriva ministrului Monica Iacob-Ridzi, a venit mai degrabã pentru a distrage atenþia opiniei publice de la cazul Nãstase ºi, de ce nu, al fostului director CFR, Nicolaiciuc, care este acuzat cã a delapidat statul român cu circa 70 de milioane de euro în vremea guvernãrii PSD. S-a recurs la practici manipulative pentru a influenþa opinia publicã. Desigur, aceastã loviturã a fost concertatã ºi bine pusã la punct cu ajutorul mass-media. Din pãcate, mass-media s-a dovedit a fi mai pãrtinitoare ca niciodatã. În lipsa unor dovezi concrete ºi a unei evaluãri obiective a întregii situaþii, presa a hãrþuit un om, indiferent de apartenenþa politicã a acestuia. Atacul este prea dur ºi nedrept. Monica Iacob-Ridzi a fost pusã la zid fãrã a i se da dreptul la replicã. Ba, mai mult, unii ziariºti ºi-au permis sã îi rãstãlmãceascã vorbele. Totul pentru dezinformarea opiniei publice ºi decredibilizarea instituþiei pe care aceasta o conduce. Îmi aduc aminte cu dezgust de participarea ministrului într-o emisiune a postului Realitatea TV când, parcã, toate regulamentele jurnalistice au fost încãlcate. Un moderator trebuie sã asigure echidistanþa între participanþii la o emisiune. Acest lucru nu s-a întâmplat, ba, chiar mai mult, acuzatorii au fost încurajaþi sã recurgã la un limbaj josnic, demn de mahalalele altor vremuri ºi altor oameni, nicidecum foºti parlamentari. Nu mã erijez în avocatul niciunui ministru sau coleg de partid, dar consider cã trebuie sã lãsãm instituþiile abilitate sã îºi facã treaba cât mai bine, iar noi, politicienii, sã ne aplecãm mai serios ºi cu mai multã responsabilitate asupra adevãratelor cazuri de corupþie din politica româneascã.
		Doamna Maria Stavrositu: Declaraþie politicã intitulatã "Drepturile omului, violenþa domesticã ºi situaþia din Iran - temele principale ale ultimei sesiuni ordinare a APCE". În sãptãmâna 22 - 26 iunie a avut loc la Strasbourg sesiunea ordinarã a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, la care am participat, în calitate de membru al delegaþiei României, dar ºi de parlamentar de referinþã pentru România, în cadrul Comisiei pentru egalitate de ºanse între femei ºi bãrbaþi. Pe ordinea de zi a lucrãrilor APCE s-au aflat subiecte de interes local, regional, naþional ºi european, teme dezbãtute anterior atât în ºedinþele grupurilor parlamentare, cât ºi în reuniunile Comisiilor de specialitate ale APCE. Astfel, s-a discutat despre situaþia respectãrii drepturilor omului în Europa ºi despre necesitatea eradicãrii impunitãþii. Într-o sesiune de urgenþã care a avut loc joi, 26 iunie, s-a discutat despre situaþia din Iran ºi s-a votat un proiect de rezoluþie care a primit douã amendamente ºi urmeazã sã fie adoptat în urmãtoarea sesiune a APCE. Înainte de a prezenta subiectele analizate în Comisia pentru egalitate de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi, aº dori sã fac câteva precizãri cu privire la proiectul de rezoluþie privind situaþia din Iran. Aºadar, în document s-a menþionat faptul cã Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei este foarte îngrijoratã în legãturã cu evoluþia protestelor din aceastã þarã. De asemenea, documentul condamnã folosirea forþei împotriva manifestanþilor paºnici, spunând cã se încalcã drepturile omului ºi principiile de bazã ale democraþiei. De aceea, reprezentaþii APCE fac apel la autoritãþile iraniene sã respecte regulile democraþiei ºi prevederile internaþionale cu privire la drepturile omului. La nivelul Comisiei pentru egalitate de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi, din care fac parte, au fost abordate mai multe teme de impact pentru opinia publicã europeanã. Este vorba, în primul rând, despre un proiect de rezoluþie privind combaterea violenþei domestice, fenomen des întâlnit în mai multe þãri europene. În acest caz, a fost votatã în plen Rezoluþia adoptatã în ºedinþa anterioarã a Comisiei, desfãºuratã la Istanbul. În acelaºi sens, s-a vorbit despre implementarea Recomandãrii 1847 din 2008 ºi a Rezoluþiei 1635, tot din 2008, referitoare la combaterea violenþei împotriva femeilor. Totodatã, au fost analizate mai multe categorii de acþiuni împotriva traficului de fiinþe umane, printre care ºi o implicare mai intensã a parlamentarilor în eradicarea acestui flagel. Alãturi de alþi colegi parlamentari, am luat parte ºi la reuniunile Comisiei de Culturã, ªtiinþã ºi Educaþie, unde s-a discutat despre promovarea creativitãþii ºi a comunicãrii interculturale, prin educaþie. Un alt subiect al Comisiei s-a referit la islam, islamism ºi islamofobie în Europa; membrii aceluiaºi for al APCE au mai abordat problemele artei ºi educaþiei culturale. Nu în ultimul rând, la nivelul Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei s-a dezbãtut subiectul crizei economice mondiale, din perspectiva problemelor cu care se confruntã instituþiile economice mondiale. În aceeaºi sesiune a APCE a fost prezentat un document cu privire la funcþionarea instituþiilor democratice din Armenia. Într-o altã întrunire au fost analizate teme referitoare la energia regenerabilã ºi protecþia mediului, energia nuclearã ºi dezvoltarea durabilã. De asemenea, s-a vorbit despre situaþia politicã din Belarus, evoluþiile democratice din aceastã þarã ºi legãturile care s-au creat între reprezentanþii Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ºi autoritãþile de la Minsc.
		Domnul Cristian Mihai Adomniþei: "Din nou despre Guvernul PD-L ºi PSD" de ºase luni România este condusã de un guvern incapabil sã gestioneze problemele reale ale þãrii, dar care cheltuiesc dupã bunul plac banii publici, în loc sã ajute cetãþenii sã treacã de aceastã perioadã dificilã de crizã economicã. PD-L demonstreazã cã acþioneazã dupã acelaºi model - modelul Guvernului Nãstase -, pe care, acum mai bine de cinci ani, fruntaºii democraþi îl dezaprobau. În ultima perioadã au ieºi la ivealã unele nereguli în ceea ce îi priveºte pe unii miniºtri ºi comportamentul lor abuziv în cheltuirea banului public. Unul dintre aceºtia este ministrul Monica Iacob-Ridzi, care a dovedit un comportament abuziv, asupra cãruia colegii din PD-L, cât ºi Traian Bãsescu manifestã o toleranþã excesivã. Imaginea doamnei Ridzi este compromisã de multã vreme, nu doar prin scandalul cheltuirii celor 650.000 de euro. Domniei sale i s-a creat un minister, mãrindu-se aparatul birocratic, i s-au dat bani pe mânã, în an de crizã economicã. Sub comanda domniei sale au apãrut tot felul de personaje pitoreºti la comanda direcþiilor judeþene de tineret, ºi nu în ultimul rând, afacerile de familie ale clanului Ridzi din Valea Jiului. Un alt exemplu este cel al ministrului Nemirschi, care este anchetat pentru modul cum a cheltuit bani publici. În ultima perioadã, presa a adus la cunoºtinþã cã însuºi premierul Boc ar fi favorizat firme ale oamenilor sãi de la Cluj, ºi exemplele vor mai continua, pentru cã nu se vor opri aici. Este ciudat cum aflãm, pe zi ce trece, cã acest Guvern este unul al clanurilor, în care se împart posturi, se creeazã locuri de muncã pentru clientela politicã, se folosesc bani publici în mod abuziv pentru interesele partidelor de la guvernare. ªi în tot acest timp, cetãþenii se strãduiesc sã existe, într-o þarã dominatã de criza economicã ºi de spectrul ºomajului. Alãturi de colegii mei, nu vom lãsa nesancþionat nici un asemenea comportament abuziv ºi vom aplica acelaºi tratament tuturor reprezentanþilor autoritãþii publice, indiferent de partid, dacã este vorba despre suspiciuni legate de felul în care se utilizeazã banul public!
		Domnul Florin Iordache: "Parlamentul, o instituþie care trebuie respectatã" În ultima perioadã s-au fãcut afirmaþii tendenþioase ºi nedrepte la adresa Parlamentului, fãrã o cunoaºtere a unor principii elementare de drept. Se invocã tot mai mult în ultima perioadã imunitatea parlamentarã, fãrã a preciza cã o datã cu modificarea Constituþiei, imunitate nu mai existã decât pentru declaraþiile politice. Tot în Constituþie, la art.147 alin.(4) se stabileºte cã deciziile Curþii Constituþionale sunt general obligatorii ºi au putere numai pentru viitor. Nu cred cã incompetenþa ºi lipsa de profesionalism trebuie sã fie cele care din rea-credinþã sau neºtiinþã sã arunce vina pe Parlament ºi parlamentari. Trãim într-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, trebuie ca toþi sã respectãm Constituþia ºi principiul separaþiei puterilor în stat.
		Domnul Mihai-Aurel Donþu: Vin din nou în faþa dumneavoastrã pentru a susþine implementarea de urgenþã a unor mãsuri de relaxare fiscalã fãrã de care criza economicã în care se gãseºte acum þara se adânceºte de la o zi la alta. Chiar dacã sunteþi reprezentanþi ai partidelor aflate la guvernare, nu puteþi trece cu vederea faptul cã situaþia economicã a României este la pãmânt. Aþi fost aleºi ca ºi mine, în colegii electorale a cãror situaþie economicã o cunoaºteþi, cred eu, foarte bine. Plec de la premisa cã realitãþile din teren nu sunt necunoscute pentru dumneavoastrã. Vorbesc în câteva cuvinte de colegiul meu, Rupea-Codlea-Feldioara, din judeþul Braºov, a cãrui situaþie se înscrie, din pãcate, în peisajul economic aflat în declin, de la nivelul întregii þãri: ratã ridicatã a ºomajului, cu perspective sumbre în viitorul apropiat, declinul sectorului de construcþii civile, lipsa unei infrastructuri adecvate la toate nivelurile care, implicit, conduce ºi la neexploatarea la capacitãþi optime a potenþialului turistic, întreprinderi mici ºi mijlocii care funcþioneazã la limita de avarie. Domnilor colegi ºi domnilor guvernanþi, unde vom ajunge dacã nu ne vom implica ºi dacã nu vom lua imediat mãsuri? Eu ºi colegii mei din Partidul Naþional Liberal am depus un proiect în parlament privind reducerea impozitelor ºi taxelor, de relaxare fiscalã, care are rolul de a da un respiro contribuabililor. Iatã câteva dintre mãsurile propuse: anularea impozitului forfetar, care nu numai cã nu a colectat venituri suplimentare la buget, dar care a obligat mii de firme la suspendarea sau închiderea activitãþii; reducerea cotelor de contribuþii sociale cu 10% pentru toþi contribuabilii, iar pentru agenþii economici propunem noi, cu 50%. Scopul este pãstrarea actualelor locuri de muncã ºi crearea de noi locuri de muncã. anularea restricþiilor privind deductibilitatea t.v.a. ºi de deducere a cheltuielilor privind organizarea ºi funcþionarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, privitoare la achiziþia de autoturisme ºi cheltuieli cu combustibilul; reducerea cotei de t.v.a. la 5% pentru toate tranzacþiile cu locuinþe noi, care are rolul de a relansa domeniul construcþiilor. Cred, aºadar, cu tãrie cã politica liberalã de relaxare fiscalã are rolul de a da României posibilitatea de a stopa declinul economic ºi de a reîncepe o creºtere economicã sãnãtoasã.
		Domnul Gheorghe Firczak: "Valea Jiului are viitor!" Sâmbãtã, 27 iunie 2009, Blocul Naþional Sindical, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi Compania Naþionalã a Huilei Petroºani ne-a invitat la o dezbatere publicã privind perspectivele Vãii Jiului. Au rãspuns invitaþiei guvernanþi, parlamentari, primari, lideri de sindicat, oameni de afaceri ºi, nu în ultimul rând, presa. Din pãcate, nu toþi care ar putea contribui la validarea acestei iniþiative generoase au fost prezenþi. Astãzi, Valea Jiului se prezintã ca o zonã care are nevoie de structuri profunde ce trebuie sã determine valorificarea potenþialului acesteia. Valea Jiului este astãzi strict dependentã de minerit. Aceastã realitate a fost ilustratã de douã prezentãri. Prima îi aparþine domnului Zoltan Lacatas, liderul LSMVJ. Din informaþiile pe care le deþinem, spune domnia sa, în Valea Jiului, forþa de muncã ocupatã se ridicã la aproximativ 68.000 de angajaþi. Dintre aceºtia, peste 10.000 sunt angajaþi în cadrul CNH, la subunitãþile componente acestui agent economic. De asemenea, mai mult de o treime din numãrul total al forþei de muncã ocupate lucreazã în cadrul unor agenþi economici privaþi a cãror activitate este direct legatã de CNH, fiind vorba despre furnizori de produse ºi servicii cãtre companie. Dacã mai socotim aici ºi faptul cã în cea mai mare parte, restul forþei de muncã ocupate din Valea Jiului lucreazã în domeniul administraþiei, educaþiei, sãnãtãþii, cercetãrii etc. este lesne de observat faptul cã, în ansamblu, mai bine de douã treimi din totalul forþei de muncã ocupate graviteazã în jurul activitãþii principale, care este mineritul. Este evident ºi faptul cã principala resursã de constituire a veniturilor la bugetele locale ale administraþiilor publice din oraºele ºi municipiile Vãii Jiului sunt strâns corelate de impozitele pe salariile angajaþilor, în principal ale minerilor. În aceste condiþii, responsabilitatea noastrã faþã de întreaga Vale a Jiului, nu doar faþã de probleme strict legate de sectorul minier, este pe deplin justificatã. Aºa cum la fel de justificatã este îngrijorarea noastrã faþã de viitorul acestei zone. În acest sens, vã semnalãm doar câteva din problemele sociale ºi de infrastructurã cu care se confruntã cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului: Sistemul de termoficare. În prezent, trei oraºe (Petrila, Aninoasa, Uricani) au fost debranºate total de la sistemul centralizat de termoficare. Fie din cauza incapacitãþii de platã a serviciilor de încãlzire de cãtre populaþie ºi agenþii economici, fie din cauza ineficienþei economice a vechilor centrale termice, fie din raþiuni ce þin de factorul de poluare al acestora, mult peste normele permise de UE, sistemul de producþie ºi furnizare a energiei termice în sistem centralizat în aceste oraºe s-a prãbuºit. Oamenii sunt nevoiþi sã se încãlzeascã folosind surse proprii, în general prin intermediul unor aparate electrice sau, în cel mai fericit caz, al unor centrale de apartament pe gaz. Situaþia nu este mai strãlucitã nici în cazul celor trei municipii ale Vãii Jiului (Petroºani, Vulcan, Lupeni), datoriile firmelor distribuitoare de energie cãtre Termocentrala de la Paroºeni fiind uriaºe. Credem cã se impune o analizã serioasã în acest domeniu, pentru cã este cel puþin paradoxal ca într-o regiune unde principala ocupaþie a oamenilor este legatã de producþia de energie, aceºtia sã fie puºi în situaþia de a îngheþa de frig în locuinþe. Sistemul de învãþãmânt. Cu toate cã dispunem de unitãþi de învãþãmânt performante ºi de o universitate cu profil minier (unica de acest fel din România), ne confruntãm tot mai mult cu o crizã a forþei de muncã calificate atât pe domeniul minier, cât ºi pe alte specializãri considerate drept alternative de dezvoltare a regiunii noastre. Credem cã se impune o analizã atentã, bazatã pe solicitãrile agenþilor economici (mai ales din sectorul minier ºi conex) ºi o reconfigurare a profilelor aprobate pentru instituþiile locale de învãþãmânt, astfel încât sã nu ne mai aflãm în situaþia de astãzi, în care nu gãsim personal calificat în domeniul activitãþilor miniere, la niciun nivel de pregãtire. Sistemul de sãnãtate. Nu este un secret pentru nimeni cã munca grea din subteran lasã asupra minerilor urme asupra stãrii de sãnãtate a acestora. În acest context, nu doar modernizarea unitãþilor medicale, ci ºi dotarea acestora cu aparaturã modernã de specialitate ºi, în primul rând, investiþiile în sistemul de sãnãtate publicã trebuie sã continue la nivelul tuturor oraºelor Vãii Jiului, poate chiar într-un ritm ceva mai susþinut decât pânã în prezent. Infrastructura localã. Este evident faptul cã nu vom putea vorbi niciodatã de alternative în Valea Jiului, cu atât mai puþin în domeniul turismului, atâta timp cât Valea Jiului rãmâne izolatã din punct de vedere al infrastructurii rutiere. Noi, sindicatele, suntem conºtienþi de acest lucru ºi am depus toate diligenþele necesare pentru ca aceastã stare de lucruri sã se schimbe. Din pãcate, lucrãrile necesare în acest domeniu decurg extrem de greoi. Între timp, dacã drumul spre Deva este încã un calvar, circulaþia pe defileul Jiului tinde sã devinã un coºmar, pentru cã drumul este pe cale sã se prãbuºeascã în Jiu pe mai multe porþiuni. Credem cã fãrã o urgentare a proiectelor de reabilitare a infrastructurii rutiere, în primul rând pe DN 66 pe ruta Deva-Petroºani-Târgu Jiu, fãrã o finanþare ritmicã a investiþiei la DN 66A pe ruta Uricani-Câmpu lui Neag-Bãile Herculane, fãrã punerea în aplicare a unui proiect de reabilitare a DN 7A pe ruta Petroºani-Obârºia Lotrului-Voineasa sau chiar fãrã asigurarea drumurilor de acces spre staþiunile turistice Parâng ºi pasul Vâlcan, orice discuþie despre alternativa turisticã pentru Valea Jiului nu poate avea niciun viitor. Desigur, acestea sunt doar o micã parte din problemele cu care se confruntã localitãþile din Valea Jiului, dincolo de problemele punctuale ale CNH, instituþie care rãmâne deocamdatã cel mai important agent economic din Valea Jiului. Cu siguranþã, mai multe probleme punctuale pentru fiecare localitate a Vãii Jiului vor fi prezentate ºi de primarii acestor localitãþi. În ceea ce priveºte LSMVJ, ne asumãm în continuare rolul de catalizator al tuturor factorilor economici ºi sociali de la nivelul Vãii Jiului, cu convingerea cã, împreunã cu aceºtia ºi cu sprijinul conjugat al factorilor de decizie de la nivel local, judeþean ºi naþional, cu sprijinul constant al Guvernului României, vom putea salva nu doar Compania Huilei, nu doar viitorul Vãii Jiului ca regiune minierã pentru încã mulþi ani înainte, dar vom putea gãsi acele soluþii care sã facã din Valea Jiului nu doar o veºnicã "zonã specialã", ci o regiune cu potenþial de dezvoltare economicã ºi turisticã. Aºa cum, de altfel, oamenii de aici meritã cu prisosinþã. Vã invitãm deci sã analizaþi cu atenþie ºi cu chibzuinþã toate aspectele semnalate de LSMVJ. Cea de-a doua prezentare îi aparþine domnului Constantin Jujan, directorul general al CNH Petroºani. Concluziile sale se prezintã astfel: Bazinul carbonifer Valea Jiului conþine singurul zãcãmânt de huilã din România, sursã energeticã ce contribuie cu 10% la necesarul de energie produsã din combustibili fosili. Exploatarea subteranã a cãrbunelui conferã securitate sporitã resurselor energetice care participã la funcþionarea sistemului energetic ºi are un impact diminuat asupra mediului. Impactul social al activitãþii miniere din Valea Jiului este major, aceastã activitate fiind încã preponderentã ºi susþinând economic întreaga zonã. CNH este cel mai mare agent economic din judeþul Hunedoara. Activitatea minierã continuã sã susþinã echilibrul unei zone profund frãmântate de acþiuni sociale. Din cei peste 150.000 de locuitori, 30% depind direct de activitatea minierã desfãºuratã, în lipsa dezvoltãrii altor activitãþi economice alternative de amploare. Principalii beneficiari ai companiei sunt în zona Vãii Jiului sau la distanþe relativ mici. Activitatea de exploatare a huilei desfãºuratã actualmente de CNH a parcurs cei mai importanþi paºi de restructurare, actualmente având o structurã cu perspective de rentabilizare, în condiþiile susþinerii proiectelor existente de modernizare ºi retehnologizare a activitãþii. În condiþiile actualei crize mondiale, menþinerea unui nivel satisfãcãtor de exploatare al resurselor energetice pe bazã de huilã, pe lângã aportul la producþia de energie ºi la securitatea energeticã a þãrii, poate contribui semnificativ la depãºirea acestei perioade ºi poate fi o componentã a dezvoltãrii durabile a României. Cele douã prezentãri surprind prin excelenþã actuala realitate a Vãii Jiului. Pornind de la aceste premise se naºte întrebarea: are viitor Valea Jiului? Rãspunsul nostru, al unui deputat nãscut ºi crescut la Lupeni, este ºi trebuie sã fie unul optimist, în conformitate cu aspiraþiile oamenilor acestei zone. Viitorul acesteia, credem noi, nu se poate rezuma la evoluþia mineritului. Trebuie gãsite ºi alte soluþii care însã nu minimalizeazã locul mineritului în evoluþia Vãii Jiului. Personal ºi cu domnul Dumitru Costin, preºedintele BNS, ne-am arãtat disponibilitatea de a susþine ºi participa la orice proiect care este în folosul cetãþenilor Vãii Jiului alãturi de toþi cei care subscriu la aceastã generoasã iniþiativã.
		Doamna Graþiela Leocadia Gavrilescu: Tema: "No more taxes and no more Boc!" Domnul prim-ministru Boc face exerciþii de imagine: visându-se, pesemne, un Bush de Dâmboviþa, a ieºit joi, în conferinþã de presã, cu cea mai oficialã dintre minele de care este în stare, cu voce sacadatã ºi cu ochii în camerele TV, sã ne liniºteascã: "Salariile, astãzi, nu scad! Nu existã, din acest punct de vedere, nicio problemã!"! Dragã domnule Boc, aþi greºit partitura! Problema dumneavoastrã începe de mai... ieri, când le promiteaþi profesorilor cã le vor creºte salariile cu 50%. Sau când le promiteaþi tuturor românilor cã, graþie vigilenþei ºi profesionalismului guvernamental, vor plãti facturi mai mici la gaze ºi energie electricã! ªi ce aþi reuºit din toate astea? Nothing! Nu aþi crescut salariile, v-aþi împrumutat pentru zece generaþii de-aici înainte, aþi falimentat mii de i.m.m.-uri cu taxe forfetare de care acum nu ºtiþi cum sã vã mai deziceþi, aþi bãgat zeci de mii de oameni în ºomaj, aþi constatat cã factura la energie trebuie sã rãmânã aºa cum este iar gazele le-aþi ieftinit cu 5%, de am ajuns de râsul bulgarilor, care au reuºit... de 6 ori mai mult! În ritmul acesta, poate vã cred cã "Salariile, astãzi, nu scad!" Dar mâine? Read my lips, Mr. Boc: No more taxes!, asta este adevãrata rezolvare a crizei! No more taxes and no more Boc!
		Domnul Miron Ignat: "Ziua Învãþãtorului" Astãzi, 30 iunie 2009, este sãrbãtoritã " Ziua Învãþãtorului", ziua tuturor celor care ne-au îndrumat primii paºi în viaþã ºi ne-au format ca oameni adevãraþi. Este ziua în care trebuie sã-i omagiem pe cei care s-au implicat cu trup ºi suflet în formarea noastrã ca oameni ºi care ne-au stilizat personalitatea. Potrivit actului normativ, aceastã zi urma sã fie sãrbãtoritã în toate unitãþile de învãþãmânt de stat, particulare ºi confesionale din sistemul românesc, însã într-un mod mai degrabã formal, aceastã sãrbãtoare a trecut neobservatã în lumea autohtonã. Învãþãtorul, prin meseria lui, are o influenþã mare asupra copiilor. Fiecare copil poartã în suflet o vorbã, un gest, o învãþãturã a dascãlului, pe care, adult devenind, o va transmite mai departe în mod inconºtient copiilor sãi. Învãþãtorul este primul dascãl care ne modeleazã caracterul ºi sufletul, care are misiunea de a se marca profund în dezvoltarea personalitãþii fiecãrui copil. Un dascãl este un om cu har ºi vocaþie, este o persoanã care pentru noi toþi a însemnat un model de succes în viaþã. Dascãlii cu adevãratã valoare au ºtiut sã-ºi contureze portrete memorabile ºi au demonstrat devotamentul profesional de care au ºtiut sã dea dovadã. Din nefericire, astãzi, statutul dascãlilor nu mai este vãzut aºa. Elevii ºi studenþii nu mai vãd în dascãli un model de reuºitã în viaþã ºi, din aceastã cauzã, puþini tineri se îndreaptã spre aceastã profesie. ªi acest lucru nu pentru cã dascãlii nu ar mai fi un model, ci pentru cã câºtigã infim. Sã ne amintim cu drag ºi consideraþie de dascãli ºi sã le urãm sãnãtate ºi putere pentru continuarea profesie pe care o realizeazã cu atâta dãruire. La mulþi ani!
		Domnul Stelicã Iacob Strugaru: "Calamitãþile lovesc în cei nevoiaºi" Fenomenele meteorologice extreme au devenit deja o constantã pentru România, cu efecte economice ºi sociale, întotdeauna, foarte ridicate. Pentru atenuarea efectelor acestora s-au fãcut progrese însemnate, ce presupun acþiunea în caz de situaþii de urgenþã, crearea instituþiilor specializate, sisteme de monitorizare ºi atenþionare în caz de pericol ºi chiar implementarea, începând cu data de 1 iulie, a sistemului asigurãrilor obligatorii pentru locuinþe. Grindina ºi furtunile produse zilele trecute au demonstrat încã o datã dramele personale pe care le traverseazã oamenii din sate precum Roºiori, Costeºti, Rãchiþi, Hudum, Horia, Trestiana, Guranda, dar chiar ºi din cartierele mãrginaºe ale municipiului Botoºani. Pentru aceºtia, grindina ºi vântul violent care le-a distrus locuinþele echivaleazã cu pierderea agoniselii de o viaþã ºi odatã cu aceasta ºi imposibilitatea financiarã de a înlãtura efectele dezastrelor. Mai mult, într-o zonã în care principala activitate economicã este reprezentatã de agricultura de autoconsum, producerea acestor fenomene meteorologice extreme presupune ºi afectarea recoltelor din regiune, adicã afectarea resurselor principale de hranã pentru aceºtia. Din nefericire, lanþul vicios nu se terminã aici. Autoritãþile administraþiei publice locale sunt din ce în ce mai private de surse de finanþare localã ºi nu pot nici mãcar sã se gândeascã la mãsuri concrete de prevenire a calamitãþilor sau de atenuare a efectelor acestora. Rãmâne, aºadar, la nivelul instituþiilor centrale din România sã gândeascã politici de coeziune economicã ºi socialã pe termene medii ºi lungi, iar descentralizarea administraþiei publice locale sã se transforme într-un adevãrat instrument de reprezentare a intereselor cetãþenilor.
		Domnul Adrian Mocanu: "Prima sesiune" Am fost ales deputat la alegerile generale din luna noiembrie 2008 în Colegiul uninominal nr.2 din Circumscripþia electoralã nr.10 Buzãu. Am venit în Parlamentul României cu speranþa cã am sã pot schimba în bine viaþa cetãþenilor care mi-au dat votul pentru a ajunge aici ºi, parþial, imaginea Parlamentului. Trebuie sã recunosc cã am trãit momente unice în aceastã nouã calitate, începând de la depunerea jurãmântului ºi pânã astãzi, pentru cã în fiecare zi de activitate parlamentarã am luat contact cu noi probleme sau provocãri. În prima mea sesiune parlamentarã mi-am concentrat activitatea, în special, pe înþelegerea procedurilor de lucru în cadrul Camerei Deputaþilor ºi a rolului comisiilor parlamentare în desfãºurarea procesului legislativ. Dacã ar trebui sã prezint partea vizibilã pentru cetãþeni a activitãþii mele din Camera Deputaþilor în sesiunea care tocmai a trecut, aº spune cã am avut pânã în prezent 4 propuneri legislative iniþiate ºi 5 declaraþii politice în plenul Camerei Deputaþilor, fãrã a face referire la activitatea din ºedinþele de comisie sau de plen la care am participat. Deºi, din articolele de presã ºi analizele politice elaborate cu privire la activitatea Parlamentului României reiese faptul cã aceasta nu este tocmai conform aºteptãrilor multor membri ai societãþii civile, nu trebuie sã ignorãm faptul cã este prima sesiune a unui Parlament ai cãrui membri au fost aleºi prin vot uninominal. Acest lucru face ca parlamentarii sã fie mai interesaþi de nevoile directe ale electoratului din colegiile lor uninominale decât de problemele care se desfãºoarã la centru. Pe de altã parte, aceste nevoi ale electoratului nostru din colegii trebuie armonizate cu obiectivele politice ale partidului politic/alianþei politice pe listele cãruia/cãreia am candidat. Aceste situaþii se suprapun ºi cu aceastã perioadã marcatã de criza economico-financiarã globalã, care a determinat Guvernul sã preia greul activitãþii legislative prin asumarea unor mãsuri legislative urgente, prin intermediul ordonanþelor de urgenþã, pentru reducerea cheltuielilor publice, adaptarea fiscalitãþii la crizã ºi pentru stimularea investiþiilor publice. Faþã de acest context parlamentar inedit, fãrã a încerca sã-l prezint ca pe o circumstanþã atenuantã a activitãþii noastre legislative din aceastã sesiune, pot spune cã a fost o experienþã unicã ºi pentru ceilalþi colegi ai mei care nu se aflã la primul mandat de parlamentar. Cu siguranþã, pentru urmãtoarea sesiune vom fi mai pregãtiþi sã lucrãm mai eficient atât în cadrul comisiilor parlamentare, cât ºi în plenul Camerei Deputaþilor.
		Domnul Rãzvan Mustea-ªerban: "Termene de tranziþie expirate" Pentru cei mai mulþi dintre români, aderarea României la Uniunea Europeanã, la data de 1 ianuarie 2007, a fost greºit înþeleasã ca fiind data la care toate problemele noastre vor lua sfârºit. Majoritatea cetãþenilor români au început deja sã aibã nemulþumiri legate de apartenenþa noastrã la gruparea europeanã ºi de faptul cã avantajele aderãrii nu se fac simþite pentru ei ºi familiile lor. Lipsa de transparenþã în derularea negocierilor de aderare din perioada anilor 2000-2004 au determinat în cea mai mare parte acest deficit de informare. Capitolele de negociere, finalizate în decembrie 2004, au cuprins, în totalitatea lor, termene de tranziþie pe acele condiþii pe care România nu era capabilã sã le îndeplineascã în mod automat. De la negocierile de aderare, timpul s-a scurs foarte repede, iar acþiunile autoritãþilor române, în sensul îndeplinirii exigenþelor europene, au lipsit cu desãvârºire. Ne trezim astãzi cã românii susþin din ce în ce mai puþin acþiunile proeuropene ale autoritãþilor naþionale. Este ºi normal atâta timp cât susþinerea de peste optzeci de procente a acestora în favoarea aderãrii era legatã de avantajele pe care le-ar fi adus aderarea ºi nu de costurile ei. Suntem, de altfel, din ce în ce mai frecvent avertizaþi de cãtre Comisia Europeanã cã termenele de tranziþie pe certe domenii au expirat sau sunt pe cale sã expire, iar Comisia îºi prezervã dreptul de a declanºa procedura de infringement împotriva României. Doamnelor ºi domnilor, Suntem doar în anul 2009, iar oricine ar studia termenele de tranziþie negociate va putea observa cu uºurinþã cã cea mai mare parte a termenelor expirã începând cu anul viitor. Ar trebui sã ne întrebãm cât de mult am fãcut noi, românii, în sensul integrãrii noastre în UE. Multe dintre termene vizeazã transpunerea unor directive ale Parlamentului European. Condiþiile impuse de acestea nu sunt absurde, ci sunt tocmai condiþiile care pot ameliora viaþa românilor. Ele vizeazã ameliorarea mediului, a infrastructurii, a condiþiilor concurenþiale, piaþa de capital, domeniul serviciilor, dar ºi altele. În aceste condiþii, ceea ce putem spune cu siguranþã este faptul cã am aderat la Uniunea Europeanã, însã suntem foarte departe de integrare, iar clasa politicã româneascã nu depune suficiente eforturi pentru ca efectele aderãrii sã se transforme în beneficii ºi nu în costuri pentru cetãþenii români.
		Domnul Gheorghe-Eugen Nicolãescu: "Dreptate pentru pensionari - o promisiune uitatã de actuala coaliþie" Pensii impozitate suplimentar ºi interzicerea dreptului la muncã pentru pensionari Nu demult, actualii PD-L-iºti, alãturi de Traian Bãsescu, clamau dreptate pentru pensionari. Susþineau cã vor face totul pentru o viaþã mai bunã, pentru mãrirea punctului de pensie ºi pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de trai al persoanelor vârstnice. Iatã cã prima mãsurã a Guvernului Boc - declaratã neconstituþionalã, de altfel - a vizat interzicerea cumulului pensiei cu salariul. Dupã ce prima încercare a fost nereuºitã, Guvernul a trimis în parlament un proiect de lege care vizeazã faptul cã persoanele ale cãror pensii depãºesc valoarea salariului mediu brut pe economie ºi care primesc în acelaºi timp salariu de la stat trebuie sã opteze pentru una dintre cele douã forme de remunerare în 15 zile de la adoptarea legii. Este o formulã prin care coaliþia de largã majoritate PD-L-PSD continuã seria nedreptãþilor la adresa pensionarilor, interzicându-le dreptul fundamental la muncã ºi, implicit, la o viaþã mai bunã, câºtigatã prin munca proprie. Acesta este motivul pentru care liberalii au decis sã corecteze, pe cât posibil, aceastã nedreptate. Plenul Senatului urmeazã sã se pronunþe prin vot asupra posibilitãþii eliminãrii interdicþiei de cumul al salariului cu pensia ºi introducerea în loc a unei impozitãri progresive, variantã pentru care liberalii, social-democraþii ºi UDMR-iºtii deja s-au pus de acord în Comisia pentru muncã. Raportul Comisiei pentru muncã modificã intenþia Executivului ºi lasã posibilitatea cumulului, dar introduce impozitarea progresivã. Astfel, dacã nivelul pensiei nete este mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie, atunci veniturile salariale sau cele asimilate lor se impoziteazã cu 16%. Dacã nivelul pensiei nete încasate este mai mare decât salariul mediu brut pe economie se va aplica o impozitare gradualã. Aºa cum prevede Constituþia României, orice persoanã are dreptul la muncã ºi numai un stat arbitrar poate încãlca acest drept fundamental. PNL va susþine ºi în Camera Deputaþilor modificarea acestei prevederi aberante în beneficiul pensionarilor ºi a tuturor oamenilor care vor sã îºi câºtige un trai decent prin muncã cinstitã. Pensionarii vor rãmâne ºi fãrã medicamente! S-a discutat de acordarea unei compensãri de 90% pentru anumite medicamente care erau compensate cu 50% pentru pensionarii cu pensii mai mici de 700 de lei în limita unei valori de 300 de lei pe lunã. Deºi se ºtia cã nu sunt bani, Guvernul s-a lãudat în mod mincinos cã va realiza aceste compensãri, iar astãzi farmaciile din România nu primesc fondurile pe care le-au consumat pe medicamente de la casele de asigurãri. Farmaciile sunt aproape de faliment, sunt în imposibilitatea de a mai achiziþiona medicamente ºi de a le vinde cãtre cetãþenii care au reþete eliberate de medici. Unde este cinstea faþã de aceºti oameni care nu mai reuºesc sã-ºi procure medicamentele, situaþia fiind deja foarte gravã pentru cei bolnavi de cancer sau diabet, fondurile pentru aceste boli fiind asigurate de cãtre bugetul de stat. Se observã cã bani nu mai sunt nu numai la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dar nici la bugetul de stat, respectiv Ministerul Sãnãtãþii. Cu alte cuvinte, pensionarii sunt iarãºi batjocoriþi dupã ce din 2007 ºi mai ales în 2008 viaþa lor începuse sã se amelioreze: o eliberare de reþete compensate ºi eliberarea medicamentelor fãrã cozi, vânzarea medicamentelor compensate pentru cancer, diabet, posttransplant prin toate farmaciile pentru a creºte accesul oamenilor la servicii de sãnãtate, desfiinþarea plafoanelor la farmacii ºi eliberarea reþetelor la orice orã, în orice zi a lunii... Sistemul sanitar românesc este întors din drumul sãu spre normalitate în dispreþ faþã de pensionari în primul rând, aceºtia fiind cei mai mulþi oameni care au nevoie de servicii medicale ºi de medicamente.
		Doamna Daniela Popa ºi doamna Aurelia Vasile: "Necesitatea unor modificãri în legislaþia referitoare la Registrul Comerþului" Trecerea Registrului Comerþului din toamna anului 2002 în subordinea Ministerului Justiþiei în structura Oficiului Naþional al Registrului Comerþului ca instituþie publicã cu personalitate juridicã, finanþatã integral din venituri proprii, a generat o serie de aspecte negative precum: existenþa unor proceduri care implicã perioade de pânã la 15-20 de zile pentru pregãtirea, depunerea, autorizarea societãþii comerciale ºi frecvente deplasãri ale investitorului la Registrul Comerþului; plata unor taxe ºi tarife crescute dupã preluarea pentru înmatricularea unei societãþi comerciale la Registrul Comerþului; utilizarea de criterii neuniforme la verificarea documentaþiei pentru înregistrarea unei societãþi comerciale de cãtre funcþionarii de la Registrul Comerþului. De asemenea, obligaþiile ºi rãspunderile sunt numai în sarcina societãþii comerciale. ONRC presteazã un serviciu impus de lege ºi nu îºi asumã rãspunderea necesarã, ceea ce duce la amânarea în mod nejustificat a eliberãrii certificatului de înmatriculare ºi la blocarea activitãþii întreprinzãtorului. Sistemul Registrului Comerþului, aflat în subordinea Ministerului Justiþiei, se dovedeºte a fi unul rigid, fãrã capacitatea de adaptare rapidã a sistemului informatic, care sã permitã procesarea datelor supuse obligaþiei de înregistrare, în conformitate cu dispoziþiile exprese prevãzute de lege ºi actul constitutiv al societãþii comerciale. Este nevoie de un cadru juridic adecvat stimulãrii spiritului antreprenorial, prin accesul direct ºi nemijlocit la toate informaþiile utile pe care le deþin camerele de comerþ. În aplicarea reglementãrilor de pânã acum s-a constatat cã scoaterea Registrului Comerþului de sub gestiunea Camerei de Comerþ ºi Industrie a României a pus camerele de comerþ în imposibilitatea de a-ºi realiza scopurile ºi funcþiile lor, aceasta deoarece o camerã de comerþ puternicã în lume nu poate sã-ºi desfãºoare activitatea eficient dacã nu are o legãturã permanentã, directã ºi juridicã cu comercianþii. Lipsirea Camerei de Comerþ de Registrul Comerþului, de bazele de date specifice ºi de baza juridicã a legãturilor oamenilor de afaceri între ei, face ca aceste instituþii ale sistemului cameral sã nu poatã accesa fonduri europene în beneficiul comercianþilor ºi astfel nu poate sã îºi atingã scopul pentru care a fost creatã prin Legea nr. 335/2007. Trebuie avut în vedere cã, odatã cu intrarea în vigoare a Legii camerelor de comerþ din România nr. 335/2007, Camera de Comerþ ºi Industrie a României, Camera Naþionalã, este o organizaþie neguvernamentalã de utilitate publicã ºi cã în conformitate cu dispoziþiile art. 41 din OG nr. 26/2000, ºi având în vedere dispoziþiile art.136 alin.(4), teza finalã din Constituþia României privitoare la organizaþii neguvernamentale, Camera de Comerþ ºi Industrie a României are dreptul legal de a primi în folosinþã gratuitã bunuri din proprietatea publicã ºi privatã a statului. La înfiinþare, în anul 1931, Registrul Comerþului a funcþionat în cadrul camerelor de comerþ ºi industrie. În 1948, acestea au fost desfiinþate. La reînfiinþarea lor, în 1990, activitatea Registrului Comerþului a fost repusã în cadrul camerelor de comerþ pânã în 2002, când a trecut în subordinea Ministerului Justiþiei. Registrul Comerþului este un instrument al economiei de piaþã ºi locul lui este nu în subordinea unei instituþii centrale de stat, ci pe lângã o organizaþie neguvernamentalã de utilitate publicã, aºa cum este Camera de Comerþ. Trecerea oficiilor Registrului Comerþului în sistemul Camerelor de Comerþ ºi Industrie este oportunã pentru cã Legea nr. 335/2007, care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea camerelor de comerþ într-o concepþie modernã ºi utilã, încã nu a putut sã-ºi producã efectele în lipsa acestei structuri. Trecerea Registrului Comerþului în cadrul Camerei de Comerþ ºi Industrie este necesarã deoarece, în contextul actual, camerele de comerþ sunt lipsite de pârghia cea mai importantã de îndeplinire a scopului pentru care au fost create. În condiþiile pãstrãrii reglementãrilor actuale cu privire la Registrul Comerþului sunt conservate ºi amplificate o serie de consecinþe negative ce rezultã din ruptura creatã între atribuþiile ce revin camerelor de comerþ ºi posibilitãþile reale de îndeplinire. Activitatea camerelor de comerþ este redusã la simple operaþii tehnico-materiale. Ruptura între cadrul organizatoric ºi cel funcþional al camerelor de comerþ trebuie înlãturatã. Pentru a facilita accederea la fondurile europene ºi pentru rapida redistribuire a acestora în timp util cãtre agenþii economici este necesar ca înseºi camerele de comerþ sã dispunã de toate informaþiile necesare cu privire la existenþa, obiectul de activitate ºi funcþionarea agenþilor economici, pe care, în prezent, le deþine registrul comerþului. Proiectul de lege care prevede trecerea Registrului Comerþului în cadrul camerelor de comerþ trebuie susþinut pentru a îndrepta problemele de importanþã socialã, economicã ºi juridicã care decurg din actualul cadru normativ.
		Domnul Marius Rogin: Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã "SUA-Iran, nevoia unei diplomaþii reuºite" Preºedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, a propus o dezbatere cu Obama la sediul ONU din New York "privind rãdãcinile problemelor lumii" dar a subliniat cã Teheranul nu va ceda presiunii pe tema programului nuclear. Iranul susþine cã este pregãtit pentru discuþii "constructive", dar a respins în mod repetat solicitãrile de a pune capãt programului de îmbogãþire a uraniului, care poate fi folosit atât în scop civil, cât ºi militar. Preºedintele Obama, în mesajul de felicitare adresat "poporului ºi conducãtorilor Republicii Islamice Iran" de Nowruz, o sãrbãtoare persanã, în martie, a inclus fraze care sã reducã scepticismul iranian privind disponibilitatea SUA de a renunþa la încercãrile de a rãsturna guvernul ºi de a adopta o abordare diplomaticã mai cuprinzãtoare. Diplomaþii iranieni au afirmat cã disponibilitatea declaratã a preºedintelui american de a trata Iranul "pe baza intereselor reciproce" într-o atmosferã de "respect reciproc" a fost deosebit de bine primitã în Teheran. Potrivit lor, rãspunsul rapid al liderului suprem al þãrii, Ayatollahul Ali Khamenei, care a inclus o frazã fãrã precedent, ºi anume cã "dacã voi vã veþi schimba ºi comportamentul nostru se va schimba", a fost un semnal sincer al deschiderii Iranului faþã de propunerile diplomatice substanþiale fãcute de noua administraþie americanã. E posibil ca preºedintele Obama sã facã paºii îndrãzneþi necesari pentru a realiza o apropiere strategicã de Teheran, de felul celei reuºite de Nixon cu China, în anul 1972. Deocamdatã, administraþia Obama nu a fãcut nimic pentru a desfiinþa sau respinge un program aparent secret, însã foarte bine mediatizat, lansat în al doilea mandat al preºedintelui George W. Bush, ºi care alocã milioane de dolari pentru destabilizarea Republicii Islamice. În acest context, acuzaþia Ayatollahului Khamenei, potrivit cãreia "bani, arme ºi organizaþii sunt folosite de americanii de dincolo de graniþa noastrã vesticã pentru a lupta împotriva sistemului Republicii Islamice", reflectã o îngrijorare legitimã cu privire la intenþiile americane. Preºedintele Obama a accentuat aceastã îngrijorare refuzând sã lupte, deocamdatã, pentru un "mare compromis" americano-iranian, un cadru extins pentru rezolvarea divergenþelor bilaterale importante ºi pentru realinierea fundamentalã a relaþiilor. Însã unii oficiali susþin cã administraþia americanã ar putea fi pregãtitã sã accepte ca parte a acordului un program limitat de îmbogãþire a uraniului pe teritoriul iranian, cu alte cuvinte vor sã li se recunoascã "meritul" de a accepta o realitate. Purtãtorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, a declarat presei cã nu va fi impus nici un astfel de deadline. preºedintele Obama însuºi a spus, dupã întâlnirea cu primul ministru israelian Benjamin Netanyahu, cã doreºte sã vadã un "progres" în negocierile nucleare pânã la sfârºitul anului. El a sprijinit de asemenea înfiinþarea unui grup de lucru la nivel înalt israeliano-american pentru identificarea de mãsuri coercitive dacã Iranul nu îndeplineºte condiþiile SUA privind limitarea activitãþilor nucleare. Ideea unei coaliþii între Israel ºi statele arabe moderate, menitã sã menþinã sub control Iranul, nu este doar iluzorie, ea ar lãsa aspectele palestinian ºi siriano-libanez ale conflictului arabo-israelian nerezolvate, iar perspectiva rezolvãrii lor în cãdere liberã. Aceste aspecte nu pot fi rezolvate fãrã o interacþiune de substanþã a SUA cu Iranul. Partea cea mai grea în abordarea americanã faþã de Iran implicã adoptarea de cãtre preºedintele Obama a unor poziþii pe care electoratul sãu ºi unii dintre aliaþi nu le vor primi cu bucurie. Pentru a reface politica privind Iranul, preºedintele ar trebui sã se angajeze sã nu foloseascã forþa pentru a modifica graniþele sau forma de guvernãmânt a Republicii Islamice. De asemenea, ar trebui sã accepte faptul cã Iranul va continua sã îmbogãþeascã uraniu ºi cã singura rezolvare posibilã realistã a problemei nucleare ar fi ca Iranul sã ajungã în poziþia Japoniei, o naþiune cu un program nuclear tot mai sofisticat, care este atent monitorizatã împotriva riscurilor de proliferare. Preºedintele Richard Nixon a reuºit sã se distanþeze de o politicã de un sfert de secol privind Republica Popularã Chinezã ºi sã reorienteze poziþia SUA faþã de Beijing într-un mod care sã serveascã extrem de bine intereselor americane mai bine de 30 de ani. A fost nevoie de viziune strategicã, lipsã de remuºcãri politice ºi hotãrâre personalã. Este posibil ca preºedintele Obama sã înceapã în curând sã demonstreze aceleaºi calitãþi pentru a elabora o nouã abordare faþã de Iran.
		Domnul Samoil Vîlcu: "Învãþãmântul românesc ar putea fi salvat prin adoptarea unor noi legi" Învãþãmântul românesc trebuie sã fie o prioritate pentru întreaga clasã politicã. Modul în care li se face educaþie tinerilor trebuie schimbat radical. Sistemul de învãþãmânt are foarte multe probleme, situaþia este dezastruoasã, iar cei care suferã din cauza acestor probleme sunt elevii. Una dintre mãsurile ce trebuie adoptate urgent este de adaptare a programei ºcolare la realitãþile economice. Ministerul Educaþiei afirmã cã are în vedere o serie de reforme care vor fi aplicate începând din anul ºcolar 2009-2010 ºi care vor restructura atât programa, cât ºi ºcolile de meserii, care implicã modificarea planurilor cadru pentru liceu pentru reducerea numãrului de ore. Stimaþi colegi, Trebuie rezolvate problemele de la curriculã, la cele de incluziune în ºcoalã a categoriilor defavorizate. Învãþãmântul profesional ºi tehnic trebuie restructurat, sã fie promovate meserii ce aproape sunt pe cale de dispariþie, sã fie modificatã structura ºcolilor de arte ºi meserii astfel încât acestea sã atragã mai mulþi elevi, iar certificatele sã fie dobândite mai uºor. Sã aibã loc o dezbatere publicã asupra situaþiei în care se aflã învãþãmântul românesc, fãrã menajamente inutile, fãrã sentimentalisme ieftine, dezbatere la care sã participe factorii de decizie din minister, pentru cã soarta învãþãmântului este în mâinile lor, profesorii tineri, care ar putea aduce un suflu nou procesului educaþional, profesorii cu experienþã, pãrinþii, dar, ºi elevii. În plus, Ministerul Educaþiei trebuie sã facã o analizã a nevoilor pieþei muncii ºi de aliniere a învãþãmântului profesional ºi tehnic la aceste nevoi. Elevii sau studenþii trebuie sã fie ajutaþi sã-ºi conºtientizeze propriul nivel, sã ºtie la ce sunt buni ºi la ce mai trebuie sã lucreze. Problema încadrãrii tinerilor în câmpul muncii a devenit una actualã, ºomajul în rândul tinerilor fiind mai ridicat decât în rândul adulþilor. În România, situaþia absolvenþilor, atât de liceu, cât ºi de învãþãmânt superior, este mai gravã decât în alte state europene, ca urmare a calitãþii învãþãmântului, pentru cã în cele mai multe cazuri un absolvent poate avea cunoºtinþe teoretice considerabile, fãrã aplicabilitate practicã. Acest lucru aratã foarte clar cã sistemul educaþional din România are numeroase lacune în adaptarea la nevoile pieþei muncii. Existã încã un numãr mare de absolvenþi la specializãri care nu sunt cerute de piaþã, iar la altele, deºi sunt solicitate pe piaþa forþei de muncã, cifra de ºcolarizare este subdimensionatã faþã de cerere. Deºi firmele îºi doresc sã angajeze tineri, decalajul mare dintre cunoºtinþele profesionale deþinute ºi cele solicitate de cãtre angajator îngreuneazã acest lucru. Este o mare problemã ºi faptul cã pentru tineri, meseriile ºi profesiile oferite de ºcolile profesionale nu mai sunt atât de atractive. Totodatã, dotarea tehnicio-materialã a acestor instituþii este sub nivelul rigorilor minime de activitate, iar profilul specialitãþilor ºi calificarea absolvenþilor nu corespunde cererii existente pe piaþa muncii. Având în vedere toate aceste aspecte, susþin, în calitate de deputat, ideea preºedintelui României, Traian Bãsescu, de adoptare cât mai rapid a noi soluþii legislative pentru a rezolva problemele învãþãmântului.
		Domnul Iulian Vladu: "Industria alimentarã - între abundenþã ºi sãrãcie" Pânã spre sfârºitul secolului XX, sistemul nostru alimentar modern a fost considerat drept una dintre cele mai mari reuºite ale umanitãþii. Se producea mai multã hranã, mai ieftinã, mai variatã, mai sigurã, mai avantajoasã ºi mai de calitate decât oricând în istoria umanitãþii. Ce se întâmplã acum? Aceleaºi sisteme de aprovizionare care susþin piaþa alimentarã globalã ºi care fac ca produsele agricole ºi carnea proaspãtã sã fie disponibile în orice emisferã, indiferent de anotimp, au favorizat atât transmiterea patogenilor cunoscuþi ai toxiinfecþiilor alimentare, cât ºi a varietãþilor emergente, de tipul virusului gripei aviare care se modificã foarte rapid ºi care ar putea fi cauza urmãtoarei pandemii globale. Ce ar presupune acest lucru? Foamete. Acolo unde nu se confruntã cu foametea, populaþiile se luptã cu efectele mai puþin dorite ale dietei moderne, precum obezitatea, bolile de inimã ºi diabetul. In plus, metodele care au determinat aceastã abundenþã, precum creºterea industrialã a animalelor ºi agricultura intensivã care foloseºte substanþe chimice, au degradat capacitatea de producþie a sistemelor noastre naturale. Este important de menþionat cã sistemul economic are tendinþa sã aprecieze ºi sã încurajeze calitãþile alimentelor, producþia în masã, ieftinãtatea, uniformitatea sau faptul cã pot fi prelucrate intensiv nu sunt neapãrat benefice ºi pentru consumatori, pentru culturile unde se consumã aceste alimente sau pentru mediul în care sunt produse. Este greu sã aplici programe de siguranþã alimentarã, în condiþiile în care acest fenomen se bazeazã pe un model de afaceri, axat pe ideea de costuri ºi volum. Acest fenomen care, din pãcate, ia amploare, produce daune atâtla nivel individual, de unitate statisticã, cât ºi la nivel geopolitic. Într-adevãr, nu putem da vina pe industria alimentarã pentru toate slãbiciunile sistemului politic sau pentru dezastrele naturale, care au sãrãcit regiuni precum Africa subsaharianã. Însã aceste probleme sunt generate ºi de modelul alimentar modern, unde cererea crescândã din partea consumatorilor nu poate funcþiona în þãrile unde consumatorii abia îºi permit produsele de bazã. Firmele din industria alimentarã ocolesc din ce în ce mai mult þãri ca Etiopia ºi Bangladesh, pentru a se îndrepta spre pieþe mai bogate din Europa ºi America de Nord sau spre Asia. În multe din þãrile dezvoltate, "producþia verde" se gãseºte în cantitãþi mai mici, pe de-o parte din lipsa fertilizatorilor ºi a altor agenþi chimici, sau din folosirea excesivã a respectivelor substanþe chimice care au dus la scãderea capacitãþii productive a solului. Pentru a fi menþinute recoltele bogate, s-a plãtitpreþul contaminãrii resurselor naturale de apã ºi a râurilor cu chimicale active. Totodatã, fermierii din þãrile sãrace sau în curs de dezvoltare nu pot concura cu producãtorii agricoli din statele bogate, subvenþionaþi ºi încurajaþi de cãtre stat. La nivel global, foametea genereazã deja reacþii violente ºi instabilitate în þãrile sãrace. Pe lângã mãsurile de urgenþã care trebuie luate pe termen scurt pentru evitarea foametei, trebuie adoptate strategii pe termen lung pentru creºterea substanþialã a productivitãþii la cereale. Trebuie ca firmele alimentare, agricultorii, sã înveþe ºi sã conºtientizeze faptul cã este necesar sã producã hranã nu pentru cei mulþi, ci sã reuºeascã sã producã fãrã sã beneficiazã gratuit de cele trei elemente esenþiale: energie ieftinã, apã din abundenþã ºi condiþii climatice stabile.
		Domnul ªtefan Daniel Pirpiliu: Prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamatã drept "Ziua Drapelului". Conform legii, aceastã zi va fi marcatã de cãtre autoritãþile publice ºi de celelalte instituþii ale statului prin organizarea unor programe ºi manifestãri cultural-educative cu caracter evocator sau ºtiinþific consacrate istoriei patriei, precum ºi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unitãþilor Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi ale Ministerului de Interne. Am început declaraþia mea politicã de astãzi cu aceastã remarcã pentru cã aº vrea sã vã supun atenþiei manifestãrile din acest an de "Ziua Drapelului" la care a participat domnul preºedinte Traian Bãsescu. În urmã cu câteva zile am asistat la unul dintre numeroasele ºi tot mai desele afronturi adresate de cãtre reprezentanþii minoritãþii maghiare statului român ºi, în calitate de membru al comunitãþii europene, indirect Uniunii Europene. Fac aceastã afirmaþie, ca urmare a declaraþiilor reprezentanþilor UDMR care au considerat prezenþa preºedintelui statului independent ºi suveran România la ceremoniile prilejuite de "Ziua Drapelului", ce au avut loc la Miercurea-Ciuc, drept "o demonstraþie de forþã". Cum poate fi numitã "demonstraþie de forþã" manifestarea recunoºtinþei ºefului statului faþã de unul din stâlpii de bazã ai societãþii, ºi aici mã refer la armata naþionalã, precum ºi la tradiþia respectului faþã de drapelul naþional - clauza simbolicã a românismului în lume? Sã înþeleg cã reprezentanþii cetãþenilor români de etnie maghiarã se simt ameninþaþi de armata românã în propria lor þarã? Nu cred cã într-un stat democratic poate exista o jignire mai profundã la adresa autoritãþii decât refuzul reprezentanþilor locali de la Miercurea-Ciuc de a-l întâmpina pe Preºedintele statului cu prilejul unei vizite oficiale ºi anunþate. În secolul XXI, în cadrul unei Europe unite, observ cu tristeþe ºi îngrijorare cã mai subzistã sentimente revanºarde de tip revizionist din partea unor cetãþeni europeni care nu vor sã înþeleagã cã viitorul se aflã înaintea noastrã ºi nu în urmã, care vor voi, poate, sã traseze într-o Europã ce desfiinþeazã de la zi la zi frontierele, graniþe imaginare într-un pseudostat imaginar. Acestor cetãþeni români - europeni care trãiesc printre noi le comunic, pe aceastã cale, cã vor trãi în continuare în þãriºoara lor imaginarã fãrã sã îi deranjeze nimeni atâta timp cât, în calitate de locuitori ai României, vor arãta respectul cuvenit autoritãþilor statului suveran, independent ºi naþional România ºi simbolurilor tradiþionale ale acestuia. Nu este admisibil sã permitem ca asemenea manifestãri reprobabile ºi sfidãtoare sã mai aibã loc, iar cei vizaþi sã-ºi gãseascã locul printre noi în rândul autoritãþilor locale, centrale, legislativului, executivului.
		Domnul Adrian Popescu: În cadrul proiectului de descentralizare în domeniul agriculturii propus de ministrul Ilie Sârbu, am constatat cã principalul punct îl constituie desfiinþarea ADS (Administraþia Domeniului Statului) ºi distribuirea patrimoniului aflat în administrare cãtre primãrii. Consider cã trecerea terenurilor ADS în contul primãriilor este foarte riscant, pentru cã se ºtie faptul cã primarii sunt mult mai vulnerabili în faþa presiunilor speculatorilor imobiliari comparativ cu Ministerul Agriculturii. De asemenea, odatã distribuite terenurile statului, îºi vor pierde mult din valoarea de piaþã ºi vor fi înstrãinate subevaluat. Am convingerea cã aceste terenuri nu vor ajunge în niciun caz la concesionarii actuali, marea lor majoritate de bunã-credinþã. Sã nu uitãm aici niciun moment cã vorbim despre o suprafaþã de 535 mii ha teren agricol aflat în aproape toate judeþele þãrii, teren a cãrui valoare nu a putut fi estimatã cu exactitate. La aceste terenuri se mai adaugã ºi cele de incintã, activele nevândute ºi datoriile de redevenþã care, în final, ar putea ajunge pe mâna unor oportuniºti care numai agriculturã nu vor face. În condiþiile în care ADS poate furniza bugetului de stat aproximativ 50 milioane euro anual, noi luãm decizia de a o desfiinþa, iar patrimoniul îl împãrþim primarilor care nu vor pregeta sã treacã terenurile din proprietate publicã în sistem privat. Sã stãm sã judecãm doar ºi numai prin prisma momentului ales de Ministerul Agriculturii sã vândã tocmai acum, când preþul proprietãþii imobiliare are o valoare scãzutã, lucru care nu face decât sã evazioneze bugetul de stat, iar cine achiziþioneazã acum, în mod clar se gândeºte la marile profituri viitoare. Mã gândesc care este logica acestei miºcãri; este statul în faliment ºi are nevoie imediatã de lichiditãþi? Capitalul circulant nu asigurã plata datoriilor, ori poate este doar vorba de clientelism politic? V-aº furniza doar un exemplu: ADS administreazã o suprafaþã de 55 mii de ha în Insula Mare a Brãilei, consideratã ca fiind cea mai mare exploataþie agricolã din Europa de pe urma cãreia statul încaseazã în mod normal o redevenþã anualã de aproximativ 4 milioane de euro. Poate statul sã cedeze o asemenea sursã de venit ºi sã o înstrãineze unui Culiþã Tãrâþã pe mai nimic? Dragi colegi, scopul nostru aici este acela de a realiza o politicã mai aproape de coerenþã ºi responsabilitate, fapt pentru care declaraþia de faþã nu este adoptatã împotriva cuiva, ci este în favoarea românilor ºi a României.
		Domnul George Ionescu: "29 iunie - Ziua Dunãrii" Ziua Dunãrii a fost sãrbãtoritã pe 29 iunie 2009, pentru al ºaselea an consecutiv, de cãtre toate statele dunãrene. Ziua Dunãrii reprezintã aniversarea semnãrii la Sofia a Convenþiei privind cooperarea pentru protecþia ºi utilizarea durabilã a fluviului Dunãrea. Pe data de 29 iunie 1994, 11 dintre statele situate în Bazinul Dunãrii (Austria, Bulgaria, Croaþia, Republica Cehã, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacã, Slovenia ºi Ucraina), precum ºi Comisia Europeanã au semnat Convenþia privind cooperarea pentru protecþia ºi utilizarea durabilã a fluviului Dunãrea, aducând în atenþia opiniei publice necesitatea protejãrii acestui fluviu. Documentul oferã cadrul legal de cooperare pentru asigurarea protecþiei apei ºi resurselor ecologice, precum ºi pentru utilizarea lor durabilã în Bazinul Dunãrii. În 2004, Comisia Internaþionalã pentru Protecþia Fluviului Dunãrea iniþiazã sãrbãtorirea Zilei Dunãrii pentru a atrage atenþia asupra valorii ºi diversitãþii deosebite a fluviului ºi a afluenþilor sãi. Comisia cu sediul la Viena coordoneazã toate activitãþile desfãºurate în cadrul Convenþiei ºi este principalul organism de decizie al Convenþiei. România a devenit stat membru al Comisiei Internaþionale pentru Protecþia Fluviului Dunãrea în 1995, odatã cu ratificarea, prin Legea nr.14/1995, a Convenþiei privind cooperarea pentru protecþia ºi utilizarea durabilã a fluviului Dunãrea ºi a deþinut în anul 2007 preºedinþia Comisiei. Dunãrea, al doilea mare fluviu al Europei dupã Volga, atât ca lungime, cât ºi ca debit, reprezintã o adevãratã axã a Europei Centrale, pe care o leagã de Marea Neagrã. Fluviul izvorãºte din Munþii Pãdurea Neagrã din Germania ºi se varsã în Marea Neagrã prin cele trei braþe: Chilia, Sulina ºi Sf. Gheorghe. În drumul sãu, Dunãrea strãbate peste 2800 km, teritoriul a 10 þãri ºi a patru capitale, reprezentând o sursã importantã pentru alimentarea cu apã potabilã, apã pentru irigaþii ºi industrie pentru oamenii din aceastã regiune. Dintre þãrile dunãrene, România deþine cea mai mare suprafaþã din Bazinul Dunãrii, sectorul cel mai lung al fluviului Dunãrea ºi Delta Dunãrii - a doua mare zonã umedã din Europa. Dunãrea înseamnã viaþã, energie, hranã, apã, transport ºi recreere. Cursurile de apã sunt o legãturã comercialã de-a lungul Europei ºi o forþã unificatoare între culturi, limbi ºi civilizaþii diverse. Ea reprezintã, totodatã, o importantã sursã de biodiversitate, peste 5.200 de specii de florã ºi faunã fiind adãpostite de Delta Dunãrii. Manifestãrile dedicate sãrbãtoririi Zilei Dunãrii reprezintã un bun prilej pentru conºtientizarea publicului cã necesitatea protejãrii Dunãrii ºi afluenþilor este esenþialã pentru eforturile de conservare a acestui fluviu, desfãºurate la nivel naþional ºi regional, pentru transmiterea mesajului privind importanþa pãstrãrii calitãþii apelor, astfel încât ºi generaþiile viitoare sã se bucure de acest dar al naturii. De milenii, fluviul Dunãrea a jucat un rol crucial în dezvoltarea politicã, socio-economicã ºi culturalã a Europei Centrale ºi de Sud-Est. Oamenii care trãiesc în localitãþile situate de-a lungul afluenþilor acestuia sunt legaþi unul de celãlalt prin valorile comune reprezentate de apartenenþa la acest mare bazin hidrografic, iar frumuseþea ºi caracterul maiestuos al Dunãrii au constituit frecvent surse de inspiraþie pentru poeþi, pictori, muzicieni ºi alþi oameni de culturã.
		Domnul Constantin Chirilã: "Unele chestiuni privind conflictele din sectorul piscicol" Producþia de peºte realizatã în România dupã 1990 a suferit o scãdere care s-a manifestat pregnant ºi în urmãtorii ani. Acest declin a fost rezultatul crizei economice specifice etapei de tranziþie la economia de piaþã, caracterizatã prin investiþii scãzute în acest sector, atât în ceea ce priveºte domeniul productiv, cât ºi investiþiile de capital, supraexploatarea prin pescuit iraþional în apele naturale, poluarea mediului acvatic, distrugerea habitatelor, lipsa de material de populare ºi indisciplina. La nivelul sectorului piscicol existã un conflict potenþial între prioritãþile relative ale obiectivelor, cum ar fi: ridicarea nivelului producþiei totale de peºte pentru consumul intern; ridicarea nivelului profitabilitãþii unitãþilor private; ridicarea nivelului venitului la stat rezultat din impozitarea operaþiunilor desfãºurate în cadrul sectorului particular; asigurarea durabilitãþii ºi a diversitãþii biologice a resurselor naturale ºi habitatelor. În plus, se poate spune cã sectorul piscicol este un sector de dimensiuni mici în comparaþie cu alte sectoare din industria alimentarã, zootehnie ºi culturi agricole. Se întâmplã adesea ca nevoile sectorului piscicol sã cadã pe planul al doilea când sunt tratate ºi alte sectoare. Pot exista, de asemenea, conflicte între politicile sectoriale în ceea ce priveºte prioritãþile guvernamentale centrale la nivel local sau chiar segmentele sectorului particular. Sectorul particular este preocupat de atingerea unui set complet diferit de obiective care sunt legate de noþiuni ca: supravieþuirea companiei, realizarea profitului, numãrul ºi calitatea angajaþilor, nivelul salariilor ºi/sau riscul. Adesea aceste obiective ajung în conflict cu obiectivele guvernamentale. Prin urmare va fi necesar sã existe o cooperare a sectorului particular pentru definirea ºi identificarea sprijinului de care are nevoie, pentru armonizarea diferitelor scopuri urmãrite, pe care tot sectorul particular le identificã. În plus, chiar scopurile urmãrite ºi strategiile de atingere a acestora pot fi diferite de la o companie particularã la alta. Acest lucru înseamnã cã Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, prin sprijinul ºi reglementãrile sale, va trebui sã asigure ºi o flexibilitate care sã poatã trata o parte cât mai mare a sectorului. Unul dintre cele mai pronunþate conflicte existã între sectorul piscicol ºi celelalte sectoare. Strategiile adoptate de alte sectoare cum ar fi cel extractiv, agricol, forestier, energetic sau turism au intrat în trecut adesea în conflict cu cele ale sectorului piscicol. Aceste conflicte dintre politicile sectoriale pot crea incertitudine în mediul funcþional al sectorului particular ºi pot duce la mãrirea costurilor ºi riscurilor la care se expune. Pentru a se trece peste aceste conflicte trebuie reformat în întregime sistemul de gestionare-administrare a sectorului piscicol, iar cei în mãsurã sã formuleze politica sectorialã sã deþinã calificarea necesarã ºi resursele de a reduce conflictele ºi sã creeze mediul de bazã ºi cu caracter reglementar. Cred cã actul normativ de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.23/2008, adoptat recent cu modificãri ºi completãri de Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, va rezolva conflictele sus menþionate.
		Domnul Ion Dumitru: "Agricultura în Uniunea Europeanã" Eurostat afirmã cã suprafeþele agricole ocupã mai mult de 40% în Europa. Dacã aici se adaugã suprafeþele împãdurite sau naturale întreþinute se ajunge la mai mult de jumãtate din teritoriul european. Politicile agricole comunitare (PAC) susþin cã agricultura reprezintã o responsabilitate deosebitã, de care trebuie þinut neapãrat seama la implementarea programelor proprii. Suprafaþa terenurilor agricole a scãzut de la 53% în 1975 la 44% în 1997, adicã undeva în jur de 0,5% pe an. Repartiþia este foarte diferitã în cadrul solurilor þãrilor Uniunii Europene. Terenul agricol ocupã mai puþin de 10% din Suedia ºi Finlanda, dar urcã la 70% în Irlanda ºi Marea Britanie. Suprafaþa agricolã utilã este în scãdere în Uniunea Europeanã. Din 1975 ºi pânã astãzi, scãderea este diferitã ca de exemplu de -12% în Anglia ºi de -1,5% în Luxemburg, însã, în unele zone, cum ar fi nordul Italiei ºi estul Germaniei, suprafeþele au crescut uºor. Mult mai intens au crescut aceste suprafeþe în Spania. O motivaþie extrem de interesantã în evoluþia suprafeþelor o constituie creºterea suprafeþelor împãdurite în defavoarea suprafeþelor ocupate cu pãºuni. Fenomenul, deºi nu se manifestã pe scarã largã, este considerat extrem de pozitiv ºi se întâlneºte în þãrile din sudul Europei. Diminuarea pãºunilor ºi înlocuirea lor cu fâneþe a avut loc în vestul Franþei, sud-vestul Olandei, în Belgia, Germania ºi mai ales în Irlanda ºi Marea Britanie. Terenurile arabile în Uniunea Europeanã au crescut mult dupã 1975 mai ales în Franþa, Belgia, Germania ºi Spania ºi ele se manifestã prin aºa-numitele "câmpuri libere" în care tehnologiile sunt la ele acasã ºi fenomenul de poluare este cu totul accidental. Tot accidental se întâlnesc ºi uºoare fenomene de eroziune ºi alunecãri de teren, pe terenurile lãsate în odihnã, fenomenele fiind de circa 100 de ori mai reduse decât în România. Meseria de agricultor a cunoscut în Uniunea Europeanã o evoluþie ascendentã, mai ales în ultimii 40 de ani, odatã cu creºterea nivelului ºi calitãþii producþiei ºi a beneficiilor obþinute din acestea. Agricultorii viitorului imediat, în cãutarea continuã de ajutoare, vor trebui sã investeascã mult mai mult timp ºi bani pentru adaptarea la o piaþã din ce în ce mai dificilã, dar mai ales vor trebui sã acorde o mai mare atenþie conservãrii ºi gestionãrii resurselor naturale. Producþia agricolã mondialã va fi cea care va trebui sã susþinã alimentaþia a maximum 9 miliarde de oameni. În viitor, alimentaþia nu va mai putea fi separatã de "respiraþie", apã de bãut, de unde ºi necesitatea reabilitãrii pãdurilor. Consecinþele privind protecþia mediului vor trebui corelate cu cele privind creºterea inevitabilã a producþiei agricole. Europa a demonstrat cã poate avea o agriculturã a ei europeanã care, e drept, mai are nevoie de multe resurse ºi îmbunãtãþiri. Europa este pregãtitã sã facã faþã sfidãrilor alimentare pentru cã dispune de tehnologiile de care are nevoie, fãrã impact psihic asupra comunitãþilor umane. Dar România, ce se întâmplã cu România?
		Domnul Ion Stan: Efectul crizei ca doctrinã politicã în perspectiva alegerilor prezidenþiale - candidatul "trufanda": Traian Bãsescu. Fraþi români, noi, totuºi, cu cine votãm? Traian Bãsescu nu e numai preºedintele încã în funcþie al ciudatei ºi tristei noastre republici, cu ai sãi cetãþeni plini de datorii, aflaþi la cheremul bancherilor de aiurea. El este de ceva vreme ºi candidat la propria-i succesiune. Acum cinci ani, când a apãrut din spuma mãrii ca salvator al naþiunii - ne salva atunci de marii corupþi, care de altfel îºi poartã bine mersi corupþia prin toate instituþiile puterii cu care Bãsescu se identificã "Il comandante" nu ne-a spus nimic despre adevãratele sale intenþii. A promis dreptate, adevãr, Europa, þepe ºi alte baliverne. Atunci, în 2004, nimeni nu auzise de Elena Udrea, viitor consilier, viitor ministru, stâlp al democraþiei. Astãzi, tot românul are ideea lui ºugubeaþã despre doamna ministru. ªi astfel apare o adevãratã problemã. De aceastã datã, candidatul Bãsescu trebuie sã ne precizeze ce loc va ocupa doamna Udrea în configuraþia ulterioarã alegerilor din noiembrie. Va fi prim-ministru? Va fi ministru de interne ? Va fi ºeful serviciilor secrete? De altfel, ºi intelectualii care-1 susþin din inimã (ºi unii pe leafã, din banul public) - gen Patapievici, Mihãieº, Ungureanu, Avramescu, Voinescu, Liiceanu, Cãrtãrescu... - ar trebui sã ne explice limpede dacã sã-1 iubeºti pe Bãsescu înseamnã s-o iubeºti pe doamna ministru Udrea. Sã ne spunã ce ar trebui sã gândim ºi cum sã votãm. Sã nu ne lase în întunericul lipsei noastre de iubire de ªef. Deputatul europarlamentar Elena Bãsescu, care nu ne aminteºte deloc de Nicu Ceauºescu, a intuit corect: Elena Udrea este "o vulnerabilitate" pentru tatãl ei. Traian Bãsescu are un trecut de preºedinte, are o camarilã, o gaºcã de partid, un Boc, pe buldogul Vasile, grupuri de interese ilegitime, intelectuali fripturiºti, atâtea altele. Atenþie, fraþi români, dacã votãm Traian Bãsescu, votãm ºi tot ansamblul folcloric! La începutul mandatului care începe sã-ºi dea ultima suflare, ca marinar încercat, Traian Bãsescu se autodefinea drept un om al crizei, cu rãpiri în Irak, cu conflicte îngheþate la Marea Neagrã ºi în Balcanii de Vest. Nici nu ºtiau, nici Domnia Sa, nici corul aplaudac postmodern, ce bine se vor potrivi. Le-a plãcut ideea crizelor îngheþate ºi vizionarul care le rezolva pe toate, împlinind astfel visul de lider regional al altui preºedinte, care s-a declarat învins de sistem. Numai cã preºedintele Minciunicã de la Cotroceni, ne-a adus o ditamai crizã a sistemului politic ºi nu numai. ªi astfel, îndoiala se instaleazã: dacã votãm cu Traian Bãsescu, votãm ºi cu Criza? ONG - urile cereau zilele trecute cu inocenþã demisia Elenei Udrea ºi a Monicãi Iacob-Ridzi. Elena Udrea nu poate sã demisioneze pentru cã, de fapt, ea nici nu existã. Aºa cum nici Emil Boc nu poate sã demisioneze, pentru cã nici el nu e decât o halucinaþie a noastrã, a românilor, pe vreme de crizã. Nici Elena Udrea, nici Roberta Anastase, nici Emil Boc, nici Monica Iacob-Ridzi nu existã - existã numai un dictator de comedie într-o þarã amãrâtã, care va încerca sã se prezinte la alegerile urmãtoare ca o adevãratã trufanda. Distrugãtor de profesie, Traian Bãsescu ºi gaºca lui politicã cred cã vor reuºi sã-ºi anihileze opoziþia credibilã. Cu garda lui de corp cu tot, alcãtuitã dupã modelul Ghadafi, doar din femei fatale destinului Sãu, în cele din urmã Traian Bãsescu se va trezi faþã în faþã cu adevãrata sa opoziþie: strada.
		Domnul Marian Ghiveciu: "Reabilitarea ºi dezvoltarea turismului balnear ºi în Delta Dunãrii" Din pãcate, turismul balnear a fost cel mai afectat de prostul management ºi de aºa zisa privatizare, foarte multe baze ale turismului balnear fiind distruse. Dacã menþionãm numai staþiunile Borsec ºi Herculane ºi tot ar fi suficient. Din aceastã cauzã este necesarã o intervenþie urgentã a statului prin investiþii directe ºi parteneriate cu administraþiile publice ºi investitorii privaþi. în acelaºi timp trebuie verificatã respectarea contractelor de privatizare ºi, dupã caz, anularea de urgenþã a unor contracte care au dus la distrugerea bazelor turistice sau chiar naþionalizarea unor obiective. Propun ºi aici câteva mãsuri de reabilitare ºi dezvoltare a turismului balnear: atragerea investitorilor strãini specializaþi în acest domeniu; atragerea investitorilor privaþi autohtoni susþinându-i prin consultanþã gratuitã, promovarea investiþiei precum ºi studii gratuite de evaluare a potenþialului balnear al zonei în care doresc sã investeascã; crearea unei baze de date a unor circuite turistice balneare ºi promovarea la nivel naþional ºi internaþional a investiþiilor de toate dimensiunile ale turismului balnear; introducerea turismului balnear în circuitele internaþionale de cazare, agrement ºi tratament pentru vârsta a treia. Unicã pe plan european, Delta Dunãrii ar trebui sã reprezinte o sursã de venit pentru bugetul naþional, dar ºi un mijloc puternic de promovare a imaginii turismului românesc ºi chiar a României. Pentru aceasta consider necesarã o coordonare a dezvoltãrii imobiliare ºi turistice în zonã pentru a evita dezvoltarea haoticã ºi de prost gust care ar putea compromite zona. Propun, de asemenea, un parteneriat pentru un program de lungã duratã cu Ministerul Mediului, Ministerul Sãnãtãþii ºi Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale în vederea unei protecþii reale, concrete a zonei. O altã mãsurã urgentã este verificarea tuturor investiþiilor realizate în Delta Dunãrii ºi luarea unor mãsuri rapide pentru ca tot ce s-a construit aici sã respecte norme clare legate de mediu ºi specificul turistic. În concluzie, impactul turismului în viaþa satului românesc se poate caracteriza prin: educaþie ecologicã pentru turiºti ºi gazde; noi locuri de muncã în domeniul ecoturismului; creºterea nivelului de trai ºi a confortului personal la sate; culturalizarea gazdelor ºi îmbunãtãþirea situaþiei financiare a acestora.
		Domnul Radu Costin Vasilicã: Obiectul declaraþiei mele de astãzi îl constituie protestul faþã de scumpirile repetate ale carburanþilor auto pe piaþa româneascã în ultima perioadã. Cea mai mare nemulþumire, pe aceastã temã, a consumatorilor români, a populaþiei, în general, o constituie faptul cã la modificãri similare ale factorilor de influenþã ai preþurilor combustibililor, ritmul scumpirilor a devansat întotdeauna ritmul eventualelor ieftiniri. Mã refer la preþul petrolului pe plan mondial, la cursul de schimb valutar, la nivelul taxelor ºi impozitelor etc, a cãror creºtere s-a regãsit extrem de rapid ºi la un nivel mai mult decât proporþional în preþurile carburanþilor auto, în timp ce reducerea acestor factori a avut o influenþã mult mai micã ºi mai târzie în scãderea preþurilor la benzine ºi motorine. Sigur cã la baza acestor realitãþi s-au aflat mai mulþi factori, începând cu "goana nebunã" dupã profituri uriaºe a companiilor de profil (nici mãcar una nemaifiind proprietate a statului român), elasticitatea extrem de redusã a cererii pentru aceste categorii de produse (tocmai de aceea impozitate masiv), dar ºi incapacitatea instituþiilor abilitate ale statului de a reacþiona în vreun fel. ªi nu mã refer la influenþe directe asupra preþurilor, ci la acele pârghii economice pe care atât Ministerul Finanþelor Publice, cât ºi Ministerul Economiei le puteau utiliza dacã existau voinþa ºi viteza de reacþie necesare pentru pãstrarea sub control a situaþiei. În condiþiile de astãzi însã, nu cred cã putem vorbi despre aºa ceva, atâta timp cât numai în ultima lunã ºi jumãtate preþurile la benzinã, de exemplu, au fost majorate de cinci ori de cãtre marile companii de profil din România. Din 14 mai ºi pânã la sfârºitul lunii iunie 2009, prin cele cinci scumpiri succesive amintite, preþurile la benzine au crescut cu 11-12%. Deºi este adevãrat cã ºi cotaþia petrolului a crescut în aceastã perioadã, nu pot sã nu remarc, prin opoziþie cu perioadele în care petrolul se ieftinea, rapiditatea majorãrilor ºi proporþia aproape egalã în care creºterea preþului petrolului s-a regãsit în scumpirea benzinei, chiar dacã acesta nu reprezintã decât o parte a preþului carburanþilor. De asemenea, nu pot sã nu îmi amintesc faptul cã, în urmã cu mai puþin de un an, în timp ce în Statele Unite preþul galonului de benzinã scãdea aproape proporþional cu cel al barilului de petrol, în România preþul litrului de benzinã se ieftinea într-un ritm de aproape patru ori mai lent decât cel al petrolului. Astfel, carburanþii din România s-au ieftinit cu doar 15% din iulie pânã în noiembrie 2008, interval în care preþul barilului de petrol a scãzut cu 56%. Aºa cum am menþionat însã, spre deosebire de exemplul de mai sus, atunci când cotaþia petrolului a crescut, preþul carburanþilor a evoluat aproape proporþional. În aceste condiþii, s-a ajuns la situaþia în care un litru de benzinã sau motorinã sã coste mai mult în acest an decât anul trecut, chiar dacã preþurile petrolului pe bursele internaþionale se aflau între aceleaºi limite. Nici mãcar faptul cã România are rezerve naturale importante de þiþei, aºa cum nu se întâmplã cu multe þãri europene, nu ne-a ajutat sã menþinem preþul carburanþilor la un nivel rezonabil. Dimpotrivã, toate aceste conjuncturi s-au concretizat numai în profituri uriaºe pentru companiile petroliere strãine sau autohtone, care au negociat cu statul român în beneficiul lor ºi în defavoarea românilor. Preþurile practicate de acestea au fost ºi sunt sfidãtoare, mai ales din partea unei companii cãreia i-a fost vândut pe mai nimic petrolul românesc. Acestei companii, care vorbeºte despre un bun-simþ pe care ea nu prea îl practicã, i-a fost permis sã primeascã ieftin ºi sã vândã scump, sã facã profituri mari cu investiþii mici. Ceea ce agraveazã însã ºi mai mult aceastã situaþie este faptul cã preþurile carburanþilor au un puternic efect de antrenare la nivelul foarte multor tarife ºi preþuri din economie: de la costul transportului în comun, pânã la preþul unor bunuri alimentare sau de larg consum. De asemenea, preþurile ridicate ale combustibililor auto se rãsfrâng negativ asupra eficienþei unor sectoare economice, dintre care amintesc numai industria construcþiilor de maºini (acolo unde scumpirea carburanþilor determinã scãderea cererii de automobile) sau agricultura, unde se înregistreazã consumuri importante de motorinã. În final, mã adresez autoritãþilor competente în domeniu cu cerinþa de a interveni pentru o reglare corectã a preþurilor carburanþilor auto, prin prisma importanþei deosebite pe care o au acestea asupra nivelului de trai al populaþiei ºi asupra consumului în întreaga economie, mai ales acum, în timpul unei perioade de contracþie economicã.
		Domnul Liviu-Bogdan Ciucã: "Necesitatea etichetãrii produselor obþinute din organisme modificate genetic" Subiectul etichetãrii produselor obþinute din organismele modificate genetic a generat dezbateri intense atât la nivel naþional cât ºi la nivel european, organizaþiile de mediu ºi cele sanitare denunþând influenþa lor negativã atât asupra sãnãtãþii, cât ºi asupra mediului. Deºi aceste organisme modificate genetic au depãºit cu mult graniþele cultivãrii, aprobãrii ºi apoi comercializãrii lor, studiile internaþionale în domeniu demonstreazã cã în realitate acestea sunt dãunãtoare atât pentru sãnãtatea oamenilor, cât ºi pentru sãnãtatea animalelor. Unul dintre cele mai disputate aspecte privind organismele modificate genetic þine de etichetarea acestora, în momentul de faþã existând un act normativ care reglementeazã modul în care se face etichetarea dar care însã lasã la aprecierea producãtorului dimensiunile mesajului de pe aceste produse. Aceastã situaþie confuzã din Uniunea Europeanã se transpune ºi în România, care a devenit un însemnat producãtor ºi consumator de organisme modificate genetic, asta din cauza faptului cã nu avem o legislaþie adecvatã în domeniu ºi a lipsei informãrii consumatorilor. Potrivit Greenpeace, în România, pe lângã soia modificatã genetic, se mai comercializeazã ºi cartofi, orez, porumb ºi prune modificate genetic, iar autoritãþile competente "închid ochii" la o problemã atât de gravã, cetãþenii devenind cobai pentru aceste produse, constatându-se cã cei care consumã "OMG-uri" sau lucreazã cu acestea, pot suferi afecþiuni foarte grave ale rinichilor, ale pancreasului sau ale sistemului nervos, mãrirea riscului de avort la femei, precum ºi naºterea copiilor cu malformaþii genetice. Problema devine gravã dacã ne gândim cã existã magazine de produse naturiste care comercializeazã aceste produse obþinute din plante modificate genetic. Deci, aºa-zisa valoare nutriþionalã îmbunãtãþitã a organismelor modificate genetic nu este decât o poveste frumoasã, menitã sã ademeneascã credulii. Nu ne putem imagina cât de distructive pot fi efectele secundare ºi accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se "joacã" cu ordinea ºi echilibrul atât de fragil al celulelor vieþii. În opinia mea, consider cã este nevoie urgent de un cadru normativ adecvat care sã reglementeze corect ºi fãrã echivoc situaþia în care consumatorii nu au posibilitatea de a-ºi exercita dreptul de a opta pentru alimentele pe care preferã sã le consume, prin introducerea unui mesaj de avertizare, în interiorul unei buline galbene, care sã reprezinte 30% din suprafaþa etichetei produsului. De asemenea ar trebui avute în vedere ºi situaþiile în care comercializarea se face atât în magazine, cât ºi în pieþe, instituindu-se mãsuri distincte de afiºare a avertismentului.
		Domnul Mircia Giurgiu: "Produs de Cluj. Produs românesc" În contextul globalizãrii, românii au ajuns sã mãnânce legume de serã aduse din Turcia, Iordania sau Siria, pentru cã producþia internã este insuficientã, dar ºi pentru cã o mare parte este exportatã. În serele româneºti sunt obþinute cantitãþi relativ mici de legume, în principal tomate ºi castraveþi, dar ºi ardei, salatã sau varzã. Deºi aceastã cantitate este foarte micã faþã de necesarul intern, producãtorii preferã, din motive financiare, sã exporte o mare parte din marfa obþinutã. De regulã, preþul oferit de partenerii externi ai producãtorilor români este mai bun ºi costurile de export mai avantajoase, aºa cã producþia se trimite în strãinãtate. Principalele pieþe externe pe care se regãsesc castraveþii sunt cele din Germania, Cehia ºi Ungaria. Astfel, legumele româneºti ajung pe mesele cehilor (castraveþi, salatã verde, tomate), ruºilor (roºii, ardei), spaniolilor (tomate), polonezilor ºi ungurilor (ardei), elveþienilor sau austriecilor (castraveþi). Pentru cã ºi românilor le plac legumele, se recurge la importuri. Din datele pe care le deþinem, Turcia pare sã fie cel mai important furnizor. Deºi serele româneºti produc câteva mii de tone de tomate ºi castraveþi, românii gãsesc în pieþe ºi magazine produse cultivate în întreaga Europã ºi, din pãcate, tot mai puþine din România. Pânã ºi banala roºie vine din Turcia sau Grecia ºi nu din serele autohtone. Salata verde vine din Olanda, Spania, Polonia, fasolea pãstãi ºi mazãrea din Grecia, Polonia ºi SUA, iar conopida din Turcia, Italia ºi Franþa. Legumele româneºti sunt preferate celor turceºti, având mai mare cãutare. De aceea, la Cluj-Napoca în zilele de sâmbãtã se organizeazã pieþe numai cu produse agricole româneºti, astfel venind în sprijinul micilor producãtori autohtoni. Pe lângã faptul cã produsele acestora sunt mai gustoase, sunt puþin mai ieftine, aceasta fiind una dintre condiþiile de acces pe asemenea pieþe. Producãtorii s-au conformat, mãrfurile cu care vin în municipiul Cluj-Napoca epuizându-se în cel mai scurt timp. În aceste condiþii, dat fiind geografia ºi clima României, þara noastrã trebuie sã sprijine agricultorii români prin toate mijloacele legale.
		Domnul Gabriel-Dan Gospodaru: "Banii alocaþi stomatologiei - tot mai puþini de la un an la altul" Prin declaraþia politicã pe care o voi susþine astãzi în faþa dumneavoastrã, doresc sã vã fac cunoscute problemele cu care se confruntã medicii dentiºti aflaþi în contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, în special cele legate de subfinanþarea acestui domeniu medical. Astfel, prin Bugetul fondului naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2009, "asistenþei medicale stomatologice" i-a fost alocatã suma de 68,44 milioane lei, comparativ cu anul 2008, când i-a fost alocatã suma de 86,7 milioane lei, ceea ce reprezintã o diminuare a bugetului pe 2009 cu peste 20% faþã de anul precedent. Stomatologia a primit mai puþini bani ºi faþã de anul 2007, când s-au alocat peste 70 de milioane lei. Prezentarea comparativã a acestor sume scoate încã o datã în evidenþã, dacã mai era necesar, consecinþele golirii vistieriei statului în urma "politicilor guvernamentale", susþinute de "pomenile electorale" ale fostei guvernãri. Prevalându-se de bugetul alocat acestui domeniu, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate a reglementat, prin Contractul - cadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2009, plafoane ºi tarife pentru tratamentele stomatologice ale asiguraþilor total necorespunzãtoare acordãrii unei asistenþe de calitate. În acest fel nu se reuºeºte decât risipa banilor acordaþi stomatologiei, sumele nefiind corespunzãtoare costurilor reale ale materialelor ºi manoperelor. Doresc sã subliniez faptul cã aceºti bani nu se constituie ca venit al medicilor stomatologi, ci sunt necesari sistemului pentru ca pacienþii sã poatã beneficia de drepturile lor, în calitate de asiguraþi. Nici la capitolul venituri nu s-ar putea spune faptul cã medicii dentiºti, aflaþi în contract cu CNAS, ar fi "rãsfãþaþii sistemului"; astfel, medicul dentist specialist primeºte suma de 800 lei, iar medicul primar suma de 1000 lei, comparativ cu medicii ºcolari sau cu medicii primari de la Unitatea de Primire a Urgenþelor, de exemplu, ale cãror salarii sunt semnificativ mai mari. O altã problemã cu care se confruntã medicii dentiºti este cea legatã de obligaþia acordãrii serviciilor medicale de urgenþã, indiferent dacã plafonul financiar a fost epuizat sau nu. Practic, folosindu-se de numeroasele lacune ale Contractului - cadru, Casele Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate solicitã medicilor dentiºti prestarea unor servicii medicale care nu au acoperire bãneascã. Menþionez faptul cã aspectele pe care le-am menþionat anterior constituie doar o parte din propunerile ºi observaþiile pe care organizaþia profesionalã a medicilor - "Colegiul Medicilor Dentiºti" le-a transmis Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu scopul de a fi luate în considerare la elaborarea Contractului - cadru ºi a Normelor metodologice de aplicare a acestuia. Contractul - cadru a fost elaborat de cãtre CNAS ºi Ministerul Sãnãtãþii fãrã sã se þinã seama de observaþiile medicilor dentiºti, atitudine care denotã fie indiferenþã, fie poate fi consideratã o formã de presiune asupra medicilor care vor sã lucreze în sistemul de asigurãri de sãnãtate, fiind nevoiþi astfel sã-ºi facã meseria în condiþii care parcã "lasã prea mult de dorit"... În calitate de parlamentar, înþeleg dificultãþile prin care trece bugetul de stat, dar ca medic, îmi sunt cunoscute ºi nevoile reale ale pacienþilor, iar subfinanþarea stomatologiei este un neajuns de la care pornesc toate celelalte probleme din sistem. De aceea, consider cã la urmãtoarele rectificãri bugetare, Ministerul Sãnãtãþii trebuie sã analizeze posibilitatea suplimentãrii capitolului "Asistenþã medicalã stomatologicã" din bugetul Fondului naþional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pânã la o valoare cât mai apropiatã de alocarea prevãzutã în anul 2008.
		ªedinþa s-a încheiat la ora 9,25.