Gheorghe Firczak
Gheorghe Firczak
Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.94/10-07-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
25-11-2021
25-11-2021 (joint)
24-11-2021 (joint)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 30-06-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 30, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.27 Gheorghe Firczak - declarație politică cu subiectul "Valea Jiului are viitor!";

 

Domnul Gheorghe Firczak:

"Valea Jiului are viitor!"

Sâmbătă, 27 iunie 2009, Blocul Național Sindical, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului și Compania Națională a Huilei Petroșani ne-a invitat la o dezbatere publică privind perspectivele Văii Jiului. Au răspuns invitației guvernanți, parlamentari, primari, lideri de sindicat, oameni de afaceri și, nu în ultimul rând, presa. Din păcate, nu toți care ar putea contribui la validarea acestei inițiative generoase au fost prezenți.

Astăzi, Valea Jiului se prezintă ca o zonă care are nevoie de structuri profunde ce trebuie să determine valorificarea potențialului acesteia. Valea Jiului este astăzi strict dependentă de minerit. Această realitate a fost ilustrată de două prezentări.

Prima îi aparține domnului Zoltan Lacatas, liderul LSMVJ. Din informațiile pe care le deținem, spune domnia sa, în Valea Jiului, forța de muncă ocupată se ridică la aproximativ 68.000 de angajați. Dintre aceștia, peste 10.000 sunt angajați în cadrul CNH, la subunitățile componente acestui agent economic.

De asemenea, mai mult de o treime din numărul total al forței de muncă ocupate lucrează în cadrul unor agenți economici privați a căror activitate este direct legată de CNH, fiind vorba despre furnizori de produse și servicii către companie. Dacă mai socotim aici și faptul că în cea mai mare parte, restul forței de muncă ocupate din Valea Jiului lucrează în domeniul administrației, educației, sănătății, cercetării etc. este lesne de observat faptul că, în ansamblu, mai bine de două treimi din totalul forței de muncă ocupate gravitează în jurul activității principale, care este mineritul. Este evident și faptul că principala resursă de constituire a veniturilor la bugetele locale ale administrațiilor publice din orașele și municipiile Văii Jiului sunt strâns corelate de impozitele pe salariile angajaților, în principal ale minerilor. În aceste condiții, responsabilitatea noastră față de întreaga Vale a Jiului, nu doar față de probleme strict legate de sectorul minier, este pe deplin justificată. Așa cum la fel de justificată este îngrijorarea noastră față de viitorul acestei zone.

În acest sens, vă semnalăm doar câteva din problemele sociale și de infrastructură cu care se confruntă cele șase localități ale Văii Jiului: Sistemul de termoficare.

În prezent, trei orașe (Petrila, Aninoasa, Uricani) au fost debranșate total de la sistemul centralizat de termoficare. Fie din cauza incapacității de plată a serviciilor de încălzire de către populație și agenții economici, fie din cauza ineficienței economice a vechilor centrale termice, fie din rațiuni ce țin de factorul de poluare al acestora, mult peste normele permise de UE, sistemul de producție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat în aceste orașe s-a prăbușit.

Oamenii sunt nevoiți să se încălzească folosind surse proprii, în general prin intermediul unor aparate electrice sau, în cel mai fericit caz, al unor centrale de apartament pe gaz. Situația nu este mai strălucită nici în cazul celor trei municipii ale Văii Jiului (Petroșani, Vulcan, Lupeni), datoriile firmelor distribuitoare de energie către Termocentrala de la Paroșeni fiind uriașe. Credem că se impune o analiză serioasă în acest domeniu, pentru că este cel puțin paradoxal ca într-o regiune unde principala ocupație a oamenilor este legată de producția de energie, aceștia să fie puși în situația de a îngheța de frig în locuințe.

Sistemul de învățământ. Cu toate că dispunem de unități de învățământ performante și de o universitate cu profil minier (unica de acest fel din România), ne confruntăm tot mai mult cu o criză a forței de muncă calificate atât pe domeniul minier, cât și pe alte specializări considerate drept alternative de dezvoltare a regiunii noastre. Credem că se impune o analiză atentă, bazată pe solicitările agenților economici (mai ales din sectorul minier și conex) și o reconfigurare a profilelor aprobate pentru instituțiile locale de învățământ, astfel încât să nu ne mai aflăm în situația de astăzi, în care nu găsim personal calificat în domeniul activităților miniere, la niciun nivel de pregătire.

Sistemul de sănătate. Nu este un secret pentru nimeni că munca grea din subteran lasă asupra minerilor urme asupra stării de sănătate a acestora. În acest context, nu doar modernizarea unităților medicale, ci și dotarea acestora cu aparatură modernă de specialitate și, în primul rând, investițiile în sistemul de sănătate publică trebuie să continue la nivelul tuturor orașelor Văii Jiului, poate chiar într-un ritm ceva mai susținut decât până în prezent.

Infrastructura locală. Este evident faptul că nu vom putea vorbi niciodată de alternative în Valea Jiului, cu atât mai puțin în domeniul turismului, atâta timp cât Valea Jiului rămâne izolată din punct de vedere al infrastructurii rutiere.

Noi, sindicatele, suntem conștienți de acest lucru și am depus toate diligențele necesare pentru ca această stare de lucruri să se schimbe. Din păcate, lucrările necesare în acest domeniu decurg extrem de greoi. Între timp, dacă drumul spre Deva este încă un calvar, circulația pe defileul Jiului tinde să devină un coșmar, pentru că drumul este pe cale să se prăbușească în Jiu pe mai multe porțiuni.

Credem că fără o urgentare a proiectelor de reabilitare a infrastructurii rutiere, în primul rând pe DN 66 pe ruta Deva-Petroșani-Târgu Jiu, fără o finanțare ritmică a investiției la DN 66A pe ruta Uricani-Câmpu lui Neag-Băile Herculane, fără punerea în aplicare a unui proiect de reabilitare a DN 7A pe ruta Petroșani-Obârșia Lotrului-Voineasa sau chiar fără asigurarea drumurilor de acces spre stațiunile turistice Parâng și pasul Vâlcan, orice discuție despre alternativa turistică pentru Valea Jiului nu poate avea niciun viitor.

Desigur, acestea sunt doar o mică parte din problemele cu care se confruntă localitățile din Valea Jiului, dincolo de problemele punctuale ale CNH, instituție care rămâne deocamdată cel mai important agent economic din Valea Jiului. Cu siguranță, mai multe probleme punctuale pentru fiecare localitate a Văii Jiului vor fi prezentate și de primarii acestor localități.

În ceea ce privește LSMVJ, ne asumăm în continuare rolul de catalizator al tuturor factorilor economici și sociali de la nivelul Văii Jiului, cu convingerea că, împreună cu aceștia și cu sprijinul conjugat al factorilor de decizie de la nivel local, județean și național, cu sprijinul constant al Guvernului României, vom putea salva nu doar Compania Huilei, nu doar viitorul Văii Jiului ca regiune minieră pentru încă mulți ani înainte, dar vom putea găsi acele soluții care să facă din Valea Jiului nu doar o veșnică "zonă specială", ci o regiune cu potențial de dezvoltare economică și turistică. Așa cum, de altfel, oamenii de aici merită cu prisosință. Vă invităm deci să analizați cu atenție și cu chibzuință toate aspectele semnalate de LSMVJ.

Cea de-a doua prezentare îi aparține domnului Constantin Jujan, directorul general al CNH Petroșani. Concluziile sale se prezintă astfel: Bazinul carbonifer Valea Jiului conține singurul zăcământ de huilă din România, sursă energetică ce contribuie cu 10% la necesarul de energie produsă din combustibili fosili. Exploatarea subterană a cărbunelui conferă securitate sporită resurselor energetice care participă la funcționarea sistemului energetic și are un impact diminuat asupra mediului. Impactul social al activității miniere din Valea Jiului este major, această activitate fiind încă preponderentă și susținând economic întreaga zonă.

CNH este cel mai mare agent economic din județul Hunedoara. Activitatea minieră continuă să susțină echilibrul unei zone profund frământate de acțiuni sociale. Din cei peste 150.000 de locuitori, 30% depind direct de activitatea minieră desfășurată, în lipsa dezvoltării altor activități economice alternative de amploare. Principalii beneficiari ai companiei sunt în zona Văii Jiului sau la distanțe relativ mici. Activitatea de exploatare a huilei desfășurată actualmente de CNH a parcurs cei mai importanți pași de restructurare, actualmente având o structură cu perspective de rentabilizare, în condițiile susținerii proiectelor existente de modernizare și retehnologizare a activității. În condițiile actualei crize mondiale, menținerea unui nivel satisfăcător de exploatare al resurselor energetice pe bază de huilă, pe lângă aportul la producția de energie și la securitatea energetică a țării, poate contribui semnificativ la depășirea acestei perioade și poate fi o componentă a dezvoltării durabile a României.

Cele două prezentări surprind prin excelență actuala realitate a Văii Jiului. Pornind de la aceste premise se naște întrebarea: are viitor Valea Jiului? Răspunsul nostru, al unui deputat născut și crescut la Lupeni, este și trebuie să fie unul optimist, în conformitate cu aspirațiile oamenilor acestei zone. Viitorul acesteia, credem noi, nu se poate rezuma la evoluția mineritului. Trebuie găsite și alte soluții care însă nu minimalizează locul mineritului în evoluția Văii Jiului. Personal și cu domnul Dumitru Costin, președintele BNS, ne-am arătat disponibilitatea de a susține și participa la orice proiect care este în folosul cetățenilor Văii Jiului alături de toți cei care subscriu la această generoasă inițiativă.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 1 décembre 2021, 6:15
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro