Petru Călian
Petru Călian
Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.105/18-09-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-11-2019
04-11-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 08-09-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 8, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.16 Petru Călian - declarație politică cu titlul "Diversitatea minorității în unitatea majorității";

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Petru Călian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația politică de astăzi are titlul "Diversitatea minorității în unitatea majorității".

Stimați colegi,

Mă declar mâhnit și mă intrigă faptul că unii cetățeni români de etnie maghiară insistă pe declararea autonomiei Ținutului Secuiesc. Istoria controversată scrisă și nescrisă a rămas încă în sângele celor care nu pot accepta că România este un stat unitar și indivizibil. Legea fundamentală a țării e foarte clară din punct de vedere al organizării teritoriale.

Argumentele populiste și primitive ale unor maghiari subliniază trauma pe care nu au reușit să o depășească de atunci când, prin Tratatul de laTrianon, au pierdut mult teritoriu și au devenit din majoritate în "minoritate imperială". Prin semnarea tratatului, Ungaria a pierdut 71% din teritoriu, iar la acea dată minoritățile etnice depășeau mult populația maghiară. Astfel, o parte din populația maghiară a devenit o minoritate etnică în țările vecine, precum România. Frustrarea maghiarilor s-a accentuat cu trecerea timpului și încă ei consideră acel tratat o nedreptate istorică.

Declarațiile liderilor maghiari sunt de-a dreptul hilare. Odată cu declararea autonomiei Ținutului Secuiesc, aspiră și la independența Ardealului. Ei nu trăiesc prezentul democrat și continuă să se întoarcă în cadre istorice îndepărtate, sperând la refacerea Ungariei Mari. Regionalizarea a fost prost înțeleasă de forul maghiar. Când președintele a discutat despre noțiunea de regionalizare făcea referire la eforturile administrației în lupta pentru o descentralizare și pentru o autonomie locală administrativă și nu etnică.

Adunarea aleșilor locali din Ținutul Secuiesc își dorește să devină un for decizional similar Parlamentului. O adunare publică în care se discută așa ceva nu are nici un fel de autoritate. Restul sînt basme, povești care trebuie tratate ca atare. Maghiarii sunt reprezentați în Parlament de către UDMR. Tocmai de aceea nu înțeleg de ce s-a simțit nevoia de a se face o "adunare" în care să se ia anumite hotărâri în afara instituțiilor statului. Dacă și-au ales un imn și o stemă, nu înseamnă că Ținutul Secuiesc se poate autodeclara autonom. Adunarea de acolo are miros de violența interetnică și insuflă nostalgia răscoalelor istorice.

Problema constă în faptul că modul în care reprezentanții maghiarimii înțeleg noțiunea de "drepturi colective" este o interpretare radicală, ale cărei consecințe amenință funcționarea statului de drept și drepturile individuale pe care le garantează Constituția și toate chartele internaționale privind drepturile omului. Ceea ce doresc însă aceste minorități este altceva: recunoașterea de către statul român a unei entități colective - maghiarimea sau secuimea - și, implicit, a faptului că o asemenea entitate dispune de drepturi intrinseci, ireductibile la drepturile indivizilor care compun această minoritate. Cu alte cuvinte, UDMR și CNS nu urmăresc protecția drepturilor culturale aparținând membrilor acestei minorități, ci protecția culturii maghiare/secuiești, înțeleasă ca un tot unitar și ireductibil.

Multiculturalismul și distrugerea drepturilor individuale, acestea sunt consecințele adoptării ideii de drepturi colective, pe care o propun reprezentanții maghiarimii si pe care statul roman nu o poate accepta. De altfel, contrar a ceea ce pretinde UDMR, absolut nicio instituție europeană nu sprijină o asemenea interpretare a drepturilor colective. Ideea de drepturi colective readuce în primplan colectivismul habsburgic și austro-ungar care îmbrățișează noțiunea de conflict și încălcare a drepturilor omului.

Secuii și maghiarii beneficiază de toate drepturile ca cetățeni români, iar presiunile și revendicările pentru rescrierea Constituției reprezintă gesturi nefirești pentru o minoritate. În Odorheiu Secuiesc s-a ajuns în situația de a avea mai puține drepturi dacă ești român. Astfel, în caz că nu cunoști limba maghiară, ai nevoie de un translator pentru a-ți cumpăra o pâine. Iată câteva dintre principalele discriminări ale cetățenilor de naționalitate română din județele Covasna și Harghita: transformarea unilaterală a muzeelor județene și locale din muzee comunitare în muzee etnice secuiești, cu toate consecințele ce au decurs asupra cercetării istoriei românilor din zonă și cu neglijarea totală a patrimoniului românesc; discrepanța dintre finanțarea proiectelor inițiate de către ONG-uri, instituțiile și cultele maghiare și cele românești; lipsa specialiștilor români și a manifestărilor culturale românești; boicotarea înființării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei; discriminarea elevilor români în unele școli mixte. Dacă așa s-au comportat și se comportă liderii maghiari, fără a dispune de autonomie etnică instituționalizată, care ar fi comportamentul lor după o posibilă obținere a acestui deziderat?

Trăim într-o societate modernă, civilizată, respectăm și cunoaștem drepturile omului și ale minorităților, însă ne cunoaștem și drepturile noastre ca stat independent și îmbrățișăm sloganul de "unitate în diversitate" și nu de "diversitate în unitate".

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 13 november 2019, 6:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro