Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.105/18-09-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 08-09-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 2009

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse în prima parte de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și în a doua parte de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari.

  Tinel Gheorghe - declarație politică intitulată De ce este deschiderea anului școlar în România un coșmar?;

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

Începem ședința consacrată declarațiilor politice.

Invit la microfon pe domnul deputat Tinel Gheorghe din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte. Bună dimineața, stimați colegi. Declarația mea politică din dimineața aceasta se numește

"De ce este deschiderea anului școlar în România un coșmar?"

În mai puțin de o săptămână, clopoțelul va anunța începerea unui nou an școlar. Din păcate, ca de fiecare dată în ultimii ani, un număr mare de școli sunt improprii desfășurării în condiții normale a actului educațional.

Am crezut la începutul mandatului meu de parlamentar uninominal că v-om reuși (noi, clasa politică) să eliminăm acest mare disconfort al societății românești.

Constat cu tristețe, însă, că n-am făcut mare lucru în acest sens, poate de vină este și criza economică. Dar să ai cu o săptămână înaintea începerii școlii 4300 de șantiere (aproximativ un sfert din totalul școlilor din România) este, cred eu, prea mult. De ce nu am dat cei 200 milioane de lei în iulie pentru repararea școlilor? De ce am așteptat până în ultimul moment? De ce continuăm proiecte care nu au finalitate practică? Numai pentru că au fost începute? Asta în condițiile în care se știe că ponderea contribuției factorilor finanțatori de acoperire a cheltuielilor indică faptul că principalul efort în finanțarea învățământului îl face în continuare bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației.

În multe localități din zonele sărace și cu grad ridicat al șomajului din colegiul meu, consiliile locale nu dispun de resurse financiare proprii capabile să susțină cheltuielile materiale curente și de dezvoltare ale școlii. Acest fenomen condamnă unitățile de învățământ din aceste localități la o stare de subfinanțare cronică. Consiliul Județean Ialomița nu poate înlătura această stare din cauza lipsei banilor.

Și dau ca exemplu aici Liceul agroindustrial Fierbinți, aproape de București (care până în 1989 se înfrățea cu un liceu din Cuba, un liceu de elită numindu-se în acest sens și Liceul real-umanist Republica Cuba) este în acest moment aproape în imposibilitatea de a-și deschide porțile din cauza insuficienței fondurilor alocate pentru lucrări de reparații și întreținere. Am dat acest exemplu pentru a scoate în evidență o realitate ce a generat înrăutățirea situației bazei materiale și care a creat pericolul ca această unitate de învățământ să nu-și mai poată desfășura activitatea de instruire teoretică și practică a elevilor.

Iată de ce vă rog, doamnă ministru, să analizați urgent situația creată și să monitorizați personal stadiul desfășurării lucrărilor de reparații pentru cele 4 300 șantiere, astfel încât procesul educațional să nu aibă de suferit în această toamnă.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică: România trebuie să iasă din zodia mediocrității;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheș.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de azi se intitulează "România trebuie să iasă din zodia mediocrității".

Astăzi doresc să expun în fața dumneavoastră câteva idei despre intelectuali, o categorie de care are mare nevoie societatea românească.

La o întâlnire cu aceste valori, oamenii de cultură și artă, universitarii și dascălii de vocație, profesioniștii din domeniul economic și al afacerilor nu s-au sfiit să spună că România trebuie să iasă din sfera mediocrității, în care se zbate de mulți ani.

Într-o lume globalizată, suntem convinși că România are nevoie de oamenii valoroși, care trebuie să rămână în țară, sau cărora trebuie să li se creeze condiții pentru a reveni în țară. Are nevoie de adaptarea învățământului la piața muncii. Talentul trebuie descoperit și dezvoltat încă de la primii ani de viață.

Avem nevoie de oameni capabili, care să știe să conducă, să organizeze, să promoveze arta și cultura românească, tradițiile și spiritualitatea acestui popor. Nu putem spune că ducem lipsă de aceste valori. Din păcate, trebuie să recunoaștem, ele au parte de adversitatea unei societăți în care s-au instalat mediocritatea și inerția.

Pentru asta este nevoie de un sistem politic coerent, pragmatic și realist, de o strategie de dezvoltare economică și socială care să încurajeze valorile, de un învățământ bazat pe competiție reală, de un permanent dialog cu valorile din toate domeniile, care pot contribui la schimbarea la față a României.

Doamnelor și domnilor deputați,

Clasa politică are nevoie de societatea civilă. Doar împreună putem schimba orizontul de așteptări al tuturor categoriilor sociale din România: de la copii, tineri, muncitori, intelectuali, până la cei de vârsta a treia, care fac tot mai greu față tranziției.

Avem nevoie de schimb constructiv de idei, trebuie să investim în tot ce este valoros, pentru că asta întoarce înzecit investiția mai târziu. Trebuie să ne asumăm schimbarea. Avem lângă noi suficiente valori, oameni capabili să se adune pe un orizont de schimbare. Să nu ne temem de cei care se exprimă liber și care pot cu adevărat influența evenimentele și mersul societății. Șansa României stă în aceste valori.

Stimați colegi,

Avem nevoie de repere. Cu atât mai mult cu cât generația mea și a celor de după mine nu înțeleg de ce este România așa cum este. Avem datoria morală să-i facem pe tineri să vadă că nu așa este românul: un om al jumătăților de măsură, al falselor valori morale, al lipsei de curaj, un om mărginit și lipsit de forță. Tinerii trebuie să vadă că românii sunt cinstiți, inteligenți, creativi. Ei au dreptul să trăiască în pas cu lumea modernă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Pavel Horj - declarație politică: Ghidurile solicitantului pentru pregătirea, întocmirea și depunerea proiectelor potențialilor beneficiari ai Fondului FEADR trebuie ajustate;

Urmează Grupul parlamentar al PNL și invit la microfon pe domnul deputat Pavel Horj.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Pavel Horj:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Ghidurile solicitantului pentru pregătirea, întocmirea și depunerea proiectelor potențialilor beneficiari ai Fondului (FEADR) trebuie ajustate".

Ghidul solicitantului este un material de informare tehnică a potențialilor beneficiari ai Fondului (FEADR) implementat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și se constituie în suport tehnic al potențialilor beneficiari ai Fondului, conform cerințelor specifice ale PNDR.

Ghidul solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea și depunerea proiectului, precum și modalitatea de selecție, aprobare și derulare a proiectului. De asemenea, conține documentele, avizele și acordurile care trebuie prezentate precum și alte informații utile realizării proiectului și completării corecte a documentelor. Solicitantul este persoana fizică sau membru al unei forme asociative recunoscute conform legislației naționale în vigoare.

Pentru a se acorda punctaj la acest criteriu de selecție, solicitantul atașează la Cererea de finanțare documente prin care să demonstreze că acesta este membru al uneia din următoarele forme asociative:

  • grupuri de producători recunoscute în conformitate cu Legea nr.338/2005, cu modificările și completările ulterioare;
  • asociații profesionale cu profil agricol constituite conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2000, cu modificările și completările ulterioare;
  • cooperative agricole constituite conform Legii nr.566/2004, cu modificările și completările ulterioare;
  • organizații de îmbunătățiri funciare constituite conform Legii nr.138/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Formele asociative pot fi constituite și recunoscute la nivel local, județean și național.

Art.2 însă din Legea nr.36/1991, completat la art.14 prin OUG nr.125/2006, legiferează și dreptul de asociere simplă a agricultorilor.

În Maramureș sunt cel puțin patru mari forme asociative simple constituite conform actelor normative în vigoare, asociații ce cuprind circa 500 de fermieri fiecare. Agricultorii și crescătorii de animale s-au asociat în vederea exploatării terenurilor agricole, în special pajiști naturale (pășuni și fânețe). Totodată, au depus cereri de plată pe suprafețe la APIA, împreună, în numele formei simple de asociere pe care și-au constituit-o prin liberă voință. Astfel s-a reușit comasarea parcelelor mici, s-au redus greșelile de identificare a blocurilor fizice și s-a redus numărul de cereri depuse (s-a depus o cerere în numele formei simple de asociere, în loc de 500 de cereri câte trebuiau depuse pentru fiecare depunător individual).

Se ridică însă următoarea problemăa fermierilor care vor să acceseze fonduri pe măsurile de dezvoltare rurală din PNDR, de exemplu, Măsura 112, Instalarea tinerilor fermieri sau Măsura 141, Sprijinirea fermelor de semisubzistență: li se cer, conform fișelor de măsuri elaborate de APDRP, adeverințe eliberate de APIA din care să reiasă că au depus cerere de plată pe suprafață individual și nu se ia în considerare terenul utilizat de fermier, pe care l-a solicitat în vederea obținerii plății directe pe suprafață, prin intermediul formei asociative.

Efectul este următorul: fermierii se retrag din formele asociative, iar procesul de comasare a parcelelor mici se încetinește, iar acolo unde s-au realizat forme simple de asociere, prin voința agricultorilor și crescătorilor de animale, acestea se desființează.

Solicit completarea procedurilor de accesare a fondurilor prin APDRP, astfel încât agricultorii constituiți în forme simple de asociere să poată deveni beneficiari ai tuturor măsurilor de sprijin destinate agricultorilor.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică intitulată Problemele românilor din alte țări ale lumii;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, invit la microfon pe domnul Amet Aledin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Problemele românilor din alte țări ale lumii".

În cursul lunii august a.c., s-a desfășurat la Mangalia o întâlnire a reprezentanților românilor stabiliți în alte zone ale lumii. Diaspora, indiferent de națiune, este cea care promovează, în fiecare zi, valorile spirituale la care, nu-i așa, se raportează.

A fost o manifestare în cadrul căreia s-au adresat destule întrebări. Se așteaptă răspunsuri la aceste întrebări, de altfel, pertinente, așa cum și discuțiile s-au purtat într-un mod corect.

Nu se poate nega, însă, că participanții nu au avut obiecții. Mai mult chiar, au existat nemulțumiri în ceea ce privește condiția comunităților române din unele țări, iar ele au fost exprimate deschis, abordarea fiind una directă.

Concret, cele mai analizate probleme se referă la menținerea și promovarea tradițiilor, culturii și învățământului românilor de dincolo de Prut, la păstrarea identității etnice a românilor din Ucraina, dar și la recunoașterea românilor din Serbia, din punct de vedere religios.

Sunt aspecte importante, în acest sens, făcându-se un apel către autoritățile române abilitate. Astfel, s-a evidențiat faptul că este nevoie de un centru cultural la Cernăuți, care să cuprindă și o bibliotecă, reprezentanții românilor din Serbia neomițând problema recuperării bunurilor (clădiri, terenuri), problemă, din păcate, încă nerezolvată.

Datoria noastră este să nu neglijăm soarta comunităților de români aflate în diverse țări ale lumii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Sanda-Maria Ardelaenu - declarație politică: SOS - învățământul românesc!;

Invit la microfon pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, doamna deputat, aveți cuvântul.

Și urmează domnul deputat Iosif Veniamin Blaga, care, de fapt, figura primul pe lista grupului, dar a cedat locul pentru colegii care pleacă la comisie. Și vă mulțumim.

   

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte, Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți ca, acum, în pragul începerii noului an școlar să lansez un nou S.O.S. - învățământul românesc!

Părinți, copii, dascăli așteaptă cu toții începerea anului școlar. Și acest an școlar debutează cu probleme care parcă nu își găsesc rezolvarea niciodată. Normalitatea devine un deziderat atunci când este vorba despre măsurile privind începerea anului școlar.

Problemele care caracterizează astăzi școala românească nu diferă de cele din anii precedenți. Deși aceste probleme erau identificate încă din luna martie a acestui an, iată-ne cât de nepregătiți suntem cu o săptămână înainte de începerea anului școlar.

Una dintre problemele actuale ale școlii românești este legată de transportul școlar care ar trebui să reprezinte o măsură menită să faciliteze accesul la serviciile educaționale. Din păcate, transportul școlar este o măsură care, așa cum este pusă ea în aplicare acum, pune în pericol grav siguranța elevilor noștri.

Măsura este deficitară încă de la conceperea ei. Legislația nu permite licențierea microbuzelor, deoarece în statutul instituțiilor școlare nu sunt prevăzute activitățile de transport și ARR-ul nu eliberează aceste licențe.

Majoritatea microbuzelor care asigură transportul școlar nu au licență de transport, ele funcționând ilegal.

Cu toții ne aducem aminte de tragicul eveniment petrecut în urmă cu puțin timp în comuna Scânteia, județul Iași, în care și-au pierdut viața 13 persoane. La fel ca microbuzele școlare, nici acesta nu avea licență de transport.

Stimați colegi, neglijența autorităților ne poate costa viața copiilor noștri!

Cvasitotalitatea microbuzelor care asigură transportul școlar în județul Suceava nu au licență de transport. Atunci când vine vorba de viața copiilor noștri, îngroziți de accidentele ce au loc zilnic pe șoselele Iadului, ne întrebăm cu strângere de inimă: cine sunt oamenii care se urcă la volanul microbuzelor destinate transportului copiilor?

Constat cu stupoare că planul de măsuri pentru începerea anului școlar este doar pe hârtie. Așteptările părinților și ale cadrelor didactice par să nu se fi intersectat cu agenda ministerială în ceea ce privește începerea anului școlar.

Problemele curente cu care se confruntă școala românească astăzi sunt multiple: mii de șantiere în lucru, școli fără aviz sanitar de funcționare, microbuze fără licență de transport. Tabloul este sumbru și nu diferă de cel din anii anteriori, ceea ce mă determină să lansez un nou S.O.S. pentru școala românească.

Stimați colegi, în acest context, vă rog să susțineți proiectul legislativ pe care îl voi iniția în scopul reglementării situației transportului școlar.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Iosif Veniamin Blaga - declarație politică: Sarmisegetusa Regia - un semn al neglijării trecutului;

Invit la microfon pe domnul deputat Iosif Veniamin Blaga, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor colegi,

Bună dimineața!

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a susține următoarea declarație politică "Sarmisegetusa Regia - un semn al neglijării trecutului".

Interesul oamenilor din timpurile actuale în a trăi clipa, în a fi doar pentru prezent, fără a ține cont de importanța trecutului, prin cunoașterea acestuia și valorificarea pentru prezent și viitor, denotă inconștiență, fiind nefiresc și păgubitor pentru poporul român.

Îmi dau seama că pentru mulți verbul "a avea" are un singur sens, acela de a poseda, de a deține bogății.

Există însă suficient de mulți, păcat însă că nu printre cei cu putere de decizie, care gândesc altfel. Acestora le pasă și de trecut, le pasă și de bogăția lăsată, de istoria neamului românesc.

O astfel de bogăție este ceea ce o bună parte dintre noi o numesc inima Daciei - Sarmisegetusa Regia. Aceasta, alături de alte cetăți dacice din munții Orăștiei, chiar dacă sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, cod 906/1999, sunt lăsate de izbeliște, pe mâna răufăcătorilor, a hoților de aur, a iresponsabililor de tot felul care distrug și patrimoniul ce a mai rămas, făcându-i pe străbunii noștri "să se întoarcă în mormânt".

Inima Daciei bate cu tristețe, bate îndurerată, că în afară de vorbe și promisiuni frumoase, încercări sporadice și deșarte, nimic important nu se întâmplă.

Tone de hârtie reglementează o serie de măsuri speciale de protecție. Care este valoarea lor când nimic important nu se întâmplă?

Inima Daciei continuă să plângă. Din această comoară, care pusă în valoare ar fi de neprețuit, s-au luat valori importante pe căi ilegale.

Au fost încercări legislative pentru reglementarea situației în 2007, 2008 și 2009 respinse de Camera Deputaților la data de 18.06.2008, 15.10.2008 și 17.03.2009.

Unul dintre motive a fost lipsa fondurilor. Nu cred că așa-zisa lipsă de fonduri, ori nepriceperea unora sau neimplicarea altora trebuie să lase loc tendinței de a șterge memoria unui popor, mai ales când ea este susținută de o așa bogăție materială ca Cetățile Dacice din munții Orăștiei.

Sunt atâtea lucruri care nu se fac cunoscute despre daci. Pentru daci sufletul mortului se ridică la cer sub formă de pasăre, pentru noi, cei de azi, oare mai contează? Cetățile rămân mărturie e existenței unui popor care a putut gândi atât de frumos, atât de extraordinar.

Cu toate acestea, Sarmisegetusa este la pământ, batjocorită și jefuită. Neimplicarea completă și eficientă a clasei politice pe de o parte și a altora, pe de altă parte, în gestionarea cetăților, face din complexul fortificat din munții Șurianu un copil al nimănui, pasat prin intermediul hârtiilor de la o moașă la alta, pentru ca în final copilul de suflet al națiunii daco-române să rămână cu buricul netăiat, într-o formă penibilă.

Stimați colegi și colege membrii ai Parlamentului, dragi români,

Sper ca aceste rânduri să vă atragă atenția și asupra acestui loc sacru - Sarmisegetusa Regia.

Sper de asemenea ca noile eforturi care se vor derula în viitorul apropiat să aibă o susținere mai importantă din partea dumneavoastră.

Mai sper ca dorința Consiliului Județean Hunedoara de a se implica activ în problema Cetăților Dacice din munții Orăștiei, privind susținerea în bună măsură a părții financiare și de gestionare, să ne dea forța necesară pentru a pune capăt acestei stări de fapt.

Cred în succesul forței unite a acestei națiuni, astfel încât inima Daciei - Sarmisegetusa Regia - să bată cu putere, cu mândrie și în folosul poporului român.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Ce se întâmplă la Fortus?;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația de astăzi am intitulat-o - "Ce se întâmplă la Fortus?"

Altădată întreprindere de marcă a Iașiului, Fortus - fostul Combinat de Utilaj Greu - se afundă pe zi ce trece într-o situație economică tot mai dificilă. De circa un an, firma se află în insolvență, iar comenzile lipsesc aproape cu desăvârșire.

Soluția temporară a conducerii întreprinderii a fost trimiterea cu rândul a circa 400 de salariați în concediu fără plată. În luna august, șomajul tehnic a cuprins toate departamentele din schema de personal, respectiv atât muncitorii din producție, cât și serviciile juridic, economic, informatic, comercial, marketing, aprovizionare și desfacere. Din păcate, nici luna septembrie nu pare a fi mai bună pentru angajații Fortus. Ce-i de făcut?

S-ar putea spune că situația fostului CUG este o urmare nefericită dar logică a crizei economice cu care se confruntă România. Dar eu vreau să atrag atenția asupra unui anumit aspect.

Cu circa doi ani în urmă, când guvernanții liberali se lăudau peste tot că economia românească duduia și că era una dintre cele dinamice economii din lume, situația de la Fortus era la fel de proastă. Am atras atunci atenția asupra intereselor oculte ale unor jucători imobiliari care doreau demolarea întreprinderii pentru a pune mâna pe importantele suprafețe de teren din zona de sud a municipiului Iași.

Nu s-a făcut nimic. Dimpotrivă, s-a descoperit ulterior că, exact în acea perioadă, salariile conducerii erau nerușinat de mari, total nepotrivite cu situația de fapt a întreprinderii. Mai mult, în afara muncitorilor care doreau doar să muncească și să fie remunerați decent, nimeni nu dorea reorganizarea acestei întreprinderi.

În deceniul nouă al secolului trecut, CUG producea circa un milion de tone de oțel. Adică o producție de patru ori mai mare decât cea a României din anul 1938. Acum produce doar probleme. Din cauza cui?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Georgian Pop - declarație politică: Articolul 1 din Constituția României nu este negociabil;

Invit la microfon pe domnul deputat Georgian Pop, tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Georgian Pop:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

"Articolul 1 din Constituția României nu este negociabil"

În ultimele zile am asistat la acțiuni și discursuri ale liderilor Consiliului Național Secuiesc în care se vorbea despre separatism, frontiere interne, autonomie teritorială pe criterii etnice.

Afirm cu responsabilitate de la tribuna Parlamentului că astfel de inițiative nu reprezintă probleme reale, ci sunt teme inventate și false pentru România europeană a anului 2009. Argumentele în susținerea acestei afirmații sunt:

  1. Minoritatea maghiară din România beneficiază de drepturi la standarde europene (școli în limba maternă, la toate nivelurile, utilizarea limbii materne în administrație și chiar justiție, drepturi culturale, plăcuțe bilingve, reprezentare politică neîntreruptă în administrația locală și în Parlament etc.). Nu întâmplător, România este văzută la Bruxelles sau la Washington ca un model regional de reglementare a problemelor interetnice. Este bine și normal să fie așa. Reglementarea relațiilor interetnice este printre puținele domenii în care suntem considerați un model, la standarde europene.
  2. În momentul actual, problemele minorității maghiare nu sunt de natură etnică, ci sunt de natură economică și socială, la fel ca cele specifice populației din Transilvania și din toată România, adică salarii prea mici, putere de cumpărare redusă în raport cu media europeană, lipsa oportunităților de pe piața muncii, infrastuctură deficitară, sărăcie, servicii publice de calitate redusă etc.
  3. Nu trebuie să uităm faptul că în anul 2003 UDMR și minoritatea maghiară au votat, prin referendum, modificările aduse Constituției României, implicit Articolul 1, care prevede că România este stat național, unitar, suveran și indivizibil.

Am înțeles totuși că liderii Consiliului Național Secuiesc au "încercat apa cu degetul" după ce au văzut că un ministru din Guvernul României sfidează Constituția țării în mod repetat. Vreau să le transmit pe această cale liderilor Consiliului Național Secuiesc că situațiile în care un ministru sfidează Constituția sunt accidente ale istoriei și reprezintă "modele" de evitat, în nici un caz de urmat.

Totodată, am învățat din aceste evenimente că încurajarea Consiliului Național Secuiesc pentru a fi o contrapondere la UDMR a reprezentat o inițiativă profund greșită a Președintelui Traian Băsescu. S-a adeverit, încă o dată, vechiul proverb care ne spune că "cine seamănă vânt culege furtună", adică cine seamănă susținere publică pentru grupări radicale culege demersurile acestora de a crea un "stat în stat", adică de a avea steag, imn, stemă și autonomie teritorială.

În consecință, toți cetățenii români trebuie să înțeleagă faptul că art. 1 din Constituția României nu este negociabil. Contează, într-adevăr, să fim mai eficienți în combaterea crizei și în rezolvarea problemelor economice și sociale cu care se confruntă majoritatea românilor, indiferent de etnie.

Îmi exprim speranța ca prin eforturile conjugate ale noastre, ale tuturor, rațiunea să învingă emoția, problemele reale ale societății să devină prioritare și să nu fie umbrite de probleme inventate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristian-Ion Burlacu - declarație politică intitulată Nevroze de toamnă pentru PD-L;

Urmează reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, respectiv domnul deputat Cristian Burlacu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarație politică - "Nevroze de toamnă pentru PD-L"

Deși lunile de vară prevesteau o detensionare a scenei politice românești, se pare că guvernanții au revenit în atenția publică, la acest început de toamnă, mult mai nevrotici și mai stresați. Exploziile declarațiilor belicoase, amenințări între partenerii de coaliție, precum și scenetele ieftine jucate în lumina reflectoarelor ne face să credem că nevrozele de toamnă se resimt foarte puternic mai ales în tabăra PD-L.

În tot acest timp, nimeni dintre cei învestiți cu autoritate nu mai reacționează la adevăratele probleme ale României.

Vedem cum treptat instituții importante ale statului sunt discreditate de politicieni subțiri la gând, dar tupeiști în faptă. Să ne aducem aminte de afișul electoral al domnului Băsescu în care "juca totul pe o singură carte" - cea a Constituției. Iar acum, ca președinte în funcție, privește admirativ la discipolul fidel - doamna Udrea - care terfelește autoritatea Parlamentului în încercarea de a ascunde matrapazlâcurile de la Ministerul Turismului.

Să ne aducem aminte de celebrele "țepe ale lui Băsescu" dedicate corupților din Guvernul Năstase. Ce destinație ar trebui să aibă acum când vorbim de trafic de armament și "firme dubioase"?

Și nu în ultimul rând, să ne aducem aminte de celebrul slogan "Să trăiți bine!" și să analizăm cât de bine le este celor care au închis firmele în urma aplicării impozitului forfetar, celor care și-au pierdut casele sau nu își mai pot plăti ratele la bănci....

Privind la toate acestea nu putem să nu anticipăm că data scadenței va veni exact pe 22 noiembrie, iar Traian Băsescu va fi cel care va deconta. Nu cred că îl vor salva nici tupeul doamnei Udrea, nici mult prea precipitatul domn Boc și nici declarațiile nevrotice ale PD-L-iștilor înspăimântați că pot pierde puterea.

Ca deputat de Valea Prahovei pot spune că bilanțul celor zece luni de guvernare a dezastruoasei coaliții nu poate fi decât unul trist și cu rezultate zero pentru cetățenii și comunitățile din această zonă. Și de aceea cred că în apropiata campanie pentru Președinția României, promisiunile portocalii nu își vor găsi ecou în această realitate cenușie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Farago Petru - declarație politică intitulată Guvernare sau... altceva?;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR invit la microfon pe domnul Farago Petru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Farago Petru:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Guvernare sau... altceva?"

Acum mai bine de șase luni, actualul guvern a pornit la drum sub auspicii aparent favorabile, cu mari așteptări din partea electoratului și cu promisiuni pe măsură din partea partidelor aliate pentru a conduce România. Guvernul, conform propriilor declarații, știa ce are de făcut. Beneficiind de platforma aparent solidă a celor 70 de procente din Parlamentul României, avea în mod evident și puterea să-și implementeze programul de guvernare.

S-a promis din start marea cu sarea: consens politic în actul de guvernare; o grijă deosebită față de domeniile vitale pentru societate - învățământul și sănătatea; contracararea efectelor crizei economice (ținute în frâu până atunci cu succes de guvernul PNL-UDMR); investiții infrastructurale - cel puțin cantitativ - mult peste cele realizate anterior.

Având în vedere toate acestea, consider că, după mai mult de 200 de zile, a sosit timpul să tragem linie și să apreciem munca guvernului cum se cuvine.

Unii susțin că din consensul politic în actul de guvernare s-ar fi ales praful. Eu nu sunt de acord cu ei, deoarece este imposibil să se aleagă praful de ceva ce nu a existat vreodată! Prin acele părți ale lumii, care pentru noi ar fi de urmat ca exemplu, există un guvern care lucrează pe baza unui concept unitar prestabilit, numit de obicei "program de guvernare". Noi însă avem parte de două jumătăți de guvern (unul PD-L-ist și unul PSD-ist), acestea aflându-se într-o totală izolare și lipsă de comunicare unul față de altul, acționând în majoritatea timpului conform principiului "Nu știe mâna dreaptă ce face mâna stângă". Și parcă n-ar fi destul că acționează ca două entități distincte, politicienii partidelor care formează aceste două semiguverne se întrec în critici, certuri și ponegrirea reciprocă a miniștrilor celuilalt. Cu un așa parteneriat, să vezi și să nu crezi, Guvernul României își face singur opoziție!

Domnilor guvernanți,

După ce prin, deocamdată, singura acțiune coerentă și sincronizată a dumneavoastră ne-ați împins în opoziție, acum vreți să ne lăsați și fără acest obiect al muncii?

Guvernanții ne-au promis că învățământul și sănătatea își vor ocupa locul meritat în societatea românească. Că această promisiune nu a fost altceva decât o nadă electorală, ne arată foarte clar modul în care sunt tratate aceste domenii prin legea bugetului și prin proiectul de rectificare a acesteia.

Este evident care sunt ministerele favorizate, considerate prioritare pentru Guvernul României. Se află printre acestea și cel al învățământului sau al sănătății? Da' de unde! Totuși, dacă ne gândim puțin realizăm că nici nu poate fi altfel. Că doar nu spitalele și școlile din România se ocupă de închirierea scenelor sau de spoturile publicitare transmise pe Eurosport! Proiectul legii salarizării unice nu face altceva decât să întărească adevărul acuzelor de mai sus. Acestea fiind spuse, stimați guvernanți, în privința învățământului și a sănătății, vă așteptăm în continuare!

În ceea ce privește criza economică, guvernul anterior a reușit s-o facă practic nesimțită pentru România. Guvernul PD-L-PSD însă a pornit pe un drum nou. Li s-a părut probabil că poporul nu simte, în măsura dorită de ei, efectele crizei. Li s-a părut că, și mai grav, poporul român nu își dă seama nici de faptul că țara se află în criză. O situație intolerabilă! Hai s-o simtă toată lumea! Și astfel, sfidând granița constituțională dintre puterile statului de drept, ocolind calea legislativă, Executivul a început să scoată pe bandă rulantă hotărâri, ordonanțe, ordine și decizii, care se constituie în măsuri punitive împotriva întregii societăți, cu excepția unor privilegiați.

Onorat Guvern, cu ce a greșit electoratul de-l pedepsiți în acest hal? Chiar și un element de bază al democrației, recte dialogul social, l-ați redus la nivelul unei tocmeli din târg, cel mai bun exemplu în acest sens fiind soarta proiectului legii salarizării unice.

Pentru a afla starea rețelei infrastructurale a României, nu mai este cazul să discutăm prea mult. O vede, o simte, o suferă fiecare dintre noi, cei 22 de milioane. Acum douăzeci de ani, Nicu Ceaușescu a spus: "Nu o să fiți în stare să întrețineți nici ce a construit tatăl meu!".

Îmi închei declarația întrucâtva asemănător: Domnilor guvernanți, nu sunteți în stare nici să continuați ce a început Guvernul PNL-UDMR!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ovidiu Victor Ganț - declarație politică cu titlul Germania, partener strategic al României;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Ganț.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Germania, partener strategic al României".

La ultima reuniune a șefilor de misiuni diplomatice ale României s-a comunicat faptul că România are doi parteneri strategici globali: SUA și Franța. Salutând această situație, mă întreb de ce de pe această listă lipsește Germania.

Republica Federală Germania este țara care: în iarna 1989/1990 ne-a furnizat în mod gratuit energie electrică în valoare de 100 milioane DM, ca să nu murim de frig; a trimis la inițiativa a mii de cetățeni, asociații sau autorități locale mii de convoaie de ajutoare pentru oamenii nevoiași din România; ne-a sprijinit financiar la modernizarea de spitale, școli, case de copii, case de bătrâni etc.; ne-a sprijinit la combaterea efectelor dezastrelor naturale (inundații); s-a oferit să garanteze pentru România din punct de vedere financiar atunci când eram practic în incapacitate de plată; a avut cuvântul hotărâtor în favoarea ridicării obligativității vizelor pentru circulația cetățenilor români în spațiul Schengen; ne-a acordat consultanță gratuită pentru intrarea în Uniunea Europeană; ne-a transferat în mod gratuit tehnică militară; a avut un cuvânt hotărâtor la încheierea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană în decembrie 2004; a dat un vot pozitiv în ce privește aderarea noastră la NATO în 2004; este partenerul nostru în UE și NATO; este principalul partener comercial al României; este unul dintre cei mai importanți investitori în țara noastră; sprijină de 20 de ani minoritatea germană din România etc.

În raport cu cele enumerate mai sus, cred că omiterea Germaniei din lista partenerilor strategici ai României este o gravă eroare politico-diplomatică, fiind contrazisă de realitățile ultimilor 20 de ani.

De aceea fac apel la demnitarii români care gestionează politica noastră externă să-și revizuiască punctul de vedere și să facă toate eforturile pentru intensificarea relațiilor bilaterale dintre România și Germania în beneficiul ambelor părți.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cornel Ghiță - declarație politică cu tema Mediatizarea Hotărârii de Guvern nr.600/2009 și susținerea aplicării de urgență a acesteia în plină criză;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Cornel Ghiță.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Cornel Ghiță:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la mediatizarea Hotărârii de Guvern nr.600/2009 și susținerea aplicării de urgență a acesteia în plină criză.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi privește Hotărârea de Guvern nr.600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenție comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România, precum și atribuțiile instituțiilor implicate în plan european.

Această hotărâre privește în special pensionarii din sistemul public de pensii ale căror drepturi obținute din pensie sau, după caz, din pensii cumulate, se află sub 400 de lei/lună, deci persoanele care vor beneficia în curând de pensia minimă de 350 RON, cât și cele cu pensii până la 400 lei/lună; de asemenea, persoanele cu handicap grav și accentuat, adulți și copii, neinstituționalizate. Astfel, aceasta e o măsură socială foarte importantă pe care Guvernul o implementează în plină criză, folosindu-se de fondurile comunitare.

Pe lângă aceste două categorii, mai sunt prevăzuți șomerii ce beneficiază de indemnizație de șomaj conform Legii nr.76/2002, cât și familiile și persoanele singure care au stabilit, prin dispoziție scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Consider că această hotărâre este binevenită în acest an de criză pentru categoriile de persoane mai sus menționate. De aceea vă rog, stimați colegi, să faceți cunoscut în cadrul circumscripțiilor electorale unde ați fost aleși acest act normativ, pentru ca oamenii să-l cunoască și să poată beneficia de prevederile acestuia. Aceste ajutoare provin din fonduri comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România și constau în ajutoare sub formă de produse alimentare, respectiv făină și zahăr.

Stimați colegi,

Consider că trebuie să venim în sprijinul instituțiilor statului responsabile cu depozitarea și distribuirea acestor ajutoare alimentare, respectiv în sprijinul consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București și să le oferim susținerea de care au nevoie în punerea în aplicare a acestei hotărâri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ioan Stan - declarație politică numită Reformă cu spoială electorală;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, în ordinea înscrierii pe listă, domnul deputat Ioan Stan.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Stan:

Declarația mea politică se numește "Reformă cu spoială electorală".

Fără profesori de religie și sport la clasele primare, cu sporuri diminuate în rural și anularea fondurilor pentru susținerea olimpicilor, așa vor începe anul școlar, la 14 septembrie, cei peste 3,3 milioane de elevi din România și mai mult de jumătate din aceștia, în special cei din mediul rural, vor învăța în școli neautorizate sanitar.

La Pitești, Alexandra Ceaușu, o profesoară de franceză, mamă a doi copii, s-a sinucis de sărăcie. La Galați, peste o sută de familii de profesori locuiesc în cămine școlare. Sunt trecuți de vârsta la care ar mai putea spera la o locuință prin ANL și s-au resemnat la gândul că nu vor avea niciodată o casă a lor.

În România, educația are doar 17,3 angajați la mia de locuitori, spre deosebire de Bulgaria, unde sunt 22,5.

Acesta este tabloul învățământului românesc astăzi.

"Reforma educației va schimba din temelii sistemul de învățământ" a declarat premierul Boc care uită, însă, că personalul didactic este cel mai important dintre agenții reformei învățământului, succesul transformărilor structurale, instituționale sau pedagogice.

Factorul decisiv al normalizării situației cadrelor didactice este ameliorarea condiției profesorilor. Prin condiția profesorului se înțelege poziția care le este recunoscută în societate, considerația atribuită funcției lor, modul în care le este apreciată competența, condițiile de muncă, remunerația și alte drepturi materiale de care beneficiază în comparație cu alte profesii. Ignorând aceste aspecte, nu poți reforma educația, indiferent cine semnează proiectul de lege.

Învățământul se înscrie în categoria permanențelor din viața unui popor. De aceea, ar trebui scos de sub incidența unor interese politice conjuncturale, ale unor interese de partid.

"Am avut bunul simț să nu vreau să fac și carieră didactică", a declarat Președintele Băsescu la întâlnirea cu Asociația Învățătorilor din România. Poate că era bine dacă președintele ar fi avut în spate și o carieră didactică. Poate așa ar fi înțeles că învățământul nu poate fi transformat într-o minge de ping-pong între partide, într-un an cu miză electorală, și ar fi lăsat spre dezbatere proiectul de reformă, atât de necesară și de așteptată.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Irimescu - declarație politică intitulată Suntem încă victime ale pactului Hitler-Stalin;

Invit la microfon pe domnul deputat Mircea Irimescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Irimescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică este intitulată "Suntem încă victime ale pactului Hitler-Stalin".

Stimați colegi,

Cu două săptămâni în urmă, la 23 august, pe finalul vacanței parlamentare, în tumultul discuțiilor despre activitatea comisiilor de anchetă ale Camerei Deputaților și despre alegerile prezidențiale ce vor să vină, s-au împlinit 70 de ani de la semnarea pactului politic dintre Hitler și Stalin care ne-a lăsat fără părți importante din teritoriul nostru național: Basarabia în totalitatea ei și nordul Bucovinei. Este vorba despre semnarea de către miniștrii de externe Molotov și von Ribbentrop, la Moscova, în fatidica zi de august a anului 1939, pomenită mai sus, a unui acord dintre cele mai importante puteri revizioniste ale timpului, Germania nazistă și Uniunea Sovietică, prin care se anulau practic aproape toate prevederile Tratatului de la Versailles privitoare la nordul și estul Europei.

Comemorarea tristului eveniment, cel mai important al lumii politice interbelice, a trecut aproape neobservat în țara noastră, cu doar un miting anemic de circa 100 de persoane în centrul Bucureștiului și câteva articole de presă. Glasul conducătorilor României de astăzi nu s-a auzit.

Spre deosebire de România, Polonia, principala victimă în timpul celui de-al doilea război mondial a pactului în discuție, a reușit și în acest an să provoace ample discuții despre suferințele prin care a trebuit să treacă ea în septembrie 1939, și nu numai, datorită criminalului acord. Organizând o mare aniversare la data de 1 septembrie, când se împlineau șapte decenii de la declanșarea războiului, partenera noastră din Uniunea Europeană i-a adunat la comemorare pe mai toți liderii politici ai vieții politice contemporane de pe continentul nostru. Între ei și primul ministru al României, domnul Emil Boc.

Trecem peste prestația polonezilor care și-au prezentat cu hotărâre și dibăcie interesele. O parte dintre adversarii Germaniei din război au înfierat fără milă practicile totalitarismului nazist, reprezentanții estului european ieșiți din iadul comunist l-au criticat pe Stalin. O altă parte dintre cei prezenți, și ne referim în special la cancelarul german și primul ministru al Rusiei, deși aflați în posturi delicate ca reprezentanți ai statelor care au atacat Polonia în 1939, cu diplomație au prezentat punctul de vedere al guvernelor pe care le reprezintă și a căror interese le apără, respectând regulile lumii democratice de astăzi, fără a aduce prejudicii germanilor și, respectiv, rușilor. Din păcate, șeful guvernului român în declarațiile sale s-a pierdut în generalități, în critica searbădă a regimurilor totalitare și a ratat șansa de a explica încă odată Europei suferințele poporului său, rezultate din aplicarea tratatului comunisto-nazist din 1939, care se prelungesc până astăzi.

Dacă polonezii au pierdut prin aplicarea pactului la care facem referire, în est, o parte însemnată din Galiția, au câștigat în vest compensații teritoriale importante, au făcut schimburi de populații și nu asistă la procese de deznaționalizare și înstrăinare a conaționalilor lor rămași în afara granițelor statului lor, așa cum vedem noi că se petrece astăzi de exemplu, în regiunea Cernăuți. Prin consecințele sale, care nu au fost niciodată reparate pentru țara noastră, pactul Ribbentrop - Molotov a făcut ca astăzi România să fie ea cea mai importantă victimă a înțelegerii nazisto-comuniste din 1939. Și despre asta trebuie să vorbim lumii pentru că am făcut prea puțin acest lucru. Ceea ce, din păcate, domnul prim ministru tocmai a ratat la recenta întâlnire din Polonia.

Desigur, nu se pot cere astăzi, ca și ieri și alaltăieri, modificări ale frontierelor. Însă, așa cum își pot afirma alții interesele țărilor lor, cu respectarea normelor democratice ale Comunității Europene, așa ar fi putut-o face și guvernul nostru. Dar, spre regretul tuturor, n-a făcut-o.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Antal István - alocuțiune cu titlul Informarea corectă a Parlamentului și a opiniei publice din țară;

Invit la microfon pe domnul deputat Antal Istvan, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Antal István:

Mulțumesc, doamna președinte.

Titlul alocuțiunii mele este "Informarea corectă a Parlamentului și a opiniei publice din țară".

După evenimentele din 1989, comunitatea maghiară din România, prin mijloace democratice, exclusiv pașnice și legale, luptă în permanență pentru asigurarea egalității depline și reale în drepturi în raport cu majoritatea românească. Condiția esențială pentru aceasta, pe lângă demersurile de garantare a cadrului legal necesar diverselor forme de autonomie comunitară, o reprezintă relansarea economică a Ținutului Secuiesc, respectiv a regiunilor țării locuite și de maghiari.

După cele două evenimente din Secuime de la sfârșitul săptămânii, respectiv Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc, așa cum ne-am obișnuit, în mass-media n-are loc o dezbatere pe fond a dezideratelor enunțate, ci se fac referiri la câteva fraze din care populația țării nu prea percepe nimic sau este revoltată și se întreabă de ce vor mereu altceva "ăștia" (ungurii-secuii)?

Cea mai elocventă demonstrație a celor enunțate a avut loc aseară, în jurul orei 20,30, la Realitatea Tv prin cooptarea în emisiune prin telefon a două figuri obscure și jalnice ale politicii din țară, care au locul în lada de gunoi a istoriei. Vorbesc de cei doi foști primari, domnul Funar din Cluj și domnul Szasz Jenő din Odorheiu Secuiesc, prieteni de altfel la cataramă, pe 26 octombrie 2005, când scrisoarea domnului Szász în care solicita respingerea Legii statutului minorităților din România, care rezolva multe deziderate din cele solicitate de noi, a fost citită în plen de numitul Funar Gheorghe, senator atunci.

Cei doi s-au înțeles de minune când au avut un scop comun - bulversarea relațiilor interetnice pentru a mai câștiga câte ceva prin manifestări extreme care îi caracterizau atunci și acum, fapt ce a reieșit și din intervențiile lor obscure de aseară.

Doamnelor și domnilor deputați, ca deputat al Secuimii în Parlamentul României la a cincia legislatură permiteți-mi să vă prezint, pentru informarea corectă a dumneavoastră și a opiniei publice, sumarul Proclamației pentru Secuime, aprobat în unanimitate de cei peste 1000 de aleși responsabili ai ținutului aprobat la Marea Adunare din Miercurea-Ciuc, vineri, 4 septembrie

Proclamație pentru ținutul secuiesc
(Extras)

Realizarea autonomiei teritoriale

Noi, aleșii locali și parlamentari ai Ținutului Secuiesc, desemnați de comunitățile noastre în calitate de primari, viceprimari, senatori, deputați și consilieri locali, declarăm și pe această cale că singura garanție legală a viitorului regiunii și comunității noastre o poate reprezenta doar autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Interesul fiecărui locuitor al Ținutului Secuiesc este crearea unei forme de organizare administrativă care permite locuitorilor regiunii de a decide în mod autonom și de a-și valorifica voința în toate domeniile vieții publice.

Solicitările noastre repetate:

Uniunea Democrată Maghiară, formațiunea politică care din 1990 reprezintă interesele maghiarimii din România în Legislativ, încă de la înființare a exprimat doleanța maghiarimii privind autodeterminarea și crearea diferitelor forme de autonomie comunitară. Formularea acestei cerințe o reprezintă Declarația de la Cluj, adoptată la 24 octombrie 1992. În conformitate cu aceasta:

Solicităm respectarea Recomandării nr.176/1993 a Consiliului Europei. Recomandarea a fost formulată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cu ocazia aderării României la acest for (26 august 1993), în baza memorandumului depus de UDMR. Prin aceasta, Uniunea a exprimat dorința maghiarimii de egalitate în drepturi și a solicitat recunoașterea comunității naționale maghiare ca factor constitutiv al statului. România și-a asumat obligația respectării și implementării recomandărilor Consiliului Europei, dar crearea cadrului legal necesar autonomiei comunitare nu s-a realizat nici până în prezent.

Considerăm imperios necesară respectarea cu strictețe a prevederilor cuprinse în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, document al Uniunii Europene ratificat și de România. Convenția-cadru interzice modificarea artificială a procentelor privind componența etnică a unei regiuni locuită în majoritate numerică de o minoritate națională. În cazul Ținutului Secuiesc, chiar dacă într-o manieră indirectă, persistă atitudinea dictatorială a deceniilor trecute.

Solicităm declararea limbii noastre materne ca limbă oficială regională. Membrii comunității maghiare să beneficieze de dreptul utilizării libere a limbii materne în sfera publică sau privată. Aceasta reprezintă garanția protecției identității naționale și a posibilității de transmitere a moștenirii și valorilor culturale generațiilor viitoare. O practică europeană răspândită - prevăzută de Charta Europeană a Limbilor Regionale - este declararea ca limbă oficială regională a limbii materne folosită de populația minoritară ca număr la nivel național, dar majoritară în regiunea respectivă și introducerea în aceste regiuni a ideii unui multilingvism real.

În spiritul punctului trei al Proclamației din 1918 de la Alba Iulia, solicităm "libertate națională deplină pentru toate națiunile conlocuitoare". În document se declară că fiecare națiune are dreptul la "autoeducare și autodeterminare în limba maternă, la administrație proprie aleasă de propria comunitate". Realizarea acesteia este posibilă doar prin reglementarea legală a sistemului autonomiilor comunitare - autonomie culturală în sensul larg al cuvântului, în cazul comunităților aflate în minoritate numerică și autonomie teritorială pentru comunitățile aflate în zone compacte. Solicităm sprijinul opiniei publice naționale și internaționale, a statului român și instituțiilor UE pentru obținerea majorității parlamentare și guvernamentale în procesul de creare a acestor reglementări legislative.

Solicităm toate acestea în deplina cunoștință a responsabilității asumate față de trecutul, prezentul și viitorul regiunii și comunității noastre.

În realizarea scopurilor propuse considerăm un instrument indispensabil modificarea și modernizarea textului Constituției, respectiv elaborarea tuturor acelor legi și acte normative care asigură continuitatea, dezvoltarea și securitatea maghiarimii în România, în Transilvania și în Ținutul Secuiesc.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul Diversitatea minorității în unitatea majorității;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Petru Călian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi are titlul "Diversitatea minorității în unitatea majorității".

Stimați colegi,

Mă declar mâhnit și mă intrigă faptul că unii cetățeni români de etnie maghiară insistă pe declararea autonomiei Ținutului Secuiesc. Istoria controversată scrisă și nescrisă a rămas încă în sângele celor care nu pot accepta că România este un stat unitar și indivizibil. Legea fundamentală a țării e foarte clară din punct de vedere al organizării teritoriale.

Argumentele populiste și primitive ale unor maghiari subliniază trauma pe care nu au reușit să o depășească de atunci când, prin Tratatul de laTrianon, au pierdut mult teritoriu și au devenit din majoritate în "minoritate imperială". Prin semnarea tratatului, Ungaria a pierdut 71% din teritoriu, iar la acea dată minoritățile etnice depășeau mult populația maghiară. Astfel, o parte din populația maghiară a devenit o minoritate etnică în țările vecine, precum România. Frustrarea maghiarilor s-a accentuat cu trecerea timpului și încă ei consideră acel tratat o nedreptate istorică.

Declarațiile liderilor maghiari sunt de-a dreptul hilare. Odată cu declararea autonomiei Ținutului Secuiesc, aspiră și la independența Ardealului. Ei nu trăiesc prezentul democrat și continuă să se întoarcă în cadre istorice îndepărtate, sperând la refacerea Ungariei Mari. Regionalizarea a fost prost înțeleasă de forul maghiar. Când președintele a discutat despre noțiunea de regionalizare făcea referire la eforturile administrației în lupta pentru o descentralizare și pentru o autonomie locală administrativă și nu etnică.

Adunarea aleșilor locali din Ținutul Secuiesc își dorește să devină un for decizional similar Parlamentului. O adunare publică în care se discută așa ceva nu are nici un fel de autoritate. Restul sînt basme, povești care trebuie tratate ca atare. Maghiarii sunt reprezentați în Parlament de către UDMR. Tocmai de aceea nu înțeleg de ce s-a simțit nevoia de a se face o "adunare" în care să se ia anumite hotărâri în afara instituțiilor statului. Dacă și-au ales un imn și o stemă, nu înseamnă că Ținutul Secuiesc se poate autodeclara autonom. Adunarea de acolo are miros de violența interetnică și insuflă nostalgia răscoalelor istorice.

Problema constă în faptul că modul în care reprezentanții maghiarimii înțeleg noțiunea de "drepturi colective" este o interpretare radicală, ale cărei consecințe amenință funcționarea statului de drept și drepturile individuale pe care le garantează Constituția și toate chartele internaționale privind drepturile omului. Ceea ce doresc însă aceste minorități este altceva: recunoașterea de către statul român a unei entități colective - maghiarimea sau secuimea - și, implicit, a faptului că o asemenea entitate dispune de drepturi intrinseci, ireductibile la drepturile indivizilor care compun această minoritate. Cu alte cuvinte, UDMR și CNS nu urmăresc protecția drepturilor culturale aparținând membrilor acestei minorități, ci protecția culturii maghiare/secuiești, înțeleasă ca un tot unitar și ireductibil.

Multiculturalismul și distrugerea drepturilor individuale, acestea sunt consecințele adoptării ideii de drepturi colective, pe care o propun reprezentanții maghiarimii si pe care statul roman nu o poate accepta. De altfel, contrar a ceea ce pretinde UDMR, absolut nicio instituție europeană nu sprijină o asemenea interpretare a drepturilor colective. Ideea de drepturi colective readuce în primplan colectivismul habsburgic și austro-ungar care îmbrățișează noțiunea de conflict și încălcare a drepturilor omului.

Secuii și maghiarii beneficiază de toate drepturile ca cetățeni români, iar presiunile și revendicările pentru rescrierea Constituției reprezintă gesturi nefirești pentru o minoritate. În Odorheiu Secuiesc s-a ajuns în situația de a avea mai puține drepturi dacă ești român. Astfel, în caz că nu cunoști limba maghiară, ai nevoie de un translator pentru a-ți cumpăra o pâine. Iată câteva dintre principalele discriminări ale cetățenilor de naționalitate română din județele Covasna și Harghita: transformarea unilaterală a muzeelor județene și locale din muzee comunitare în muzee etnice secuiești, cu toate consecințele ce au decurs asupra cercetării istoriei românilor din zonă și cu neglijarea totală a patrimoniului românesc; discrepanța dintre finanțarea proiectelor inițiate de către ONG-uri, instituțiile și cultele maghiare și cele românești; lipsa specialiștilor români și a manifestărilor culturale românești; boicotarea înființării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei; discriminarea elevilor români în unele școli mixte. Dacă așa s-au comportat și se comportă liderii maghiari, fără a dispune de autonomie etnică instituționalizată, care ar fi comportamentul lor după o posibilă obținere a acestui deziderat?

Trăim într-o societate modernă, civilizată, respectăm și cunoaștem drepturile omului și ale minorităților, însă ne cunoaștem și drepturile noastre ca stat independent și îmbrățișăm sloganul de "unitate în diversitate" și nu de "diversitate în unitate".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ciprian-Florin Luca - considerații despre viziunea anticriză a Guvernului Boc;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin-Ioan Nechifor. Nu este în sală.

Domnul Ciprian-Florin Luca. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ciprian-Florin Luca:

Mulțumesc.

Tema declarației politice: «Viziunea anticriză ce se rezumă la mimarea anulării sporurilor și a indemnizațiilor funcționarilor publici, atât timp cât de acum vameșii și administrațiile financiare vor continua să-și încaseze primele și sporurile fără probleme, numai funcționarii ce se ocupă de bani europeni vor fi monitorizați și taxați dacă nu "absorb" fonduri structurale».

Actuala criză este o criză financiară determinată de scăderea bruscă a lichidităților în piețele globale de credit și în sistemele bancare, cauzată de eșecul companiilor care au investit în ipotecile subprime (cu grad ridicat de risc).

Cauzele interne ale crizei constau în principal în inexistența unui sistem de control intern sau funcționarea defectuoasă a acestuia, în inexistența unor standarde și reguli imperative pentru funcționarii financiari-bancari, managementul defectuos la nivelul companiilor și expunerea companiilor la diversele categorii de riscuri, fără implementarea unui sistem eficient de gestionare a acestora.

Guvernul a declarat în luna martie că a formulat cererea de asistență din partea Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional, suma împrumutului extern fiind de 20 miliarde euro, pe care contribuabilii ce vor supraviețui crizei vor trebui să le restituie.

Când discutam în timpul campaniei electorale, în perioada guvernării liberale, pachetul anticriză propus de PNL, PD-L pomenea doar de valoarea unui pachet care nu se regăsea în posibilitățile bugetare ale anului 2009, iar în perioada de întocmire a documentației de finanțare externă, PSD a avut o poziție riguros mai rațională, argumentată de nevoia de evaluare a riscurilor și a sarcinii fiscale repercutate în mod indirect asupra populației și a companiilor, completată de creșterea procesului de absorbție a fondurilor structurale.

Dacă PD-L a făcut efortul de a arăta că măsurile anticriză constau în tăierea primelor, a sporurilor salariale, a procentului indemnizațiilor de conducere acordate funcționarilor de conducere din sistemul bugetar, cu excepția unui singur spor, cel de 75% pentru personalul care lucrează cu fonduri europene, din analiza pertinentă efectuată desprindem o concluzie, și anume că toți funcționarii publici din cadrul administrațiilor publice locale (Primării, Consilii Județene), din structurile deconcentrate și din serviciile descentralizate ale statului care lucrează cu fonduri europene, își mențin sporul de 75%, acordat de fiecare ordonator de credite, împotriva mult anunțatelor măsuri anticriză ale premierului României.

Dacă aceasta este viziunea unui executiv care înțelege că cei chemați să controleze modul de atribuire a contractelor de achiziții publice de la nivelul tuturor structurilor bugetare din România trebuie să fie singurii care își pierd drepturile salariale conferite prin legea de funcționare, în timp ce funcționarii publici din cadrul Primăriilor, Consiliilor Județene etc., primesc sporul de 75% pentru simplul fapt că sunt încadrați în cadrul compartimentelor de achiziții publice, cunoscând ansamblul normelor juridice ce privesc cheltuirea și controlul banilor publici, constatăm că:

  1. Numărul funcționarilor publici care au pierdut sporul de 75% a rămas nemodificat în anul 2009, față de anul 2008, astfel că, cuantumul economiilor la buget prin neacordarea procentului de 75% acestora pentru anul 2009 a devenit doar o temă a discuțiilor privind măsurile de evitare a crizei economice a Guvernului Boc.
  2. Sumele atrase din fondurile structurale pentru anul 2009, comparativ cu cele ale anului 2008, pe diferitele programe de accesare a fondurilor europene, reprezintă doar un obiectiv declarativ al cabinetului Boc, în fapt, constituind doar o mimare a "soluțiilor anticriză ale cabinetului Boc".
  3. Produsul intern brut se estimează că va crește cu un ritm de 5,9%, în principal pe baza contribuției majoritare interne asupra p.i.b., potrivit Raportului privind proiecția macroeconomică pe perioada 2009-2011, în condițiile creșterii consumului intern. Cum se va realiza acest obiectiv, în condițiile reducerii cu circa 326.000 posturi bugetare până în anul 2015, ceea ce ar urma să lase în sistem puțin peste un milion de angajați la stat, față de aproape 1,4 milioane, câți sunt în prezent. Oare aceasta este măsura eficienței și a suficienței Cabinetului Boc?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Lucia-Ana Varga - declarație politică intitulată Prefectul de Bihor încalcă legea;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe doamna deputat Lucia-Ana Varga. Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Prefectul de Bihor încalcă legea".

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Am să încep declarația mea politică prezentându-vă art.88 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care prevede că: "Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv, sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv".

Mă simt nevoită să vă reamintesc acest articol de lege, pentru că am constatat că în județul Bihor, tocmai Prefectul județului, domnul Gavrilă Ghilea, încalcă legea.

Concret, directorul de cabinet al Prefecturii Bihor, doamna Adelina Coste, este în incompatibilitate, deoarece dânsa este și consilier local al Consiliului Local Oradea, din partea Partidului Democrat Liberal, încălcându-se lit. c) a art. 88 din Legea nr. 161/2003 "

Vă întreb, stimați colegi, cum poate fi sancționat prefectul care cu bună-știință își neglijează atribuțiile și încalcă legea al cărei garant este, în numele Guvernului, pentru păstrarea unor apropiați în funcții din cadrul cabinetului prefectului?

Prefectul, care trebuie să vegheze la respectarea legii, consideră că "merită" să încalce legea și să țină aproape consilierul local PD-L.

De altfel, prefectul Gavrilă Ghilea are și un mod ciudat de a fi echidistant față de partidele politice. Cât de echidistant este domnia sa, veți trage singuri concluzia, când veți afla că domnul prefect și-a propus pentru acest an să controleze 17 primării, din care 14 sunt liberale.

Așa se face că în comunele Sârbi, Boianu Mare, Șuncuiuș deja au fost efectuate peste 6 controale și prefectura consideră că mai este necesar încă un control.

Cum tolerați, domnule prefect, astfel de abuzuri? Sau cum ați permis chiar dumneavoastră abuzurile inspectorului general școlar al Inspectoratului Școlar, domnul Dorel Luca, care a obligat inspectorii școlari și directorii ce au ocupat posturile prin concurs, să-și prezinte demisia. Singura lor vină este că nu erau membri ai PD-L-ului.

În locul foștilor inspectori școlari, demiși ilegal, domnul Inspector General Școlar Dorel Luca a numit inspectori care nici măcar nu erau titulari în învățământ, și deci nu îndeplinesc condițiile necesare ocupării funcției respective.

Mi-am pus întrebarea, încă o dată: "Ce au în comun prefectul, inspectorul general școlar și directorul de cabinet al Prefecturii Bihor, în afară de faptul că sunt toți membri PD-L?"

Mă întreb și vă întreb: cum se justifică acest dispreț față de lege, chiar al persoanei numite de guvern să verifice legalitatea actelor cu caracter normativ adoptate în județul meu? Nu Guvernul Boc era cel mai transparent, cel mai incoruptibil, cel mai cel Guvern din câte a avut România până acum?

Vă întreb, stimați colegi: "Cum poate fi sancționat prefectul care cu bună-știință își neglijează atribuțiile și încalcă legea, al cărei garant este în numele Guvernului, pentru păstrarea apropiaților dumnealui în funcții?"

Încă mai cred în bun-simț, în democrație și în statul de drept și, de aceea, încă mai cred că legea va fi respectată și în județul Bihor.

De aceea, îi solicit public prefectului județului Bihor, Gavrilă Ghilea, să oprească aceste abuzuri și, dacă nu poate să le oprească, să-și dea demisia.

Va mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Ioan-Nelu Botiș - declarație politică care susține Necesitatea modificării Codului Muncii;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, în ordinea înscrierii pe listă de la grup, domnul deputat Gheorghe Roman, dacă este în sală? Nu este.

Domnul deputat Ioan-Nelu Botiș. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi susține "Necesitatea modificării Codului Muncii".

În perioada 1 - 2 iulie 2009, s-a desfășurat la Bistrița, ședința Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților.

Una dintre problemele ridicate atât de către sindicate, patronate și agenții economici a fost necesitatea corelării Codului Muncii cu situația economică a țării.

Se caută atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, o alternativă pentru situațiile de reducere sau întrerupere a activității, situații care pot apărea în mod imprevizibil într-o piață influențată de principiile cererii și ofertei.

Prezentul Cod reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, însă consider că se impun o serie de modificări ale unor texte de acte normative care, de-a lungul timpului, după punerea lor în practică, au dovedit că mai permit adaptări și îmbunătățiri datorită fie controverselor născute pe marginea interpretării lor, fie datorită efectelor, uneori neașteptate, generate de punerea lor în aplicare.

Cred că putem asigura flexibilitate în ceea ce privește raporturile individuale și colective de muncă, astfel încât să putem contribui la realizarea unui mediu al muncii mai sănătos și mai sigur, atât pentru angajat, cât și pentru angajator, în acest atât de complex și de important parteneriat care este generat de raporturile de muncă.

Circuitul comercial actual și, mai cu seamă, situația schimbătoare de pe piețele naționale sau internaționale, reclamă din partea angajatorilor o viteză mai mare de reacție și flexibilitate în relația cu resursa umană implicată în activitățile proprii.

Din acest motiv, posibilitatea de a avea flexibilitate în prelungirea ori în încheierea de contracte de muncă pe perioadă determinată, pentru misiuni de lucru de durată scurtă sau medie, este deosebit de importantă pentru angajatorul care livrează pe comandă. Fluctuația permanentă a comenzilor, într-o piață unde dictează cererea și oferta, induce la rândul ei o oscilație permanentă a ponderii resursei umane, lucru ce permite o adaptare eficace la condițiile concrete ale pieței.

Normele de muncă, care se utilizează în unități de orice tip, consider că trebuie să fie apanajul exclusiv al celui care organizează munca, adică al angajatorului. Rolul partenerului social trebuie să fie unul de informare, pentru ca mecanismul de normare să fie pus în acord cu necesitățile reale ale tipului de activitate din unitatea la care norma de muncă se aplică.

Situația economică în care ne aflăm generează o reevaluare a încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate. Este absolut logic ca părțile să poată negocia contractul colectiv de muncă, fără a condiționa durata de timp a înțelegerii.

De-a lungul timpului, practica ne-a demonstrat că în timpul derulării negocierii colective anuale, apar opinii diferite din partea celor angrenați în negociere, opinii care la finalul perioadei de negociere stabilită de lege se vor putea transforma într-o înțelegere sau nu.

Ca atare, divergența de opinii, care poate declanșa conflicte de interese, poate fi aplanată prin negocieri între părți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Fondurile europene și interesul național;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Vasile Filip Soporan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Aș dori să prezint declarația politică: "Fondurile europene și interesul național".

De la începutul anului, timpul trece într-o anumită așteptare, scandalurile se țin lanț și măsurile necesare se lasă începute și neterminate.

Trăim cu speranța că prezența noastră în anumite structuri europene este suficientă pentru a rezolva în totalitate problemele pe care le avem. Știm că acest lucru nu se poate realiza fără implicarea responsabilă și profesionistă a celor care și-au asumat actul guvernării.

Cu toate că România are în momentul de față un aparat administrativ numeros, nu se reușește folosirea resurselor de care se dispune, este adevărat, dar numai într-o manieră potențială.

Nu o să mă refer la șablonul existent și mult utilizat, că problemele care nu și-au găsit rezolvarea naturală prin eforturi proprii, își vor găsi de îndată soluționarea, prin folosirea fondurilor venite prin programele Uniunii Europene. Fondurile amintite nu vin, însă, pe măsura dorințelor, și poate nici pe măsura proiectelor noastre.

Sunt multe cauze care pot veni în justificarea valorii mici a sumelor utilizate. Nu doresc să le folosesc. Aș utiliza o altă modalitate, aceea a atenționării celor care folosesc sumele respective, nu neapărat numai pe cei care de la nivel guvernamental gestionează această problematică, ci și pe cei care utilizează această resursă ca resursă economică.

Toți factorii responsabili spun că utilizarea resurselor financiare cu proveniență europeană reprezintă un obiectiv de interes național major. Obiectivul interesului național trebuie să fie însușit și de reprezentanții administrației, și de gestionarii resurselor, și de utilizatori, și de cei care pun în operă obiectivele concrete ale programelor care se referă în special la realizarea infrastructurii necesare, cu precădere cea solicitată la nivelul mediului rural.

Afirm acest lucru, deoarece practica arată altfel: interesul care domină aceste activități este egoist și individualist, accentuat în momentul de față de condițiile vitrege ale crizei în care ne aflăm.

O să dau exemplul unei licitații care s-a făcut la nivelul infrastructurii rurale. În situația concretă a licitației pentru realizarea canalizării din comuna Viișoara a apărut următoarea situație: proiectul pentru realizarea lucrării de canalizare a fost evaluat de specialiști, pe baza tehnologiilor și costurilor aferente, la suma de 85 milioane de euro; licitația a fost câștigată la numai 47 milioane de euro.

Apare o diferență mare, care dovedește neseriozitatea în apreciere, care poată să aibă efecte asupra calității lucrărilor efectuate, asupra materialelor care se introduc în cadrul lucrării, asupra retribuției personalului care execută lucrările respective, asupra rezultatelor financiare ale societății sau societăților participante, asupra posibilităților de dotare și retehnologizare a executanților, asupra lipsei de dezvoltare a agenților economici în bătăliile pe care trebuie să le ducă în spațiul național și european cu alți agenți economici consacrați.

În viziunea europeană a proiectanților, calculele sunt făcute nu doar pentru ca firmele să se târască de la o zi la alta, ci și pentru a se construi, într-o bătălie adevărată, în condițiile economiei de piață, societăți puternice, cu forță în confruntările economice care se dau din ce în ce mai sofisticat la nivel european.

În același timp, se pune problema apropierii salariilor naționale de cele medii existente la nivel european.

Având în vedere aceste aspecte, solicit primului-ministru o analiză cu privire la modul în care sunt utilizate fondurile europene, nu numai sub aspect contabil, ci și sub aspectul efectelor pe care le creează în rezolvarea problemelor și chiar în dezvoltarea firmelor.

Cele două obiective, atingerea la nivelul acestora, a societăților, a unor competențe de nivel european și realizarea pe criterii de productivitate a unor retribuții la nivelul celor existente în cadrul Uniunii Europene, reprezintă cheia deschiderii cu adevărat a ușii simbolice europene și pentru România.

În paranteză, ar fi interesant de văzut, la nivelul sumelor alocate, ce procent revine firmelor cu capital românesc.

Solicit, de asemenea, susținerea Guvernului pentru introducerea în legislația specifică organizării licitațiilor a unui indicator care va cuantifica caracteristicile sociale și de implicare a societăților în viața comunității.

Acest indicator va face ca în atribuirea lucrărilor, în câștigarea licitaților, performanța socială să fie foarte importantă, efectele fiind sesizabile în consolidarea firmelor și în realizarea unor condiții în plan social, similare cu cele realizate în timp la nivelul Uniunii Europene.

Stimați colegi parlamentari,

Chiar dacă nu întotdeauna interesul național poate fi reglementat legislativ în totalitate, este necesar ca problematica afirmării firmelor românești în contextul utilizării fondurilor europene să devină o realitate a acțiunilor complexe pe care le întreprindem și de la nivel parlamentar.

România nu va ieși cu adevărat din criză, dacă nu va soluționa cu adevărat și în manieră durabilă această problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Severus Militaru - declarație politică intitulată Înțelepciune și responsabilitate;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Stelică Iacob Strugaru. Nu este în sală.

Domnul deputat Constantin Severus Militaru. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Constantin Severus Militaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește: "Înțelepciune și responsabilitate".

Stimați colegi,

Vreau să cred că sesiunea de toamnă a Parlamentului României va aduce mai multă înțelepciune și responsabilitate din partea tuturor colegilor parlamentari și a colegilor miniștri.

Nu cred că trebuie să vină cineva să ne spună că ne așteaptă probabil cea mai grea toamnă din ultimii zece ani, atât din punct de vedere economic, cât și social.

Insuficiența cererii, blocajul economico-financiar, ratele ridicate ale dobânzilor și tendința de depreciere a monedei naționale sunt adevăratele preocupări pe care trebuie să le avem cu toții, indiferent de culoarea noastră politică, indiferent de mai vechile rivalități sau orgolii personale, iar maniera responsabilă cu care vom trata aceste provocări poate readuce România mult mai curând pe creștere, și nu ne va arunca pe termen mediu și lung în zbaterile colapsului economic.

Pentru că de prea multe ori se vorbește fie voalat, fie tangențial despre rivalitățile din actuala coaliție, eu aș dori să fac un apel la colegii de guvernare, la calm, respect și responsabilitate față de cei care duc, până la urmă, greul efectelor crizei economice, adică față de cetățenii României.

Cred că orice coleg parlamentar știe foarte bine că nu trebuie să mai cadă în capcanele întinse de jurnaliștii avizi după senzațional și să nu mai arunce asupra Parlamentului și Guvernului României acea imagine de mahala, care nu face cinste niciunuia dintre noi.

Încrederea în climatul politic și economic românesc a scăzut dramatic în ultimele 12 luni, tocmai pentru că politicienilor români le place să fie văzuți la televizor sau parafrazați în presa centrală, în cea mai necuviincioasă competiție de calomnii, acuzații sau chiar condamnări publice. Și ne mai întrebăm, oare, de ce scad investițiile străine? De ce încrederea în moneda românească este greu de susținut?

Stimați colegi,

Nici eu nu am uitat că în 2009 sunt alegeri prezidențiale, dar nu cred că acțiunile partidelor politice care deja au intrat în campanie electorală trebuie să împiedice actul de guvernare și chiar să pună în pericol măsurile de redresare economică ale guvernului.

Aș dori să amintesc colegilor parlamentari că electoratul considerat incorect de multe partide politice, parlamentare sau neparlamentare, incapabil să înțeleagă actul de guvernare, este în totală cunoștință de cauză și va sancționa prin vot acțiunile copilărești, unele chiar rău-voitoare ale partidelor politice aflate astăzi în Parlamentul României sau care aspiră la guvernare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Victor Cristea - declarație politică având titlul Asumarea răspunderii, un atac la democrație;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Cristea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Victor Cristea:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Asumarea răspunderii, un atac la democrație".

Stimați colegi,

Permiteți-mi ca, în nume cetățenilor care mi-au acordat votul, precum și în nume personal, să dau glas câtorva dintre nedumeririle și nemulțumirile născute de dorința premierului Emil Boc de a-și asuma, imediat și în disprețul prevederilor Constituției României, răspunderea pentru Proiectul de Lege a educației.

O să îmi permiteți, înainte de toate, să fac o serie de considerații generale, care încadrează atât momentul ales de Guvern pentru asumarea răspunderii, cât și consecințele tragice ale acestui demers.

Suntem cu toții de acord că avem nevoie de o nouă lege a educației. Aceasta este concluzia tuturor semnatarilor Pactului Național pentru Educație și Cercetare, care au identificat corect deficiențele sistemului: ineficiența, lipsa de relevanță în raport cu economia, inechitatea, slaba calitate.

Toate minusurile constatate pun în pericol competitivitatea și prosperitatea pe termen lung a națiunii și ne obligă să facem ceva: o lege bună pentru cei care se vor folosi de ea, nu utilă unor grupuri sau acelor care își apără interesele personale și, mai grav, electorale.

Cu siguranță știți acest lucru: noua lege a educației va produce efecte pentru 20% din populația țării, elevi și cadre didactice, deopotrivă. Nu ne putem juca de-a asumarea, invocând întârzierea în adoptarea unei legi care va produce efecte de-a lungul câtorva generații. Să spunem că da, s-a întârziat. Așa o fi.

Vreau să vă întreb, stimați guvernanți, în virtutea experienței acumulate, cine răspunde pentru legile proaste? Răspunsul: Nimeni! Să nu facem din Legea educației un nou exemplu.

În altă ordine de idei, eventuala întârziere nu justifică în nici un fel presiunile care se fac, psihoza indusă în rândul celor care au muncit la elaborarea legii, toate căutând să justifice afirmația că nu mai este timp de pierdut.

Permiteți-mi să atrag atenția că acest joc este foarte periculos, cu atât mai mult cu cât se poartă fără actorii principali: beneficiarii legii, națiunea în ansamblu și Parlamentul.

În acest sens, Constituția României este cât se poate de clară: art.61 alin.(1) spune că: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

În lumina acestui articol și în eventualitatea asumării răspunderii guvernului pe Proiectul de Lege a educației, vă întreb, domnilor: unde sunt beneficiarii de drept ai acestei legi? Unde suntem noi, parlamentarii?

Prin asumare, cetățenii sunt excluși din ecuație. Li se vâră pe gât o lege despre care nu au apucat să aibă nici o părere. De ce? Pentru că a lipsit consultarea publică. Legea educației a lipsit de pe agenda publică, deși de eficiența învățământului depinde reformarea tuturor instituțiilor statului român. În loc să avem în vedere aceste lucruri, se dorește asumarea răspunderii în grabă, dintr-un interes clar partinic.

Stimați colegi,

Eu unul sunt de acord să scoatem repede această lege, dar cer imperativ ca vocea cetățenilor să se regăsească în procesul adoptării, lucru care se va întâmpla numai prin intermediul consultării publice.

De ce se dorește eliminarea Parlamentului din procesul decizional? Eliminând Parlamentul, am eliminat cetățenii. Cu aceasta (nici eu, nici dumneavoastră, stimați colegi) nu putem fi de acord.

Asumarea în grabă a răspunderii este un act electoral aproape fanatic. Graba umilește cadrele didactice, care nu pot să își exprime opiniile cu privire la reforma învățământului. Oare această categorie nu este îndreptățită să se întrebe unde îi sunt voturile?

De asemenea, neconsultarea comisiei de specialitate a Camerei Deputaților ne umilește pe noi, reprezentanții din teritoriu ai populației.

Prin asumarea răspunderii, asistăm la un șantaj care folosește vulnerabilitatea parlamentarului față de condiția sa. Să nu ne lăsăm orbiți de politică, să nu ne lăsăm înregimentați, pentru că avem în față o lege care vizează destinul țării.

Nu vreau să intru în polemici sterile, dar sunt convins că, dacă în comisii ar fi avut loc dezbateri, nu se ajungea la o mediatizare excesivă a acestei probleme, a cărei consecință a fost și este decredibilizarea parlamentarului.

Vorbim mult despre dialogul democratic și, în sens larg, despre democrație ca putere a poporului. Dar unde este democrația, dacă dialogul și poporul lipsesc? Oare lipsa lor nu mă îndreptățește să cred că democrația este un mit?

În esență, asumarea răspunderii nu este decât consecința dilatării bolnăvicioase a eu-ului.

Vă întreb: cum de este posibil ca, pe de o parte, să vorbim despre depolitizarea învățământului și, pe de altă parte, să îl politizăm, excluzându-i tocmai pe beneficiarii unei legi atât de importante? Astfel, oamenii sunt trădați și îndreptățiți să se întrebe: pentru ce am votat, dacă nu suntem luați în seamă?

Prim-ministrul Emil Boc a declarat că se retrage dacă această lege nu va trece prin asumare. Ei bine, nu putem gestiona viitorul națiunii prin șantaj. Probabil că noi, parlamentarii, suntem inutili în acest demers.

Dacă experiența social-democraților nu vă este de folos, domnule Boc, mă voi gândi foarte serios la sugestia dumneavoastră de a mă retrage din Parlament, din moment ce mi-ați confiscat dreptul legitim de a mă pronunța asupra unei legi care a stat și stă la temelia unei întregi cariere: cea de dascăl.

Vă mulțumesc.

 
  Ghervazen Longher - intervenție pe tema Zilelor Culturii Poloneze;

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat și încheiem ședința de astăzi cu reprezentantului Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Longher Ghervazen.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, doamna președinte.

Pentru a unsprezecea oară, Uniunea Polonezilor din România a organizat, la Suceava, în perioada 3-5 septembrie, Zilele Culturii Polone sub deviza "Mai aproape unii de alții".

Simpozionul de anul acesta, cu titlul "Relațiile polono-române în istorie și cultură" s-a desfășurat pe două secțiuni: în lumea istoriei; în lumea culturii și în lumea problematicii minorităților naționale.

Simpozionul a reunit peste 50 de participanți, cunoscători și pasionați de tematică din Polonia, România, Ucraina și Republica Moldova: istorici, lingviști, cercetători ai literaturii, traducători, istorici de artă, sociologi, etnografi.

În mod deosebit am dorit ca, în acest an, să evidențiem evenimentele din septembrie 1939, la împlinirea a 70 de ani de la refugierea polonezilor în România. Astfel vineri, 4 septembrie, ne-am deplasat cu toții la Bicaz pentru a omagia această aniversare.

1 și 17 septembrie, două date înscrise cu litere de sânge în istoria Poloniei, a întregii Europe și a lumii. Sunt datele la care, Polonia a fost cotropită de trupele fasciste și apoi de cele sovietice, ele marcând începutul celei de a doua conflagrații mondiale.

În virtutea bunelor relații, a tratatelor bilaterale și vecinătății, România a venit în întâmpinarea polonezilor care au pornit cu zecile de mii în pribegie, fără să știe ce le rezervă viitorul.

Deși își declarase neutralitatea, România și-a dat acordul și a deschis granițele militarilor, civililor, celor mai înalte autorități și tezaurului Băncii Poloniei.

Pentru a potoli protestele ambasadorului Germaniei la București, autoritățile române au decis internarea refugiaților polonezi, al căror număr se estimează la 100 de mii. Pentru înaltele autorități ale Poloniei, localitățile internării au fost: Bicaz, Ignacy Moœcicki - președintele Poloniei și Slănic, București, Józef Beck - ministrul de externe, Craiova, mareșalul Edward Œmigły-Rydz.

Orașul Bicaz l-a găzduit, în momente de grea cumpănă, pe președintele Poloniei, înscriindu-se astfel în istoria relațiilor româno-polone.

În acest moment de evocare a acelui septembrie 1939, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoștință către înaintașii noștri, care au scris împreună o pagină memorabilă în istoria popoarelor român și polon.

Tot în cadrul Zilelor Culturii Polone, au fost lansate două cărți: culegerea de referate "Polonia și România - de la vecinătatea istorică la parteneriatul european" și lucrarea lui Radu Ciuceanu și Ion Constantin - "Masacrele de la Katyn" - editată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2008.

Ultima zi, la Solonețu Nou am organizat Sărbătoarea Roadelor. La ora 11,00, s-a ținut Sfânta Liturghie, s-au putut admira standurile cu roadele din acest an. Fiecare comunitate poloneză a pregătit un stand cu recolta din acest an. La ora 13,00, a început spectacolul folcloric, în care au evoluat formații folclorice poloneze, dar și românești.

Dorim să mulțumim autorităților locale, domnului președinte al Consiliului Județean Suceava, care ne-a onorat cu prezența sa la deschiderea manifestărilor, precum și reprezentanților Ambasadei și Consulatului Republicii Polone la București.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

În încheierea ședinței consacrate declarațiilor politice, vă anunț că o serie dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile, și anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L Sever Voinescu, Daniel Buda, Mihail Boldea, Gheorghe Ciobanu, Răzvan Mustea-Șerban, Stelică Iacob Strugaru, Cosmin Mihai Popescu, Constantin Chirilă; din partea Grupului parlamentar al PDS+PC Florin-Costin Pâslaru, Costică Macaleți, Bogdan Liviu Ciucă, Daniela Popa, Ion Dumitru, Marian Ghiveciu, Gheorghe Ana, Mihai Apostolache, Tudor Ciuhodaru, Sonia Drăghici, Valeriu Zgonea, Neculai Rățoi, Victor Surdu; din partea Grupului parlamentar al PNL: Eugen Nicolăescu, Dan Bordeianu, George Scutaru, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Mihai Lupu, Emil Bostan, Grațiela Gavrilescu, Radu Bogdan Țîmpău, Titi Holban, Nini Săpunaru, Victor Paul Dobre, Horea Uioreanu, Ciprian Dobre, Dan Morega, Cristian Adomniței, Mirel Taloș și Virgil Pop; iar din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru.

Cu aceasta, ședința consacrată declarațiilor politice s-a încheiat, urmează ședința în plen a Camerei Deputaților, cu problemele înscrise pe ordinea de zi.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Mircea Grosaru - declarație politică cu subiectul Minoritățile naționale și legea-cadru;

Domnul Mircea Grosaru:

"Minoritățile naționale și legea-cadru"

Deși în legislatura trecută s-a încercat o negociere politică între partidele aflate la guvernare și cele din opoziție, iar tentativele nu depășeau stadiul de formalism, nu s-a reușit nici până în acest moment a se adopta o lege-cadru privind statutul minorităților naționale.

Dacă vom propune un astfel de proiect, se vor găsi voci în cadrul partidelor politice care vor invoca situația de criză economică, viitoarele alegeri prezidențiale sau pachetele de legi care sunt pe masa Guvernului României și vor spune că nu este momentul politic.

Dar, atunci, ne întrebăm: Când va putea fi acest moment politic? sau, Care ar fi semnalele care ar declanșa acest moment? și răspunsurile nu pot fi date parcă niciodată.

Așadar, Grupul parlamentar al minorităților naționale va propune un proiect de lege care nu poate fi categorisit nici de partidele aflate la putere și nici de către opoziție că ar face pe placul politic al unora sau altora, ci va fi doar ceea ce trebuie să existe în România la aproape 3 ani de la intrarea în Uniunea Europeană.

Va fi o lege organică, din categoria legilor organice descrise de Constituția României la art.73) alin.(2) lit.r), care va statuta unicul domeniu în care România nu a reușit să propună un proiect de lege organică, și anume statutul minorităților naționale, cu mențiunea că pentru toate celelalte domenii, stabilite prin cartea de căpătâi, s-au propus și adoptat legi care până în prezent au fost și modificate de multe ori.

Dacă se va adopta sau nu proiectul propus de Grupul minorităților naționale, vom vedea și cred că nu aș putea găsi niciun impediment. În același timp, pentru a fi adoptat, însă, depinde de modul în care minoritățile naționale își vor impune punctul de vedere și în viața politică, precum în cea culturală a României.

Vorbindu-se despre minoritățile naționale și ceea ce reprezintă ele cultural pentru România, oamenii politici ne-au caracterizat precum "un șirag de mărgele așezat pe pieptul unei femei frumoase", însă nu știu cum ne-ar caracteriza aceleași persoane din punct de vedere politic.

Răspunsul îl vom afla la vot.

    Mircea Grosaru - declarație politică cu subiectul Minoritățile naționale și asumarea răspunderii;

Domnul Mircea Grosaru:

"Minoritățile naționale și asumarea răspunderii"

Asumarea răspunderii Guvernului pentru cele 3 proiecte de legi reprezintă mai mult un vot politic decât un vot de oportunitate a adoptării acestora, având în vedere că tensiunea alegerilor prezidențiale crește de la o zi la alta. Personal, nu cred și nici nu votez căderea Guvernului pentru simplul motiv că, pe fondul crizei financiare, este lesne de înțeles să nu provocăm și una politică, pentru că ar conduce România spre o situație mult mai grea decât cea din prezent.

Responsabili suntem cu toții, însă această decizie de încercare a partidelor aflate la guvernare de redobândire a încrederii reciproce este mai mult decât formală, pentru că în realitate se cunosc bine și se simt la fel de bine relațiile existente între membrii coaliției de guvernare.

Minoritățile naționale au fost și vor rămâne și în continuare un factor de echilibru între putere și opoziție, iar votul celor 18 membri ai celor 20 minorități existente nu vor afecta nicicum ruperea alianței.

Prin gestul Grupului parlamentar al minorităților naționale, ca buni români ce suntem, chiar dacă aparținem altor etnii, vom demonstra că din poziția noastră de observatori vedem, detașați de tensiuni și nuanțe politice, mai bine decât actorii luptelor și confruntărilor de idei că, spre binele țării, măcar până la alegerile prezidențiale, nu sunt bune nici schimbările și nici deciziile care cu siguranță că nu pot aștepta mai mult decât luna ianuarie 2010.

Putem observa în aceeași măsură, ca și mulți alții, cetățeni simpli, politicieni, analiști politici sau economici, că angajamentele din campania electorală și realitatea care a urmat sunt diferite, ceea ce recomandă o reașezare urgentă a principalelor forțe politice din România, care să satisfacă măcar latura morală mai mult decât cea materială pentru întreaga populație.

Și în politică, precum în viață, totul pornește de la încredere.

    Stelică Iacob Strugaru - declarație politică cu tema Utilitățile publice din România, mai rău ca în comunism;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Utilitățile publice din România, mai rău ca în comunism"

Ne amintim cu toții momentele de dinainte de 1989 când apa caldă, electricitatea sau gazul natural erau lucruri de care beneficiam doar la sărbători și poate nici atunci, iar controlul acestora se afla în mâna nemiloasă a nomenclaturii comuniste.

După douăzeci de ani, în cea mai mare parte a țării, condițiile acestor servicii nu s-au schimbat foarte mult. Ne putem încă lăuda, la nivel european, cu sute de localități din mediul rural pentru care lumânarea și opaițul sunt încă principalele surse de iluminat. Cei mai mulți dintre români rămân în beznă dacă plouă, dacă ninge și chiar dacă vremea-i bună. Cei care se pot lăuda că rețeaua de gaz natural a ajuns până la ei, se bucură mai degrabă de un gaz de proastă calitate și scump sau de întreruperi îndelungate ale acestuia.

S-au făcut eforturi, după 1989, pentru a sparge monopolul companiilor de distribuție a acestor servicii. Cu toții am așteptat privatizarea acestor servicii, însă calitatea lor, putem spune cu certitudine că este mai proastă decât acum douăzeci de ani.

Nu s-au făcut niciun fel de investiții în infrastructura de distribuție. Majoritatea rețelelor de distribuție nu mai fac astăzi față consumului. Acest lucru, stimați colegi, în condițiile în care românii plătesc unele dintre cele mai ridicate tarife din Uniunea Europeană atât pentru electricitate, cât și pentru gaze naturale.

Pentru autoritățile române aceste lucruri par fără însemnătate, însă câți cunosc prin ce drame trec românii noștri? În județul Botoșani, în localități precum Concești, Hudești, Suharău, Havârna, Mileanca, Păștiniș, Rădăuți-Prut, mii de copii continuă să-și facă temele la lumina lumânării. Câți copii suportă frigul în miez de iarnă pentru că firmele de distribuție a electricității nu au investit un leu în infrastructură? Câte familii au rămas fără hrana din frigidere, pentru că furnizorul de energie electrică a uitat sau nu s-a deranjat să remedieze defecțiunile apărute? Termenele și condițiile din contractele de furnizare rămân valabile doar pentru consumator, în vreme ce companiile continuă să-și bată joc de cel care plătește cel mai mare preț din UE.

Stimați colegi,

Oricine cunoaște faptul că problemele energetice țin de securitatea națională a României, iar ignorarea acestor probleme ar fi un act de iresponsabilitate din partea clasei politice. Vă rog să ne mobilizăm și să găsim cea mai bună soluție pentru ca serviciile de utilități să demareze adevăratele investiții în infrastructură, iar companiile de distribuție să nu își mai bată joc de cei care, până la urmă, plătesc aceste servicii și nu le primesc gratuit. La noi sintagma "consumatorul rege" continuă să fie "consumatorul batjocorit".

    Cosmin Mihai Popescu - declarație politică cu titlul Moartea umblă pe drumurile publice;

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Moartea umblă pe drumurile publice"

Nu trece o zi fără să aflăm cu ajutorul presei despre nenorocirile care se întâmplă zilnic pe drumurile publice din România. Tineri neexperimentați care gonesc cu viteze amețitoare, șoferi profesioniști care ignoră orice regulă a codului rutier, la care se mai adaugă adevăratele capcane ale infrastructurii rutiere proaste, toate contribuind la numărul în creștere de victime de pe șoselele României, reflectă realitatea usturătoare a nesiguranței circulației rutiere.

Ce se poate face? Este întrebarea pe care atât noi, cetățenii simpli, cât și ofițerii poliției rutiere și-o pun în fiecare zi. Înăsprirea sancțiunilor din codul rutier nu a avut nicidecum efectul scontat. Statisticile Inspectoratului de Poliție nu arată nici o ameliorare în acest sens, după aplicare modificărilor la Codul rutier.

Consider că ar fi oportun ca scandalul permiselor false, declanșat la Pitești, și care s-a constatat a fi un fenomen generalizat la nivelul întregii țări, să reprezinte un moment de cotitură în reconsiderarea normativelor privind obținerea dreptului de a conduce pe șoselele publice.

Propun, așadar, ca instruirea viitorilor conducători auto să cuprindă și ore de noapte, dar și instrucția în condiții meteorologice nefavorabile. Preluând un model care funcționează în alte țări, nu ar fi deloc nepotrivit să responsabilizăm în solidar școala de șoferi și viitorul posesor de permis, pentru o durată de minimum doi ani de zile, sub sancțiunea retragerii licenței școlii de șoferi.

De asemenea, propun retragerea imediată a licențelor pentru firmele de transport public care prestează aceste servicii în totală ignorare a minimelor condiții de siguranță atât pentru cetățeni, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

Nu în ultimul rând, însă cel mai greu de realizat, din pricina costurilor ridicate, reprezintă modernizarea infrastructurii rutiere, o infrastructură care ar trebui să răspundă atât numărului de autovehicule, de peste zece ori mai mare decât în 1989, cât și exigențelor noilor autovehicule.

    Răzvan Șerban-Mustea - declarație politică: Începe școala!;

Domnul Răzvan Șerban-Mustea:

"Începe școala!"

Luni începe școala! Este o afirmație care umple de emoție atât sufletele copiilor, cât și ale părinților care au trecut la rândul lor pragul școlii românești. Este vorba despre o școală care a produs și încă mai produce valori, despre o școală care ne-a format și pe noi ca oameni, dar care astăzi, mai mult decât niciodată, reclamă reformare și o finanțare pe măsură.

Ne-am săturat cu toții să tot auzim că educația este o prioritate națională, însă acest lucru să nu capete substanță de la revoluția română și până în prezent. Cu mai puțin de o săptămână înainte de primul clopoțel, cea mai mare parte a școlilor și grădinițelor nu sunt pregătite să ne primească copiii în condiții de minimă decență, lucrările aflându-se în plină desfășurare, iar șansele ca ele să fie finalizate până luni sunt minime.

Auzim de mai multe zile acuze, critici și aluzii sarcastice la adresa Guvernului Emil Boc, că s-ar grăbi să-și asume răspunderea pe pachetul de legi privind educația, iar că miza acestei asumări ar reprezenta nu știu ce competiție politică, cu nu știu cine. Niciuna dintre aceste acuze nu are nici argumente și în niciun caz bune intenții.

Cei care cunosc practica guvernamentală și parlamentară cunosc faptul că asumarea răspunderii guvernului este un act excepțional, pentru momente excepționale. O amânare a implementării pachetului de legi din educație al Guvernului Boc, asumat de către premierul Emil Boc, ar însemna o amânare a reformării educației din România cu încă cel puțin un an. Oricine știe că nu putem implementa o reformă în mijlocul anului școlar și că problemele din educație nu mai suferă nicio amânare. De douăzeci de ani, școlarii din România, precum și cadrele didactice au fost constant bulversate de reformele făcute după ureche de miniștri al căror singur obiectiv a fost acela de a rămâne în istorie și nu de a reforma real sistemul.

Aș mai dori să clarific un aspect pe care nici mass-media nu a dorit să-l comunice corect și probabil că nici o parte dintre români nu l-au înțeles corect. Principiile din pachetul de legi privind educația, pe care Guvernul Emil Boc își asumă răspunderea, sunt rezultatul Pactului Național pentru Educație, adică a înțelegerii dintre principalele partide politice românești. Este greu de crezut că acel consens care a caracterizat clasa politică românească anul trecut, astăzi nu mai este recunoscut de mare parte a acesteia.

În ciuda oricărei opoziții neconstructive, Guvernul Boc își va asuma reforma din educație, pentru că școala românească are nevoie de o reformă sănătoasă, pentru a înlătura decalajele față de standardele europene și pentru a transforma educația în sursa principală a dezvoltării economico-sociale.

    Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică intitulată Ministerul Afacerilor Electorale;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

"Ministerul Afacerilor Electorale"

De cel puțin două săptămâni, asistăm la declarații stupefiante în legătură cu "păstorirea" Ministerului Administrației și Internelor: PSD acuză PD-L că dorește preluarea acestui minister pentru a-și crește șansele la prezidențiale, PD-L acuză PSD că, prin aceste declarații, își recunoaște public intenția de a folosi, în interes propriu, logistica și forța acestui important minister la alegerile din noiembrie. Am auzit inclusiv comentarii conform cărora dacă MAI nu ar fi fost în "ograda" PSD, acest partid ar fi renunțat de mult la coabitarea guvernamentală.

Acestea sunt "grijile" la București.

În România reală, despre care se pare că Guvernul Boc mai află "noutăți" doar la tunsul oilor, festivalul brânzei și... Paștele cailor încălecați de ministrul turismului, se întâmplă niște lucruri care ar trebui să ne dea tuturor de gândit.

Nicoară Mihali trage cu arma, în Maramureș, în polițiști, după ce, mai bine de un an, le-a plimbat, pe sub nas, zeci, poate sute de utilaje grele, furate în străinătate. Utilaje grele, nu pachete de țigări, nu flacoane cu parfum...

Citim că au început să se fure elicoptere și avioane...

Se sparge sediul UDMR, în plin centrul Bucureștiului...

Comunele rămân fără polițiști, pentru că domnul Boc a decis să facă economie nemaiplătindu-le chiriile și trimițându-i în localitățile de domiciliu.

La Odorhei, unui grup de exaltați li s-a urât de Constituția României și s-a decis să își facă imn, stemă și drapel...

Jafurile la casele de schimb și atacul la bancomate tind să devină sport național...

Polițiști șefi de județe sunt filmați cu capul pe masă în casele interlopilor...

Funcționarii din prefecturi, primării, deconcentrate stau cu bagajele pe jumătate făcute, așteptând să fie anunțați dacă sunt trimiși în șomaj sau doar în cele 10 zile fără plată, ori dacă intră în grevă...

Ca să nu mai vorbim despre interceptările ilegale din Parlament, despre care și poliția, dacă i-ar păsa, ar putea afla și spune câte ceva....

Și lista ar putea continua cu carnete de șofer date analfabeților, cu taxe de protecție, cu subminarea autorității poliției comunitare și cu multe alte probleme, de care, repet, în România reală, cu care Guvernul Boc a pierdut orice legătură, ne izbim în fiecare zi.

Cred că sunteți de acord cu mine că lucrurile nu mai pot continua astfel!

Ministerul Administrației și Internelor nu este Ministerul Afacerilor Electorale!

MAI este acel minister care ar trebui să vegheze la siguranța noastră, la liniștea publică, la buna funcționare a administrației și, nu în ultimul rând, la respectarea Constituției, a principiilor democratice, a corectitudinii exercițiului electoral.

Sper ca intervenția mea să fie un semnal de alarmă și ca, astfel, centrul de greutate al dezbaterii politice între partenerii de guvernare să se mute de pe zona de "avantaje" pe cea a responsabilității comune.

    Sonia-Maria Drăghici - Despre Legea pensiilor;

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

"Despre Legea pensiilor"

Partidul Social Democrat are ca preocupare fundamentală și permanentă protecția socială, cu atât mai mult când e vorba de pensionari, oameni care și-au adus cu prisosință aportul la creșterea generațiilor următoare și care merită să se bucure de un final fericit al perioadei lor de activitate. De aceea, inițierea de către partidul nostru a Legii pensiilor este un lucru notabil.

Sunt de remarcat printre cele șapte principii care reglementează Legea pensiilor două, și anume principiul unicității și cel al egalității. Se propune astfel existența unui sistem unitar de pensii pentru toate categoriile profesionale care au venituri din câștigurile salariale. Pensiile vor fi calculate în funcție de contribuția fiecărui angajat și în funcție de durata în care s-a contribuit la sistemul public de pensii.

Se va asigura tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, astfel încât toate pensiile vor fi calculate la fel pentru toți angajații, eliminându-se astfel sistemul de pensii speciale.

Vârsta de pensionare din România este în prezent de 58 ani și 9 luni pentru femei și de 63 de ani și 8 luni pentru bărbați, dar ar putea crește începând cu anul 2014. Astfel, femeile ar trebui să iasă la pensie la 63 de ani, iar bărbații la 65 de ani. Măsura ar putea fi necesară pentru a diminua diferența enormă dintre numărul de angajați și cel de pensionari, ceea ce riscă să trimită în faliment fondul de pensii.

Pe de altă parte, românii au o speranță de viață mai mică decât media europeană și drept urmare ar trebui să se pensioneze mai devreme. Astfel, potrivit statisticilor, durata medie de viață a românilor este pentru femei 72 de ani, iar pentru bărbați 66 de ani, ceea ce înseamnă că în România un cetățean se va bucura mai puțin de perioada de pensie decât un alt cetățean european.

Va trebui să analizăm cu responsabilitate creșterea eșalonată a vârstei de pensionare, mai ales în ceea ce privește tendința de egalizare a vârstei de pensionare la femei și la bărbați. Chiar dacă această tendință va fi aplicabilă și în țara noastră la un anumit moment, în prezent nu sunt create toate premisele necesare. Un exemplu ar fi absența unei legi privind obligațiile sociale ale angajatorilor de a crea condiții de îngrijire copiilor angajatelor, prin înființarea de creșe sau grădinițe la locul de muncă.

Datorită acestui fapt, dar și datorită numărului mic de locuri în instituțiile de învățământ preșcolar, multe mame sunt nevoite să lase sarcina îngrijirii și educației copiilor pe seama bunicilor pensionare. Mai mult, neracordarea orarului elevilor cu programul de muncă al părinților, lipsa mijloacelor de transport al elevilor, care ar trebui asigurat de primării, face ca de multe ori bunicii să preia copiii de la școală și să-i îngrijească până la venirea părinților.

Am să aduc și un alt argument în sprijinul pensionării diferențiate pentru femei. Antropologul Kristen Hawkes de la Universitatea Utah spune că a fi bunică este una dintre etapele firești ordonate de evoluția speciei. Femeia este singura ființă care își încheie procesul de reproducere cu mult timp înainte să moară, în timp ce bărbații pot fi tați, teoretic, până la finalul vieții. Care este deci rolul menopauzei? Cercetătorii au demonstrat că mamele care au mame la menopauză pot fi ajutate de acestea să economisească energie pentru a continua procesul reproducerii. Deci, bunicile joacă un rol activ și în perpetuarea speciei, îngrijindu-se de copiii copiilor lor.

De aceea, cel puțin pentru o perioadă, în care vom ajunge la un progres social real, comparabil cu cel din Uniunea Europeană, va trebui să stabilim cu simț de răspundere vârstele optime de pensionare la femei și bărbați, pentru a ajuta familia, celula de bază a societății.

    Virgil Pop - declarație politică: Umbra lui Boc. La Cluj...;

Domnul Virgil Pop:

"Umbra lui Boc. La Cluj..."

Știți cu toții că reprezint județul Cluj în Parlamentul României. Mai presus de orice, sunt onorat să reprezint în legislativ oameni despre care s-a vorbit mereu cu admirație și respect: ardelenii. Și încă mai cred că acesta nu este un mit.

Județul Cluj este, de altfel, și locul în care PD-L conduce aproape tot: Consiliul Județean, Prefectura, cele mai mari primării, dar și cele mai multe servicii deconcentrate. Cu mic cu mare, fiecare membru PD-L a fost promovat în posturi de conducere fără a se ține cont de experiență, studii sau uneori de lege. Clujul devine, încet-încet, un "no man's land" în care politrucii portocalii își împart funcții, bani, influență, gratulându-se că sunt din orașul care l-a dat pe Boc. Județul Cluj a devenit, de la an la an, locul în care cumetria politică a ajuns la rang de lege, în care o clică bine determinată de oportuniști a pus mâna pe banul public și mai ales pe destinele oamenilor care i-au ales, fără să se gândească la consecințe.

Recent, administrația PD-L a municipiului Turda a transmis agenților economici din oraș să își vopsească fațadele clădirilor în culoarea portocalie, în urma unei hotărâri a Consiliului Local, urmând ca nerespectarea acestei recomandări să fie pedepsită cu amenzi usturătoare. Cu alte cuvinte: "Dragi contribuabili, vopsiți orașul în portocaliu pe banii voștri, că adie vânt de campanie electorală". Or, osanalele închinate lui Zeus sunt mai presus de orice lege, de orice regulă a bunului simț. Astfel, municipiul Turda a devenit, fără să vrea, o lume desprinsă din romanele lui Kafka, în care aberația ca regulă nu mai miră pe nimeni.

Stimați colegi deputați, județul Cluj este județul în care un premier și un ministru al transporturilor inaugurează o șosea care se surpă după câteva ore după respectiva festivitate. Județul Cluj este județul în care ministresa turismului inaugurează o bază de tratament care a doua zi este închisă pentru renovare. Județul Cluj a devenit culmea festivismului, a superficialității administrative, a tupeului nemărginit.

În urmă cu câteva zile, primarul municipiului Turda din colegiul pe care îl reprezint îmi aducea o serie de acuzații cum că nu aș fi adus bani în municipiu. Îi aduc la cunoștință domnului primar că banii, europeni sau de la bugetul de stat, vin pe bază de proiecte și în urma lobby-ului venit din partea administrației locale. Administrație care la Turda coincide cu culoarea județului Cluj și a Guvernului României.

În altă ordine de idei, aș avea, în calitate de parlamentar de Turda, la mai bine de un an de când în județul Cluj predomină culoarea portocalie, următoarele întrebări pentru cei care conduc cu atâta festivism destinele clujenilor:

  1. Care sunt investițiile străine aduse în ultimul an de PD-L în județul Cluj?
  2. Care sunt marile proiecte demarate de administrația PD-L în județul Cluj?
  3. În ce stadiu se află proiectul Zonei metropolitane Cluj și câți bani s-au atras pe această cale?

Sunt câteva întrebări de bun simț, la care vă pot spune deja răspunsurile: zero pe linie.

O guvernare se măsoară în funcție de bunăstarea pe care aceasta reușește să o provoace cetățenilor. O administrație locală este evaluată în funcție de viziunea cu care reușește să demareze proiecte, să atragă investiții pentru bunăstarea oamenilor. În acest moment, la Turda, guvernarea locală se ocupă, în vremuri de recesiune economică, de vopsirea orașului în portocaliu. O vorbă din popor spune: "Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". Comentariile devin de prisos.

Întrucât aud vorbindu-se cu ironie, prin birourile de la București, la adresa ardelenilor în general și a clujenilor în special, doresc să aduc următoarele precizări: domnul Boc nu mai reprezintă de mult Clujul, administrația locală din Cluj a uitat de mult de cine a fost aleasă. Ardelenii au rămas aceiași oameni cumpătați și cuminți, dar care au dezvoltat o memorie colectivă de invidiat. Memorie ce își va spune cuvântul în 22 noiembrie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică cu titlul România, sub morman de PET-uri;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"România, sub mormane de PET-uri"

În aceste zile circulă multe vești bune menite să ne ridice moralul în condițiile actuale de recesiune.

În primul rând, statul este reformat urgent prin asumarea răspunderii Guvernului, metoda "3 în 1", ceea ce reprezintă o performanță, trebuie să recunoaștem!

A doua veste care ne bucură este că s-a inaugurat recent o bază de tratament balnear la Salina Turda. După tăierea panglicii de către ministrul turismului, ușa sălii de tratament a fost închisă, pacienții fiind trimiși acasă. Acest "model" de inaugurare a fost lansat de premierul Emil Boc și de ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care au tăiat panglica centurii de ocolire a municipiului Gherla pe 14 august 2009, iar după câteva zile șoseaua s-a surpat și a fost închisă!

Din rândul veștilor bune putem aminti mărirea cu 50% a salariilor angajaților din Departamentul de Control al Guvernului. Restul bugetarilor mai au de așteptat, doar suntem în plină criză economică!

Pe fondul unor discuții contradictorii privind protocolul Coaliției, jocurile politice și lupta pentru președinție, mi-am propus să vă atrag atenția asupra unei probleme mult mai prozaice, încadrată la categoria "vești rele": România va deveni, în curând, un uriaș morman de PET-uri! Milioane de sticle de plastic sufocă munții, pădurile, câmpiile, lacurile și albiile râurilor. PET-urile se degradează în sute de ani, reprezentând una dintre cele mai mari surse de poluare.

Legislația europeană, asumată de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană, impune o serie de măsuri ecologice pentru managementul deșeurilor. Una dintre acestea urmărește închiderea celor 265 de depozite municipale neconforme cu normele UE, până în anul 2017.

Anual, România trebuie să gestioneze, în medie, 36,7 milioane de tone de deșeuri. Aproximativ 100.000 de tone de deșeuri pe zi, din care 30% sunt PET-uri. La ora actuală, doar 2% din materialele reciclabile sunt valorificate, în urma colectării selective a deșeurilor, sistem care deservește o mică parte a populației și în care cetățenii nu sunt cointeresați. În acest context, ce soluții există pentru cantitatea imensă de PET-uri care s-a acumulat deja pe hectare întregi în țara noastră?

Am urmărit cu interes campania inițiată recent de cotidianul "Adevărul", a cărei miză este implementarea la nivel național a sistemului "buy-back" de răscumpărare a PET-ului. Sistemul funcționează în Statele Unite ale Americii, în Canada, Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia și în alte state. Rata de reciclare pe segmentul deșeuri din PET a crescut cu aproape 80% odată cu introducerea sistemului "buy-back".

În urmă cu 10 ani, Germania se confrunta cu aceleași probleme ca și România, PET-urile făcând parte din peisaj. Inițial, populația a fost reticentă în privința introducerii taxei de garanție, dar în cele din urmă a acceptat această măsură. Sistemul "buy-back" se aplică din 2003 și problema poluării cu PET-uri a dispărut. Suma de 0,25 euro se plătește la cumpărarea produsului, iar la returnarea ambalajelor din plastic, cumpărătorii își primesc banii înapoi. Astăzi, circa 95% din PET-uri se întorc la magazine direct prin cumpărători.

În Danemarca este trecută garanția sticlelor de plastic direct pe bonul de cumpărături. La ora actuală, în multe țări sunt instalate aparate în care se strâng și se compactează PET-urile în magazinele alimentare.

Introducerea sistemului "buy-back" de colectare a PET-urilor în România ar fi binevenită. Taxa pe PET și returnarea garanției poate motiva serios populația. Trebuie să punem la punct întregul sistem, să dezvoltăm rețeaua de reciclare, să acordăm subvenții celor care investesc în domeniu. Trebuie să trezim interesul în rândul cetățenilor și să găsim cele mai bune soluții pentru a stopa invazia plasticului pe termen lung. Nu în ultimul rând, trebuie să ne gândim la generațiile de mâine, la obligația noastră de a lăsa moștenire un mediu curat și la dreptul copiilor noștri de a trăi într-o lume care nu este sufocată de milioanele de PET-uri.

Sistemul "buy-back" de colectare a PET-urilor completează sistemul de colectare selectivă, care se aplică deja, mai ales în mediul urban, dar se dezvoltă și în mediul rural.

Recent, în județul Dolj, s-a inaugurat prima stație de sortare și transfer a deșeurilor menajere, o investiție de peste 900.000 euro. Acest proiect important este realizat de Asociația Comunelor din Sudul Olteniei "SUDOLT" și finanțat prin programul Phare 2004 - Coeziune Economică și Socială, beneficiarii fiind cei 28.300 de locuitori din nouă comune doljene - Goicea, Giurgița, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, Cârna, Catane, Bârca, Bistreț și Gighera. Locuitorii celor 9 comune vor plăti o sumă modică, de 6 lei pe lună, pentru a-și depozita gunoiul la standarde europene, contribuind astfel la protecția mediului și la creșterea calității vieții.

Proiectul realizat de Asociația Comunelor din Sudul Olteniei este un exemplu în domeniul colectării selective a deșeurilor, dar și dovada că am început să înțelegem ce înseamnă protecția mediului și că lucrurile se pot schimba în bine.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - declarație politică: Blatul Bazac - Udrea, turnătorie la Parchet?;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

"Blatul Bazac - Udrea, turnătorie la Parchet?"

Deși tema este reluată de mai multe ori, ea reprezintă o minciună grosolană bazată pe dezinformare, pe prezentarea de jumătăți de adevăr și pe faptul că toți miniștrii trebuie să fie corupți în accepțiunea cuplului Bazac - Udrea.

Prin intermediul blondei colege, domnul Bazac transmite presei că sistemul informatic și informațional planificat a se introduce în spitalele din România nu este corespunzător și că s-au cheltuit banii degeaba și că el, mare apărător al banului public, a blocat contractul și că se luptă să ia banii înapoi. Totul este o diversiune grosolană pentru că domnul Bazac nu a produs nicio probă, ci s-a străduit să inventeze probe și să-și justifice neputința de a închide robinetele cu bani publici.

Contractul de informatizare în cauză este din anul 2000, aprobat prin hotărâre de Guvern, iar eu nu am făcut decât să-l îmbunătățesc, adică să cresc numărul de spitale incluse în contract de la 7 la 14 și să asigur finanțarea potrivit modificărilor legislative intervenite între timp. Deoarece în minister nu există specialiști de nivel internațional în tehnologia informației, perfecționarea contractului s-a realizat cu o firmă de consultanță, selectată prin licitație publică, iar în piața de specialitate se spune că era cea mai bună din România la acea dată.

La preluarea mandatului, domnul Bazac s-a grăbit să facă un audit pe acest contract cu o echipă de amatori și a ajuns la concluzia că nu este bun contractul, neapelând la firma consultantă pentru a verifica măcar opinia unui profesionist. Evident că firma nu a fost întrebată pentru că nu se dorea aflarea adevărului. Scopul era introducerea în viața publică a unor minciuni pe care să le prolifereze prietena sa de la turism de la tribuna Camerei Deputaților sau direct la o parte a presei care răspunde prompt dărniciei acesteia.

Puteți constata că jurnalista de la Academia Cațavencu, care este generatoarea știrii, a scris un articol tendențios, cu interpretări răuvoitoare, care nu a consultat pe nimeni când a scris articolul pentru că trebuia să fie o bombă, demersul său neavând nevoie și de o părere a pretinșilor hoți.

Halal deontologie profesională!

Adevărul este că acel contract este corect, este derulat în cea mai mare parte, dar actualul ministru nu l-a mai continuat și evident că rămas pe drum produce pagube, însă nu din vina mea. Întotdeauna am susținut că este nevoie de un sistem informatic și informațional pentru a putea controla costurile din spitale și pentru a utiliza eficient banul contribuabilului.

Dacă exista o minimă dorință de sinceritate se putea verifica imediat că sistemul din contract funcționează impecabil la mari clinici din Germania și Austria, numai în România nu putea funcționa după părerea auditorilor domnului Bazac.

Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs!

Am auzit că expertizarea contractului a fost făcută în coordonarea fostului secretar de stat din Ministerul Sănătății, domnul Mănăilă, care, se pare, a fost dat afară, după ce a fost folosit, pentru lipsă de discernământ și comportament grobian în relațiile cu terții.

Și pe asemenea informații, pe asemenea metode se produc aprecieri la adresa mea și se incriminează un contract benefic pentru sistemul sanitar.

În schimb, conducerea actuală a Ministerului Sănătății anulează o licitație de câteva sute mii de euro pentru un sistem informatic și informațional necesar funcționării bazei de date din medicina primară, respectiv crearea bazei utile pentru tot sistemul și lansează o altă licitație de circa 20 milioane de euro.

Oare nu există nicio suspiciune că, de fapt, se urmărește organizarea unei mari licitații pe care să o poată manevra după bunul plac, așa cum se observă că se întâmplă în această guvernare?

Vezi exemplele celebre de la turism, tineret, mediu etc.

Acest fapt nu interesează pe nimeni! Pentru că amândoi prietenii și-au clădit relații privilegiate cu o parte din mass-media.

Uită un lucru esențial: într-un stat de drept vor da socoteală. Indiferent cât se pompează pentru imaginea publică, faptele rămân fapte, mai devreme sau mai târziu protectorii dispar, unii poate chiar din acest an.

    Dan Ilie Morega - declarație politică cu tema După 20 de ani... reformă în educație prin asumare;

Domnul Dan Ilie Morega:

"După 20 de ani...reformă în educație prin asumare"

Educația, acest domeniu atât de "reformat" în ultimele două decenii, dar căruia i-a lipsit, în fond, o reformă structurală, bine gândită și durabilă, se găsește și zilele acestea - cum altfel? - în centrul evenimentelor.

Constanța cu care problemele din învățământ au revenit pe agenda publică de la instalarea la putere a Coaliției PSD-PD-L - efect al promisiunilor politicianiste, fără acoperire, din campania electorală - este egalată doar de consecvența ministrului educației de a încerca să le "rezolve".

Miclea vs. Andronescu = PD-L vs. PSD a reprezentat formula sub semnul căreia în luna august - când Guvernul a decis, din nou, să-și asume răspunderea pe un alt pachet legislativ - s-a dat startul competiției între actualul ministru al educației și fostul ministru de resort, Mircea Miclea, generând aprige dispute pentru supremația sau impunerea unuia dintre pachetele de legi aparținătoare celor două partide aflate la guvernare, interesându-i mai puțin problema națională, respectiv cei aproape 5 milioane de tineri din învățământul preuniversitar și universitar care au cu adevărat nevoie de o reformă reală pentru educație, ca și componentă națională a României.

Nu a fost greu de constatat că dezbaterea din precedenta lună a fost una încrâncenată, orgoliile sau doar încrederea exagerată și nealterată în propriile idei și soluții determinând rigiditate sau chiar "încremenire în proiect", niciunul dintre inițiatori neavând disponibilitatea, la început, să găsească un numitor comun, o negociere rezonabilă, o concesie. Când finalul părea previzibil, Ecaterina Andronescu, pusă față-n față cu remanierea, devine subit maleabilă și acceptă compromisul.

Codul Andro-Miclea, cum a fost numit de ziariști, rezultat al contopirii celor două viziuni, sperăm să nu fie iarăși o "struțo-cămilă" românească, o încrengătură de constructe conservatoare și idei europene.

O "reformă adevărată" în Educație este, într-adevăr, stringentă. Dar, în măsura în care aceasta a fost suspendată timp de 20 de ani între reformă și "contrareformă", contorsionată de viziunile tuturor miniștrilor de resort, cu repercusiuni grave asupra calității învățământului românesc, a predictibilității lui, toate acestea și la un loc trebuiau să se constituie într-un îndemn că lucrurile cu adevărat importante nu trebuie făcute în pripă, prin asumare guvernamentală, ...dacă nu vrei ca în scurt timp să fie "cu adevărat" nevoie de o altă reformă a Educației!

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Guvernarea în România - Pleacă dar rămân cu tine!;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Guvernarea în România - Pleacă dar rămân cu tine!"

PD-L și PSD au intrat într-o nouă etapă a relațiilor lor în cadrul coaliției: război total al declarațiilor. Cele două partide s-au debarasat în acest weekend de eticheta colaborării și au coborât discursul politic la nivelul maidanului. În viziunea PD-L, PSD a devenit "broscoiul râios" care stă în gâtul democrat-liberalilor. Liderii din teritoriu și-au intensificat presiunile la nivelul partidului pentru a scoate PSD de la guvernare. Se pare că protocolul de guvernare nu mai funcționează în mai multe județe.

Cele două partide care compun coaliția de guvernare au intrat parcă în anul morții. Nici o zi fără cel puțin câteva lovituri sub centură. Amenințări, injurii, ofense, calomnii. Discuțiile în Coaliție au ajuns la nivelul în care Emil Boc este numit Ștefan cel Mare de către PD-L sau Muc cel Mic de către PSD.

În plus, declarația președintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu: "Dă-o în mă-sa de guvernare, deci nu de guvernare vorbim acum, ci de un pachet de legi. Asta ar fi o altă prostie, să se condiționeze soarta unei guvernări de un proiect sau de o lege", ne duce cu gândul la o situație roz-bombon a coaliției de guvernare actuale.

Grăitoare sunt declarațiile unor membri marcanți din PSD și PD-L din ultima perioadă, de exemplu a vicepreședintelui PD-L Cezar Preda: "PSD-ul nu iese de la guvernare, că dacă vroia să iasă și își calcula să aibă vreo șansă pentru candidatura la prezidențiale a domnului Geoană, o făcea. Ei sunt tentați de putere, de bani. Eu cred că nu ar trebui să iasă ei de la guvernare și eu cred că ar trebui dați afară de la guvernare."

Vicepreședintele PSD Liviu Dragnea spunea la Buzău ''Sunt voci în partid, inclusiv eu, care spunem că nu mai are rost să mai stăm în această coaliție, sunt voci care spun că riscăm să aruncăm România într-o criză politică și care poate accentua criza economică''.

Dar, lăsând spectacolul mediatic la o parte, ultimele declarații ale social-democraților demonstrează că aceștia nu sunt interesați în mod real de modul în care este cheltuit banul public. Prin respingerea constituirii unor comisii de anchetă în cazurile miniștrilor Radu Berceanu și Ecaterina Andronescu, PSD atestă faptul ca parteneriatul cu PD-L continuă să funcționeze foarte bine atunci când este vorba de ascunderea adevărului. Între PSD și PD-L nu există nicio diferență de fond, singura lor preocupare fiind jocul de imagine, demagogia exacerbată și dorința de a rămâne la guvernare prin acceptarea oricăror compromisuri.

Schimbul de replici și amenințările reciproce despre ruperea coaliției, pe canalele media, la ore de maximă audiență, nu au fost decât un spectacol ieftin, în timp ce economia românească se prăbușește și nimeni nu face nimic.

    Mihai Lupu - declarație politică intitulată Poate că nu tocmai întâmplător...;

Domnul Mihai Lupu:

"Poate că nu tocmai întâmplător..."

Poate că nu tocmai întemeiat, prefectul județului Constanța, reprezentant al unei instituții teoretic depolitizate, dar poate că nu tocmai întâmplător, fost membru al PSD, blochează în mod regulat hotărâri ale Consiliului Local Municipal Medgidia, poate că nu tocmai lipsit de semnificații, dominat de reprezentanți ai PNL. O face în baza prevederilor art.3 alin.(1), respectiv art.11 alin.(1) din Legea nr.554/2004, care îi dau posibilitatea de a ataca în fața instanței de contencios administrativ orice act emis de autoritățile administrației publice locale în decurs de șase luni de la comunicarea acestuia. O face, însă, din punctul nostru de vedere, nejustificat și abuziv, mimând excesul de scrupulozitate, dar demonstrând, mai curând, rea-intenție.

Din această cauză, proiecte importante ale municipalității riscă să își piardă din efect sau, mai rău, să eșueze definitiv. Hotărârea de Consiliu Local ce aprobă Planul Urbanistic Zonal pentru un parc industrial întins pe o suprafață de 600 de hectare, la ieșire din municipiu, înspre localitatea Valea Dacilor, constituie un veritabil exemplu în acest sens. O decizie care se poate transforma în locuri de muncă și în venituri semnificative pentru Medgidia are toate șansele să fie amânată, din rațiuni încă neprecizate, șase luni, adică o optime de mandat. Cel mai mult de pierdut vor avea, probabil, virtualii beneficiari ai acestui proiect, cetățenii orașului...

Poate că nu este tocmai o coincidență faptul că domnul Liviu Tit Brăiloiu, prefectul județului pe care îl reprezint, a candidat la alegerile parlamentare din 2008, la Senat, în Colegiul uninominal nr.1 din Circumscripția Constanța, colegiu în care este inclus și municipiul Medgidia. Cu alte cuvinte, a cerut votul celor cărora astăzi le face rău, punând mai presus ambițiile sale ori ale partidului din care se presupune că nu mai face parte.

Oricum, prezenta declarație politică este dublată de o interpelare adresată Ministrului Administrației și Internelor, în care am solicitat lămuriri suplimentare în legătură cu această situație. În funcție de răspunsul pe care îl voi primi, vom putea să constatăm dacă practica obstrucționării nefundamentate a activității aleșilor locali reprezentanți ai partidelor de opoziție este un atribut personal al prestației domnului Brăiloiu sau, dimpotrivă, constituie parte a unei strategii asumate de Guvernul Boc.

    Teodor Atanasiu - declarație politică intitulată «Premierul Boc se vrea actor principal după nouă luni de figurație»;

Domnul Teodor Atanasiu:

«Premierul Boc se vrea "actor principal" după nouă luni de figurație»

Avem un nou premier! Vechi de nouă luni, dar în același timp nou, din punct de vedere al hotărârii cu care își arată mușchii de "starletă" ce vrea rolul principal în telenovela guvernării, deși până acum l-a avut necondiționat și chiar cu peste 70% susținere în Parlament, dar a făcut doar figurație cu bună-știință!

Este vorba tot de domnul Boc, același premier Boc învestit în decembrie 2008, dar transformat total acum, în prag de campanie electorală prezidențială, într-unul care recunoaște pentru prima dată că nu a făcut absolut nimic pentru români, timp de nouă luni, în care a guvernat doar vorbind, doar promițând: "Nu mai stau în această funcție pentru a face figurație și pentru a susține amânările și întârzierile".

Surpriză! Avem parte acum de un premier cu o altă viziune, plin de curajul recunoașterii unei minciuni nesfârșite, un premier care până acum a clamat în fiecare zi, în fiecare ceas, în lumina reflectoarelor, cât de mult face guvernul pe care-l conduce și, mai ales, miniștrii săi democrați!

Mă întreb ce l-a împiedicat pe domnul Boc să facă reformă până acum, să ia cele mai bune măsuri anticriză pentru a scoate țara din impas, să reducă taxele și impozitele, să nu impună un impozit forfetar care nu a reușit decât să falimenteze peste 100.000 de firme, să nu crească c.a.s. și unele taxe sau impozite locale, să nu gonească peste jumătate din investițiile străine pe care România reușise să le obțină în 2008, să nu crească vertiginos numărul șomerilor și să sporească cu viteza luminii cheltuielile sociale, pentru că nu a fost în stare să creeze niciun loc de muncă prin investițiile promise, dar neefectuate, care ar fi fost o reală alternativă la criza locurilor de muncă din zona privată?

Mă întreb ce l-a împiedicat pe domnul Boc să susțină mediul economic privat până în prezent? Dacă nu a vrut sub nicio formă să păstreze vreuna din măsurile anticriză statuate de guvernul liberal anul trecut, măsuri care ar fi avut cu siguranță acum un impact pozitiv asupra economiei, de ce nu a luat alte măsuri urgente, și a preferat doar să lungească boala crizei nepermis de mult, fără a face absolut nimic bun pentru firme, pentru angajații acestora?

Printr-o lipsă de coerență și o incapacitate guvernamentală nemaiîntâlnită de 20 de ani încoace de a face ceea ce e mai bine pentru români și pentru economia românească, guvernul condus de domnul Boc a făcut tot posibilul ca România să meargă spre cele mai negre previziuni economice, și anume, în loc ca țara noastră să iasă din prăpastia crizei, a ajuns să fie aruncată cât mai adânc în hăul acesteia, fiind acum la un pas de incapacitate de plată și suportând cu mari eforturi cheltuieli sociale uriașe, efectuate numai din banii împrumutați!

Acestea sunt motivele reale ale haosului economic și social în care ne aflăm, ce nu mai lasă economia să iasă din chingile cercului vicios unde s-a străduit "lăudabilul" domn Boc să o ajute să intre, prin politicile economice și fiscale pe care le-a gestionat într-un mod dezastruos!

De ce un premier, care are totuși atât de multă susținere și la Cotroceni, și în Parlament, și în propriul partid, PD-L, nu a făcut nimic din ceea ce a promis, din ceea ce a spus în fiecare zi că va face în cele nouă luni în care a guvernat țara, ci a preferat doar să joace teatru, fără a interpreta vreun act de calitate, convingător cel puțin, reușind, în schimb, doar să eternizeze scenele de improvizație și, mai ales, de figurație cu iz de scenariu cotrocenist, utilizând în realitate doar cearta și lupta nesfârșită cu PSD pe diverse subiecte, ceartă atât de păguboasă și chiar rușinoasă, care nu mai lasă nici loc, nici timp de fapte, ci numai de ieșiri publice sau apariții media, doar pentru a arunca cu noroi unii în ceilalți, folosind un comportament dus în derizoriu de fiecare partid din această "măreață" coaliție!

Care este esența acestei interminabile scenete de prost-gust, jucate atât de mult timp de un premier care s-a trezit să strige acum, înainte de alegeri, că a pus punct figurației, că s-a săturat să zică că face ceva, fără a avea de fapt niciun rezultat concret? Simplu: aceasta se compune doar dintr-un singur ingredient de bază, și anume, cel care-l "va împinge pe scări" pe celălalt și va reuși să rămână singur la guvernare, va avea mai aproape și posibilitatea de a obține un câștig personal consistent și înainte și după alegeri! Ce contează criza, economia sau românii? Important este ca unul din cele două partide aflate acum în coaliție să-și atingă obiectivul scontat: să fie acel partid unic, care rămâne cu frâele resurselor în mână!

    Teodor Atanasiu - declarație politică intitulată «PSD și la bal și la spital, PD-L și cu coaliție și fără»;

Domnul Teodor Atanasiu:

«PSD și la "bal" și la "spital", PD-L și cu coaliție și fără»

Spectacolul absolut penibil și aberant pe care ni-l oferă în fiecare ceas guvernanții PSD-iști și PD-L-iști a atins de multă vreme limita ridicolului!

Dar pentru aceștia nu contează situația halucinantă în care au adus țara! Nu contează disperarea românilor rămași fără slujbe, fără alternative viabile și plini de datorii! Nu contează că nu au făcut nimic concret, timp de aproape nouă luni de guvernare, pentru a ajuta România să treacă cu pași alerți peste obstacolele crizei!

Contează doar propriile lor interese, lăsându-ne să credem că ipocrizia pe care o afișează este doar o formă de bunăvoință față de interesul comun al românilor!

Din nefericire, se vede de la distanță, fără prea mult efort, ce primează doar conjunctural la unison pentru cele două partide aflate în coaliția guvernamentală: câștigarea cursei contra-cronometru în care să-și puncteze fiecare pe tabela lui cât mai multe bile pentru a deveni în noiembrie învingător!

Fiecare cetățean român în parte se întreabă bulversat dacă va mai trăi vreodată în țara sa într-o stare de normalitate, și mai ales de credibilitate, atât timp cât cei care ne guvernează recurg la schimbări de atitudine și afirmații de la o oră la alta! În fiecare luni dimineață președinții celor două partide, PSD și PD-L, fac pace și ies fluturând împreună steagul alb, utilizând pe moment declarații liniștitoare, după care, la primul colț, încep atacul furibund unii împotriva celorlalți! "Nu suntem de acord!", "Nu ne lăsăm păcăliți!", "Ne asumăm!", "Nu ne mai asumăm!".

Dacă România a ajuns în plină criză economică și financiară doar un teatru cu o scenă improvizată de actorii telenoveliști din guvernul Boc, care nu fac altceva decât să-și pună poalele în cap de dimineață până seara pe dispute iscate de diverse subiecte fără finalitate, a venit vremea ca românii să pună capăt cât mai curând acestei stări dezastruoase!

PD-L a vrut la guvernare cu cei pe care îi ura de moarte! S-a certat cu PSD ani în șir! Păreau ireconciliabili pentru o eternitate! Dar președintele Băsescu i-a împăcat pentru așa-zisul bine al națiunii! Există și un contract semnat între PSD și PD-L în decembrie 2008, pentru România!

Totul sună extrem de fals acum și realitatea este numai una, și anume, perpetuarea acestui scandal interminabil dintre PSD și PD-L are o singură miză: organizarea alegerilor prezidențiale exclusiv pe terenul doar unuia dintre cele două partide aflate la guvernare.

    Marin Almăjanu - declarație politică: Domnul Boc a preluat forțat prerogativa legislativă a Parlamentului;

Domnul Marin Almăjanu:

"Domnul Boc a preluat forțat prerogativa legislativă a Parlamentului"

Ce sens mai are democrația dacă Parlamentul nu rămâne "organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", așa cum prevede art.61 alin.(1) din Constituție?

Da, este adevărat! Guvernul are dreptul să-și asume răspunderea asupra unui program sau proiect de lege, dar premierul Boc nu mai lasă Parlamentului nici o șansă să dezbată și să adopte acele proiecte deosebit de importante pentru noi toți, cetățenii acestei țări.

Codurile Civil și Penal sunt deosebit de importante pentru milioane de români și într-adevăr se cerea modificarea acestora, dar, deși ele nu au fost schimbate de zeci de ani, s-a decis în sesiunea parlamentară trecută că este mare grabă, mare, deci ele trebuie asumate cât mai urgent în grădina guvernamentală a domnului Boc, indiferent de consecințe, indiferent dacă erau contestate, pline de greșeli, aberații sau nu. Și acest lucru s-a întâmplat în Epoca Bociană exact așa cum s-a dorit, deși societatea civilă și Parlamentul insistau pentru ample dezbateri publice și parlamentare.

Acum constatăm cu stupoare că nu se mai poate face nimic pe tărâm legislativ fără asumare. Domnul Boc vrea să ne arate după nouă luni de guvernare fără măsuri și fără efecte, că a devenit primul legiuitor al țării și că doar ce face el cu mâna lui, via mâna decisivă de la Cotroceni, iese bine făcut și bun de trimis la Monitorul Oficial. Avem de-a face cu o guvernare numai prin ordonanțe, numai prin asumări. De la executiv, domnul Boc a înțeles că trebuie să-și transforme guvernul prin forțare a legii fundamentale, în unic legislativ, trecând de la posibilitatea de a-și angaja răspunderea pentru un proiect sau program, la asumarea unui întreg "colet" de legi înghesuite cu picioarele una peste alta în pachetul guvernamental, doar pentru a da bine la cântar.

Premierul Boc ne vorbește azi despre Legea privind educația națională, despre Legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cu Comisia Europeană și cu FMI.

Ce ați făcut până în prezent, domnule prim-ministru? De ce nu ați trimis spre dezbatere Parlamentului toate aceste proiecte de legi în decursul celor nouă luni de guvernare dezastruoasă? Nu ați avut timp suficient sau nu ați avut susținere prea mare în Parlament, deși, dacă numărăm, puțin constatăm ușor că formați încă din decembrie 2008 o coaliție de peste 70%?

Unde este armata dumneavoastră de parlamentari dacă nimic din ceea ce vreți să trimiteți acum cu viteza luminii Parlamentului nu a putut fi inițiat de către grupurile dumneavoastră parlamentare și supus dezbaterilor ample, astfel încât și legiuitorii și sindicatele și societatea civilă să poată contribui pentru ca toate aceste proiecte să fie aduse într-o formă cât mai bună și mai ales agreată de toată lumea, deoarece acestea sunt într-adevăr extrem de importante pentru cetățeni?

Asumarea reprezintă o măsură excepțională pentru un guvern responsabil, dar, în cazul de față, este limpede că avem de-a face doar cu o presiune cotrocenistă instituită în mare forță doar pentru a marca punctele necesare câștigării cursei alegerilor prezidențiale! Din fericire, această speranță este doar o fata morgana!

    Dan Bordeianu - despre Cazul Udrea privind cheltuirea banului public;

Domnul Dan Bordeianu:

"Cazul Udrea privind cheltuirea banului public"

Am asistat cu uimire de câteva săptămâni la mascarada în care s-au transformat ședințele Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Turismului pentru acțiuni de promovare a turismului și a imaginii României. Din punctul meu de vedere, pot spune că doamna Elena Udrea a încălcat Constituția României prin furnizarea de informații eronate și nedepunerea tuturor documentelor cerute de către membrii comisiei, documente prin care să justifice sumele cheltuite din banii publici. Elena Udrea trebuie să explice românilor unde s-au dus banii publici pe care Ministerul Turismului s-a angajat să-i gestioneze. În acest sens, înființarea comisiei constituie un cadru pentru aflarea adevărului și nu o vendetă politică la adresa omului Elena Udrea.

Elena Udrea respectă cu sfințenie ceea ce a învățat de la mentorul său Traian Băsescu, Ministerul Turismului continuă modelul grosier al președintelui României de a face politică; scandalurile în care este implicată Elena Udrea, firma de apartament, căreia i-a încredințat un contract gras pe bani publici, scena de 65.000 euro de la concertele de Paști sau portalul de 300.000 de euro pentru promovarea unor destinații turistice. O invităm pe doamna ministru Udrea să meargă în vizită pe litoralul românesc în stațiunile Neptun, Olimp să vadă hoteluri nemodernizate și lăsate în paragină. În plină criză, doamna ministru continuă să ne demonstreze că Ministerul Turismului percepe această funcție drept un mijloc prin care poate manevra și canaliza banii publici în interes personal și de partid.

    Mircia Giurgiu - declarație politică: Cetățenii români din străinătate sunt ai nimănui?;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Cetățenii români din străinătate sunt ai nimănui?"

După deschiderea granițelor, în anul 1990, mulți dintre concetățenii noștri au ales drumul străinătății. Unii împinși de nevoia unui trai mai bun, alții din pură curiozitate. Din păcate, mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul pe meleaguri străine fie din cauze naturale, fie din alte motive, așa cum s-a întâmplat în cazul atentatelor de la New York, Madrid, Londra ori în alte țări. Familiile rămase în țară se confruntă cu totala lipsă de comunicare a reprezentanțelor diplomatice, aflând din presă ori de la prietenii celor plecați ce s-a întâmplat cu cei dragi.

Una dintre cele mai recente tragice situații de acest gen este cazul femeii care a decedat în Italia, iar familia a aflat teribila veste de la televizor. Și asta la abia 5 zile după eveniment.

Articolul 5 din Convenția de la Viena, care prezintă funcțiile consulare, începe cu cea mai importantă funcție în viziunea consulatului, aceea de a proteja, în statul de reședință, interesele statului trimițător și a cetățenilor săi, persoane fizice și juridice, în limitele admise de dreptul internațional.

Cum au procedat reprezentații români în Italia? La fel ca și în alte situații similare. Au aflat de la rudele din România că unul dintre cetățenii ale căror interese ar fi trebuit să le protejeze a decedat în condiții suspecte. Familia trebuie acum să se gândească să își aducă ruda acasă pentru o înmormântare potrivit obiceiului. Numai că... nu au banii necesari. La fel ca și mulți alții aflați în aceeași situație.

Rămâne de văzut dacă acum, în al doisprezecelea ceas, autoritățile române vor da dovadă de unitate cu cei aflați în impas.

    Liviu-Bogdan Ciucă - despre Sistemul judiciar românesc;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Sistemul judiciar românesc"

Realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru supremația legii și a principiilor statului de drept. Măsurile de consolidare a independenței sistemului judiciar trebuie să ducă nu numai la afirmarea principiului separației puterilor în stat, dar și la aplicarea acestuia în practică. Reforma sistemului judiciar implică adoptarea unor noi coduri juridice, restructurarea instituțională, reformarea mentalităților care stau la baza funcționării sistemului actual, precum și eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reformă este o prioritate a coaliției de guvernare care s-a angajat să furnizeze resursele necesare și să depună toate diligențele pentru adoptarea și punerea în aplicare a codurilor juridice.

Cu toate că, în ultima vreme, atunci când se vorbește de reforma justiției, totul se rezumă la reforma magistraturii, în realitate, justiția trebuie privită în mod global, ca un sistem, prin raportare la toate instituțiile implicate: Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Barourilor din România, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului. În plus, procesul de monitorizare a sistemului judiciar concluzionat prin ultimul raport al Comisiei Europene pe justiție, a relevat unele dificultăți cu privire la alocarea resurselor umane și financiare, necesitatea unui personal calificat, existența unui proces de recrutare obiectiv și transparent, accelerarea procedurilor judiciare, reducerea numărului de cauze pe rolul instanțelor pentru a evita întârzieri în soluționarea acestora, asigurarea accesului la informațiile de interes public privind soluționarea dosarelor, executarea corespunzătoare a hotărârilor judecătorești.

În același timp, situația actuală din sistemul judecătoresc, greva magistraților și a personalului de specialitate juridică, nemulțumiți de noul proiect de lege al salarizării unice și de "infirmarea" statutului, așa cum apare în Constituție, lipsa fondurilor necesare desfășurării în bune condiții a activității instanțelor, logistica învechită, lipsa de personal și normarea muncii sunt tot atâtea motive care ne determină să ne întrebăm ce se va întâmpla în continuare în sistem.

Personal am încredere în programele de reformă inițiate de către ministrul justiției și sper ca în cel mai scurt timp să avem o justiție modernă, credibilă și eficientă, cu personal suficient, bine pregătit și mai ales bine remunerat.

    Emil Bostan - declarație politică cu titlul «Stimați colegi, bună dimineața vouă și ascultătorilor noștri!»;

Domnul Emil Bostan:

«Stimați colegi, bună dimineața vouă și "ascultătorilor noștri"!»

"O prioritate fundamentală a mandatului meu va fi scoaterea instituțiilor statului de sub control politic. Nu voi accepta nici un amestec al politicului în instituțiile statului care trebuie să acționeze conform Constituției și legilor statului. Ele trebuie imediat depolitizate și puse în slujba cetățeanului."

"Avem nevoie de un Parlament puternic care să nu mai fie o anexă a Executivului. Avem nevoie de un Parlament activ și reactiv la semnalele cetățenilor țării. Trebuie să acționăm așa încât, după 15 ani, românii să înceapă să aibă încredere în instituțiile politice și legislative ale statului. Voi milita pentru un Parlament care să devină o instituție care să reprezinte interesele celor care l-au ales și nu o masă de manevră în interesul clientelei de partid."

Aceste cuvinte aparțin președintelui Traian Băsescu și sunt extrase din discursul prezentat cu ocazia ceremoniei de depunere a jurământului în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României pe 21 decembrie 2004. Greu de crezut dacă analizăm activitatea domnului Băsescu de atunci și până în zilele noastre. Toate aceste declarații sunt contrazise de acțiunile sale, dar și de cele ale apropiaților săi. De exemplu, doamna Elena Udrea.

În legătură cu cazul Udrea mi-a atras atenția în mod deosebit un episod petrecut recent - interceptarea ilegală a discuțiilor dintre membrii comisiei de anchetă. Dincolo de tupeul și comportamentul sfidător cu care doamna ministru a tratat de la început activitatea și pe membrii acestei comisii, pozând în permanență în victima unor cercuri rău - voitoare, mă uimește lejeritatea cu care s-a trecut în derizoriu un fapt foarte grav-ascultarea ilegală a unor discuții private, într-o instituție a statului, Parlamentul României. S-a discutat prea mult despre conținutul acelor discuții și prea puțin despre actul în sine care pentru mulți părea ceva normal. Este revoltător ceea ce se întâmplă. Ar trebui să ne treacă fiori la gândul că în România anului 2009 există astfel de practici. Și totul la comandă politică. Și atunci vă întreb și mă întreb, cum pot românii să mai creadă în cuvintele domnului Băsescu, care ne îndemna să avem încredere în instituțiile statului? În care instituții? În cele care ne monitorizează viața și se amestecă în intimitatea noastră?

Din câte îmi amintesc, președintele Băsescu a condamnat comunismul într-o ședință solemnă în Parlament și prin asta înțeleg că s-a dezis și de practicile profund antiumane ale acestui regim. Dar din câte vedem, chiar în instituția în care s-a lepădat de fantomele comunismului, ele ne mai bântuie.

Ne sunt ascultate convorbirile private din cafenele și de pe terase, de la ședințele de partid și acum, mai nou, fără precedent, chiar în Parlament. Cine și pentru cine ne ascultă? În fața unor astfel de evenimente, în calitate de cetățean mă întreb: Dacă se fac interceptări ilegale în Parlament, cetățenii de rând ce drepturi mai au și la ce să se aștepte? Suntem ascultați pentru noi, cetățenii, pentru siguranța națională sau pentru siguranța "lor"? Pe vremea comunismului știam cine ne ascultă, făceam glume pe tema asta, dar acum auzim discursuri despre apărarea drepturilor omului, despre libertatea de expresie, despre dreptul la intimitate, la viață privată... praf în ochi am putea spune după ce asistăm la dezvăluiri de genul acesta.

Concluzia mea este că prea multă putere corupe și duce la abuzuri, indiferent în mâna cui se află acea putere.

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică: Legile reformei educației și grila de salarizare nu sunt de bun augur;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Legile reformei educației și grila de salarizare nu sunt de bun augur"

Cele două partide aflate la guvernare își forțează reciproc mâna. Singurii care pierd din acest meci sunt românii și de aceea o schimbare radicală va trebui să se întâmple în această țară. Faptul că nu depunem moțiune de cenzură nu demonstrează că suntem de acord cu acest pachet de legi. Nu depunem moțiune de cenzură pentru că UDMR a refuzat momentan să semneze această moțiune alături de noi.

Din toate actele normative din ultima perioadă, legile educației au stârnit cele mai intense certuri în coaliție. Cu nici două săptămâni în urmă, pachetul de legi ale educației avea în fapt două variante ireconciliabile: proiectul șefului Comisiei pentru educație de la Cotroceni, Mircea Miclea, și Codul Educației, conceput de către actualul ministru al educației, Ecaterina Andronescu. În timp ce codul lui Miclea consta în mai multe soluții radicale care se refereau la schimbări majore ale sistemului, de la structura anului școlar la modul de funcționare a universităților, cel al doamnei Andronescu viza mai degrabă intervenții timide asupra modelului deja existent, mergând pe ideea strângerii laolaltă a tuturor prevederilor și actelor normative emise în ultimii zece ani. Rezultatul, un document stufos ce depășește trei sute de pagini.

Situația țării se agravează, partidele din coaliția aflată la guvernare nu se mai abțin și acționează doar electoral. Exemplul cel mai elocvent este intenția PD-L de a elimina PSD de la guvernare, doar că PSD nu se dă dus.

Din aceste motive, apreciez că următoarele luni vor oferi un spectacol trist și îngrijorător. Rămânem la fel de critici cu ce s-a întâmplat mai ales în cazul legii unice de salarizare, pe care o consider punctul vulnerabil al acestei asumări de pachete de legi.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Născuți sub zodia fricii;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Născuți sub zodia fricii"

Dacă până acum cele două partide politice aflate la guvernare au dus o luptă politică reținută, blamată și întreruptă din timp în timp de către mai marii formațiunilor politice menționate, apropierea alegerilor prezidențiale a impus un comportament schizoid Guvernului format din PSD și PD-L, partide care, în clipa de față, se întrec în declarații stupefiante și amenințări, pe fondul unei frici pornite din ivirea, la orizont, a pericolului de pierdere a resurselor oferite de putere.

De pe urma acestui climat în care liderii celor două formațiuni politice sunt cuprinși de paranoia specifică personajelor lui Kafka, în România s-au creat premisele propice unor întâmplări absurde, lipsite de demnitate pentru o țară europeană și, mai mult, incomprehensibile pentru românii care se așteaptă ca, cel puțin în perioadă de criză financiară, guvernanții să se poarte ca niște adevărați profesioniști și nu ca niște luptători de gherilă suspicioși, montați unii împotriva celorlalți, chiar în sânul Executivului.

Astfel, vedem cum reprezentanții PSD, până nu demult nehotărâți dacă să facă politică de guvernare sau de opoziție, au devenit vioara a doua a coaliției, de frică; este clar că partidul condus de Geoană nu s-a opus asumării răspunderii guvernamentale pe cele trei pachete de legi dintr-un motiv foarte simplu: pentru a nu fi dați afară de la guvernare. Pe scurt, PSD a trecut peste binele public pentru a-și salva pielea.

De cealaltă parte, nici reprezentanții PD-L nu au mai multă încredere în partenerii lor de coaliție. Cu o majoritate de 75 % în Parlament, aceștia decid să își asume răspunderea pe niște legi de o importanță crucială pentru România fără dezbateri, fără consultări prealabile cu societatea civilă și fără a ține cont de mișcările sociale extreme (greve, proteste, blocarea sistemului judiciar) ce au decurs din acest gest.

Această frică aproape viscerală de a pierde puterea și, în final, de a pierde funcția supremă în stat l-a cuprins și pe președintele Traian Băsescu care vede cum "visul său împlinit", Guvernul condus de premierul Emil Boc se transformă pe zi ce trece în piatra sa de moară, care îl trage tot mai jos în sondaje. De frică, președintele Traian Băsescu tergiversează anunțul privind candidatura sa la președinție și, tot de frică, își urechează finii, pentru că nu i-au creat un mediu propice pentru candidatură.

Lupta de gherilă dintre cele două partide a culminat, însă, zilele trecute, când în ecuația declarațiilor în contradictoriu dintre liderii celor două partide a intrat o variabilă foarte periculoasă: evocarea serviciilor secrete. Astfel, ministrul Udrea spune că serviciul secret al MAI a creat scandaluri și Marian Vanghelie afirmă, "în glumă," ca primește informații de la SRI; aceste declarații denotă, cu siguranță, frica de dosare, fie ele fabricate sau nu.

În acest timp, cei menționați au uitat de românii care, la rândul lor, trăiesc cu propriile spaime. Românilor le e frică de ziua de mâine, ce le aduce o datorie de 2500 de euro făcută "cadou" de Guvern. Românilor le e frică, de asemenea, de pierderea locului de muncă, de ziua în care trebuie să își plătească ratele la bănci sau de facturile la utilități ce vor veni pe timp de iarnă. Cred, însă, că cea mai mare frică a românilor este, de fapt, cea mai tragică: aceea de a fi lăsați să trăiască într-o țară măcinată de sărăcie, ce plutește în derivă, pentru că aceia care s-au angajat să o conducă sunt mult prea ocupați să se bată pentru ciolan.

    Ciprian Minodor Dobre - considerații pe marginea alegerilor prezidențiale;

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Ne apropiem cu pași repezi de alegerile prezidențiale. Ne convine sau nu ne convine, ne place sau nu ne place, la finele lunii noiembrie, românii își vor alege din nou Președintele. Indiferent cine va fi alesul, indiferent cine va câștiga alegerile, important este ca acest câștig să însemne un plus major, substanțial, de încredere a alegătorilor în Președintele ales al României.

Din punctul meu de vedere, este limpede că noi toți, cei care avem datoria de a da țării legi drepte, avem acum obligația de a nu mai judeca prin prisma interesului partizan alegerile care se apropie. Nu avem dreptul, nu avem justificarea să mai aruncăm vreo umbră de îndoială sau neîncredere în persoana celui care va fi ales în toamnă ca Președinte al României.

O voi spune direct și fără ocolișuri. Dacă prin noua lege care va reglementa alegerea Președintelui, vom permite ca sămânța îndoielii și a neîncrederii să încolțească în inimile românilor, înseamnă că noi toți, care azi formăm Parlamentul României, am eșuat lamentabil. Dacă, de pildă, prin această nouă lege, vom da voie turismului electoral să funcționeze nestingherit, admițând existența listelor suplimentare, atunci înseamnă că vom comite un atentat direct la legitimitatea viitorului Președinte al României. De fapt, vom comite direct un atentat la legitimitatea democrației.

Nu vorbesc aici și acum în calitate de liberal. Încerc, pe cât posibil, să nu dramatizez și mai ales, să nu devin patetic. Vorbesc în calitate de om care merge pe stradă și discută cu alți oameni. Românii nu mai au azi încredere în clasa politică și nu este vina lor. Românii nu văd nicăieri luminița de la capătul tunelului și, iarăși, nu este vina lor. Este, în mare măsură, vina noastră, a politicienilor.

Nu acuz pe nimeni, dar, dacă vom repeta isprava de la europarlamentare, înseamnă că vom confirma și justifica neîncrederea alegătorilor în noi, politicienii. Consecința este că această criză de neîncredere va deveni una patologică și poate ireversibilă.

Nu trebuie să fii liberal, social-democrat sau democrat liberal ca să înțelegi că alegerile din această toamnă trebuie să intre în istorie, ca să zic așa, drept un model de corectitudine al unui exercițiu democratic, începutul unei noi abordări a problemelor care frământă națiunea și societatea românească.

Oameni buni, alegerile din această toamnă trebuie să fie corecte, fără cusur, fără umbră de îndoială, lipsite practic de orice echivoc care ar arunca în derizoriu toate eforturile noastre. Viitorul Președinte, indiferent cine va fi el, indiferent cum se va numi el, trebuie să fie ales în modul cel mai corect cu putință. Prin urmare, cu toate riscurile de rigoare, turismul electoral trebuie să înceteze. Trebuie eliminate orice ambiguități din conținutul legii, iar legea să fie, procedural și în conținut, fără cusur.

Repet: dacă nu vom face acest lucru, acum, după 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, românii vor avea sentimentul ireversibil al inutilității democrației. De aceea, fac apel la dumneavoastră, nu în calitate de parlamentari, nu în calitate de oameni politici, ci în calitate de oameni pur și simplu: să dăm o lege electorală corectă, care să elimine orice posibilitate de fraudare a alegerilor, care să scoată din circuit turismul electoral pentru totdeauna. Altminteri, refuz să mă gândesc la consecințe. Pentru că nimeni și nimic nu ne va justifica în ochii oamenilor după o astfel de eroare.

Neîncrederea care va plana asupra tuturor actelor noastre de acum înainte, dar mai ales asupra a tot ceea ce înseamnă instituție democratică în România, nu va mai dispărea poate mulți ani de acum înainte, iar copiii noștri vor avea toate motivele să nu ne ierte.

    Radu Bogdan Țîmpău - Despre statura... morală a domnului Boc;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Despre statura... morală a domnului Boc"

Sociologii, și nu numai, sunt familiarizați cu o anumită procedură ce se aplică, în general, în cadrul cercetărilor din focus-grupuri, în care se cere unor subiecți să asocieze o caracteristică subiectului studiat. Dacă ar fi să extrapolăm, putem intui că guvernării Boc i se pot asocia atribute precum: haotic, incompetent, dezastruos.

De asemenea, asistăm la o reîntoarcere la anii '90 în privința instabilității de mesaj și de acțiune de care dă dovadă Guvernul. Aceasta afectează atât investitorii, cât și pe cetățenii din România: nimeni nu poate să mai pună bază pe anunțurile făcute de premierul Boc și de miniștrii săi. Una este ceea ce spun la televizor și alta este ceea ce se întâmplă în fapt. Ultimul exemplu este chiar anunțul lui Emil Boc de asumare a răspunderii pe data de 2 septembrie, în fapt acest lucru fiind amânat cu încă o săptămână.

De asemenea, premierul Boc vorbește despre "reforma statului român", dar, în același timp, patronează și girează disoluția autorităților statului, permițând unor membri ai Cabinetului și colegi de partid să ignore legea fundamentală și să discrediteze importante instituții ale statului. Iar cel mai bun exemplu este cel al doamnei Udrea.

Însă întrebarea fundamentală este: pe când acest Guvern incompetent își va asuma răspunderea morală pe gravele prejudicii pe care le-a adus românilor în celezece luni de guvernare? Răspunderea față de miile de firme care s-au închis în urma aplicării impozitului forfetar, față de miile de oameni care au rămas pe drumuri, fără locuri de muncă, față de cei a căror viață s-a înrăutățit fiind în situația de a nu își mai putea plăti ratele la case, mașini sau bunuri de larg consum.

În aceste perspective putem spune că statura morală a domnului Boc și a Guvernului pe care îl conduce suferă serioase prejudicii în fața oamenilor atât de afectați de incompetența acestui Executiv.

Concluzia este una singură: Guvernul Boc trebui să plece, iar Președintele Băsescu să își asume răspunderea față de numirea unui premier incompetent și girarea unei coaliții dezastruoase.

    Nini Săpunaru - declarație politică: PNL vrea sprijinirea viticultorilor din județul Vrancea;

Domnul Nini Săpunaru:

"PNL vrea sprijinirea viticultorilor din județul Vrancea!"

În ultimul timp, sectorul vitivinicol din județul Vrancea riscă să devină o mare problemă socială în lipsa unei strategii guvernamentale care să prevadă sprijin concret pentru producători. Astfel, locuitorii din 19 localități din județ și implicit locuitorii acestor comunități depind de valorificarea producției de struguri. Sunt 35.000 de mici viticultori (proprietari sub 5 ha) care însumează o suprafață de circa 19.000 ha și care așteaptă un sprijin pentru valorificarea producției lor. Marea majoritate a acestor familii nu dețin capacități de producție de vin și depind în fiecare toamnă de prețurile oferite pe kg de marii producători.

În calitate de parlamentar de Vrancea, fac un apel către Guvernul României, către Ministerul Agriculturii, către factorii de decizie de pe plan local pentru a analiza situația gravă în care se află viticultorii din județul nostru. De asemenea, voi face demersuri către ministerul de resort și către reprezentanții acestui sector pentru a participa la o dezbatere care să se finalizeze cu soluții concrete de ajutor în sensul încurajării producției de vin, a îmbutelierii și valorificării.

Nu în ultimul rând, cred că este necesară o reglementare care să încurajeze în primul rând producătorii viticoli să se asocieze în vederea comasării suprafețelor viticole și a îmbutelierii și valorificării producției de vin. Statul trebuie să sprijine acest tip de structuri asociative din domeniul viticol, oferind pe baza unei documentații stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale un sprijin financiar de minim 80% din valoarea de investiție pentru înființarea și dezvoltarea combinatelor de vinificație.

Sprijinul statului este esențial pentru relansarea acestui sector. Autoritățile responsabile nu pot întoarce spatele producătorilor de vin și familiilor acestora.

Din acest motiv voi elabora o propunere legislativă care să acorde sprijin direct al statului asociațiilor de producători viticoli care dețin și exploatează plantații viticole cu soiuri nobile.

    Victor Paul Dobre - declarație politică pe subiectul educației naționale și salarizării unice;

Domnul Victor Paul Dobre:

Pe data de 15 septembrie reprezentanții Coaliției PD-L-PSD au stabilit să aibă loc asumarea răspunderii Guvernului pe legile educației, salarizării unice și reducerii cheltuielilor bugetare.

Încă de la început, PNL a fost îngrijorat de maniera în care PSD și PD-L înțeleg să trateze două probleme atât de importante pentru cetățenii români: educația națională și salarizarea unică. Faptul că PSD și PD-L, care au majoritate parlamentară de 70%, preferă asumarea răspunderii în locul dezbaterii democratice, parlamentare demonstrează gravele deficiențe de funcționare, incapacitatea de guvernare, dar și vocația de partide - moștenitoare ale regimului totalitar.

Bâlbâielile și incertitudinile la care ne-au făcut să asistăm actualii guvernanți demonstrează lipsa totală de profesionalism și competență a acestora.

De ce am crede în aplicarea legii salarizării unice, dacă aceleași partide nu au aplicat o lege organică care privea majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, adoptată în unanimitate, promulgată de Băsescu, lege pe baza căreia au câștigat voturi?

Singurul lucru cert este că această lege servește doar intereselor electorale ale PSD și PD-L, nu pe cele ale bugetarilor (care între timp sunt discreditați, amenințați cu disponibilizarea sau cu trimiterea forțată în concediu fără plată!).

PD-L și PSD fac doar o mișcare de imagine în vederea obținerii voturilor pentru cursa prezidențială. Nu întâmplător ceea ce s-a negociat fie nu are sustenabilitate pe termen lung, din punct de vedere economic, fie creează discriminări între angajații statului sau contradicții de ordin juridic în interiorul legii.

Din prea multele întâlniri de până acum, rezultă că este un proiect de lege care nu a fost agreat de sindicate, ineficient și imposibil de pus în practică. Sunt tot mai multe semnale că, în cel mai bun caz, salariile vor fi înghețate în 2010, iar promisiunile guvernanților că acestea vor crește până în 2015 par din ce în ce mai departe de realitate.

PNL va ataca procedural pachetele pe care Guvernul își va asuma răspunderea săptămâna viitoare, proiecte care puteau fi supuse dezbaterii democratice, parlamentare, mai ales că termenul dat de FMI pentru finalizarea acestora era 30 octombrie 2009.

    Adrian George Scutaru - prezentarea argumentelor pentru demisia domnului Mihai Stănișoară din funcția de ministru al apărării;

Domnul Adrian George Scutaru:

Doresc prin prezenta să motivez necesitatea prezentării demisiei domnului Mihai Stănișoară din funcția de ministrul al apărării, într-un timp cât mai scurt.

Să ne amintim că în primăvara acestui an, la rectificarea bugetară, bugetul apărării a fost redus cu o sumă considerabilă, de aproape 7 miliarde lei vechi, fapt ce a determinat suspendarea sporului de radiații și a sporului de confidențialitate pe lunile aprilie și mai și, totodată, amânarea Programului de înzestrare a Armatei.

În luna mai, ministrul apărării dădea asigurări că Armata va primi la prima rectificare bugetară fondurile necesare care ar fi asigurat buna funcționare a activității desfășurate de instituția pe care o conduce. Mai mult, și președintele și premierul au afirmat public că sunt preocupați de situația din Armată și au promis că se vor implica în rezolvarea problemelor financiare ale Ministerului Apărării Naționale.

În data de 29 august, Guvernul a aprobat o nouă rectificare bugetară în urma căreia Ministerul Apărării Naționale nu a primit nici un leu. Pentru a se asigura plata sporurilor, pensiilor și salariilor, deci a drepturilor legale, pentru militari, angajați civili și pensionari, s-a decis transferarea unor sume de la cheltuielile cu bunuri și servicii și de la cheltuielile de capital. Astfel, capitolul bugetar "Cheltuieli de personal" va primi în plus suma de 140.479.000 lei, iar la capitolul "Asistență socială" se va adăuga suma de 25.000.000 de lei. De la capitolul "Cheltuieli de capital", cel mai afectat de la bugetul apărării, s-a tăiat suma de 78.800.000 lei, iar la "Bunuri și servicii" suma de 65.679.000 lei.

Constat cu amărăciune că ministrul Stănișoară a mințit opinia publică și angajații din Armată, pentru că la această rectificare, Ministerul Apărării Naționale nu a primit niciun sprijin financiar din partea Guvernului, fapt ce denotă un real dezinteres al domnului Stănișoară față de atribuțiile funcției pe care o deține și pe care, dacă mai are puțină demnitate, ar trebui să o cedeze altei persoane care să o reprezinte mai bine.

    Daniela Popa - declarație politică Protestul magistraților;

Doamna Daniela Popa:

"Protestul magistraților"

Prin declarația mea de astăzi doresc să trag un semnal de alarmă asupra consecințelor ce pot decurge din protestul magistraților declanșat săptămâna aceasta, pe termen nelimitat. Așa cum știm, judecătorii mai multor curți de apel din țară au decis să amâne toate dosarele pentru anul viitor, asigurând doar judecarea urgențelor. S-a ajuns până la avertizarea cu boicotarea alegerilor prezidențiale. Și procurorii au anunțat luni că se solidarizează cu judecătorii și vor instrumenta doar cauzele urgente.

Motivul protestului este includerea în proiectul legii unice de salarizare a unor prevederi a căror aplicare ar duce la scăderea semnificativă a veniturilor magistraților, cu încălcarea principiului drepturilor câștigate, creând discriminări în raport cu celelalte autorități ale statului.

Doresc să subliniez faptul că acest protest generează consecințe foarte grave. În afară de faptul că este anormal ca într-un stat de drept sistemul justiției să fie la un pas de blocaj, trebuie să analizăm problema în contextul crizei economice. Avem în vedere miile de procese de insolvență, falimente și alte cauze comerciale aflate pe rolul instanțelor.

Amânarea proceselor va determina pagube financiare importante firmelor din România. De exemplu, potrivit informațiilor publice la Tribunalul București s-au amânat peste 120 de procese ce vizează cauze comerciale (100 la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal; 26 la Secția Comercială). La acestea se adaugă peste 7.000 de dosare noi de insolvență și încă 7.000 în diverse stadii. Dacă luăm în calcul procesele și de la celelalte instanțe din țară, putem spune că ne aflăm într-un impas major.

De aceea, apreciez că situația actuală poate fi depășită doar pe calea dialogului. Solicităm primului-ministru și ministrului justiției și libertăților cetățenești să abordeze situația cu cea mai mare responsabilitate, să inițieze discuții și negocieri pentru găsirea soluțiilor optime de încetare a protestului și de a lua acele măsuri care să reflecte corespunzător statutul puterii judiciare într-un stat de drept.

    Daniela Popa - declarație politică Acțiuni antiromânești la Odorheiul Secuiesc;

Doamna Daniela Popa:

"Acțiuni antiromânești la Odorheiu Secuiesc"

Subiectul declarației politice pe care o supun atenției dumneavoastră este ceea ce s-a întâmplat în data de 5 septembrie 2009, la Odorheiu Secuiesc, unde a avut loc întâlnirea aleșilor locali din Secuime. Organizat de Consiliul Național Secuiesc, la eveniment au participat circa 500 de persoane - aleși locali, primari, consilieri locali și județeni din Harghita, Covasna și Mureș, precum și reprezentanți ai Mișcării maghiare a tinerilor din cele 64 de Comitate și ai Gărzii Maghiare - organizație interzisă prin lege în Ungaria, îmbrăcați în uniforme negre specifice și având drapele arpadiene, ale Ungariei. Sala de desfășurare a evenimentului era decorată cu drapelul secuiesc, în culorile albastru deschis și galben auriu și cu stema Ținutului Secuiesc. La intrare, se vindea harta Ținutului Secuiesc, tipărită la Sfântu Gheorghe.

De cinci ani de zile, Consiliul Național Secuiesc instigă la separatism, solicitând și militând pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc. Ceea ce s-a întâmplat în data de 5 septembrie a.c. reprezintă o instigare la încălcarea prevederilor Constituției României, art.1, prin care se afirmă caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român. Participanții la adunare ignoră și prevederile art.3 alin.(1) din Constituția României, prin care se spune fără echivoc că teritoriul României este inalienabil. Evenimentul poate fi catalogat, fără să exagerăm, un atentat la siguranța națională și ordinea publică.

Au fost adoptate: hotărârea privind sprijinirea proiectului de lege "Statutul de Autonomie a Ținutului Secuiesc", hotărârea privind simbolurile Ținutului Secuiesc (imn, drapel, stemă), hotărârea privind asocierea autorităților publice locale la nivelul Scaunelor, hotărârea privind instituționalizarea Adunării Aleșilor locali din Ținutul Secuiesc, hotărârea privind organizarea de referendumuri locale sau hotărârea privind reprezentarea aspirației la autonomie a Ținutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei și ale Uniunii Europene.

Președintele CNS a prezentat harta viitorului Ținut Secuiesc autonom, afirmând că "Ținutul Secuiesc este indivizibil și nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial - administrativă. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ - teritorială de sine stătătoare cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale firești formate în cursul istoriei. La împărțirea administrativ - teritorială a României trebuie avut în vedere principiul european conform căruia o regiune nu se marchează, ci se recunoaște".

Această acțiune excede cadrul normelor democratice, legale și constituționale. Fac un apel la instituțiile abilitate ale statului de a se sesiza în legătură cu instigarea la încălcarea Constituției României și utilizarea simbolurilor unor organizații catalogate ca fiind extremiste și interzise în alte state, cum este Garda Maghiară. În opinia noastră, dar și în spiritul legii statului român, orice intenție de constituire a unei structuri parastatale, cu imnuri și simboluri proprii, contravine caracterului unitar și indivizibil al statului român.

    Daniela Popa - declarație politică Șomeri cu diplomă de licență;

Doamna Daniela Popa:

"Șomeri cu diplomă de licență"

Prin declarația politică de astăzi doresc să vă supun atenției un fenomen îngrijorător, cel al șomajului în creștere în rândul absolvenților de învățământ superior. În anul 2009 au absolvit 92.000 de studenți de la universitățile de stat. Dintre aceștia 9.000 au aplicat la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) pentru ajutorul de șomaj.

În toată țara, numărul șomerilor cu studii superioare a crescut cu 163% în luna iunie față de perioada similară din 2008. Astfel, dacă anul trecut se înregistra un număr de circa 9.500 de șomeri cu studii superioare, în iunie anul acesta existau peste 25.000 de șomeri cu diplome de licență. Printre cauzele creșterii numărului de șomeri se numără atât disponibilizările recente efectuate de către companii, dar și intrarea pe piața forței de muncă a absolvenților de învățământ din promoția 2009.

În anul școlar 2008-2009 există un număr de 94.105 studenți aflați în ani terminali în cadrul universităților de stat și 29.480 de studenți la universitățile particulare, potrivit datelor parțiale furnizate de Ministerul Educației. Anul trecut, au absolvit facultatea peste 194.000 de studenți din cadrul universităților de stat, adică două generații de absolvenți, ca urmare a încheierii Convenției de la Bologna.

În București, numărul șomerilor cu studii superioare care au absolvit anul acesta se ridică la 428 de persoane, față de numărul total de 2.912 șomeri cu studii superioare. În restul țării sunt circa 200 de proaspeți absolvenți care au devenit șomeri, în medie, pe fiecare județ.Numărul total al șomerilor bucureșteni este de 20.356, dintre care 2.912 au absolvit o formă superioară de învățământ. În luna iulie a anului 2008, în București numărul șomerilor înregistrați în evidențele ANOFM depășea 18.200 de persoane, dintre care 8,2%, adică aproximativ 1.500 de oameni, aveau pregătire universitară.

Principala cauză a creșterii numărului șomerilor absolvenți de studii universitare este, desigur, declinul economiei românești, în contextul crizei economice internaționale. Pe piață este un număr redus de joburi disponibile, consecință a faptului că majoritatea companiilor au înghețat procesele de recrutare sau au procedat la reduceri de personal. O altă cauză ar fi slaba corelare a specializărilor universitare cu cerințele de pe piața muncii. La aceasta se mai adaugă și faptul că în anul 2008 au ieșit de pe băncile facultăților două generații o dată.

Ceea ce este regretabil este faptul că, așa cum evidențiază studiile realizate la nivel european, România se număra printre țările cu cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor, ocupând locul 13 în Uniunea Europeană. În primul trimestru al acestui an, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 19,6%, peste media europeană de 18,3%, potrivit biroului de statistică al Uniunii Europene. Numărul șomerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani era de 194.000 de persoane la sfârșitul lunii martie.

În opinia noastră, Guvernul trebuie să-și intensifice eforturile de punere în practică a măsurilor de combatere a șomajului. Trebuie implementat un pachet de măsuri antișomaj mult mai articulat, un pachet de măsuri radicale și reale.

    Gheorghe Ciobanu - despre spectacolul politic actual al României;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

Sunt om politic de ceva timp. Știu ce înseamnă o campanie electorală, știu care este importanța unei lupte politice. Știu cât de important este pentru un partid să câștige candidatul propriu, nu al celuilalt. Dincolo de interese de tot soiul, de multe ori ambiția sau, după caz, onoarea ne îndeamnă la o luptă aprigă.

Pe de altă parte, însă, atunci când riscăm să ratăm marele val al țărilor care ies din criza economică, ar cam trebui să ne punem probleme dacă ceea ce facem în această perioadă, mai cu seamă domnii din PSD și PNL, nu se numește, cumva, subminarea interesului național. După orice definiție, cam așa reiese.

Domnii din PSD promovează această instabilitate politică, iar liberalii, de cealaltă parte, promovează un soi de anarhie. Cam ciudat, dat fiind zona politică în care ar trebui să se afle dumnealor. Dar, pesemne, și în partidul lor este agitație ca în orice familie care se pregătește de nuntă. Nu credeam să spun vreodată, dar parcă domnul Tăriceanu tot avea o coerență și o consistență a ideilor mai mare decât duo-ul magistral Antonescu-Orban.

Din punctul nostru de vedere, al democrat-liberalilor, această coaliție de guvernare poate dura până în 2012. După patru ani în care am fost acuzați că nu știm decât să-i certăm pe cei aflați la putere în precedentul legislativ, iată că acum ne asumăm, până la urmă, cele mai mari responsabilități. Nu cred că poate să fie cineva care să conteste afirmația mea.

Sigur că avem parte, metaforic vorbind, de politicieni care oferă pâine și de politicieni care oferă circ. Vă las pe dumneavoastră să distingeți în următoarea imagine cine sunt cei care oferă consistență guvernării, dar și cei care oferă, tot pun piedici. O spun foarte responsabil, în această vară s-a muncit pe zona de infrastructură. Și așa cum o vor arăta cifrele Institutului Național de Statistică în septembrie, revirimentul nostru nu poate veni decât din această zonă. De cealaltă parte, social-democrații domnului Geoană, între două preumblări ale acestuia la Monte Carlo și în Statele Unite, s-au concentrat alături de confrații liberali, până mai ieri, dușmani de clasă, asupra nodului din țara lui Papură Vodă pe care ne-o pregătesc.

Sunt de acord că e foarte important să verificăm cum se cheltuiește banul public. Nu sunt, însă, de acord când o astfel de verificare blochează instituțiile statului, fără a fi nevoie să se facă asta. Dar, până la urmă, televiziunile specializate în talk-show-uri politice și dezbateri la gura sobei au și ele nevoie de materiale pe timp de vară, când nu e nici măcar o briză afară. Și-au găsit circarii chiar la Comisia de anchetă a activității doamnei ministru Udrea.

Alegerile prezidențiale au devenit o obsesie care trece pe planul doi ce se întâmplă cu România. Riscăm să pierdem postul de comisar european pentru agricultură, deoarece PSD îl considera pe Dacian Cioloș omul lui Băsescu. Dezgropăm probleme etnice inexistente, pentru a-l acuza pe președinte că nu e un bun mediator.

Avem un pachet de legi extrem de importante pentru care Guvernul își asumă răspunderea, dar liderii PSD îl amenință pe Băsescu cu arhive ale serviciilor secrete și dosariade. Din tot acest spectacol trist are de pierdut România și cetățenii români, care văd cum se adâncește prăpastia dintre ei și clasa politică.

    Titi Holban - declarație politică: Guvernul Boc sfidează în continuare Constituția României;

Domnul Titi Holban:

"Guvernul Boc sfidează în continuare Constituția României"

Potrivit Proiectului de Lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, pentru care Guvernul urmează să își asume răspunderea în Parlament, Capitolul IV vizează o nouă modificare a regimului cumulului pensiilor cu veniturile salariale.

În varianta actuală, proiectul guvernului prevede că este permis cumulul pensie-salariu de la stat dacă "nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie".

Potrivit proiectului, pensionarii care în prezent lucrează și primesc salariu, au termen 15 zile să opteze între suspendarea plății pensiei sau încetarea raporturilor de muncă, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului.

Demersul actual al Guvernului nu reprezintă în esență decât o nouă încălcare a dreptului la muncă al cetățenilor și a dreptului acestora de a primi o remunerație în acord cu pregătirea profesională, vechimea în muncă și calitatea muncii prestate.

Interzicerea cumulului pensie-salariu a fost una dintre primele măsuri ale Cabinetului Boc, care a încercat să impună măsura printr-o Ordonanță de urgență. La sesizarea Avocatului Poporului, Curtea Constituțională (CCR) a decis însă că actul normativ nu respecta Legea fundamentală.

Este regretabil faptul că Guvernul Boc persistă în abuzuri și decizii nedrepte de pe urma cărora au de suferit cetățenii acestei țări. Este și mai regretabil faptul că același Guvern Boc refuză să ia în calcul propunerile mult mai bine argumentate oferite de partidele din opoziție. În acest caz trebuie menționat faptul că reprezentanții PNL în Comisia pentru muncă a Senatului au adus mai multe amendamente primului proiect prin care s-a încercat aplicarea interdicției de cumulare a pensiei cu salariul. Amendamentele liberale prevedeau aplicarea unei impozitări progresive dacă nivelul pensiei depășește salariul mediu brut pe economie. O astfel de abordare, în acord cu Legea fundamentală a statului, ar fi fost mult mai corectă și față de cetățenii vizați de noua reglementare.

Astfel, prin noua reglementare, Guvernul a ales să mențină interdicția cumulului de pensie cu salariu, chiar dacă într-o formă mai cosmetizată, cu toate că aceasta a fost deja declarată neconstituțională.

    Mihail Boldea - declarație politică: Duplicitarismul UDMR-ist funcționează indiferent de guvernare;

Domnul Mihail Boldea:

"Duplicitarismul UDMR-ist funcționează indiferent de guvernare,"

În plină criză economico-socială în care se zbate România de câteva luni, și cu numai două luni, înainte de alegerile prezidențiale, iată că conducerea singurului partid de pe scena politică românească format pe criterii etnice a încercat din nou să destabilizeze fragilul echilibru politic în care ne aflăm de atâția ani. Cum altfel am putea să calificăm gestul unui partid cu experiență politică și de guvernare, indiferent de culoarea politică a guvernului, și care apelează sistematic la șantajul votului pentru a obține avantaje flagrant disproporționate cu importanța pe care o reprezintă pe scena politică românească?

Personal am mai spus și o repet: nu cred că electoratul UDMR-ist este solidar în totalitate cu declarațiile și solicitările aberante ale conducerii UDMR. Dacă nu ar fi așa, restul electoratului majoritar din România ar trebui să-și pună serioase semne de întrebare privind capacitatea politică a etnicilor români de a guverna și decide spre binele întregii națiuni în propria lor țară. Să nu uităm totuși că electoratul minoritar etnic maghiar este format din oameni de cetățenie română, născuți, crescuți și educați în România; oameni care au votat o Constituție a unei țări unde trăiesc de o viață. Pe documentele lor de identitate scrie România și este imprimat drapelul acestei țări, ei fiind considerați oriunde în lume cetățeni români, nu maghiari, secui sau ceangăi.

În acest context, recentele declarații ale Consiliului Național Secuiesc, ale UDMR și ale Partidului Civic Maghiar privind adoptarea stemei, drapelului și imnului unui așa-autodenumit Ținut Secuiesc nu ne pot duce cu gândul decât la o nouă încercare de destabilizare națională, cu consecințe greu de calculat acum. Declararea unilaterală a independenței unei regiuni situate în centrul unei țări independente și suverane, cu un teritoriu declarat și recunoscut, prin Constituție, ca indivizibil este o aberație și trebuie tratată ca atare. Astfel de declarații nu pot să servească decât conducerii UDMR care încearcă, din nou, ca prin astfel de metode să atragă atenția electoratului asupra sa. Acest șantaj politic ieftin este specific politicienilor UDMR-iști care periodic aruncă astfel de petarde politice, pline de pretenții exagerate, tocmai ca apoi să își poată justifica existența politică în fața electoratului. S-au făcut până acum suficient de multe concesii culturale, lingvistice și administrative, toate în favoarea minorități maghiare, dar a solicita și declara unilateral independența teritorială a unui teritoriu înglobat de sute de ani în centrul României, este deja o sfidare adresată întregii națiuni românești.

    Daniel Buda - declarație politică: Provocarea neconstituțională;

Domnul Daniel Buda:

"Provocarea neconstituțională"

Legea statutului minorităților naționale și autonomia teritorială sunt pentru unii etnici maghiari sau, mai nou, secui obiective politice fundamentale cu care unii lideri ai formațiunilor maghiare încearcă să rezolve multe dintre problemele interne.

Miza păstrării celor câtorva procente ale electoratului de etnie maghiară este prea importantă și tocmai de aceea unii lideri ai etnicilor maghiari fac tot posibilul să puncteze între reușitele politice cele două obiective. În rest, nu au niciun obiectiv politic - care să intereseze eventual și pe alții - la care să țină atât de mult și pentru care să manifeste atâta consecvență. Însă, demersurile din ultimele două zile ale maghiarilor din România care au culminat cu "Proclamația de la Odorheiu Secuiesc", care propune, pe lângă drapel, emblemă și imn al secuilor, alegerea unui Parlament local și referendumuri în toate unitățile administrativ-teritoriale din secuime pentru autonomie teritorială - sunt acțiuni antieuropene, dar, mai mult de atât, încalcă prevederile constituționale. Desigur, cei prezenți sâmbătă la Odorheiu Secuiesc, cu siguranță nu cunosc prevederile Constituție României, unde încă de la articolul 1 se menționează faptul că "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil".

Acest principiu a stat la baza demersurilor țării noastre în eforturile pentru integrarea în Uniunea Europeană. În ianuarie 2007, când România a intrat în rândul țărilor europene, a intrat ca stat unitar și indivizibil împreună cu români, aromâni, rromi, maghiari, sași și secui, ruși, lipoveni. Și așa va rămâne.

Desigur, prin neîndeplinirea măcar a uneia dintre promisiunile făcute de-a lungul anilor, unii lideri ai etnicilor maghiari ar crea "pericolul" îndreptării electoratului maghiar către o altă formațiune sau chiar divizarea acestui electorat, lucru de neacceptat. Tocmai de aceea, în preajma alegerilor, indiferent de natura lor - prezidențiale, parlamentare, locale - unii reprezentanți ai etnicilor maghiari scot "asul din mânecă" cu Legea minorităților și autonomia teritorială. Toate aceste acțiuni au un singur scop, și anume acela de a manipula electoratul, acum în prag de alegeri prezidențiale, o acțiune anticonstituțională și antieuropeană.

Sunt de acord că drepturile minorităților trebuie respectate conform legii fundamentale a țării, însă nu aș putea accepta în nici un caz să acționeze printr-un mod în care, ignorând orice lege, să se autoproclame independenți. Este revoltător să soliciți, alegerea unui Parlament local și referendumuri în toate unitățile administrativ-teritoriale din secuime pentru autonomie teritorială, atâta timp cât România are un președinte ales, are un Parlament ales, are un drapel, are o stemă și un imn.

Nu putem trece cu vederea încălcarea flagrantă a prevederilor legale. Nu putem tolera la nesfârșit ignoranța și indiferența. Cred în statul de drept cu o reală democrație în care drepturile minorităților sunt respectate, dar în ultima perioadă aceste lucruri sunt duse la extremism și abuz constituțional din partea unora dintre maghiarii aleși din secuime.

Am convingerea că liderii etnicilor maghiari au înțelepciunea să înțeleagă principiile unui stat de drept și prevederile legilor fundamentale care guvernează România.

    Gheorghe Ana - declarație politică: România, moșia cui?;

Domnul Gheorghe Ana:

"România, moșia cui?"

Am asistat în ultimele două săptămâni la un scandal mediatic fără precedent, urmărit cu vădit interes și de presa occidentală și de cercurile politice de acolo.

Implicarea fratelui președintelui Traian Băsescu, Mircea Băsescu, în afacerile cu arme a creat o imagine proastă țării. Să nu spună cineva că grupul de oameni de afaceri care s-au implicat într-un astfel de trafic, pe mutește, fără să informeze instituțiile abilitate ale statului, nu a profitat de mutește, fără să informeze instituțiile abilitate ale statului, nu a profitat de

imunitatea și deschiderea create de numele șefului statului. Nu-ți vine să crezi că toată lumea a stat cu capul în nisip. S-au făcut că nu văd operațiunea desfășurată în Portul Constanța și pe teritoriul României. Poate nu au vrut să-1 deranjeze pe președintele țării. Relatările presei privind implicarea lui Mircea Băsescu în afaceri cu arme de orice fel sunt de-a dreptul uimitoare. Ne pun pe gânduri în ceea ce privește evoluția statului de drept. Nu a existat un caz similar din 1990 încoace. Sau poate a existat. Vom vedea.

Mă întreb dacă nu cumva țara a devenit o moșie pe care fiecare face ce vrea urmând exemplul familiei șefului statului, fiind convinși că nimic nu li se poate întâmpla.

Nu o putem exclude din acest cerc nici pe Elena Udrea, actualul ministru al turismului care sfidează cu dispreț Parlamentul, pe reprezentanții aleși ai țării. Cu zâmbetul pe buze, fără să-i pese de încălcările flagrante ale legii! Că doar are în spate un partid și un președinte care-i permite orice, chiar și încălcarea Constituției.

Am observat cu stupoare că, în cazul Mircea Băsescu, gunoiul a fost băgat sub preș de unii reprezentanți ai statului, care pleacă capul în fața Cotroceniului, nefiind capabili să comunice țării, obiectiv, cine se face responsabil de ceea ce s-a întâmplat. Gunoiul este mare și a început să miroase urât dacă ne gândim la câte evenimente s-au întâmplat numai în acest an și la care nu s-a dat un răspuns clar opiniei publice. Vezi furtul de arme de la Ciorogârla, actele de spionaj de la MAPN, înregistrările ilegale de la DGIPI etc. Cei care aveau obligații în acest sens au rămas fără reacție, dovedind încă o dată că nu lucrează decât la ordin.

Nici președintele Traian Băsescu nu a convins. În scurta sa ieșire la rampă, a încercat să ne spună că nu a știut nimic despre implicarea fratelui său în comerțul cu arme. E greu de crezut, cunoscându-1 și știind că nimic în țara asta nu mișcă fără să afle președintele. În stilu-i caracteristic, Traian Băsescu a promis că va dezvălui curând cine se află în spatele acestei mașinațiuni, de parcă l-ar fi forțat cineva pe fratele său să se implice în comerțul cu armament, fie el chiar și rebut.

Urmărind toată această poveste terifiantă, poți ajunge la concluzia că, dacă ești rudă cu președintele Băsescu, te poți ocupa fără probleme, fără să-ți pună cineva piedici, de orice îndeletnicire. Mă așteptam ca o astfel de criză de situație, ce ține mai mult de țările bananiere, să se soldeze cu demisii. De ce nu, chiar a președintelui țării, care a dovedit încă o dată că este părtinitor când vine vorba de interesele acoliților săi.

Și atunci îmi pun întrebarea: "România, moșia cui?"

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Integrarea în societate a copiilor instituționalizați;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Integrarea în societate a copiilor instituționalizați"

Integrarea socială a copiilor instituționalizați continuă să constituie una dintre cele mai delicate probleme, căreia societatea românească nu a reușit să-i găsească un răspuns adecvat.

De obicei, oamenii îi văd ca pe copii orfani, de care le este milă. Însă copiii instituționalizați întâmpină multe alte probleme, majoritatea apărute din cauza despărțirii de familie.

Tânărul care trăiește experiența instituționalizării suferă o serie de transformări progresive ale personalității, modificându-și simultan sentimentul propriei identități și modul de a-i percepe pe ceilalți. De obicei, cele mai multe probleme care apar la copiii din centrele de plasament sunt lipsa de adaptabilitate, de autocontrol, apatia, indiferența. De asemenea, adaptabilitatea lor socială este redusă, din cauza mediului închis în care trăiesc, și există o anumită rigiditate în relațiile sociale, absența sentimentului social. Se întâlnesc frecvent la astfel de copii și comportamente antisociale și delicvente. Adesea nu știu să practice o meserie.

Ei reușesc în mică măsură să se dezvolte într-un grad de normalitate acceptabil și să învingă condițiile nefavorabile. Pentru integrarea socială a acestor copii se impune ca întreaga societate civilă să fie mai receptivă, iar orfanilor să le fie acordată mai multă atenție

Etichetați de către societate ca fiind din "casa de copii", ei poartă acest stigmat întreaga viață.

Locul copilului este în familie și comunitate, iar plasarea lui într-o instituție, în urma unor circumstanțe, trebuie să devină o ultimă soluție, cu statut temporar, până la depășirea situației de dificultate, prin găsirea unei oportunități permanente, ce ar asigura protecția copilului, oferindu-i modele de urmat în viața de adult. Cu regret, în realitate instituțiile au devenit niște "depozite" pentru mii de copii, iar instituționalizarea - oricât de bine intenționată, influențează totuși negativ asupra dezvoltării intelectuale, fizice, emoționale și sociale a copilului. Cu cât vârsta copilului este mai mică și perioada de instituționalizare mai mare, cu atât efectele, consecințele instituționalizării sunt mai grave în plan psihologic și social.

Practica dovedește că alternativele la instituționalizare (adopția, încredințarea, asistenții maternali) sunt o soluție pentru copiii de până la 10 ani. Tinerii adolescenți continuă însă să reprezinte categoria cea mai vulnerabilă. Mulți dintre aceștia și-au petrecut cea mai mare parte a vieții în instituție. Adeseori legătura lor cu familia s-a pierdut. Lumea de dincolo de centrul de plasament îi sperie. La 18 ani ei trebuie să părăsească instituția, fără a avea un minimum de condiții și abilitățile necesare pentru un trai independent.

După ce părăsesc centrele de plasament ei ajung direct în stradă. Tinerii nu au un acoperiș deasupra capului, nu au un loc de muncă și, cel mai grav, nimeni nu se mai interesează de soarta lor.

Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului trebuie să constituie o prioritate pentru noi toți, pentru că integrarea în societate a acestor tineri reprezintă elemente esențiale pentru reducerea excluziunii sociale și pentru ajungere la creștere durabilă a oricărei societăți.

Chiar dacă Legea nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale le garantează acestora accesul la o locuință, la un loc de muncă sau educație, acești copii se confruntă cu foarte multe lipsuri. Nu sunt pregătiți pentru plecarea din centru și nici pentru momentul care urmează după aceea. Când părăsesc centrul, ei nu au acoperite nevoile de bază, ci trebuie susținuți în continuare.

Tinerii proveniți din astfel de centre își găsesc cu greu un serviciu. Pe fondul deprecierii continue a situației economice, creșterea șomajului afectează cu prioritate tinerii. Pentru tinerii din instituții, lipsa unei calificări sau slaba calificare fac extrem de dificilă găsirea unui loc de muncă.

Sentimentul de dependență pe care îl creează instituționalizarea de lungă durată, precum și o insuficientă cunoaștere a aptitudinilor, o autoevaluare greșită, de cele mai multe ori cu tendințe de subapreciere, sunt premisele favorabile care duc la o integrare socio-profesionala greoaie a tinerilor ce provin din centrele de plasament, sau uneori chiar la eșec social.

Situația descrisă obligă la asigurarea de condiții optime pentru dezinstituționalizare, pentru crearea și dezvoltarea unor aptitudini pentru o viață independentă și inserția socială a acestor tineri.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică România, apărată de familia socialiștilor europeni;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"România,apărată de familia socialiștilor europeni"

Un mesaj foarte important a fost transmis întregii clase politice de către cetățenii români în data de 7 iunie. Alegerile din 7 iunie au relevat dezamăgirea românilor față de modul în care s-a făcut politică în România, în ultimii ani.

Din păcate, atât la nivel european, cât și național, s-a înregistrat un record negativ privind prezența la vot, fapt ce constituie un semnal de alarmă. Este un lucru care ar trebui să ne îngrijoreze deopotrivă, indiferent de familia politică din care facem parte. Dezinteresul marii mase a cetățenilor pentru vot este o problemă care preocupă întreaga Europă.

Deși însemnătatea alegerilor parlamentare a fost umbrită de spectrul absenteismului, cred că fiecare român este interesat de viitorul nostru în Europa. Sunt convins că fiecare român vrea să fie tratat ca un european de rang egal și că nu mai vrea să fie privit cu neîncredere în orice altă țară europeană. Cu toate acestea, cei mai mulți români au ales să nu își spună cuvântul, pentru că nu mai au încredere în cei care conduc țara!

Este prima dată când reprezentanții României au un mandat plin, de 5 ani, răstimp în care se vor lua decizii importante în relația cu Uniunea Europeană. România va adera la spațiul Schengen și va adopta moneda euro, având obligația să finalizeze toate procesele de reformă la care s-a angajat. În plus, țara noastră va trebui să facă progrese substanțiale în cheltuirea fondurilor europene, participând, în același timp, la luarea unor decizii capitale privind viitorul Uniunii.

Pentru aleșii PSD, toate aceste provocări ridică o responsabilitate în plus. Din interiorul familiei socialiștilor europeni, o importantă forță politică a continentului, ei vor avea un cuvânt greu de spus în problemele de pe agenda Parlamentului European. Este un lucru asumat de partidul nostru, reprezentanții Partidului Social Democrat angajându-se să se implice activ în eforturile de protejare a familiei sociale, o instituție pusă în pericol de dinamica socială recentă.

Pe de o parte, europarlamentarii noștri trebuie să oprească acest șuvoi al mesajelor antiromânești, iar de pe altă parte, au misiunea de a găsi soluțiile cele mai eficiente împotriva crizei economice, prin participarea la luarea deciziilor anticriză de la Bruxelles și Strasbourg.

Aceeași atenție va fi acordată problemelor energetice și ecologice, ale protejării drepturilor românilor care trăiesc și muncesc în afara granițelor.

Pe de altă parte, suntem îngrijorați de noua configurație europeană, în urma scrutinului din 7 iunie. Populismul dreptei a legitimat ascensiunea radicalismului în Europa. Candidați extremiști au obținut voturi înjurând România și Bulgaria și cerând excluderea lor din Uniunea Europeană.

Deși celelalte partide par să fie mai mult interesate de cursa prezidențială, Partidul Social Democrat nu este preocupat de calculele politice, ci de ieșirea din criză și de protejarea categoriilor vulnerabile, de absorbția fondurilor europene și de investițiile pe care trebuie să le realizăm.

Pe români nu îi interesează câte mandate de europarlamentar a câștigat un partid sau altul. Oamenii vor să aibă locuri de muncă bine plătite, să fie egali cu ceilalți cetățeni europeni, să aibă șansa de a-și construi un viitor!

Acestea sunt și prioritățile noastre și ne vom bate pentru a le transforma în realitate cât mai curând. PSD vrea să reclădească speranța și încrederea românilor!

Bătălia pentru Europa nu s-a încheiat. La nivel european, au început negocierile preliminare pentru viitoarea componență a Comisiei Europene, iar România trebuie să primească un portofoliu mai consistent.

România va avea poziții importante în grupurile politice din Parlamentul European. Fie că sunt social-democrați, populari sau liberali, aleșii noștri trebuie să facă eforturi susținute pentru a obține o reacție mai fermă din partea Parlamentului și a Comisiei Europene. Nu este posibil ca niște cazuri flagrante de încălcări ale drepturilor omului, duse ca politică de stat, să fie tolerate de un continent întreg.

Pe lângă influența pe care PSD o va avea în familia socialiștilor europeni, interesele țării vor trebui promovate și de colegii democrați sau liberali. Dincolo de afilierile doctrinare, cred că toți cei 33 de reprezentanți ai României au o misiune prea importantă pentru a fi tratată prin prisma orgoliilor de partid. Iar de succesul lor va depinde un lucru capital - legitimarea întregii clase politice românești în fața propriului electorat.

În aceste condiții, mandatul europarlamentarilor social-democrați este clar definit. Echipa PSD merge în Parlamentul European pentru a reprezenta și a promova interesele României și ale românilor!

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Abandonul școlar;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Abandonul școlar"

În România, rata abandonului școlar este mare, din păcate, țara noastră se situează pe primele locuri ale clasamentului. Părăsirea prematură a sistemului educațional vine în contradicție cu principiile secolului XXI. Reforma în învățământ trebuie să stopeze sau măcar să diminueze rata abandonului școlar, care a ajuns la cote îngrijorătoare. Calitatea vieții, gradul de cultură al părinților, nivelul de trai și alte aspecte participă și ele la încurajarea elevului de a renunța la școală încă din ciclul primar.

Perioada postdecembristă a venit cu noi soluții pentru sporirea calității în învățământ, însă se pare că programele educaționale, pentru a fi eficiente, trebuie să depășească granițele unităților de învățământ și să pătrundă în universul de acasă al copilului, în cadrul familial și în mediul în care acesta se formează ca structură umană. Personalul didactic calificat s-a văzut ineficient, în condițiile în care întreaga lor activitate s-a axat pe elevul din bancă, și nu pe copilul pe care îl așteaptă acasă munca și alte responsabilități. În zonele defavorizate și în mediul rural întâlnești "copii-adulți", zâmbete triste ale unor ființe care s-au maturizat prea devreme.

Accesul la educație le este îngrădit acestor copii care muncesc pământul cot la cot cu cei mari sau se lovesc de mentalitatea părinților, care consideră școala o formă ineficientă și fără perspective pentru viitor. Indiferent de mediu, cauzele și motivațiile sunt aceleași: dezorganizarea familiei, sărăcia, tulburări de comportament, vagabondajul și alți asemenea factori.

Educația și instruirea sunt două concepte vitale pentru atingerea scopurilor stabilite. Ca să ne alăturam efortului Uniunii Europene, trebuie să facem și noi sacrificii și să investim în viitor. Un prim pas este înlăturarea lipsei de perspectivă privind angajarea după terminarea studiilor, în special în zonele unde acest concept a impulsionat copiii să trudească alături de părinți la muncile grele ale câmpului.

Dacă facem o incursiune în trecut, când accesul la educație era "rezervat" unei anumite categorii sociale, vedem că și în prezent, o parte a societății noastre se confruntă cu idei similare. Altădată, copiii își potoleau setea de cunoaștere citind cu ardoare fiecare cărticică care le trecea prin mână, însă copiii zilelor noastre nu sunt stimulați spre informare, în condițiile în care sistemul educațional este gratuit. Abandonul școlar este asemenea unei bombe cu efect întârziat pentru societatea românească, nivelul de cultură al poporului se reflectă în istoria națiunii.

Importanța educației nu trebuie tratată cu superficialitate, deoarece lipsa interesului pentru formarea celor mai mici poate produce adevărate crize economice. Mâna de lucru calificată va dispărea treptat și ne vom confrunta cu efecte grave și pe termen lung ale lipsei de formare profesională.

Atitudinea colectivă în raport cu educarea copiilor noștri trebuie să genereze soluții rapide și prompte, pentru a preîntâmpina un fapt care ulterior va fi greu de redresat.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Violența, soluția simplă;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Violența, soluția simplă"

Ultimele săptămâni au fost marcate de incidente care ar trebui să ne pună pe gânduri, sau, măcar să ne facă să ne oprim o clipă din nebunia zilnică, din goana după scopuri de neatins, și să gândim soluții. Până mai ieri, scene în care o altercație banală de stradă se rezolva cu focuri de armă erau specifice filmelor americane. Era unica asociere care se putea face, apanajul exclusiv al ghetourilor insalubre sau al lumii interlope.

Astăzi, însă, România noastră, altminteri neprihănită și neîntinată de astfel de orori, se dovedește a fi gazdă promițătoare pentru violențe. Violența pare a fi cheia unei comunicări nonverbale la care recurg oameni din cele mai variate categorii sociale. Astăzi, prea multe conturi ajung să fie reglate cu pumnul, sau, după caz, cu pistolul.

În școli, pumnul este soluția tuturor problemelor, de la absențe nemotivate și note de corigență, până la iubiri neîmpărtășite.

Este tardiv să căutăm vinovați, în afara celor direct implicați în evenimentele evocate mai sus. Este, de asemenea, imposibil să dăm filmul înapoi și să vedem exact momentul în care România a apucat-o pe un drum greșit. Totuși, ceea ce putem face este să regândim noțiunea de prevenție. De la instituțiile statului și până la celula societății, familia, totul trebuie regândit, reeducat și reformat.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Priorități ale momentului;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Priorități ale momentului"

Scena politică românească a fost cuprinsă parcă de vrie în ultimele luni, producând valuri și dând naștere la adevărate confuzii, deopotrivă în rândul oamenilor politici, cât și între spectatorii acestui show interminabil. Adevăratul perdant al acestor jocuri politicianiste este însuși electoratul.

Este cât se poate de adevărat că show-ul face audiența, oamenii sunt atrași de jocul mediatic abil condus de clasa politică, însă, în același timp, oamenii politici sunt datori a fi responsabili față de cei care i-au mandatat să-i reprezinte.

De la președinte și până la simpli membri ai unui partid, cu toții avem datoria de a ne ghida acțiunile și deciziile în funcție de oferta pe care am prezentat-o oamenilor în campania electorală și pentru care am fost creditați și aleși în funcții reprezentative.

După toate aceste zvârcoliri ale clasei politice, este momentul ca spiritele să se calmeze și să revenim la listele de priorități pe care le avem, ca oameni politici responsabili, ce ne dorim cu toții sa fim.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Să nu uităm pensionarii;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Să nu uitam pensionarii"

Aduc în discuție problema pensionarului român, care afectează câteva milioane de persoane cu pensii de mizerie, care au probleme dintre cele mai diverse. Sumele pe care le primesc, unii, după o viață de muncă, alții, potrivit timpului cotizat, ar putea părea hilare, dacă nu ar avea consecințe dramatice, mai ales în condițiile scumpirii progresive a traiului.

Categoria unde se încadrează numărul cel mai semnificativ al pensionarilor gălățeni, un total de 40.171, este cea cu pensii cuprinse între 301 și 500 de lei pe lună. Acestora li se adaugă cei cu pensiile minime garantate, de 300 de lei lunar, adică un număr de 10.931 de persoane. În total, 51.102 pensionari primesc sub 500 de lei lunar.

Toate deciziile de recalculare și recorelare a pensiilor, luate de guvernele de după 1989, indiferent de partidele care le-au alcătuit, nu au reușit să aducă echitatea dorită între pensionari.

Guvernele de până acum nu au reușit să clarifice această problemă într-o manieră clară, de-a lungul timpului luându-se numeroase măsuri, legislația fiind modificată până la punctul în care a bulversat pur și simplu funcționarii de la casele de pensii.

Principalele priorități legislative de care mă voi ocupa în Camera Deputaților sunt destinate îmbunătățirii traiului pensionarilor, care, din păcate, rămân cea mai defavorizată categorie a populației.

Situația în care se află pensionarii este o problemă care mă frământă și în care am hotărât să mă implic, pentru că nu pot să asist la marea nedreptate care se face acestor oameni, nu mai pot să aud expresii de genul: "Nu avem bani de mâncare, medicamente, haine, nu avem cum să achităm facturile, ne lipsesc multe pentru că pensia e mică, deși am muncit și cotizat o viață întreagă ".

În majoritatea intervențiilor pe care le-am avut pe această temă, am primit același răspuns: "Nu sunt bani, nu sunt resurse". Acestea sunt replicile favorite când vine vorba de pensionari.

Situația legată de grupele de muncă și mărirea valorii punctului de pensie la 45% din valoarea salariului mediu pe economie, conform variantei inițiale a Legii nr.19/2000, sunt probleme ridicate la fiecare întâlnire pe care o am cu organizațiile de pensionari.

Nemulțumirea din Galați, unde sunt siderurgiști, laminoriști, navaliști, e legată de grupele de muncă.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.226/2006 au apărut și nemulțumirile datorită faptului că aceasta prevede că se vor indexa pensiile celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă, începând cu 1 aprilie 2004.

Astfel, cei pensionați anterior acestei date nu vor primi nimic, constatându-se astfel caracterul oarecum discriminatoriu al legii.

Sper ca în perioada imediat următoare să fie identificate soluții și programe menite să vină în sprijinul pensionarilor cu venituri reduse.

Trebuie găsită neapărat o formulă care să permită scoaterea pensionarilor din mizeria socială în care se află, prin politici de protecție socială menite să ducă la majorarea pensiilor, ori prin subvenționarea de către stat a cheltuielilor bătrânilor cu pensii mici, pentru facturile la energia electrică, la gaze și la întreținere.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Supraviețuirea pe timp de criză;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Supraviețuirea pe timp de criză"

Consecințele nefaste ale crizei mondiale sunt acum cunoscute în întreaga lume. La fel de cunoscute sunt și cauzele. Incerte rămân însă soluțiile ei și scenariile de reconfigurare a sistemelor financiare afectate. Din nefericire, duritatea acestei crize reînvie viziuni și proiecte nefaste privitoare la organizarea economică.

Oamenii sunt preocupați de problemele cu care se confruntă, de salarii, de slujbă, de pensiile mici, iar neliniștea socială este în creștere.

În pofida situației economice dificile și a temerilor multor români, am reușit să obținem condiții optime pentru România în relația cu FMI. Partidul Social Democrat a reușit să evite un transfer al costurilor crizei pe umerii populației cu venituri modeste. Categoriile vulnerabile nu vor avea de suferit în urma acestui acord cu Fondul!

În clipa de față, avem multe lucruri importante de rezolvat. Previziunile sunt destul de îngrijorătoare. Peste 800.000 de români își vor pierde locurile de muncă, în cursul acestui an.

Evident că starea de până acum nu poate continua. Este adevărat că s-au comis erori enorme și că lucrurile au fost scăpate de sub control. În mod firesc, măsurile care se iau în prezent, atât de fiecare stat în parte, cât și la nivel mondial, vor corecta aceste derapaje. Astfel, va fi reevaluat fenomenul paradisurilor fiscale netransparente, precum și modelul secretului bancar.

Se va preveni apariția conflictelor de interese în activitatea agențiilor de rating și se vor revizui standardele contabile internaționale. Nu în ultimul rând, pe lângă injectarea sutelor de mii de miliarde de dolari în economia mondială, vor fi înființate colegii internaționale de supraveghere a sistemului bancar.

Prioritatea absolută este crearea de noi locuri de muncă, inclusiv pentru absorbirea forței de muncă reprezentate de românii care se vor întoarce din străinătate. Există resursele necesare, iar acordul cu FMI reprezintă un început de recâștigare a încrederii în economia românească.

Vom monitoriza modul în care sunt gestionate fondurile, vom urmări dacă investițiile publice au nivelul și coerența necesare. Putem crea locuri de muncă prin lansarea unor proiecte de investiții strategice, care vizează infrastructura și dezvoltarea rurală.

Totodată, trebuie să existe transparență în deciziile Guvernului și foarte multă deschidere față de partenerii sociali, pentru identificarea soluțiilor corecte la masa negocierilor. Regăsirea solidarității naționale este o condiție absolut necesară pentru a combate criza, pentru a reduce efectele acesteia.

Toate acestea sunt măsuri raționale prin care sistemul va fi repus pe picioare. Și totuși, pericolele nu lipsesc. Ceea ce au stabilit țările bogate ale lumii înseamnă impunerea a numeroase reguli, o normare dură a activităților financiare. Statul nu are ce căuta în economie, decât ca paznic al sistemului, și nu ca jucător major al său.

Chiar dacă dificultățile crizei sunt serioase, trebuie să apărăm cu orice preț inițiativa antreprenorială. Prin natura sa, omul va încerca oricând să acumuleze și să obțină prosperitate prin efort personal. De aceea, rolul statului trebuie să fie doar acela de a veghea ca inițiativa privată și contractul să fie activități care să aducă beneficii tuturor participanților la ele, fără să pericliteze siguranța sistemului. Iar dacă vom reuși acest lucru, atunci economia și societatea înseși vor avea un viitor solid.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Dramele de pe șoselele României;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Dramele de pe șoselele României"

Creșterea dramatică a accidentelor rutiere din ultima perioadă trebuie să ne dea de gândit. România este țara din Europa cu cea mai mare rată a deceselor în accidentele de circulație. În prima jumătate a anului 2009, numărul accidentelor grave a crescut cu 20%, deși agenții de circulație au ridicat cu 20% mai multe permise auto. E un paradox, pentru că sancțiunile și accidentele ar trebui să fie invers proporționale, cum se întâmplă peste tot în lume. În România, datele oficiale arată că Poliția sancționează în neștire, iar șoferii mor pe capete.

Dramele de pe șosele sunt, de cele mai multe ori, rezultatul comportamentului iresponsabil, primitiv și inconștient al celor care circulă pe drumurile publice. Într-o clipă poți pierde cel mai de preț lucru pe care Dumnezeu ți l-a dăruit - viața. Câți dintre participanții la trafic iau în serios cunoscutul slogan tipărit pe mii de indicatoare "Stop accidentelor rutiere. Alege viața!"?

Pentru a diminua moartea de pe șosele nu este suficientă o legislație drastică. Nu la legi suntem restanțieri. Viteza excesivă a devenit un hobby al posesorilor de mașini. Ei calcă accelerația până se opresc în pomi, stâlpi, se înfig în mașinile care rulează pe contrasens ori mai iau câte un pieton, biciclist sau motociclist pe capotă. Nu doar viteza este cauza principală a dezastrelor. Conducerea în stare de ebrietate, agresivitatea participanților la trafic, depășirile interzise și periculoase, neacordarea priorității, trecerea pe culoarea roșie a semaforului, amplasarea pe autoturisme a unor proiectoare de mare putere și "orbirea" altora cu luminile de drum etc., produc mult mai multe tragedii. Datorită lor, pericolele te pândesc la tot pasul: fie ca pieton prevăzător, fie ca șofer responsabil. Ei uită că viața unui om este în pericol dacă ei sunt grăbiți să ajungă într-un loc anume, ei uită că neacordarea priorității în trafic le poate distruge viața, ei uită că trebuie să răspundă în fața legii pentru faptele lor, ei uită că în mâinile lor stă propria viață și, mai mult, viața prietenilor sau rudelor care îi însoțesc. Însă, de cele mai multe ori, regretele vin după faptă. Abia atunci conștientizează că, oricât de grăbiți ar fi, viața are, într-adevăr, prioritate.

    Marian Ghiveciu - Problemele critice ale agriculturii au astăzi stringentă necesitate de soluții reale, venite din sfera tuturor forțelor politice;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Problemele critice ale agriculturii au astăzi stringentă necesitate de soluții reale, venite din sfera tuturor forțelor politice"

Când România a fost admisă în Uniunea Europeană, la discuții s-a solicitat printre altele și rezolvarea a două probleme majore, anume aceea a handicapaților - e vorba despre cei instituționalizați, și nu despre cei care umblă liberi pe străzi sau sunt așezați pe posturi în unele instituții ale statului - și cea alimentară.

Institutele ce cercetare ale țării, specialiștii din universități, sindicatele și patronatele, toți oamenii sănătoși la minte din această țară afirmăm același lucru. Dezvoltarea agriculturii ar putea constitui motorul relansării generale a economiei românești.

S-au adus mii de argumente în acest sens, începând cu valorificarea corectă și completă a factorilor naturali - care nu costă bani - și terminând cu dezvoltarea economiilor din amonte, aval și paralele, inclusiv comerțul exterior, care ar absorbi în întregime forța de muncă disponibilizată în 2009.

Am trecut de jumătatea lui 2009 și simțim o scădere accentuată a tuturor indicatorilor economici, a nivelului de trai, cu creșterea fără seamăn a sărăciei, îmbolnăvirilor și mortalității în același timp.

Va fi cineva pedepsit pentru sabotarea agriculturii românești atâta vreme? Firește că nu, și dacă gândim puțin, aflăm că rezolvarea problemei proprietății, sau mai corect a "relațiilor de proprietate", chiar dacă s-ar fi întâmplat 100% tot nu am fi ajuns la performanță.

Nu privatizarea fondului funciar a fost și este contraproductivă, ci mărunțirea lui, lipsirea lui de resurse tehnologice convenționale, care să-i pună în valoare capacitatea de producție, și lipsirea lui de managementul atât de necesar performanței. Aceste fenomene economice sunt foarte vizibile oricărui specialist din vest, est sau din România.

Proprietatea funciară, așa cum se prezintă ea astăzi, nelucrată și neîntreținută, plină de buruieni, boli și insecte, arată ca un decor sumbru. Orice sistem politic care-și propune garantarea proprietății, lucru altminteri foarte bun, devine anacronic dacă proprietatea este contraproductivă, adică este un balast pe capul proprietarului.

Forța politică ce își propune garantarea proprietății trebuie să aibă în egală măsură grija pentru crearea cadrului de manifestare productivă a proprietății.

Dezvoltarea agriculturii și a activităților rurale se poate face mult mai repede decât alte domenii economice. Este nevoie numai de o decizie politică sănătoasă, de un cadru legislativ stimulativ, de dragoste pentru pământ și oamenii lui. Până atunci, vor exista doar imposibilități de negocieri între partide și explicații confuze.

Exemplele pozitive există peste tot de jur împrejurul frontierelor.

    Ion Dumitru - declarație politică intitulată Trebuie să respectăm legile naturii;

Domnul Ion Dumitru:

"Trebuie să respectăm legile naturii"

Legile sunt reguli de comportament ale societății umane, fără de care aceasta n-ar funcționa. Există legi și reguli în natură, fără de care natura însăși nu ar funcționa, lucru deja demonstrat științific de multă vreme, dar neluat în seamă de cei care ar trebui să aibă în grijă viața pe pământ. E vorba de politicienii lumii, mereu în căutarea unui adevăr simplu, printre mulțimi de vorbe fără valoare. Adevărul simplu este acela că regula trebuie respectată necondiționat. Regula asigură stabilitatea vieții, fie că este de sorginte naturală sau socială.

Legile naturii au fost create de natură, și numai descoperite de oameni. Firește că omul - creație a naturii prin evoluție, sau a lui Dumnezeu, prin convențiile, regulile religioase - n-a respectat legile naturii și, drept consecință, acestea s-au răzbunat. Nimeni în America nu s-ar fi așteptat ca un uragan cu nume de domnișoară rusoaică să îngenuncheze o țară, un continent ca America. Deci, pentru că legile naturii n-au fost respectate. Care lege n-a fost respectată? Aceea a păstrării echilibrelor naturale în limite cât mai apropiate de parametrii primari ai biosferei. Prea multe emisii de hidrocarburi clorurate, de oxizi de azot, de alte gaze toxice, au făcut ca acolo sus, în stratosferă, să se nască o pătură groasă de gaze, care a schimbat comportamentul și legile atmosferei. Imediat natura a început să se răzbune. Tsunami au constituit numai niște vârfuri ale catastrofelor naturale generate de nerespectarea legilor naturii. Au fost mult altele și vor mai fi însă numeroase și mai devastatoare. Legile naturii nu au fost respectate, regulile au fost încălcate, iar o lege nescrisă a naturii spune că "Cine încalcă regula, va plăti pentru aceasta" și americanii au plătit, și țările din Asia de Sud și China, dar și România. De la legile naturii s-a trecut apoi la legislația religioasă, la cutume, care sunt atât de numeroase, încât nu am timp să le prezint în această declarație politică.

Legile și regulile sociale au fost inspirate din cele ale naturii și multă vreme societatea umană și-a luat modelele din natură. Atâta vreme cât lucrurile s-au întâmplat așa, a fost bine, când omenirea a părăsit modelele naturale, a intrat în derivă.

Se pare că în România părăsim modelele naturale.

    Neculai Rățoi - declarație politică având ca temă Educația aparține poporului;

Domnul Neculai Rățoi:

" Educația aparține poporului"

De 20 de ani, reluăm mereu problema educației din România. Cu fiecare nouă guvernare, învățământul suferă modificări. Cu fiecare nouă guvernare, orice demers care a fost demarat este înlocuit de unul nou. Cu fiecare nouă guvernare, părinții, elevii și cadrele didactice sunt, cu toții, afectați. Nu neg că învățământul este una dintre prioritățile noastre, atât a politicienilor, cât și a părinților și elevilor. Problema nu este, doamnelor și domnilor, faptul că acordăm acestui domeniu o atenție sporită, ci lipsa rezultatelor. Iar acest fapt generează efecte nedorite. Calitatea învățământului scade, numărul celor care se înscriu în școlile românești scade, iar numărul celor care renunță la a mai merge la școală crește.

În acest an, Ministrului Educației i-a revenit sarcina de a realiza un program de reformă cuprinzător, care să asigure generațiilor viitoare stabilitate și un învățământ de calitate. Doamna ministru a colaborat cu societatea civilă și cu toți factorii interesați la întocmirea acestui plan de reformă.

Dragi colegi, vreau să atrag atenția că orice modificare substanțială a unui domeniu care afectează milioane de elevi și părinți trebuie să fie supusă unei largi dezbateri publice. În caz contrar, rezultatele pe care această modificare le va obține vor putea fi atacate de către oricine, oricând, ducând la un climat care va împiedica buna funcționare a sistemului și ne vom întoarce, astfel, de unde am plecat, fără a obține vreun rezultat concret.

Așa cum spunea un mare om, "Educația nu este răspunsul la întrebare: educația este calea spre răspunsul la toate întrebările." Educația este ceea ce noi, cei care trăim astăzi, datorăm celor care se nasc și trăiesc în România.

De aceea, doamnelor și domnilor, avem datoria de a pregăti o reformă reală, bazată pe cele mai bune principii. Iar guvernanții trebuie să înțeleagă că nu dețin cunoașterea absolută. Cetățenii trebuie să ia parte la această reformă și să se implice activ. Nu le putem refuza acest drept, așa cum unii conducători au făcut-o de-a lungul timpului. Rezultatul pe care l-au obținut a fost îndepărtarea oamenilor și dezinteresul crescut al acestora pentru orice formă de implicare în viața politică. Neîncrederea în instituțiile statului și în cei pe care i-au ales, i-a făcut pe cetățeni să creadă că nu au niciun cuvânt de spus. Acesta nu este drumul pe care trebuie să mergem. Trebuie să oferim populației șansa de a participa la luarea deciziilor care îi afectează viața, iar acest lucru se poate face doar prin consultare. Iar Parlamentul are obligația de a dezbate aceste proiecte. Comisia de specialitate, plenul, pot contribui, cu siguranță, la corectarea unor neajunsuri și, totodată, la creșterea valorii documentului respectiv. Altfel, vom avea modificări în fiecare săptămână, în fiecare lună, în flecare an.

    Mihai Cristian Apostolache - considerații pe marginea nevoii de integrare în strategia de dezvoltare turistică a țării a Văii Teleajenului;

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Permiteți-mi, pentru început, să urez tuturor persoanelor care își serbează astăzi numele multă sănătate și un călduros La Mulți Ani!

Prin declarația politică de astăzi încerc să readuc în atenția Ministrului Turismului nevoia de integrare în strategia de dezvoltare turistică a țării a Văii Tealeajenului.

Valea Teleajenului dispune de un potențial turistic nevalorificat. Cu monumentele sale istorice, cu obiceiurile sale, cu legendele sale, cu aerul său ozonat, cu cadrul natural extrem de prietenos, cu încărcătura sa istorică și spirituală, Valea Teleajenului poate să devină o zonă turistică axată pe turismul cultural și agroturism.

Doamna ministru, știu că nu există în această zonă o terasă la fel de celebră ca aceea unde v-ați întâlnit cu Președintele României. Știu, de asemenea, că în această zonă domină culoarea verde, fiind foarte multă verdeață, și nu culoarea roz, pe care o îndrăgiți foarte mult. Știu, totodată, că sunt parlamentar, iar dumneavoastră detestați instituția Parlamentului. Cu toate acestea, consider că aveți obligația, ca ministru al turismului, să puneți în valoare resursele naturale și spirituale ale diverselor zone din această țară, în vederea dezvoltării turismului românesc. Și puteți începe cu "cetatea culturii românești", așa cum numea un autor orașul Vălenii de Munte, să continuați cu Drajna, Cerașu, Măneciu și toate localitățile care compun Valea Teleajenului.

    Constantin Chirilă - declarație politică intitulată O agricultură bolnavă?;

Domnul Constantin Chirilă:

"O agricultură bolnavă?"

Deși România are o suprafață agricolă de peste 14 milioane ha și ar putea hrăni o populație de 80 milioane de suflete, românii mănâncă și mai puțin, și mai scump, în comparație cu ceilalți europeni. Coșul lor zilnic ocupă 37,3% din câștig, față de alte țări europene, cum ar fi Cehia - 16,6%, Slovacia - 18%, Ungaria - 21%, Estonia - 21%, Polonia - 22%, Letonia - 23% și Lituania - 25%. În România, coșul de consum este dublu față de Uniunea Europeană 27, de 16%.

În ceea ce privește necesarul de calorii, cele 2500 de calorii ale românilor sunt sub media est-europenilor din primul val de aderare la Uniunea Europeană (circa 3150 calorii) și mult sub nivelul mediu al celorlalte state din Uniunea Europeană (3550 calorii).

Necesarul mediu de calorii recomandat de nutriționiști, pentru a avea o populație sănătoasă, ar trebui să fie de 2700 calorii zilnic pe persoană.

Dacă salariile în România ar fi de 600 de euro, ca în Cehia, și nu de 300 de euro, ca la noi, mărfurile alimentare ar reprezenta 17% din coș, nu 37%. Prețul alimentelor din coșul de consum este circa 100 euro în ambele țări, iar diferența vine din venituri, determinate de productivitate.

Incredibil dar adevărat, în România crește consumul de pâine, și nu de carne și pește. Este logic să crească consumul de pâine, întrucât prețul ei este cel mai redus din Uniunea Europeană. România consumă anual 111 kg de pâine de persoană, circa 300 g zilnic, ceea ce înseamnă o franzelă. În mediul rural, consumul redus de pâine este compensat de consumul de mămăligă.

Acest lucru face ca aproape jumătate din numărul de calorii să fie asigurat de produsele obținute din cereale, în timp ce în Uniunea Europeană - 15 acestea asigură doar un sfert din necesarul caloric. În țările din primul val de aderare la Uniunea Europeană, procentajul din numărul de calorii asigurat de cereale reprezintă o treime din totalul aportului caloric.

În România, lipsa cărnii din coșul alimentar este compensată de pâine. În timp ce spaniolii, danezii sau francezii mănâncă peste 100 de kg carne anual, românii abia ajung la 50 de kg. Lituanienii consumă 71 kg, ungurii 69 kg, polonezii 66 kg, slovacii 59 kg, dar sub media europeană, de 88 kg pe an. Media de carne recomandată de nutriționiști este de 78,1 kg carne, limită peste care trec doar cehii (81 kg).

Din anuarele statistice rezultă că străbunii noștri consumau în 1933 o friptură de 250 g/zi. În 2009, un român consumă o friptură de 140 g. Deci românii sunt într-un continuu post.

Populația din Uniunea Europeană - 15 obișnuiesc să mănânce și pește. Românii consumă o treime din consumul mediu european de pește, și anume 0,6 kg. De aceea conducem plutonul populației din Uniunea Europeană 27 afectată de boli cardiovasculare.

Din cele relatate, deducem că în mare parte, populația României mănâncă din ce în ce mai prost, aceasta rezultând din degenerarea sectoarelor din agricultură, într-o manieră extrem de alarmantă.

Închei cu o glumă auzită de la țăranii din județul Constanța: "Când agricultura nu merge, trebuie schimbați agricultorii! Conducătorii, ei, trebuie cu orice chip să rămână! S-au văzut doar destui generali fără armată!"

    Tudor Ciuhodaru - Poveste cu scântei;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Poveste cu scântei"

A fost odată ca niciodată...

A fost un loc în care accidentele deveniseră o realitate cotidiană. A fost un timp în care nu puteai să deschizi televizorul fără a vedea victimele traumatizate în accidente rutiere și de muncă. A fost un loc în care vesele exerciții efectuate în situații de urgență aduceau mari satisfacții de imagine în fața camerelor de luat vederi.

Aș vrea ca aceste lucruri să fi fost odată... Acum vă povestesc despre un loc real.

O țară în care presa câștigă audiență din prezentări sinistre despre pacienții plimbați cu sârg între spitale. Vremea exercițiilor s-a terminat. V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă după? Când ultima sirenă părăsește locul tragediei. Ne-am pus problema unde ajung acești pacienți? Câți oare ați auzit de acea Scânteie până acum vreo două săptămâni? Sau de Apostu, Chelariu, Meșteru și alții? Și poate ați auzit. Dar ce folos. Atât timp cât principala cauză de mortalitate în rândul populației tinere, active, care plătește impozite rămâne trauma. Nu s-a făcut nimic pentru asta. Proiecte faraonice vizau chiar construirea de la zero a opt spitale regionale de urgență în 48 de luni; în timp ce clădirea noului spital de urgențe din Iași zace neterminată de peste 16 ani. Din lipsă de fonduri. Sau dezinteres.

Rămânem tot în top la numărul de accidente, răniți și morți pe kilometru de șosea. Scânteia este semnalul că vor mai fi pacienți plimbați între spitale. Soluțiile locale sunt schițe desuete pe hârtie. Și poate plictisesc, dar fără un nou Centru de traumă în Iași aceste lucruri n-au o rezolvare. E bine-cunoscut că spitalele Moldovei trimit tot ce e grav din traumă la Iași. Iar Iașiul îi primește și-i tratează într-un conac vechi de peste 120 ani. Aici sunt adunate ortopedia, chirurgia de urgență, chirurgia reconstructivă, arsurile și toxicologia din tot nord-estul cel îndepărtat al feeriei numite România.

Câți trebuie sau cine trebuie să mai moară pentru ca noi să găsim voința necesară de a finaliza Spitalul de Urgențe din Copou.

A cincia poruncă este: "Să nu ucizi". Și se ucide zilnic, din nepăsare sau poate alte interese.

Scânteia poate oricând să se repete. Eu vă rog azi să acordați o șansă în plus vieții ieșenilor.

Votând cu sufletul pentru Spitalul de Urgențe.

    Costică Macaleți - declarație politică intitulată Criza economică afectează Regiunea Nord-Est;

Domnul Costică Macaleți:

"Criza economică afectează Regiunea Nord-Est"

Declarația mea politică de azi se referă la criza economică prin care trece economia mondială, criză de ale cărei efecte n-am fost feriți nici noi.

Rezultatele cercetărilor efectuate de către Comisia Națională de Prognoză anunță că peste o treime din județele țării ar putea înregistra scăderi de peste 10% ale produsului intern brut. Județul Botoșani, pe care-l reprezint în Parlament, ocupă poziția a cincia în topul județelor cu cele mai mari scăderi ale p.i.b., reducerea fiind de 13,2% în acest an. După ce anul trecut am înregistrat, la nivelul județului, o creștere economică de numai 5,1% din p.i.b., în vreme ce media națională a fost de 7,1%, ne găsim, din nefericire, în continuare în situația de a ne situa în cea mai săracă regiune din întreaga Uniune Europeană. De asemenea, estimările experților ne comunică dureroasa realitate de a asista la o mai mare presiune datorată crizei tocmai în regiunile cele mai sărace, așa cum este a noastră, fapt ce adâncește și mai mult decalajul față de celelalte regiuni europene. Numai în Botoșani, spre exemplu, circa o mie de firme și-au lichidat afacerile din cauza crizei, iar nivelul șomajului a crescut în Botoșani până la nouă mii de persoane, apropiindu-se de pragul psihologic de zece mii. Ca să fim mai riguroși, numărul salariaților a ajuns la 56.192 potrivit datelor statistice, fiind la nivelul lunii ianuarie 2007, când în evidențe figurau 56.719 angajați.

Persoanele aflate în câmpul muncii au avut în luna iunie un câștig salarial mediu net de 1.034 de lei, cu 488 lei mai mic față de media țării.

Aceste date fac ca inclusiv investitorii străini să fie sceptici în privința deschiderii unei noi afaceri în județ. În prima jumătate a anului au fost înființate 15 societăți comerciale cu capital străin, cu cinci mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Specialiștii spun că măsurile fiscale din România fac ca investitorii străini să privească cu scepticism deschiderea unei afaceri. Comerțul deține în continuare ponderea activităților deschise de străini în județ, însă domeniul producției pare în continuare ocolit, ceea ce face ca economia județului să nu se înscrie în standardele normale.

Aceste date ale unei realități care nu poate fi pe placul botoșănenilor nu pot decât să ne îngrijoreze și să ne cheme la acțiune imediată. Planul anticriză conține unele măsuri bune, dar se pare că nu este suficient. Este nevoie de o reevaluare și mai ales de și mai multă fermitate în aplicarea măsurilor de refacere a economiei noastre, nefiind însă neglijată dimensiunea socială a guvernării. În această toamnă sunt alegeri prezidențiale. În această toamnă românii pot alege un nou președinte, o persoană puternică, competentă și echilibrată, care să ofere românilor garanția aplicării unor soluții responsabile de ieșire din criză! În această toamnă avem puterea de a reda țării noastre demnitatea și prosperitatea pe care le merită din plin!

    Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică intitulată Biserica, Școala și Parlamentul;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Biserica, Școala și Parlamentul"

1 Septembrie 2009 - început de an bisericesc, început de an școlar, început de sesiune parlamentară. Această triplă coincidență este încărcată de semnificații și îmi îngăduie un nou moment de reflecție, materializat într-un altfel de discurs la această înaltă tribună a țării. Îmi îngădui chiar și un motto: "Dacă am privi cerul am sfârși prin a ne face cu aripi" (Gustave Flaubert).

E, iată, toamnă și Biserica, Școala și Parlamentul au pornit împreună la treabă. Nu întâmplător. Fără ele și eroii lor o comunitate, toate comunitățile din lume ar putea cu greu exista, ființa, respira. Școala și Biserica sunt de mult împreună, Parlamentul li se alătură, sau ar trebui să o facă, prin valorile comune.

Sat fără preot sau învățător nu s-a inventat încă pe lumea asta. O Românie modernă fără Parlament e greu de imaginat.

Biserica îmbie la credință, iubire și speranță. Școala face la fel, îndemnând către zările Luminii, ale deșteptării Creativității și Talentului din om. Școala e Lumină. "Mai multă lumină!", rostea Goethe. Și Parlamentul operează cu Lumina împotriva tenebrelor din noi, împotriva ignoranței nocive, împotriva maleficului omniprezent, altminteri.

Școala, Biserica și Parlamentul merg la... Școală împreună! Oficial, aceste instituții sine qua non încep să lucreze odată, la 1 septembrie, deși ele funcționează tot timpul cu motoarele în turație maximă. La 1 septembrie, ele pornesc să izvorască, să semene și să dăruiască, să prindă de salba Duhului cel Sfânt mlădițele cele mai frumoase din lume: Bunătatea și Binele, Lumina și Înțelepciunea, Iertarea și Iubirea, Umilitatea și Nădejdea și altele asemenea lor, adevărate discipline bune de "predat", de "propovăduit", de "legiferat".

Și Toamna - Măria Sa Doamna - se convertește, atât de fericit, într-o proaspătă Primăvară, căci e prilej de elanuri și porniri care de care mai frumoase și mai luminoase, în Școală, Biserică și Parlament, la 1 Septembrie. Anul Bisericesc și anul școlar și sesiunea de toamnă își dau fericit mâna prin destin. SAR VA MANGALAM sau "Fie ca toate ființele să dobândească fericirea", spunea Dalai Lama. Prin măiastra noastră lucrare, spunem noi.

La treabă, stimați colegi parlamentari, și mult succes în bunătatea gândurilor și a faptelor dumneavoastră!

    Gheorghe-Mirel Taloș - semnalarea demiterii abuzive a șefului DSVSA Sălaj.

Domnul Gheorghe-Mirel Taloș:

Printre nenumărate alte abuzuri ale noului guvern, generate de dorința acerbă de a acapara toate funcțiile publice centrale și locale pentru a-și numi clientela politică, se numără și demiterea abuzivă a șefului Agenției Naționale Sanitar-Veterinare din județul Sălaj. Gravitatea extraordinară nu provine atât din faptul că persoane care dețin statutul de funcționar publici și au pregătire de specialitate sunt înlocuite pe criterii politice, pentru care s-au realizat improvizații legislative vădit neconstituționale, ci faptul că drumul către atingerea acestui scop trece prin abuzul, de o gravitate maximă, de a nu respecta decizii judecătorești.

În fapt, printr-o sentință civilă pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, a fost suspendat ordinul ANSVSA prin care domnul Mircea Martin a fost eliberat din funcția de director al DSVSA Sălaj. Această sentință a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța care a stabilit ca irevocabilă decizia Curții de Apel Cluj. În ciuda acestui fapt, conducerea ANSVSA tergiversează punerea în aplicare a acestor hotărâri judecătorești, ANSVSA anulând ordinul de eliberare din funcție a fostului director DSVSA Sălaj, domnul Mircea Martin, ordin care era oricum anulat de instanță, fără a-1 repune pe acesta în funcția pe care o ocupa legal. Așadar, chiar dacă însăși ANSVSA a anulat eliberarea din funcție a domnului Mircea Martin, repunerea sa în funcție este refuzată.

Primul-ministru Emil Boc a vorbit în nenumărate rânduri despre faptul că Guvernul PSD-PD-L trebuie să asigure respectarea legalității în România. În fapt, însă, Guvernul condus de un profesor de drept constituțional este cel care a încălcat cel mai des legile și care a călcat cel mai adesea autoritatea legislativă a Parlamentului. Guvernul Boc a emis cel mai mare număr de ordonanțe de urgență după 1989, cele mai multe ordonanțe de urgență neconstituționale, și-a asumat cel mai des răspunderea în Parlament, evitând astfel dezbaterea parlamentară, și, în general, pune puțin preț pe lege și reguli, așa cum este și cazul demiterii ilegale a conducerii DSVSA Sălaj.

  Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Actelor adoptate la Congresul Uniunii Poștale Universale de la Geneva (rămas pentru votul final).  

- după pauză -

În continuare ședința este condusă de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările Camerei de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 334 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 191, sunt absenți 143, din care 38 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dezbatem acum punctul 16, Proiectul de Lege privind ratificarea Actelor adoptate la Congresul Uniunii Poștale Universale de la Geneva din perioada 23 iulie-12 august 2008.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul?

 
   

Domnul Costel Topcian (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor):

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Uniunea Poștală, UPU, este o organizație internațională, înființată în anul 1874, România fiind unul dintre membrii fondatori și parte semnatară a tuturor actelor Uniunii.

Uniunea Poștală își desfășoară activitatea sub conducerea organului său suprem, Congresul, care se reunește o dată la patru ani. La Congresul de la Geneva, din 2008, Congresul a aprobat următoarele modificări. Aceste modificări se referă la înlocuirea sintagmei "administrație poștală" cu una din sintagmele "stat membru", "operator poștal desemnat" sau "autoritate de reglementare", în funcție de context.

În cazul Constituției, actul fundamental al Uniunii, termenul "administrație poștală" se înlocuiește, în general, cu expresia "stat membru", datorită faptului că majoritatea obligațiilor statuate prin Constituție au, prin natura intrinsecă, caracter guvernamental.

Cu această ocazie, a fost introdusă în Constituție definiția termenului "operator poștal desemnat".

Alte amendamente importante vizează posibilitatea acordată operatorilor desemnați de a constitui uniuni restrânse, recunoașterea și garantarea operatorilor desemnați și a dreptului de a prezenta propuneri referitoare la regulamente.

Propunem avizarea acestui proiect de lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii.

 
   

Domnul Mircea Marin:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea actelor celui de-al XXIV-lea Congres al Uniunii Poștale Universale, adoptate la Geneva la 12 august 2008.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 24 iunie 2009 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de inițiator.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art.71 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbateri generale? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur, la 28 aprilie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 25 iunie 1996 (rămas pentru votul final).  

Punctul 17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur, la 28 aprilie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 25 iunie 1996.

Doamna Grațiela Iordache, vă rog, din partea inițiatorilor.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei, pentru amendarea acordului între cele două guverne privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Încheierea prezentului protocol este necesară întrucât asigură pe de o parte respectarea angajamentului politic al Guvernului, iar pe de altă parte, aplicarea art. 307 al Tratatului instituit de Comunitatea Europeană, care prevede obligația statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităților între tratatele la care acestea sunt părți și dreptul comunitar.

Introducerea noilor amendamente asigură armonizarea cu dreptul comunitar a prevederilor relevante ale acordului, în sensul că oferă României posibilitate de a stabili excepții sau impune restricții, astfel încât să nu se aducă atingere intereselor comunitare, reflectate în măsurile prezente sau viitoare adoptate de Uniunea Europeană.

Prezentul act normativ nu are impact bugetar și, față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea Legii de ratificare a protocolului.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru politică economică, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Doamnă președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare s-a întrunit la 23 iunie pentru a dezbate proiectul de lege care ratifică Acordul cu Malaezia.

Noi am analizat cu atenție acest proiect, am votat în unanimitatea celor prezenți 23 din 24 pentru supunerea spre aprobare și am reținut ca motivație principală nevoia de a ne alia cu reglementările Uniunii Europene.

Așa cum arăta doamna secretar de stat Iordache, acest protocol modificat nu are implicații financiare asupra României.

Vă mulțumesc foarte mult și vă supun aprobării acest proiect de lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu, domnule Vainer.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Urmează, de asemenea, votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007 (rămas pentru votul final).  

Punctul 18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007.

Dacă din partea inițiatorului există intervenții?

   

Doamna Ioana Liana Pop (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Necesitarea încheierii prezentului document de cooperare a rezultat ca urmare a implicării active a statului român, fiind parte semnatară a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, semnat la Köln, la 10 iunie 1999, document internațional, care are drept scop consolidarea cooperării țărilor din Europa de Sud-Est, în eforturile lor de a promova pacea, democrația, respectarea drepturilor omului și prosperitate economică, pentru a atinge stabilitatea în întreaga regiune, activitate continuată în prezent de Consiliul de Cooperare Regională.

Scopul major al inițiativei constă în promovarea cooperării regionale și oferirea unui cadru de dezvoltare a programelor și/sau a proiectelor care să conducă la consolidarea capacității de a preveni și a răspunde la dezastrele naturale, tehnologice sau de altă natură.

Ca urmare a evoluțiilor la nivel regional, precum și pentru crearea cadrului legal necesar regionalizării inițiativei, a fost elaborat acest memorandum de înțelegere, care modifică și completează vechiul cadru legislativ, respectiv declarația de la București, din 5 iunie 2002, fiind reglementată transferarea conducerii și managementul inițiativei în cadrul regiunii, precum și asigurarea sprijinului financiar pentru activitățile Secretariatului Regional.

Documentul este structurat în cinci articole, referitoare la scopul și obiectivele inițiativei, structura de guvernare și coordonare, administrarea inițiativei, bugetul și finanțarea inițiativei de pregătire și prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei, dispoziții finale, precum și un număr de trei anexe.

Prin urmare, vă rugăm să adoptați Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Domnul Georgian Pop, vă rog.

 
   

Domnul Georgian Pop:

Mulțumesc, doamna președinte.

Este vorba despre raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma inițiată de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Amendamente nu sunt. Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Urmează votul final.

 
Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea creșei (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Punctul 19, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea creșei.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 80 din 11.07.1995 privind Statutul cadrelor militare (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

În aceeași situație se află și punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.80 din 11.07.1995 privind Statutul cadrelor militare.

De asemenea, termenul de dezbatere și vot final este depășit.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind formularea de către România a unei declarații în baza art.35 alin.(2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (rămas pentru votul final).  

Punctul 21, Proiectul de Lege privind formularea de către România a unei declarații în baza art.35 alin.(2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Dacă din partea inițiatorului există intervenții? Doamna secretar de stat, vă rog.

   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege supus atenției domniilor voastre, se reglementează posibilitatea ca judecătorul român să trimită întrebări preliminare Curții de Justiție a Comunității Europene și pentru interpretarea sau stabilirea validității actelor Uniunii Europene sub regimul Pilonului III - Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală.

Procedura prevăzută de acest art. 35 extinde prevederile art. 234¹ din Tratatul Comunității Europene, care reglementează așa-numita procedură preliminară, respectiv relația de cooperare între judecătorul național și judecătorul comunitar.

Prin proiect, se prevede ca orice instanță judecătorească să aibă fie facultatea de a adresa astfel de întrebări, atâta vreme cât consideră necesar pentru dezlegarea pricinii și vizează interpretarea sau stabilirea naturii juridice a unui act adoptat în cadrul Tratatului Uniunii Europene, cum ar fi Decizia cadru privind mandatul european de arestare și procedurile de predare, iar pe de altă parte s-a instituit obligația de trimitere a unei astfel de întrebări pentru instanța a cărei hotărâre nu mai poate fi atacată în dreptul intern.

Proiectul de lege instituie așadar aspecte procedurale utile pentru judecătorul care decide să adreseze aceste întrebări.

Acestea sunt rațiunile pentru care vă rugăm să aprobați proiectul de lege ca atare și vă mulțumim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, vă rog, domnule deputat Boldea.

 
   

Domnul Mihail Boldea:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia pentru politică externă, prin avizul transmis, a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare formularea de către România a unei declarații în baza art.35 alin.(2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, potrivit căruia orice stat membru poate recunoaște, printr-o declarație, competența Curții de Justiție de la Luxemburg, de a decide cu titlu preliminar asupra validității și interpretării deciziilor cadru și a deciziilor asupra interpretării convențiilor încheiate în virtutea Titlului 6.

Comisia juridică, în ședința din 23 iunie 2009, a avizat favorabil această inițiativă legislativă, înaintând plenului Camerei, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind formularea de către România a unei declarații în baza art.35 alin.(2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Regionale de Radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din Regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174-230 MHz și 470-862 MHz și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006 (rămas pentru votul final).  

Punctul 22, Proiectul de Lege pentru ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Regionale de Radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din Regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174-230 MHz și 470-862 MHz și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006.

Din partea inițiatorului.

   

Domnul Costel Topcian:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

România este membră a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor din 1866.

În perioada 15 mai-16 iunie 2006, a avut loc la Geneva Conferința Regională pentru Radiocomunicații. Aceasta reprezintă etapa finală a unui exercițiu major de replanificare a spectrului de frecvență pentru benzile 3, destinate radioului digital și benzilor 4 și 5, destinate televiziunii digitale.

Acordul Geneva 2006 cuprinde procedura de coordonare a frecvențelor între țările semnatare și stabilește un plan de atribuire a benzilor de frecvență, care are drept scop facilitarea conversiei radiodifuziunii analogice în radiodifuziune digitală.

Ca urmare a adoptării noului acord și a planului asociat, a fost revizuit acordul Stockholm 1961 și planul pentru televiziune analogică pentru Europa.

Potrivit planului de radiodifuziune digitală, stabilit prin Acordul Geneva 2006, România va beneficia de două rețele de radio digitale terestre și de opt rețele naționale de televiziune digitală terestră.

Dezvoltarea radiodifuziunii digitale are aspecte pozitive, deoarece îmbunătățește atât gama serviciilor, cât și calitatea acestora, contribuind la eficientizarea utilizării spectrului, cât și la sporirea capacității utile a rețelei.

Astfel, pe lângă creșterea calității imaginii, sistemul digital permite adăugarea unor servicii de mare viteză, cum este de pildă internetul, direct pe televizor, fără a mai necesita achiziționarea unui calculator.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Comisiei pentru comunicații, domnul Vreme, vă rog.

 
   

Domnul Valerian Vreme:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a fost sesizată în fond spre dezbatere cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Regionale de Radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din Regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174-230 MHz și 470-862 MHz și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006.

Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil proiectul de lege.

Cu acest proiect de lege, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea actelor finale privind Acordul Geneva 2006, care cuprinde procedura de coordonare a frecvențelor între țările semnatare și stabilește un nou plan de atribuire a benzilor de frecvențe, având drept scop facilitarea conversiei radiodifuziunii analogice în radiodifuziune digitală.

Ca urmare a adoptării noului acord și a planului asociat, a fost revizuit Acordul Stockholm 1961 și planul pentru televiziunea analogică pentru Europa. Potrivit planului de radiodifuziune digitală, stabilit prin Acordul Geneva 2006, România va beneficia de două rețele naționale de radio digital terestru și opt rețele naționale de televiziune digitală terestră.

Dezvoltarea radiodifuziunii digitale îmbunătățește atât gama serviciilor, cât și calitatea acestora, contribuind la eficientizarea utilizării spectrului de frecvență, cât și la sporirea capacității utile a rețelei.

Televiziunea digitală este și un suport pentru creșterea penetrării în bandă largă, precum și o posibilă soluție pentru asigurarea accesului la internet și servicii multimedia în zonele rurale, asigurând accesul unui număr cât mai mare de cetățeni la serviciile societății informaționale.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat, din partea Guvernului domnul Alexandru Gherghina - de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința comisiei din 2 iulie 2009 și, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

La lucrările comisiei au fost prezenți 12 deputați din totalul de 14 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitatea de voturi a membrilor prezenți.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nefiind intervenții, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.73 din 3 noiembrie 1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată (rămasă pentru votul final).  

Punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.73 din 3 noiembrie 1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată.

Din partea inițiatorilor?

   

Domnul Mihail Boldea:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Art.75 alin.2 din Constituția României stabilește că prima Cameră sesizată se pronunță asupra propunerilor legislative în termen de 45 de zile de la înregistrarea proiectului legislativ.

Legiuitorul constituțional în acest text din legea fundamentală a urmărit să existe o celeritate a procesului legislativ, cel puțin în ceea ce privește prima Cameră sesizată.

Așa fiind, Biroul permanent al primei Camere sesizate, chiar dacă este o structură politică, trebuie să se conformeze acestui principiu constituțional. Consiliul Legislativ, fiind un organism consultativ de specialitate al Parlamentului, trebuie să-și desfășoare activitatea astfel încât să asigure unificarea și coordonarea legislației în privința inițiativelor legislative, într-un termen real și obiectiv.

Această inițiativă legislativă obiectivează întregul proces legislativ, indiferent de structura politică a Parlamentului, astfel încât noi solicităm adoptarea acestui proiect, astfel cum a fost depus la Camera Deputaților.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, raportul?

 
   

Domnul Mihail Boldea:

Din partea Comisiei juridică de disciplină și imunități, doamna președinte, potrivit art.75 din Constituția României și art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(2) al art.3 din Legea nr.73/1993, în sensul stabilirii unui termen de 10 zile înăuntrul căruia trebuie emis avizul Consiliului Legislativ în cazul propunerilor legislative. Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat inițiativa legislativă în ședința din 2 septembrie 2009. în urma examinării acestei inițiative legislative și a opiniilor exprimate, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.73/1993, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport. Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu sunt intervenții, urmează votul final.

Revenind la proiectul de lege, există și amendamente?

La pct.1, "Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.73 din 3 noiembrie 1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ", dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.3. Observații? Nu sunt. Adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Coreea în domeniul securității sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008 (rămas pentru votul final).  

Punctul 23, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Coreea în domeniul securității sociale. Din partea inițiatorului?

   

Domnul Marius Lazăr (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului între România și Coreea în domeniul securității sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008. Acordul între România și Republica coreea în domeniul securității sociale respectă principiile fundamentale ale coordonării sistemelor de securitate socială. Acordul reglementează în fapt acordarea pensiilor și se aplică oricărei persoane care este sau a fost supusă legislației oricărei părți contractante, persoanelor dependente și urmașilor acestor persoane, în înțelesul legislației fiecărei părți contractante. Este prevăzută egalitatea de tratament între cetățenii unei părți contractante care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părți și cetățenii acestei din urmă părți contractante, precum și posibilitatea exportului prestațiilor de securitate socială.

Față de toate acestea, vă supunem adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa nr.329 din 2009 cu dezbaterea pe fond în procedură obișnuită a proiectului de lege pentru ratificarea acordului între România și Republica Coreea în domeniul securității sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege are ca obiect de reglementarea acordul între România și Coreea în domeniul securității sociale. Acesta reglementează acordarea pensiilor și se aplică oricărei persoane care este sau a fost supusă legislației oricărei părți contractante și este prevăzută egalitatea de tratament între cetățenii unei părți contractante care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părți contractante și cetățenia acestei din urmă părți contractante, precum și posibilitatea exportului prestațiilor de securitate socială.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituția României, republicată. La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 25 august 2009 au participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Marius Lazăr - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, și doamna director Magda Filip - Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați din totalul de 19 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenții din partea Grupurilor parlamentare? Nefiind, urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru reînființarea comunei Cintei, județul Arad, prin reorganizarea comunei Zărand (rămas pentru votul final).  

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru reînființarea comunei Cintei, județul Arad, prin reorganizarea comunei Zărand.

Dacă sunt intervenții din partea inițiatorilor?

   

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comuna Cintei a fost desființată abuziv în anul 1968, satul Cintei intrând în componența comunei Zărand, deși, așa cum rezultă din planul cadastral, satul Cintei nu are hotar comun cu Zărandul. Cinteiul se învecinează cu satul Sintea Mică, apoi urmează satul Zărand, iar în anul 1968 nu s-a ținut cont că nu are nimic în comun cu satul Zărand, a fost alipit abuziv acestuia de către regimul comunist, fără o consultare populară, făcându-se o mare nedreptate, împotriva voinței cetățenilor. Pentru a obține anumite acte, cetățenii satului Cintei sunt obligați să se deplaseze 7 km până la Zărand, în condițiile în care nu au la dispoziție niciun mijloc de transport public. Satul Cintei are potențial economic, populația este în creștere, natalitatea este în creștere, ultimul recensământ a fost făcut în anul 2002.

Constatând că autoritățile locale nu s-au preocupat de bunul mers al comunei, locuitorii satului Cintei au organizat referendum și cu o majoritate de 80% au hotărât să solicite reînființarea comunei Cintei.

Din procentul de 80% obținut la referendum se poate observa voința cetățenilor pentru reînființarea comunei Cintei, iar într-un stat democratic, voința majorității este luată în considerare.

Bugetul viitoarei comune permite salarizarea funcționarilor primăriei nou înființate, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Infrastructura necesară reînființării comunei, sediul fostei primării, postul de poliție, dispensarul au fost conservate și întreținute prin grija locuitorilor satului, fiind funcționale. activitatea noii comune să se poată desfășura în bune condiții.

În concluzie, solicităm adoptarea inițiativei legislative, astfel cum a fost depusă.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, în ședința sa, analizând propunerea legislativă constată că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege privind înființarea comunei Cintei. Și, v-aș da câteva considerente.

În primul rând, prin divizarea localității se ajunge sub limita minimă prevăzută de lege, de 1500 de locuitori. de asemenea, la comisie, în dosarul pe care noi l-am primit n-au fost puse la dispoziția comisiei toate actele din care să rezulte că s-a organizat referendumul, nu există hotărârea a consiliului local, nu este harta cadastrală de împărțire administrativ-teritorială a celor două localități.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este primă Cameră sesizată și, așa cum vă spuneam, dintr-un total de 31 de membri ai comisiei 25 au votat pentru respingerea inițiativei legislative și propunem plenului Camerei respingerea acesteia.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt solicitări. Propunerea comisiei este de respingere. Rămâne pentru votul final.

 
Reexaminarea la cererea Președintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art.9<SUP>2</SUP> alin.(1) din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (rămasă pentru votul final).  

Punctul 26, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/207 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art. 92 alin.(1) din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Nu există intervenții din partea inițiatorilor.

Din partea comisiei?

   

Domnul Mihail Boldea:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Această legea fost adoptată de Senat și Camera Deputaților cu respectarea prevederilor art.75 și 76 din Constituția României, republicată, și trimisă spre promulgare Președintelui României la data de 19 octombrie 2007.

În conformitate cu dispozițiile art.77 alin.(2) din Constituția României, republicată, președintele României a formulat o cerere de reexaminare a legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art.92 alin.(1) din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, pentru următoarele considerente: este în procedură legislativă cererea de reexaminare la legea pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și pentru a nu crea un vid legislativ prin promulgarea legii de față în perioada campaniei electorale și a votului pentru Parlamentul European, să fie transmisă la promulgare o dată cu legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2007.

La data de 4 mai 2009 Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea pe baza cererii de reexaminare și a adoptat proiectul de lege privind respingerea acestei ordonanțe de urgență. Camera Deputaților este Cameră decizională, iar potrivit prevederilor art.75 din Constituția României și art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică a reexaminat acest proiect de lege în ședința din 23 iunie 2009, la dezbateri participând invitați din partea Secretariatului de stat al Ministerului Administrației și Internelor.

Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că între data adoptării de către Senat a proiectului de lege și data respingerii ordonanței de Camera Deputaților și momentul în care legea a fost supusă reexaminării de cele două Camere au trecut 2 ani, timp în care au intrat în vigoare o serie de acte normative care reglementează materia supusă dezbaterii.

În această situație, în urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună spre dezbatere plenului raportul de adoptare al legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Există intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu există intervenții. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.710/2009 (rămasă pentru votul final).  

Punctul 27, Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.710/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.358/2009.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul. Din partea comisiei juridice?

   

Domnul Mihail Boldea:

Doamnă președinte,

Stimați domni deputați,

Această lege a fost adoptată de Senat și Camera Deputaților cu respectarea prevederilor art.75 și 76 din Constituția României, republicată. La data de 25 martie 2009 un grup de 81 de parlamentari a depus o sesizare de neconstituționalitate față de textul legii adoptate. La data de 22 iunie 2009, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea în raport cu decizia Curții Constituționale nr.710/2009 și a respins legea. Camera Deputaților, conform prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat cererea la data de 30 iunie 2009.

La dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Justiției și Libertăților cetățenești. Cu ocazia dezbaterilor și pe baza opiniilor exprimate s-a constatat că legea privind modificarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici este neconstituțională, astfel încât în urma dezbaterilor membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului respingerea legii pentru modificarea Legii nr.188 /1999 privind statutul funcționarilor publici.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale. Nu sunt.

Prin raportul comisiei se propune respingerea. Rămâne pentru votul final.

 
Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.1008/2009 (rămasă pentru votul final).  

Punctul 28, Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.1008/2009.

inițiatorul nu dorește să ia cuvântul. din partea comisiei raportoare?

   

Domnul Mihail Boldea:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a întocmit următorul raport. Această lege a fost adoptată de Senat și Camera Deputaților cu respectarea prevederilor art.75 și 76 din Constituția României.

La data de 12 mai 2009 un grup de 63 de deputați au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaților o sesizare de neconstituționalitate. la data de 2 septembrie 2009 Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea în raport cu decizia Curții Constituționale nr.1008/7 iulie 2009.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat cererea de reexaminare și a constatat că, într-adevăr, se impune respingerea acestui proiect de lege, adoptând un raport pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca urmare a deciziei de neconstituționalitate nr.1008/2009.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnule Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Nu fac decât să vă aduc aminte că atunci când a fost adoptată această ordonanță de urgență, grupul parlamentar al PNL a sesizat că o asemenea modificarea legislativă este neconstituțională. Am fost taxați, la vremea respectivă, ca fiind cei care ne opunem unor schimbări substanțiale în funcționarea statului, că nu dorim perfecționarea mecanismelor instituționale și o întreagă asemenea paletă de afirmații, aș spun eu, total nepotrivite.

În consecință, astăzi asistăm exact la ce am spus noi în urmă cu mai multe luni de zile. Că această ordonanță este neconstituțională și, ca atare, ea nu poate fi aplicată. Și ca să nu spun altceva decât ceea ce spune Curtea Constituțională, am să citez numai 3 lucruri din decizia Curții Constituționale. Primul, și care este, aș spune fundamental, "CSAT-ul este o autoritate a administrației publice centrale cu caracter autonom care, potrivit art.65 din Constituție, se află sub control parlamentar direct. Astfel că includerea președintelui Senatului în componența acestui organism afectează raporturile dintre cele două autorități fundamentale ale statului care trebuie să fie guvernate de principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor."

Al doilea lucru, Curtea reține că este exclusă adoptarea ordonanțelor de urgență cu privire la acele instituții fundamentale ale statului, cum este și CSAT-ul, al căror regim juridic se stabilește potrivit dispozițiilor constituționale prin lege organică.

Și al treilea lucru, Curtea Constituțională a statuat că viciul de neconstituționalitate al unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență emise de guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a ordonanței respective. În consecință, legea care aprobă ordonanța de urgență neconstituțională este ea însăși neconstituțională.

Ca atare, stimați colegi, cred că acest guvern este unicul guvern din istoria postdecembristă a României care a emis cele mai multe acte normative, ordonanțe de urgență și ordonanțe care au fost declarate neconstituționale.

Cred că este un lucru grav și cred că este un lucru la care Guvernul trebuie să se gândească, iar noi ca Parlament trebuie să atenționăm Guvernul asupra acestui aspect de constituționalitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Intrăm, dacă nu mai sunt alte intervenții, în dezbaterea amendamentelor. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La art. 2. Sunt observații? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru votul final.

 
Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.1039/2009 (rămasă pentru votul final).  

Punctul 29, Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr.1039/2009.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Comisia, vă rog.

   

Domnul Gabriel Andronache:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată prin adresa secretarului general nr.686 din 27 iulie 2009 cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României și ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art.147 din Constituția României, Comisia juridică, de disciplină și imunități a reexaminat Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului. în urma reexaminării membrii comisiei au hotărât în unanimitate să supună plenului Camerei Deputaților, spre adoptare, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții din partea Grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vă propun să intrăm în dezbaterea amendamentelor admise. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 2, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane (rămas pentru votul final).  

Urmează punctul 30, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane.

Din partea inițiatorilor, dorește să ia cuvântul cineva?

Vă rog.

   

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței):

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege vine să completeze, să modifice, să modernizeze oarecum Legea nr.24, având în vedere evoluția problematicii privind achiziția de spații verzi, administrarea, exploatarea spațiilor verzi în general.

Ca noutăți, prezentul act normativ are în vedere reglementarea unor noi tipologii de spații verzi, care au apărut din necesitate, de asemenea, creșterea rolului autorității publice locale, respectiv a autorității publice centrale în ceea ce privește inventarierea și gestionarea spațiilor verzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenții?

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

PL-x 182 a fost luat în analiza comisiei pentru administrație publică; el are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.24 privind administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, în sensul instituiri unor măsuri suplimentare pentru stoparea procesului de diminuare și degradare a spațiilor verzi din intravilanul localităților.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, cu modificările și completările pe care noi le-am cuprins în raport.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 4 martie, face parte din categoria legilor ordinare și vă propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise în raportul comisiei.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să propuneți și un timp pentru dezbateri.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

5 minute cu un minut.

Și, dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, aș face câteva precizări de corectare a unor erori materiale, deoarece acest proiect de lege a stat foarte mult timp în dezbatere la comisie. A fost dezbătut cu reprezentanții asociațiilor în domeniu, cu organismele interesate și în urma cestor dezbateri ample s-au strecurat și unele greșeli care trebuie corectate.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să precizați aceste corecturi materiale.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

La pct.11, la art.8 lit. d), care devine pct.c), sintagma "zone verzi" se înlocuiește cu sintagma adecvată: "spații verzi".

La punctul 13 din raport, la art.12 alin.(3) se mută la art.II ca alineat (1). Art.12 rămâne cu trei alineate, alin.(4) o să devină alin.(3).

La punctul 21, la art.25 alin.(1), lit.e), nou introdus, sintagma "alin.(2) și (3) se înlocuiește cu sintagma alin.(1)". Deci se sancționează numai alin.(1) al art.12.

La punctul 24, art.II al Legii de modificare și completare a Legii nr.24/2007 va avea două alineate: alin.(1) care va avea conținutul fostului alin.(3) și la art.12, alin.(2) va avea conținutul actualului art.II care are un singur alineat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții în cadrul dezbaterilor generale. Vă rog.

 
   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Stimați colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane este o reglementare deosebit de importantă în contextul realităților existente astăzi în România.

Există orașe în care suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este sub patru metri pătrați, aceasta, în comparație cu Londra care are 64 de metri pătrați pe cap de locuitor, Stocholm, sau în comparație cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care recomandă 50 de metri pătrați pe cap de locuitor.

Mai mult, anul trecut am asistat la distrugerea unor parcuri din București, Pitești, sub pretextul necesității dezvoltărilor imobiliare.

Atrag atenția că legea în forma actuală va permite în continuare distrugerea spațiilor verzi, în special a parcurilor și a grădinilor, invocându-se din nou motivul executării de lucrări de utilitate publică. Trebuie să atragem atenția că între sănătatea populației și spațiile verzi din orașe există o legătură directă.

De aceea, considerăm că deși, sub aspect legal, legea aduce unele îmbunătățiri, totuși, nu sunt exceptate de la distrugere spațiile verzi, parcurile și scuarurile. Mai mult, și noi știm că lucrările de interes public sunt importante, dar din punctul nostru de vedere trebuie să găsim un echilibru și să exceptăm de la distrugere spațiile verzi, mai ales parcurile și scuarurile.

Prin urmare, dacă veți accepta un amendament respins în comisie, și anume acela ca lucrările de utilitate publică să poată fi realizate pe spațiile verzi, cu excepția parcurilor și scuarurilor, PNL va vota actul normativ, dacă nu, permiteți-ne să ne abținem.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Vă supun la vot, dacă nu mai sunt alte intervenții, propunerea făcută de comisie pentru timpul alocat dezbaterii.

Votul este deschis.

 
   

S-a încheiat votul. Propunerea a trecut cu 49 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlu: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane.

Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.2, 3 și 4, dacă sunt observații. Sunt nemodificate de comisie. Nu sunt observații. Adoptate.

La pct.5 există și un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină. Nu. Există observații la pct.5? Nu sunt. Adoptat.

La pct.6 sunt două amendamente respinse. Dacă sunt observații. Dacă dorește cineva să le susțină? Nu. Adoptat.

La pct.7, există un amendament respins. Dacă sunt observații. Susține cineva amendamentul? Nu. Atunci, pct.7 este adoptat.

La pct.8, există de asemenea un amendament respins. Dacă există susținere pentru el. Nu. Adoptat.

Pct.9, amendament respins, de asemenea. Dacă dorește cineva să-l susțină. Nu dorește să-l susțină nimeni. Pct.9 este adoptat, neexistând nicio observație.

La pct.10 dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.11, observații? Există și un amendament respins. Nu sunt observații. Nu se dorește susținerea amendamentului. Atunci, pct.11 este adoptat.

La pct.12, dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.13, dacă sunt observații. Există și un amendament respins la acest punct. Dorește cineva să-l susțină? Nu. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.14. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

Trebuie să vă spun că la art.15 sunt două amendamente respinse.

Doamna Varga, vă rog.

 
   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Așa cum am mai precizat, amendamentul meu se referă la excepția pe care parcurile și scuarurile trebuie să o facă astfel încât aceste parcuri și scuaruri să nu poată fi distruse, chiar dacă acolo se invocă motivul de utilitate publică. Parcurile și scuarurile sunt zone verzi însemnate din punct de vedere al amenajării peisagistice și ca suprafață, iar permiterea executării unor lucrări chiar de utilitate publică pe aceste suprafețe va conduce sigur la dispariția lor.

Prin urmare, amendamentul meu solicită ca o excepție ca parcurile și scuarurile să nu poată fi distruse sub motivul realizării de lucrări de utilitate publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta-Alma Anastase:

O să vă rog să citiți amendamentul așa cum este el pentru a-l putea supune la vot.

 
   

Doamna Lucia-Ana Varga:

"Fac excepție de la prevederile alin.(4) scuarurile și parcurile."

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestui amendament care a fost respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

42 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, 13 abțineri. Amendamentul este respins.

La pct.15 există, de asemenea, un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină. Nu. Atunci dacă nu sunt nici observații, se adoptă.

La pct.16, dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.17, dacă sunt observații. Există și un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină. Nu.

La pct.18, dacă sunt observații. Nu sunt. Există un amendament respins care vizează art.20. Dacă dorește cineva să-l susțină. Nu.

La pct.19, art.21, există și un amendament respins. Dacă sunt observații. Nu sunt.

La art.23 sunt două amendamente respinse. Dacă dorește cineva să le susțină. Nu.

La pct.20 există un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină. Dacă sunt observații în legătură cu pct.20. Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.22. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.24. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.25. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.26. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (rămas pentru votul final).  

Punctul 31, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul de mediu.

Din partea inițiatorului.

   

Domnul Vlad Marcoci (președintele Administrației Fondului pentru Mediu):

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2008.

Proiectul de lege vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări cu Legea nr.105/2006.

Principalele modificări aduse noului act normativ vizează modificarea structurii comitetului de avizare astfel încât să includă reprezentanți ai autorităților publice centrale nou create în urma reorganizării ministerelor la finele anului 2008; se modifică atribuția comitetului director privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli a fondului pentru mediu; se introduce taxa pe poluare pentru autovehicule printre sursele de constituire a fondului pentru mediu, și totodată se precizează și categoriile de programe și proiecte care vor fi finanțate din taxe; se constituie cadrul legal necesar elaborării și aprobării unei proceduri simplificate de aprobare și finanțare a categoriilor de programe și proiecte prevăzute prin Ordonanța 50/2008; se introduce o nouă taxă denumită "ecotaxa" în cuantum de 0,2 lei pe bucată pentru pungi de tip sacoșă confecționată din materiale care nu sunt biodegradabile; se modifică și se completează categoriile de beneficiari ai finanțării de la fondul pentru mediu prin înlocuirea autorităților locale cu unități administrativ-teritoriale și introducerea instituțiilor de învățământ și a ocoalelor silvice și composesoratelor.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul de mediu.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat și Comisia pentru administrație și mediu, în plenul ei, a hotărât supunerea spre adoptare Camerei Deputaților a proiectului de lege, Camera Deputaților fiind Cameră decizională, cu amendamentele admise de comisie.

De asemenea, pentru că sunt la microfon, aș propune să fac o corecție materială, respectiv la pct.32 textul ar fi următorul: "În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Timpul propus de comisie?

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Cinci minute cu un minut.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Vă supun la vot propunerea făcută de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
    Propunerea a trecut cu 85 de voturi pentru și 5 împotrivă.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

"Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196 din 2005 privind Fondul de mediu".

Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 sunt observații? Nu sunt.

Au fost? Dar nu au existat intervenții, solicitări de intervenții.

O să-i rog pe domnii secretari să fie mai atenți la solicitările dumneavoastră și atunci o să revin la dezbaterile generale.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Acest act normativ care până la urmă a dezbătut și a redesenat puțin o ordonanță de urgență foarte importantă, adoptată anul trecut de către Guvern, aduce câteva îmbunătățiri după părerea mea substanțiale a tot ce înseamnă mecanism de colectare, taxă de mediu și orientare către investiții de mediu. Și vreau să precizez și să aleg două teme importante, una care definește ca toate taxele care sunt colectate de la taxa auto să meargă pe șase tipuri de investiții, care toate vin pentru îmbunătățirea calității aerului prin investiții atât în natură, cât și în tot ce înseamnă îmbunătățirea parcului auto, tot ce înseamnă îmbunătățirea condițiilor de transport în orașe.

Pe de altă parte, este și un alt element foarte important al acestui act normativ care definește acea ecotaxă renumită pe sacoșele de tip plastic care nu sunt biodegradabile. Și aici vreau să fac o precizare foarte importantă și cer public Ministerului Mediului, fondului de mediu și Gărzii de Mediu ca acest articol care este îmbunătățit în acest act normativ să fie aplicat nediscriminatoriu la toate soluțiile tehnice, pentru că așa pot să le numesc, care îndeplinesc Directiva europeană pe deșeuri. De ce spun lucrul acesta? Pentru că sunt tendințe la ora actuală ca, din cauza concurenței diferiților producători să aleagă instituțiile publice una sau alte soluții, în loc să aplice legea care definește foarte clar ce se însemnă biodegradabilitate prin reziduurile care rămân din acest procent.

Totodată, vreau să vă atrag atenția asupra unui lucru foarte important. Fondul de mediu, prin decizii succesive ale Parlamentului și ale Guvernului, devine din ce în ce o instituție mai puternică, mai mare, mai serioasă și, după părerea mea, pe termen mediu, ar trebui ca actualul Guvern să vină cu o soluție de management care să întărească această instituție, care să fie mai aproape de tot ce înseamnă fonduri de investiții, pentru că fondurile care sunt la dispoziția fondului de mediu sunt semnificative, dar accesul, din păcate, din cauza legislației, este mai birocratic pentru cei care vor să beneficieze de aceste fonduri.

Eu cred că noi, Parlamentul, dacă nu vine Guvernul, trebuie să venim în sprijinul fondului de mediu în anii următori, pentru ca acest pas trebuie făcut, mai ales că la ora actuală este în dezbatere la Guvern și soluțiile cu privire la investițiile din veniturile care sunt realizate din vânzarea certificatelor pentru gaze cu efect de seră.

UDMR susține proiectul de lege și sper ca și pachetul care este pentru sprijinul mediului de afaceri să întărească această instituție și soluțiile care au fost vizate și să nu aducă prejudicii Fondului de Mediu.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Varga.

 
   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Modificările care au fost aduse la legea veche a Fondului de mediu sunt în special modificări care vin în sprijinul autorităților locale și în sprijinul agenților economici, astfel încât aceștia să poată beneficia de finanțări pentru reducerea poluării și protejarea mediului înconjurător.

Partidul Național Liberal va vota acest act normativ, deși am avut un amendament prin care introduceam în acele categorii de programe și proiecte finanțate în mod direct de la Fondul de mediu și categoria "închiderea depozitelor de deșeuri", cu atât mai mult cu cât este o obligație pe care o aveam până în acest an față de Uniunea Europeană.

Deci, Partidul Național Liberal va vota acest act normativ.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Sulfina Barbu.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Toate modificările aduse acestui act normativ sunt în primul rând pentru sprijinirea autorităților administrației publice locale și trebuie să știe fiecare dintre dumneavoastră că administrația publică locală este eligibilă în momentul de față după aprobarea acestei legi pentru a aplica la Fondul de Mediu, pentru a-și gestiona deșeurile din unitatea administrativ-teritorială. Lipsa de fonduri pentru localitățile mai mici de zece mii de locuitori a fost compensată prin modificările aduse acestui act normativ în Parlament prin dezbaterile parlamentare.

Un alt capitol extrem de important care a mai fost amintit aici și veniturile pe care le vom avea din drepturile de atribuire pe certificatele de emisii de gaze cu efect de seră vor merge la fondul de mediu și acolo agenții economici vor putea aplica pentru a-și rezolva problemele și pentru a reduce poluarea.

Toate aceste modificări sunt pentru operaționalizarea instituției Administrația Fondului de mediu, dar și pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Partidul Democrat Liberal susține acest act normativ și rugăm și celelalte partide parlamentare să voteze pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Mai sunt și alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Revenim la dezbaterea pe articole.

Titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.3 și 4, nemodificate nici în comisie. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

La pct.5, observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.6 există și un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.7, nemodificat. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.8. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.12 dacă sunt observații? Nu sunt. Dar există un amendament respins. Dorește cineva să-l susțină? Nu. Adoptat.

La pct.13, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La art.8 există un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină? Nu.

La pct.14 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.15, observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.16, observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.17, observații? Nu sunt. Este un amendament respins.

Vă rog să-l susțineți.

 
   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Stimați colegi,

Prin Fondul de Mediu pot fi beneficiari autoritățile locale pentru diverse programe și proiecte aprobate de Guvern. Eu am propus un amendament prin care să poată fi finanțate de la Fondul de mediu inclusiv proiecte și programe pentru închiderea depozitelor neconforme de deșeuri. Până în iulie 2009, peste 70 de depozite de deșeuri trebuiau închise. Autoritățile locale nu dispun de fondurile necesare pentru închiderea acestor depozite de deșeuri și acum sunt într-o situație delicată. Pe de o parte, au sistat depozitarea deșeurilor în acele depozite neconforme și, pe de altă parte, nu au unde să-și ducă deșeurile generate de populație. Mai mult, Garda de Mediu se duce și aplică sancțiuni pentru că încă mai depozitează în vechile depozite de deșeuri.

E adevărat că la un alt articol se permite finanțarea proiectelor de închidere de depozite de deșeuri, dar nu prin programe și proiecte la nivel național. Mai mult, din câte știu, nu s-a deschis până în acest moment nici măcar o etapă de finanțare, o sesiune de finanțare a acestor proiecte de către Administrația Fondului pentru Mediu.

Și, prin urmare, vă propun să aprobăm amendamentul prin care, prin programe și proiecte de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri, să venim în sprijinul autorităților locale și să finanțăm închiderea acestor depozite de deșeuri. Insist asupra aprobării acestui amendament pentru că programele și proiectele de spații verzi sau de împăduriri deja se derulează de către Administrația Fondului pentru Mediu și ar fi un bun sprijin pentru autoritățile locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Vă supun la vot amendamentul respins de comisie și susținut de doamna deputat Varga.

Votul este deschis. vă rog să votați.

 
   

S-a încheiat votul. 45 de voturi pentru, 60 voturi împotrivă și 4 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Dacă la pct.17 sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

La pct.18, dacă sunt observații. Vă menționez că există și un amendament respins aici. Dacă dorește cineva să-l susțină. Nu. Atunci, pct.19 este adoptat.

Pct.19. dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.20, nemodificat nici de comisie. Dacă sunt observații. Nu. Adoptat.

La pct.21, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.22. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.23. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.24. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.25, nemodificat. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.26. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.27. Nu sunt observații? Adoptat. Este un amendament respins aici. Dacă dorește cineva să-l susțină. Nu.

Pct.28. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.29. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.30. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.31. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.32. Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Făceam la începutul intervenției mele referiri la această eroare materială și pentru stenogramă aș vrea să recitesc textul de la pct.22 la articolul unic, 17 se modifică și va avea următorul cuprins: "Metodologia de calcul al contribuției și taxelor prevăzute la art.9 alin.(1) lit.a) până la j), p) și q) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului."

Acesta este textul care rămâne.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă la pct.33 sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (rămas pentru votul final).  

Punctul 32, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Din partea inițiatorilor? Nu există solicitări.

Din partea comisiei?

   

Domnul Gabriel Andronache:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Camera Deputaților, în conformitate cu art.75 din Constituția României, este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul, prin punctul său de vedere, susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 pentru punerea în acord a dispozițiilor acestui act normativ cu Decizia Curții Constituționale nr.1.354/2008.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem trei minute pentru dezbateri generale și un minut pe articole.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, există solicitări?

Pentru intervenție, domnul deputat Călian, vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Doresc să am această intervenție, pentru că sunt inițiatorul acestei legi care vizează înlocuirea contravenției cu munca în folosul comunității.

În acel moment, în care a fost adoptată această lege, s-a discutat foarte mult pe marginea acordului expres al contravenientului atunci când se înlocuiește contravenția cu munca în folosul comunității.

Această Decizie, a Curții Constituționale, este bine-venită. Noi trebuie să fim foarte atenți, să nu intrăm în contradicție cu prevederile Uniunii Europene, unde este foarte clar prevăzut faptul că munca silită este interzisă.

Însă, Decizia Curții Constituționale trebuie respectată și nu comentată, iar această lege nu face altceva decât să facă mai aplicabilă Ordonanța nr.2, care prevede aceste aspecte.

Vă mulțumesc.

În consecință, vom vota acest proiect de lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Mai există și alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.20 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (rămasă pentru votul final).  

Punctul 33, Propunerea legislativă pentru completarea art.20 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinația agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatorii doresc să ia cuvântul. Aveți cuvântul, domnule deputat Munteanu.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Legea nr.268/2001 reglementează circulația bunurilor și serviciilor din agricultură prin contract de concesiune.

Conform prevederilor acestei legi, concesionarul, după finalizarea contractului de concesiune, trebuie să predea concedentului tractoarele, combinele, autopropulsatele, centralele termice etc., ce a avut în scris sau prevăzut, mai bine zis, în contractul de concesiune.

Așadar, în perioada concesiunii, cu toate că mijloacele pe care le-am amintit mai înainte se uzează fizic și moral, concesionarul nu are dreptul să le caseze, întrucât Legea nr.268 nu prevede expres acest lucru.

Față de cele prezentate, am propus această inițiativă legislativă. Fac precizarea că Consiliul Legislativ a fost de acord, iar Senatul a adoptat această prevedere.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, domnul Kelemen, vă rog.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla-Ladislau:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art.20 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere pozitiv al Guvernului.

Propunerea legislativă în cauză, care are ca obiect reglementarea, completarea art.20 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare, avându-se în vedere ca bunurile mobile uzate fizic și moral, aparținând societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri cu destinația agricolă, să poată fi casate, iar sumele obținute să fie făcute venit la bugetul de stat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi în ședința din 23 iunie 2009, înregistrându-se 20 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune admiterea propunerii legislative cu modificări și completări.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să vă rog să propuneți și un timp pentru dezbaterea amendamentului.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla-Ladislau:

Trei minute, respectiv un minut pe articole.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă există solicitări de intervenții? Nu sunt.

Vă supun întâi la vot propunerea făcută de comisie pentru timpii alocați dezbaterii.

Votul este deschis și vă rog să votați.

 
   

Propunerea a trecut cu 108 voturi pentru și un vot împotrivă.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

La pct.1, Titlul legii, Lege pentru modificarea și completarea art.20 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2, dacă sunt observații?

Precizez că este și un amendament respins.

Dacă dorește să-l susțină cineva? Nu.

Neexistând observații, este adoptat.

La pct.3, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Nu vă supărați, amendamentul respins, doriți să-l susțineți? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Pavel Horj:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

De fapt, modificarea pe care am propus-o la acest articol este mai mult de tehnică legislativă. Nu modifică rațiunea inițiatorului. Respectiv, în articol, la alin.(21) se enumeră: tractoarele, mașinile agricole, standurile de încercare, aparatele de măsură și control, mobilierul.

La propunerea pe care eu o susțin, aș dori ca acestea să fie înlocuit cu "bunuri mobile corporale", pentru că în inventarul acestor societăți comerciale mai există și echipamente de udare, autocamioane, utilaje pentru drumuri, buldozere, excavatoare, autoturisme de teren care, în varianta restrictivă și limitativă a formulării inițiale adoptată de comisie, acestea vor rămâne în continuare un morman de fier vechi, care nu vor putea fi casate ca și celelalte bunuri adoptate de comisie.

Așa fiind, v-aș ruga să votați pentru adoptarea acestui amendament, mai ales că și în urma discuției cu inițiatorul a fost de acord că această formulare este bine-venită.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Vă supun la vot amendamentul respins de comisie și susținut de domnul deputat.

Votul este deschis și vă rog să votați.

 
   

S-a încheiat votul: 114 voturi pentru, 7 împotrivă și 2 abțineri.

Amendamentul a trecut.

Proiectul rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității (rămas pentru votul final).  

Punctul 34, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei?

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Tot favorabil a avizat și Guvernul.

În urma dezbaterilor din Comisia juridică, de disciplină și imunități, propunem plenului Camerei Deputaților, cu unanimitate de voturi, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă există intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nu sunt nici amendamente.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (rămas pentru votul final).  

Punctul 35, Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Din partea comisiei?

   

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin Adresa nr.609/8 octombrie 2008, cu dezbaterea pe fond în procedură obișnuită a Proiectului de Lege pentru completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, precum și punctul de vedere nr.2.100 din 5.09.2008 favorabil, și nr.927/6.05.2009 negativ.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea completării art.1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, în sensul eliminării discriminării constatate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și a celei care există între persoanele care posedă hotărâri de respingere din partea caselor de pensii și celor care posedă hotărâri judecătorești definitive și irevocabile de respingere a acțiunii.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, cu amendamente care se regăsesc în anexa la raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituția României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei, din 26 august 2009, au participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaților, din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, domnul Marius Lazăr, secretar de stat, doamna Gabriela Mateescu, director, și doamna Cecilia Sever, consilier.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea de voturi a membrilor comisiei prezenți.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 30 septembrie 2008.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propun 10 minute timp de dezbatere.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înainte de a intra în dezbateri generale, dați-mi voie să-i dau cuvântul inițiatorului proiectului, domnul Karoly Kerekes.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Mulțumesc, doamna președinte.

Ați auzit și dumneavoastră din partea domnului vicepreședinte al comisiei expunerea de motive la care aș adăuga numai următoarele: prin adoptarea acestei inițiative s-a ridicat la rang de lege cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin admiterea recursului în interesul legii, astfel nemaifiind necesar ca petiționarii, în viitor, să se adreseze instanțelor pentru a li se face dreptate în acordarea acestor drepturi.

O remarcă: în raportul comisiei, acum am observat, figurează un amendament din partea domnului președinte Dobre... două amendamente. De fapt, aceste amendamente aparțin întregii comisii. Acest amendament a fost propus de către reprezentantul ministerului, dar întrucât reprezentantul ministerului nu poate să facă regulamentar un amendament, acest amendament a fost preluat în întregime de către comisie.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Există intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Vă supun la vot propunerea făcută de comisie asupra timpului afectat dezbaterii pe articole.

Vă rog să votați. Votul este deschis.

 
   

Propunerea a trecut cu 109 voturi.

Titlu: Lege pentru completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 3 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 4 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.65 din Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea art.52 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice (rămas pentru votul final).  

Punctul 36, Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.65 din Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea art.52 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice.

Din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport? Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Kötő Iosif:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.65 din Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, precum și modificarea și completarea art.52 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în sensul acordării către instituțiile de cercetare a unui avans de până la 90% din bugetul unei etape a proiectelor de cercetare la momentul începerii acestora.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați din totalul de 31 de membri ai comisiei.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 17 iunie 2009.

În urma dezbaterii, în ședința din 25 august 2009, comisia a propus, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexe, considerând că este oportun și ar avea un efect foarte benefic asupra activității de cercetare, mărind competitivitatea țării în spațiul cultural european.

Însă, trebuie să remarc că este o problemă tehnică legislativă. Propunem ca la nr.crt.3, art.2 pct.1, după sintagma "din fondurile publice criteriile, procedurile" se introduce sintagma "precum", și textul curge mai departe.

Propun pentru dezbatere 3 minute.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Există solicitări pentru intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna profesor Ardeleanu, vă rog.

 
   

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, aș dori să susțin această propunere legislativă care vine în sprijinul direct al cercetării științifice universitare.

Știm cu toții, cei care suntem implicați în proiecte de cercetare ce înseamnă o alocare de doar 30% din suma alocată organizării activităților, elaborării documentelor, planificării etapelor de derulare. Universitatea ne creditează sau, deseori, ar trebui să ne crediteze.

Se întâmplă numeroase blocaje din cauza lipsei de fonduri, de aceea credem și susținem ideea că odată aprobat acest amendament, această modificare la lege, vom putea să demarăm proiectele noastre cu o finanțare mai importantă, ceea ce va evita și complicările birocratice la care suntem supuși în prezent.

De aceea, încă o dată, din partea Partidului Democrat Liberal, votăm cu ambele mâini, dacă se poate spune, această modificare la o lege care încurajează cercetarea științifică universitară.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Horia Cristian:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Mă bucur că votați cu două mâini această modificare a legii. Din păcate, această modificare este strict demagogică. Ea nu are niciun fel de susținere din punct de vedere financiar. Degeaba se acordă 90% avans, pentru că în fapt sumele destinate cercetării au fost amputate de către acest guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Drăgulescu.

 
   

Domnul Iosif Ștefan Drăgulescu:

Doamna președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Sigur că iau cuvântul după colegul și prietenul meu Horia Cristian, care spune o parte din adevăruri. Sunt rectorul unei universități și ceea ce se votează acum este foarte important pentru cercetarea științifică, prin faptul că se realizează o deblocare a finanțării proiectelor de cercetare.

Sigur că situația economică a României influențează foarte mult cercetarea științifică, dar faptul că se ia această decizie în Parlamentul României, chiar în condițiile de criză economică, înseamnă înțelepciune în sprijinirea cercetării științifice românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu mai sunt alte intervenții.

Vă supun la vot propunerea făcută de comisie pentru timpul alocat dezbaterilor.

Votul este deschis. Vă să votați.

 
   

119 voturi pentru, 3 împotrivă și 3 abțineri.

Propunerea a trecut.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Titlul legii: "Lege pentru modificarea alin. (1) al art.65 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea art.52 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice".

Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art.6 și art.123 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței (rămasă pentru votul final).  

Punctul 37, Propunerea legislativă privind modificarea art.6 și art.123 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt solicitări de intervenție în cadrul dezbaterilor generale.

Rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea art.II din Legea nr.305/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații (rămasă pentru votul final).  

Punctul 38, Propunerea legislativă pentru abrogarea art.II din Legea nr.305/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Inițiatorul? Nu dorește să intervină.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt solicitări de intervenție în cadrul dezbaterilor generale.

Rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (rămasă pentru votul final).  

Punctul 39, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Inițiatorul? Nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Nu există intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Codului Civil (rămasă pentru votul final).  

Punctul 40, Propunerea legislativă privind completarea Codului civil.

Inițiatorul? Nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Urmează votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.239 din Codul penal (retrimisă comisiei).  

Punctul 41, Propunerea legislativă pentru modificarea art.239 din Codul penal.

Doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc.

Această inițiativă legislativă este a unui deputat PSD. De aceea, pentru a putea să o luăm în calcul încă o dată și să discutăm cu multă aplecare asupra problemelor care sunt cuprinse în acest proiect de lege privind descurajarea tendințelor de sfidare a autorităților statului, sancționarea mai severă a faptelor de amenințare, lovire sau alte violențe săvârșite împotriva funcționarilor publici, în special împotriva polițiștilor, vă propun, doamna președinte, s-o retrimitem la comisie, poate pe o altă formulare, poate în spiritul modificărilor legislative care au avut loc în această vară, să putem să dăm o formă care să împiedice astfel de infracțiuni, astfel de tendințe a unora față de funcționarii publici, care sunt în exercițiul funcțiunii.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci propuneți retrimiterea la comisie.

Vă supun la vot propunerea făcută de doamna Aura Vasile, retrimiterea la comisie.

Votul este deschis și vă rog să votați.

 
   

S-a încheiat votul: 122 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri.

Proiectul merge înapoi la comisie.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind stimularea elevilor care au primit distincții la olimpiadele școlare naționale (rămasă pentru votul final).  

Punctul 42, Propunerea legislativă privind stimularea elevilor care au primit distincții la olimpiadele școlare naționale.

Inițiatorul? Nu dorește să susțină.

Comisia propune respingerea. Nu există solicitări pentru intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea lit.e) a art.16 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (rămas pentru votul final).  

Punctul 43, Proiectul de Lege pentru modificarea lit.e) a art.16 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Inițiatorul? Nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Nu sunt solicitări de intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Urmează votul final.

Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea lit.q) a alin.(1) al art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (rămasă pentru votul final).  

Punctul 44, Propunerea legislativă pentru modificarea lit.q) a alin.(1) al art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări de intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(7) al art.5 din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (rămasă pentru votul final).  

Punctul 45, Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(7) al art.5 din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia propune respingerea. Nu există solicitări de intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege Codul Civil (rămas pentru votul final).  

Punctul 46, Proiectul de Lege Codul Civil.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări de intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Urmează votul final.

Cu aceasta am încheiat dezbaterile pe marginea proiectelor de lege, urmează sesiunea de vot final, începând cu ora 12,30.

Vă mulțumesc.

  Supunerea la votul final:  

- Pauză -

În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi, vă rog să ocupați locurile în sala de ședință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Deschid ședința consacrată votului final, stimați colegi. Avem un număr de 41 de proiecte de lege pe care o să le supunem atenției dumneavoastră.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Să sperăm că nu vor fi defecțiuni și că o să putem vota fără probleme.

 
  Propunerea legislativă Legea comercializării produselor agroalimentare (retrimisă comisiei);

1. Propunerea legislativă "Legea comercializării produselor agroalimentare."

Lege ordinară.

Domnul deputat Victor Surdu.

   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Domnule președinte de ședință Ioan Oltean,

Stimați colegi,

Am rugămintea să fiți de acord să retragem pentru un raport suplimentar această lege la comisie, deoarece, în perioada aceasta de două luni de zile, au mai apărut niște elemente, niște precizări în relația dintre Parlamentul nostru și Parlamentul European, pe de o parte, iar pe de altă parte datorită faptului că două observații pe care le-a făcut liderul Grupului parlamentar al UDMR, pentru care am tot respectul și-i mulțumesc public, în modul în care au fost transcrise în stenograma din noaptea aceea foarte târziu, nu sunt clare.

Vă rog să fiți de acord și vă mulțumesc anticipat.

În cel mai scurt timp vom redepune legea pentru dezbatere și vot final.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului Partidului Democrat-Liberal.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Și noi susținem retrimiterea la comisie. Nu știu care este motivul de a apărut raportul așa, dar dacă ar apărea ca lege, ar fi o mare problemă nu numai pentru comercializarea produselor, ci chiar și pentru ceea ce ne dorim cu toții, produsele românești să fie pe piață la prețuri echitabile.

Vă rog să fiți de acord.

Grupul PD-L va vota pentru retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kelemen, din partea Grupului UDMR... din partea comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Kelemen Atilla Béla-Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Și în comisie s-a discutat această problemă. Intervenția inițiatorului, domnului coleg Surdu, a fost pertinentă, cerem retrimiterea la Comisia pentru agricultură a acestui raport.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Se pare că există o cerere largă în privința aceasta.

Supun votului dumneavoastră solicitarea domnului deputat Surdu de a retrimite la comisie acest proiect de lege pentru un raport suplimentar.

Cine este pentru? Vot deschis? Vă rog să numărați votul, domnilor secretari.

Voci din sală:

Electronic!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Funcționează. OK! Deci vă rog să votați atunci electronic. Vă rog să puneți în mișcare, da.

 
   

Cu 189 de voturi pentru, propunerea a fost adoptată.

Termen: două săptămâni pentru o reanaliză a proiectului și prezentarea unui raport suplimentar. Două săptămâni termen.

 
  Proiectul deHotărâre privind prelungirea termenului pentru depunerea raportului de către Comisia parlamentară de anchetă privind situația sistemelor de irigații, precum și a altor sectoare de îmbunătățiri funciare (adoptat);

2. Proiectul de Hotărâre privind prelungirea termenului pentru depunerea raportului de către Comisia parlamentară de anchetă privind situația sistemelor de irigații, precum și a altor sectoare de îmbunătățiri funciare.

Vot pentru, vă rog.

Mulțumesc. 194 de voturi pentru, cinci voturi împotrivă, două abțineri.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

  Proiectul deHotărâre privind prelungirea termenului pentru depunerea raportului de către Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea modului în care a fost atribuit de către Ministerul Mediului contractul privind Campania de promovare a Programului Operațional Sectorial Mediu, Lot II - Difuzare/Publicare la data de 28 aprilie 2009, prin negociere fără anunț de participare (adoptat);

3. Proiectul de Hotărâre privind prelungirea termenului pentru depunerea raportului de către Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea modului în care a fost atribuit de către Ministerul Mediului contractul privind "Campania de promovare a Programului Operațional Sectorial Mediu, Lot II - Difuzare/Publicare" la data de 28 aprilie 2009, prin negociere fără anunț de participare.

Voturi, vă rog.

Cu 199 de voturi proiectul de hotărâre a fost adoptat.

  Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (adoptat);

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

Cu 213 voturi pentru, două abțineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Mulțumesc frumos.

  Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/1997 privind destinația sumelor încasate de Fondul Proprietății de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/1997 privind destinația sumelor încasate de Fondul Proprietății de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar.

Lege cu caracter ordinar.

Vă rog să votați.

Cu 209 voturi pentru și șapte abțineri și acest proiect de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.166/2008 pentru modificarea art.16 lit.a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr.36/1995 (adoptat);

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.166/2008 pentru modificarea art.16 lit.a) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr.36/1995.

Lege cu caracter organic, stimați colegi.

Vă rog să votați.

Cu 214 voturi pentru și patru abțineri și acest proiect de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2009 pentru completarea art.270 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2009 pentru completarea art.270 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României.

Lege cu caracter organic. Vă rog să votați.

Cu 222 de voturi pentru și două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.227/2008 pentru modificarea art.12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare);

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.227/2008 pentru modificarea art.12 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

De asemenea, un proiect de lege cu caracter organic.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

Cu 165 de voturi pentru, două abțineri și 58 împotrivă, proiectul de lege nu a fost adoptat. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.226/2008 privind unele măsuri financiar-bugetare (adoptat);

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.226/2008 privind unele măsuri financiar-bugetare.

Caracterul ordinar al acestui act normativ.

Voturi pentru?

   

203 voturi pentru, două abțineri și 18 împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul deputat Kerekes, vă rog, din partea Grupului UDMR.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte Oltean.

Stimați colegi,

Noi înțelegem importanța, semnificația și necesitatea luării unor măsuri financiare mai ales în actuala condiție economică, în condițiile crizei economice mondiale. Dar nu putem fi de acord, sub nicio formă, cu reducerea, scăderea valorii punctului de pensie care a fost stabilit prin Legea nr.250/2007 să fie la 45% deoarece, această reducere, această scădere, are un impact foarte serios asupra situației pensionarilor.

De asemenea, nu putem fi de acord cu creșterea contribuției asigurărilor sociale, care s-a făcut prin această ordonanță și care, în loc să asigure o relansare fiscală atât de așteptată, atât de vitală pentru mediul de afaceri, din contră îngreunează situația acestui mediu. Nu numai atât, prin Legea privind asigurările sociale de stat, s-a mai majorat încă cu 2,3% această contribuție.

Deci, pentru aceste motive, Grupul parlamentar al UDMR nu a putut vota această ordonanță.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Continuăm votul.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Lege cu caracter organic.

Vă rog să votați.

222 de voturi pentru, două abțineri și un vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.31 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată (adoptat);

11. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.31 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Lege cu caracter organic.

Vă rog să votați.

220 de voturi pentru, două abțineri și niciun vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2009 privind unele măsuri de creștere a suprafeței contractate pentru irigații (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2009 privind unele măsuri de creștere a suprafeței contractate pentru irigații.

Lege cu caracter organic.

Camera Deputaților este Camere decizională.

Vă rog să votați.

Caracter ordinar, vă cer scuze.

   

Mulțumesc. 221 de voturi pentru, trei abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Cer scuze Partidului Național Liberal pentru că au fost induși în eroare.

Voci din sală:

N-ar fi prima oară!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Și nici ultima!

Vă rog, domnilor colegi, să vă concentrați asupra următorului vot.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului (adoptat);

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului.

Lege cu caracter organic.

Cameră decizională, Camera Deputaților.

Vă rog să votați.

216 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă.

Deci, cu o largă majoritate, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind ratificarea Actelor adoptate la Congresul Uniunii Poștale Universale de la Geneva (23 iulie-12 august 2008) (adoptat);

14. Proiectul de Lege privind ratificarea Actelor adoptate la Congresul Uniunii Poștale Universale de la Geneva (23 iulie-12 august 2008).

Lege cu caracter ordinar.

Camera Deputaților prima Cameră sesizată.

Vor pentru.

Cu 225 de voturi pentru, două abțineri și un vot împotrivă și acest proiect de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur, la 28 aprilie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 25 iunie 1996 (adoptat);

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur, la 28 aprilie 2006, pentru amendarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Malaeziei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 25 iunie 1996.

Lege ordinară.

Camera Deputaților prima Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

Cu 222 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiect de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007 (adoptat);

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007.

Lege cu caracter ordinar.

Votul dumneavoastră, domnilor colegi.

229 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind formularea de către România a unei declarații în baza art.35 alin.(2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (adoptat);

17. Proiectul de Lege privind formularea de către România a unei declarații în baza art.35 alin.(2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Lege ordinară.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Vă mulțumesc.

226 de voturi pentru, o abținere și acest proiect de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Regionale de Radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din Regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174-230 MHz și 470-862 MHz și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006 (adoptat);

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Regionale de Radiocomunicații pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părți din Regiunile 1 și 3, în benzile de frecvențe 174-230 MHz și 470-862 MHz și a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006.

Lege cu caracter ordinar.

Votul dumneavoastră.

Cu 216 voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă, acest proiect de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Coreea în domeniul securității sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008 (adoptat);

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Coreea în domeniul securității sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008.

Lege ordinară.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

222 de voturi pentru.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.3 din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (adoptat);

20. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.3 din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

Lege organică.

Votul dumneavoastră. Cine este pentru?

Cu 228 de voturi, nicio abținere, niciun vot împotrivă, acest proiect de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru reînființarea comunei Cintei, județul Arad, prin reorganizarea comunei Zărand (retrimisă comisiei);

21. Propunerea legislativă pentru reînființarea comunei Cintei, județul Arad, prin reorganizarea comunei Zărand.

Lege organică.

Cine este pentru? Vă rog, votul dumneavoastră.

Voci din sală:

Se respinge.

   

Domnul Ioan Oltean:

Numai puțin, dacă-mi permiteți. Comisia propune respingerea acestei propuneri legislative.

Vă rog, votul dumneavoastră.

 
   

Cu 115 voturi pentru respingere, 95 împotrivă și opt abțineri, proiectul de lege a căzut.

Propunerea legislativă, deci a căzut.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Ați interpretat greșit sensul votului. Propunerea de respingere a comisiei a căzut, ca atare, conform Regulamentului nostru, trebuie să avem o nouă dezbatere când se supune votului, nu în următoarea, chiar în sesiunea aceasta, când se supune votului articol cu articol și vot pentru.

Deci aceasta este conform Regulamentului nostru. Și nu este ordonanță, proiect de lege, dacă propunerea de respingere a comisiei nu a trecut, se trece la vot, la dezbatere pe articole și vot pozitiv și dacă acolo cade, acel proiect atunci cade întreaga lege.

Deci asta este. Citiți articolul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Proiectul de lege se întoarce la comisie? Doamna deputat, vă rog să poftiți la microfon.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi indicați articolul din Regulament, pentru că nu am timp să răsfoiesc eu Regulamentul, în care dumneavoastră dați această interpretare legat pe un proiect de lege care a fost respins o dată ca număr de voturi și a doua pentru că nu a întrunit numărul de voturi pentru o lege organică.

Vă rog să-mi indicați articolul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Márton, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Ceea ce nu a fost admis, pentru că necesita un vot organic, a fost propunerea de respingere și nu legea nu a fost admisă. Și, în această situație, avem o astfel de prevedere regulamentară. Putem să trecem mai încolo, o să vă prezint articolul în care scrie clar că, în această situație, se supune votului pozitiv al Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Este vorba, doamna deputat, de art.104 alin.(3). Vă citesc doar partea finală a acestui alineat, în care, dacă nu se procedează cum a spus domnul deputat Árpád, atunci "președintele va trimite spre reexaminare proiectul comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului pentru un nou raport".

În consecință, acest proiect de lege se reîntoarce la comisia sesizată în fond.

Termen: două săptămâni pentru prezentarea unui raport suplimentar, ce va face obiectul unei noi analize în plenul Camerei Deputaților:

Vă mulțumesc.

Mergem mai departe, stimați colegi.

 
  Raportul Comisiei juridice asupra cererii Președintelui României, de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art.9 alin.(1) din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (adoptată legea privind respingerea OUG);

22. Raportul Comisiei juridice asupra cererii Președintelui României de reexaminare a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2007 pentru modificarea art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art.92 alin.(1) din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Lege organică.

Votul dumneavoastră.

Cu 215 voturi pentru, șase abțineri și două voturi împotrivă, raportul comisiei a fost adoptat.

  Raportul Comisiei juridice privind reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.710/2009 (adoptată propunerea de respingere a legii formulată în raport);

23. Raportul Comisiei juridice privind reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.710/2009.

Raportul este de respingere.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc. Cu 214 voturi pentru, trei abțineri și două împotrivă, raportul a fost adoptat în sensul respingerii proiectului de lege.

  Raportul Comisiei juridice pentru reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.1008/2009 (adoptată legea privind aprobarea OUG);

24. Raportul Comisiei juridice pentru reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.1008/2009.

Lege organică.

Raportul este în sensul adoptării proiectului de lege.

Voturi pentru, votul dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi.

   

Cu 220 de voturi, raportul comisiei a fost votat.

Domnul deputat Márton Árpád; vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul nostru parlamentar a votat pentru ambele modificări ale ordonanțelor, pentru că noi am fost consecvenți. Nici atunci când aceste ordonanțe au fost votate de Parlament nu am fost de acord, pentru că am avut anumite dubii de drept constituțional. Am și exprimat aceste dubii. din păcate, nu s-a dorit să fim ascultați. Ar fi bine, poate, pentru viitor, ca înainte, chiar dacă opoziția este cea care are asemenea dubii legate de constituționalitatea unor propuneri de acte normative, să analizăm cu atenție și atunci, n-o să fim puși în situația în care să votăm cu unanimitate o decizie a Curții Constituționale prin care să fie declarată ca fiind neconstituțională o ordonanță, o altă ordonanță sau o asumare de răspundere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Continuăm votul final.

 
  Raportul Comisiei juridice pentru reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.1039/2009 (adoptată legea privind respingerea OUG);

25. Următorul raport, Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționare a unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.1039/2009.

Votul dumneavoastră, domnilor colegi. Vă mulțumesc.

Cu 224 de voturi pentru și 2 abțineri, raportul Comisiei juridice de disciplină și imunități a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane (adoptat);

26. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane. O lege cu caracter ordinar. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați. Da. Vă mulțumesc. Cu 178 de voturi pentru, 39 împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (adoptat);

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul de mediu. Lege cu caracter ordinar. Camera Deputaților, Cameră decizională.

Votul dumneavoastră, vă rog? Cu 214 voturi pentru, 5 împotrivă și o abținere, și acest proiect de lege a trecut.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (adoptat);

28. Următorul proiect de lege este cel pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Lege cu caracter ordinar. Cameră decizională, Camera Deputaților.

Vă rog să vă exprimați votul. Cu 222 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.20 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (adoptat);

29. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.20 din Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privat a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului. Lege cu caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să vă exprimați votul. Cu 206 voturi pentru, 4 împotrivă și 8 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității (adoptat);

30. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității. Lege cu caracter ordinar. Cameră decizională, Camera Deputaților.

Vă rog să vă exprimați votul. 219 voturi pentru, 3 împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (adoptat);

31. Proiectul de Lege pentru completarea art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Lege ordinară. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Votul dumneavoastră. Cu 211 voturi pentru, 3 abțineri și 2 voturi împotrivă și acest proiect de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.65 din Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea art.52 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice (adoptat);

32. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.65 din Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea art.52 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice. Lege ordinară. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Votul dumneavoastră, vă rog.

   

Cu 221 de voturi pentru, 3 abțineri și două voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnule profesor, aveți cuvântul, pentru a vă explica votul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat Prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Domnule președinte de ședință,

văzându-vă atât de entuziast, mă gândeam să vă spun că eu sunt "broscoiul". Dar uitându-mă la dumneavoastră și la mine, îmi dau seama că e greu să mă înghițiți. Dar nici n-am să vă propun ce a propus domnul Păunescu, să mă înghițiți pe silabe...

Ca atare, am să trec direct la subiect și să spun că grupul nostru parlamentar a votat acest proiect de lege din două motive. Pe vreme guvernării PSD, respectiv a premierului Adrian Năstase și a ministrului Ecaterina Andronescu, cercetarea științifică a primit prin lege la vremea respectivă 1/5 din fondurile alocate învățământului. După aceea, evident lucrurile s-au schimbat, a primit 1% prin lege, și 6% pentru învățământ. Intervenția mea este legată de faptul că un distins coleg liberal, căruia îi port tot respectul, ne-a acuzat că nu susținem cercetarea științifică. Noi suntem pentru cercetarea științifică în momente de criză. și Obama a precizat clar că investiția cea mai eficientă este în învățământ, în cercetare și în energie. Ca atare, rog pe distinșii mei colegi, care se pregătesc de o moțiune, să studieze Codul educației și să vadă că la art.11 alin.(3) este prevăzut 6% pentru învățământ și 1% pentru cercetare.

Ca atare, sper că vor sprijini această lege și acest guvern, în spiritul a ceea ce au spus dânșii anterior. Să cercetăm științific, și nu să lăsăm serviciile să ne cerceteze pe noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule profesor.

Vă asigur că voi identifica un coleg de-al meu, pe măsura dumneavoastră, pentru a face el operațiunea.

Domnul deputat Bogdan Olteanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte de ședință,

Eu nu vreau să vă transmit dumneavoastră nimic, vreau să salut însă faptul că astăzi Camera Deputaților a votat o lege care consacră unul dintre punctele moțiunii noastre simple pe tema cercetării, și anume asigurarea unui avans pentru cercetare. Cercetătorii nu trebuie să fie nici bancheri, nici clienți de bănci, nu este treaba lor, ei trebuie să-și ducă mai departe proiectele, și bugetul public, ca finanțator al cercetării, trebuie să asigure finanțarea pe parcurs. Sperăm ca și celelalte puncte din moțiunea noastră pe domeniul cercetării să fie aduse la îndeplinire, în special, realocarea fondurilor pe cercetare. Sigur că se dă avans, conform acestei legi, dar se dă avans din nimic, stimați colegi, pentru că bugetul cercetării a fost, din păcate, redus la nimic.

Sperăm din toată inima ca o dată cu această lege, o dată cu viitoarele rectificări bugetare să se dea înapoi banii cercetării, chiar până la 1% din p.i.b., măcar până la 0,85% din p.i.b., cât reușisem noi să alocăm prin ultima prevedere bugetară a guvernului Tăriceanu, și sperăm, de asemenea, să reușim să găsim în codul educației ceea ce ne ruga domnul deputat Anghel Stanciu, din păcate, codul s-a dus, domnule deputat, nu mai avem decât o lege în urma negocierilor, dar mai așteptăm, poate vine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pambuccian.

Vă rog, stimate coleg, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea, cu ocazia aceasta, să amintesc un lucru care s-a întâmplat în iarnă și care ar trebui, după părerea mea, grabnic reparat, granturi care au fost câștigate și se derulau au fost oprite din lipsă de fonduri. A fost un mod prin care statul a dovedit din nou că este, probabil, entitatea care își poate încălca cel mai ușor cuvântul dat și semnat printr-un contract cu mediul privat care beneficia de aceste granturi. Sper ca aceste sume să meargă cu prioritate în repararea unor lucruri pe care cei care câștigaseră granturile își făcuseră niște socoteli, își planificaseră o activitate și s-au trezit brusc peste noapte că nu o mai pot continua.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Propunerea legislativă privind modificarea art.6 și art.123 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Continuăm votul final

33. Urmează Propunerea legislativă privind modificarea art.6 și art.123 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Lege cu caracter organic. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să vă exprimați votul, domnilor colegi. Cu 204 voturi pentru, 8 împotrivă și 2 abțineri, propunerea comisiei a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru abrogarea art.II din Legea nr.305/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

34. Propunerea legislativă pentru abrogarea art.II din Legea nr.305/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații. Lege ordinară. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să vă exprimați votul.

Mulțumesc. Cu 217 voturi pentru, propunerea comisiei a fost însușită și propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

35. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Lege organică. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Cu 198 de voturi pentru, 3 abțineri și 20 împotrivă, propunerea comisiei a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind completarea Codului Civil (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

36. Propunerea legislativă privind completarea Codului Civil. Lege cu caracter organic. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră. 212 voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri, suficiente pentru ca propunerea comisiei să fie adoptată.

  Propunerea legislativă privind stimularea elevilor care au primit distincții la olimpiadele școlare naționale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

37. Propunerea legislativă privind stimularea elevilor care au primit distincții la olimpiadele școlare naționale. Lege cu caracter ordinar. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați. 201 voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 3 abțineri. Propunerea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea lit.e) a art.16 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

38. Proiectul de Lege pentru modificarea lit.e) a art.16 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. Lege cu caracter organic. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să vă exprimați votul. Cu 182 de voturi pentru, 27 împotrivă și 8 abțineri, propunerea a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea lit.q) a alin.(1) al art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

39. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.q) a alin.(1) al art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu. Lege cu caracter ordinar. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră? Domnule Buda, vă rog să votați. Mulțumesc. Cu 206 voturi pentru, 5 împotrivă și o abținere, propunerea comisiei a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(7) al art.5 din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

40. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(7) al art.5 din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Lege organică. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați. 207 voturi pentru, 2 abțineri, nici un vot împotrivă. Propunerea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege Codul Civil (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

41. Proiectul de Lege Codul Civil. Lege organică. Camera Deputaților, Cameră decizională. Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Votul dumneavoastră, stimați colegi și colege?

   

Cu 171 de voturi pentru, 36 împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Doamnelor și domnilor colegi, vă mulțumesc pentru votul responsabil de astăzi, vă doresc poftă bună, să nu vă stea nimic în gât. Ne revedem în comisiile de specialitate la ora 14,00.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,16.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 11 december 2019, 14:22
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro