Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 15, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.109/25-09-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 15-09-2009 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of September 15, 2009

2. Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.  
 
see bill no. 395/2009

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

La ordinea de zi avem pentru această ședință angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Proiectul de lege a fost depus la Parlament la data de 7 septembrie 2009.

Dați-mi voie să-i dau cuvântul, în continuare, domnului Emil Boc, prim-ministrul României, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule prim-ministru, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Stimați colegi din Guvern,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Onorată asistență,

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de lege pentru care Guvernul își angajează răspunderea, răspunde în esență la două obiective: primul, reducerea cheltuielilor bugetare, și, al doilea, susținerea mediului de afaceri, toate în contextul procesului de reformă a statului.

Spuneam la începutului discursului meu, și nu o să reiau acele aspecte, că din nefericire statul român este uneori supradimensionat și obez, iar în alte componente ale sale are resurse insuficiente pentru a-și îndeplini obligațiile față de cetățeni.

Reforma statului este dureroasă, dar ea presupune luarea unor măsuri decisive, inclusiv cele pe care le propunem astăzi, de desființare, reducere, comasare a unor agenții guvernamentale, de preluare la bugetul de stat a veniturilor acestor agenții, astfel încât banii publici să fie utilizați în interesul tuturor românilor, și nu doar în interesul unor privilegiați, care au avut șansa să beneficieze de legi speciale pentru gestionarea secvențială a resurselor bănești.

În cele ce urmează, o să mă refer foarte pe scurt la cele două obiective pe care legea și le propune.

Reducerea cheltuielilor bugetare

Statul trebuie reformat pentru a propaga în jur, în societate, respectul pentru banul public. Statul trebuie să dea primul exemplu. El trebuie să fie primul acela care oferă românilor exemple de răspundere și eficiență în cheltuirea banului public. Și, de când am deschis această ofensivă pentru raționalizarea cheltuielilor publice și am pus cărțile pe masă, transparent, arătând ce există în sistem, ați putut observa dumneavoastră, ca dealtfel toți românii, derapajele la care am asistat, începând cu acele salarii de 30 de mii de euro, 40 de mii de euro, 50 de mii de euro, care erau la începutul guvernării noastre în sistemul agențiilor guvernamentale - la șefi și directori, la risipa ce exista și încă pe alocuri mai există, până la intrarea în vigoare a acestei legi, a modului în care diverse agenții utilizează bugetele lor, rezultate din taxele pe care le plătesc cetățenii, aceste lucruri care s-au perpetuat în ultimii 20 de ani și care reprezintă o sfidare a modului de utilizare a banului public trebuie să înceteze.

Spun asta pentru că am venit cu cărțile pe față și am arătat ce am găsit și ce găsim în sistem. Am făcut analize riguroase și venim cu soluții, iar ele se regăsesc în acest proiect de lege.

O parte din soluții vizează desființarea acelor structuri care nu se mai justifică și reducerea unor posturi ale agențiilor guvernamentale din aparatul central, care, repet, sunt supradimensionate și nu răspund obiectivului principal de a oferi servicii cetățenilor, și aceste servicii să fie de calitate.

Din acest punct de vedere, Guvernul pe care îl reprezint a fost consecvent. Reducerea cheltuielilor publice, a excesului de birocrație a început din primele zile ale Guvernării și, așa cum spuneam, face parte dintr-o strategie coerentă de reformă a statului român.

Am tăiat salariile de 30.000 de euro și le-am înlocuit cu salarii de maximum 48 milioane de lei vechi, pentru șefii de agenții; am desființat Cancelaria primului-ministru și am reorganizat aparatul de lucru al Guvernului, dând dovadă și arătând ca semnal politic că se poate; și am început, dacă vă amintiți, cu desființarea Cancelariei primului-ministru, cu preluarea atribuțiilor acesteia de către Secretarul general al Guvernului. Și, s-a demonstrat că se poate lucra. S-a demonstrat că se poate face această restructurare, dacă există voință politică.

Am înjumătățit aparatul de lucru al primului-ministru, în comparație cu ceea ce aveau vechii premieri. Se demonstrează că se poate.

Pentru asta, însă, trebuie să iei aceste decizii, care trebuie să fie continuate în sistem, dar dacă nu începeau de la nivelul primului-ministru, nu puteam merge mai departe și să solicit celorlalți din sistem, să spun: Voi să vă restructurați, dar eu la Palatul Victoria stau cu exact aceeași structură cocoloșită pe care mi-a lăsat-o vechiul Guvern, și extrem de densă, și de care să nu mă ating. Și, vom face, în continuare, aceste demersuri de restructurare.

Am blocat angajările din sectorul public și am înghețat salariile demnitarilor; am limitat cheltuielile cu bunuri și servicii, pentru a disponibiliza fondurile necesare pentru investiții.

Această reducere a birocrației stufoase a agențiilor guvernamentale, simplificarea și reducerea numărului acestora va avea efecte pozitive în calitatea serviciilor prestate de aceste agenții pentru cetății și pentru mediul de afaceri, în reducerea costurilor acestor servicii.

Prin reducerea cheltuielilor bugetare, urmărim și adaptarea activității aparatului administrativ la condițiile crizei economice, care ne va permite, prin această reducere a cheltuielilor bugetare, inclusiv să continuăm planul de investiții publice pe care l-am propus la începutul anului, și, de asemenea, să ne respectăm angajamentele pe care ni le-am asumat prin memorandumul încheiat cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Pentru toate acestea, Guvernul a avut în vedere cel puțin următoarele elemente:

Unu: reorganizarea autorităților și instituțiilor publice. De ce am ales să restructurăm agențiile statului?

Răspunsul este foarte clar: este vorba despre un aparat administrativ hipertrofiat și suprapopulat.

O parte a acestor agenții finanțate extrabugetar s-a transformat în timp într-un adevărat sistem de rentă pentru clientela politică.

Rațiunea de a fi a unora din aceste instituții, în cazul în care pentru unele dintre acestea a existat vreodată, s-a pierdut pe parcurs.

Am să vă dau câteva exemple care reflectă evoluțiile recente din administrația publică. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, între 2004 și 2008, numărul angajaților din administrația centrală a crescut cu 37%, de la 159.000 în 2004, la 218.000 în 2008.

Mai mult decât atât, într-o agenție numărul experților variază între doar 40 și maximum 60% din personal, restul reprezintă aparatul de suport tehnico-administrativ, ceea ce vorbește de la sine despre eficiența acestor structuri, și nu mai reiau comparația cu funcționarea service-ului auto, ca mod de exemplificare a funcționării statului. La acest aspect m-am referit și atunci.

Multe dintre aceste agenții stabilesc taxe și tarife, în lipsa unor mecanisme necesare de control. S-a ajuns, astfel, la creșteri ale numărului și cuantumului tarifelor care trebuie plătite de către populație și de către operatorii economici.

Ce se întâmplă, însă, cu aceste venituri proprii? Am constatat că agențiile își creează rezerve nejustificate, care apoi sunt risipite pe sedii, mobilier, servicii, prime, sporuri care depășesc cu mult limita bunului-simț.

Agențiile dispun de fonduri la trezorerie și în bănci de aproape 1 miliard de euro, asta în timp ce Ministerul Finanțelor se împrumută cu dobânzi de pe piața internă, pentru a putea asigura finanțarea deficitului bugetar.

Este necesar să punem capăt acestei stări de lucruri, pentru că vorbim de bani publici pe care aceste agenții îi foloseau discreționar.

Prin reducerile, inclusiv de posturi, care vor avea loc în urma desființării, restructurării, comasării agențiilor se vor face economii substanțiale la buget, ele cifrându-se la cel puțin 220 de milioane de lei pentru fiecare an bugetar.

Am schimbat, de asemenea, regimul de finanțare. De acum, așa-zisele venituri proprii ale agențiilor - și, așa cum ați aflat, vorbim de aproape un miliard de euro - aceste venituri se vor duce la buget și se vor întoarce în folosul societății, în folosul cetățenilor.

Cu alte cuvinte, ca să folosesc o expresie pe care am mai utilizat-o, am oprit dezmățul pe bani publici: adio, iahturi de 200 de mii de euro, adio, mașini de lux, adio, salarii de 30 de mii de euro pentru șefii de agenții, adio, posibilității agențiilor guvernamentale de a-și utiliza veniturile proprii pentru sedii, mobilier, iahturi, conferințe internaționale ținute pe toate continentele pe bani publici, fără justificare! Acești bani vor intra la bugetul de stat și fiecare agenție va primi resurse financiare în conformitate cu serviciile pe care le prestează, și vor fi plătiți ca toți bugetarii, ca toți muritorii din această țară care lucrează în sectorul bugetar.

Economiile care se conturează prin preluarea acestor venituri proprii la bugetul de stat se cifrează la cel puțin 100 de milioane de euro, în termeni preciși.

Prin proiectul de lege pe care îl propunem, inclusiv în vederea îndeplinirii prevederilor din acordul de finanțare cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, luăm măsuri suplimentare pentru consolidarea disciplinei financiare în cadrul regiilor autonome, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. În anii anteriori, respectarea disciplinei financiare în cadrul regiilor autonome, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital de stat a devenit, treptat, un simplu obiectiv declarativ.

Nu a contat faptul că rezultatele economice nu justificau majorări salariale sau achiziții halucinante. Nu a contat nici că multe dintre aceste entități exploatează bunuri sau reprezintă monopoluri ale statului care ar trebui administrate responsabil, în folosul cetățenilor. Privilegiile și risipa s-au multiplicat exponențial, fără ca autoritățile în drept să ia vreo măsură de curățare a sistemului. Nici măcar atunci când a devenit evident că România nu va fi ocolită de efectele crizei economice și financiare, nu a fost strânsă cureaua utilizării acestor resurse de către regiile autonome, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, ca, de altfel, nici de către agențiile guvernamentale. Astăzi, suportăm aceste efecte ale lipsei de responsabilitate.

De aceea, proiectul de lege propune completarea cadrului legal, în scopul întăririi disciplinei financiare și al reducerii cheltuielilor, în special a celor de personal, la nivelul regiilor autonome, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital de stat.

În acest sens, am prevăzut instituirea, la nivel de lege, a politicii salariale a acestor operatori economici și mandatarea reprezentanților statului, respectiv ai autorităților administrativ-teritoriale, în organele colegiale și de conducere pentru aplicarea acestei politici.

Dorim să instituim o practică unitară, la nivelul operatorilor economici cu capital de stat, în ceea ce privește termenul de negociere a contractului colectiv de muncă, în corelare cu termenul de aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli.

Tot aici, am prevăzut termene clare pentru elaborarea bugetelor, pentru prezentarea acestora spre aprobare, precum și sancțiunile pentru nerespectarea acestor termene.

Această lege, pe aceeași linie a raționalizării cheltuielilor bugetare, realizează și o implementare legislativă a unei propuneri pe care am anunțat-o încă de la începutul actului de guvernare: mă refer, aici, la interzicerea exercitării, la stat, a cumulului între pensie și salariu.

A fost decizia Curții Constituționale ca o asemenea inițiativă să nu poată fi luată prin ordonanță de urgență, și Curtea Constituțională a spus că ea poate fi luată doar prin lege.

Astăzi, avem legea prin care stabilim în mod clar, transparent și onest - spun, în raport cu interesul public - că, la stat, cei care cumulează și pensia și salariul, trebuie să aleagă, să opteze fie pentru pensie, fie pentru salariu; ei pot cumula, în continuare, în sistemul privat.

Și aici vreau să fiu foarte clar, și să nu lăsăm urmă de îndoială sau de ambiguitate. Această măsură nu vizează pensionarii cu venituri mici, nu vizează nici pe cei din învățământ, din sănătate, asistenții persoanelor cu handicap și nici actorii - îi vizează pe toți cei care au o pensie peste 1.670 de lei, cât este salariul mediu brut avut în vedere de această lege.

Asta ce înseamnă? Că, după intrarea în vigoare a acestei legi, toți pensionarii din această țară care au o pensie sub 1.670 RON, aproximativ 17 milioane de lei vechi, vor putea, în continuare, să cumuleze pensia cu salariul, ținând cont că nivelul de trai este așa cum este și trebuie să aibă o posibilitate de a avea resurse financiare suplimentare, pentru a-și achita obligațiile sociale și a putea avea un trai cât de cât decent.

Dar, pentru toți ceilalți pensionari care astăzi au o pensie peste 1.670, deci peste aproximativ 17 milioane de lei vechi, aceștia vor trebui, în termenul prevăzut de lege - 15 zile - să opteze: rămân cu salariul sau rămân cu pensia, pentru că statul român are nevoie să pună și aici ordine, spunând că resursele publice nu sunt nelimitate.

Nu avem de-a face cu o îngrădire a dreptului la muncă: persoana în cauză poate, fără nici un fel de probleme, să lucreze în mediu privat și să cumuleze salariul cu pensia. Dar la stat, unde avem banii pe care-i adunăm din impozite, taxe plătite de cetățeni, din bani publici, trebuie să utilizăm acești bani în interesul tuturor și să ne putem asigura susținerea financiară a bugetului, astfel încât, pe de o parte, să putem plăti salarii, pensii dar și să avem locuri de muncă pentru cât mai multe persoane din această țară.

De aceea, eu cred că această măsură este una de bun-simț, corectă: pe de o parte, celor cu venituri mici legea le permite, în continuare, să cumuleze, dar cei care au peste ceea ce se apreciază, astăzi, ca fiind salariul mediu brut, potrivit legii - deci au un standard peste cel mediu existent în societate, din perspectiva salariului pe care statul îl oferă - aceia trebuie să opteze pentru una din cele două soluții.

Reamintesc faptul că există țări în Europa unde acest cumul nu este posibil: Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Cehia sau Germania, sau există forme de limitare a acestui cumul, precum în Franța, Portugalia sau Grecia. Deci nu este o soluție care să nu existe în Europa.

Am optat, însă, pentru acea soluție care, repet, să răspundă nevoilor societății românești, din perspectiva tuturor elementelor despre care am vorbit.

Această lege conține, așa cum spuneam, și câteva măsuri pentru susținerea mediului de afaceri.

Pentru că astăzi am vorbit foarte mult despre ceea ce înseamnă bugetul de stat, despre ceea ce înseamnă sistemul bugetar, despre ceea ce înseamnă salariile persoanelor plătite din fonduri publice, pentru că am avut - și avem - ca obiect Legea salarizării personalului bugetar, dar trebuie să știm că, în societate, pe lângă personalul bugetar, există mediul privat, există oameni care lucrează în mediul privat, există salariați care lucrează în mediul privat.

Și, Guvernul, deopotrivă, prin măsurile pe care le ia, trebuie să țină cont de interesele tuturor. Și, mai mult decât atât, aș spune că, înainte de a împărți ceva, trebuie să ai grijă să produci ceva.

Și, de aceea, spun că susținerea mediului de afaceri, susținerea activității economice a fost, este și rămâne o prioritate fundamentală a Guvernului. Și, chiar în cadrul legii de astăzi, aducem câteva măsuri suplimentare, pe lângă cele pe care le-am luat, și vorbeam la începutul discursului de menținerea cotei unice, de menținerea t.v.a.-lui, de menținerea unui curs echilibrat euro-leu, de schemele de finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii pe care le-am promovat, de sistemul modern de rambursare a t.v.a.-lui, transparent, și care elimină orice formă de privilegiu sau de nedreptate, alături de investiția publică masivă pe care o facem în economie: cei 20% din banii bugetului vor fi cheltuiți pentru investiții, în acest an, așa cum au fost anunțați.

Pe lângă aceste măsuri, astăzi propunem, prin proiectul de lege, scutirea de impozit a profitului reinvestit în echipamente tehnologice - mașini, utilaje sau instalații - utilizate în desfășurarea activității de bază.

Se urmărește, prin acest mecanism, stimularea reînnoirii tehnologice a companiilor din România, cu efecte pozitive asupra competitivității.

Practic, din evaluările pe care le-am făcut, această măsură care vizează scutirea de impozit a profitului reinvestit - corelată cu celelalte măsuri în domeniu - odată cu aplicarea ei, de la 1 octombrie 2009, sumele suplimentare de care vor beneficia firmele pentru investiții se ridică la aproape 80 de milioane de euro. De asemenea, estimăm că această măsură va conduce și la o creștere economică de aproximativ 0,5 puncte procentuale; și, nu în ultimul rând, estimăm că prin această măsură se va stimula crearea de noi locuri de muncă, iar la nivelul anului 2010 putem estima că prin această măsură, a neimpozitării profitului reinvestit, să aducem în economia românească cel puțin 15.000 de noi locuri de muncă. Companiile vor fi orientate spre domenii de înaltă tehnologie, în scopul obținerii de valoare adăugată mare, cu impact asupra producției și exporturilor.

Evident că, în perioada următoare, Guvernul va continua implementarea și a altor măsuri care să vizeze susținerea mediului de afaceri, menținerea și crearea de noi locuri de muncă pentru români.

Alte două măsuri pe care le propunem vizează stimularea înnoirii parcului național auto, inclusiv a celui destinat lucrărilor agricole. Prin această extindere și perfecționare a programului "Rabla", de la 1 ianuarie 2010 în program vor fi incluse și persoanele juridice, ca beneficiari ai programului; și, de asemenea, programul va fi extins și în domeniul utilajelor agricole, prin includerea tractoarelor și a altor utilaje în categoria vehiculelor eligibile.

Sperăm ca, prin această măsură, să venim în sprijinul industriei auto, pe de o parte, dar și a mediului de afaceri, pe de altă parte, și, în același timp, să grăbim procesul de reînnoire a parcului auto național, prin scoaterea din uz a vehiculelor uzate care se află în proprietatea cetățenilor și firmelor din România.

Față de actualele prevederi ale programului de stimulare a înnoirii parcului auto național se aduc următoarele îmbunătățiri: pe lângă includerea persoanelor juridice ca beneficiari potențiali, va fi introdus tichetul valoric având o valoare nominală de 3.800 de lei, ceea ce înseamnă echivalentul primei de casare, acordat în schimbul predării, spre distrugere, a unui autovehicul uzat; tichetul valoric va putea fi utilizat numai în cadrul programului și numai pentru achiziționarea unui autovehicul nou, de la un producător validat; tichetul valoric va fi utilizat fie de către proprietarul autoturismului uzat, fie de către o altă persoană care dorește să achiziționeze un autoturism nou, documentul putând fi tranzacționat.

Astfel, programul se va dinamiza și vor fi eliminate unele dintre inconvenientele acestuia, în sensul că persoanele care dețin autovehicule uzate, dar nu au totuși capacitatea financiară de a cumpăra autovehicule noi, vor fi stimulate să le predea spre casare, în schimbul obținerii tichetelor valorice, pe care le pot înstrăina altor persoane juridice sau fizice care doresc înscrierea în program.

În ceea ce privește programul de stimulare a înnoirii parcului național de tractoare, cuantumul primei de casare a fost stabilit la cel mult 17.000 de lei, fără ca acestea să depășească, pentru persoana fizică, 50% din prețul de achiziție al tractorului nou sau al mașinii agricole autopropulsate noi, iar, pentru persoana juridică, 40% din prețul de achiziție fără t.v.a.

O altă măsură vizează facilitarea accesului la finanțarea acordată beneficiarilor din sectorul agricol și alimentar. Este vorba despre fondurile de garantare puse anual la dispoziția fermierilor și procesatorilor agricoli pentru finanțarea activității.

Aceste măsuri propuse pentru sprijinirea sectorului privat, și anume: scutirea de impozit a profitului reinvestit, stimularea înnoirii parcului național auto, adică programul "Rabla", extinderea lui pentru persoane juridice, dar și pentru tractoare, și facilitarea accesului la finanțare acordată beneficiarilor din sectorul agricol și alimentar se adaugă celorlalte măsuri deja adoptate de la începutul mandatului. Ele vin în contextul în care, prin această lege, urmărim restructurarea agențiilor, reducerea birocrației - tot atâtea măsuri care nu au putut decât să ajute deja sectorul privat.

Sectorul privat duce greul crizei economice și tot el va fi principalul sector care va contribui la relansarea economică. De aceea, Guvernul are datoria să sprijine sectorul economic iar, prin ceea ce facem în sectorul bugetar, să realizăm o reformă a statului care să facă din acest stat unul funcțional, în interesul cetățeanului.

Prin procesul de restructurare a agențiilor, vreau să știți că am avut în vedere 223 de agenții care au fost analizate. Prin această lege și prin alte hotărâri de guvern pe care le-am promovat sau le vom promova, numărul de agenții rămâne 112; dintre acestea, 33 sunt obligatorii, în cadrul reglementărilor pe care le avem cu Uniunea Europeană.

Vor fi reduse posturi - aproape 8.200 de posturi -, prin această lege, iar, prin restul restructurărilor pe care le vom face, prin hotărâri de guvern deja adoptate sau care vor fi aprobate, vom mai avea în vedere și alte mii de posturi care vor fi restructurate, cu asigurarea mecanismelor de protecție socială și de compensare prevăzute de lege, potrivit Codului Muncii și actelor normative în vigoare.

Această lege se încadrează, așa cum spuneam, în procesul de reformă a statului. El va continua.

Avem, până la sfârșitul acestei luni, termen să adoptăm standardele naționale de cost, cantitative și calitative; aceste standarde vor coborî la nivel local și ne vor spune, foarte exact, cel puțin două lucruri: care sunt structurile teritoriale sau cele care sunt subordonate ministerelor care vor trebui să mai funcționeze în România și, în al doilea rând, ce servicii prestează acestea pentru cetățeni, care sunt standardele de calitate și în ce număr, câte persoane vor trebui angajate acolo pentru a presta servicii de calitate.

Guvernul, prin procesul de descentralizare care este în plin proces de desfășurare, va rezolva și această problemă. Va transfera, responsabil, spre administrațiile locale, pe baza principiului subsidiarității, foarte multe atribuții, dar însoțite de responsabilități și verificarea standardelor de calitate.

Este, iarăși, un demers extrem de dureros, dar atât de necesar României, un demers care va viza, practic, eficiența funcționării statului român și a modului în care banii publici vor fi cheltuiți efectiv în interesul cetățenilor.

Standardele de cost ne vor spune, în prelungirea acestei legi, câte persoane, de exemplu, la o structură descentralizată a Ministerului Agriculturii - pentru că tot am discutat în Guvern, la o direcție agricolă - trebuie să existe, ce servicii va presta ea și câte persoane vor trebui angajate. Standardul de cost ne va spune: ne trebuie o sută de persoane sau 80, acum putem să observăm că avem 150 sau 140.

Va trebui să descentralizăm competențele, atribuțiile, dar și resursa umană necesară care să se încadreze în aceste limite, care înseamnă, repet, reforma statului, dureroasă dar, în același timp, necesară pentru ceea ce înseamnă funcționarea instituțională a statului român.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am ajuns la finalul prezentării mele de astăzi.

Formal, vreau să declar că, în temeiul art.114 din Constituție, Guvernul își angajează răspunderea pentru proiectul de lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Vreau să vă mulțumesc pentru răbdarea și paciența dumneavoastră.

Vreau să mulțumesc încă o dată tuturor colegilor mei din Guvern, fără excepție și, în același timp, să mulțumesc în mod particular acelor miniștri care au avut responsabilitatea directă a coordonării procesului de elaborare a acestor legi - fie că vorbim aici de ministrul educației, doamna Andronescu, vorbim de ministrul finanțelor, George Pogea, de ministrul muncii, domnul Marian Sârbu, vorbim de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, care au coordonat cele trei proiecte de lege, fie că mulțumesc celorlalți membri ai Guvernului și secretari și subsecretari de stat care au lucrat ore în șir.

Vreau să mulțumesc Parlamentului României pentru atenția pe care a acordat-o acestor proiecte, prin amendamentele pe care le-a formulat și o bună parte din ele au fost incluse în proiectele de lege pe care le-am prezentat în fața dumneavoastră.

Vreau să mulțumesc echipei conduse de profesorul Miclea, cel care a lucrat la Pactul național pentru educație, pentru sprijinul constant pe care l-a acordat sistemului educațional pentru susținerea legii și care vizează reforma sistemului educațional, pentru că am convingerea că, prin ceea ce am făcut, am venit în fața dumneavoastră cu proiecte de legi responsabile și care vor schimba în bine viața românilor, vor schimba în bine modul de funcționare a statului român. Și acesta este doar începutul procesului de reformă a statului, pe care Guvernul l-a declanșat și va merge mai departe, evident, cu suportul dumneavoastră.

Dumnezeu să vă dea gândul cel bun!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Reamintesc faptul că, urmare a prezentării Proiectului de Lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, poate fi depusă moțiune de cenzură în termen de trei zile de la prezentare.

În conformitate cu prevederile din Constituția României, dacă nu se depune moțiune de cenzură în termen de trei zile de la prezentare, fiecare din proiectele de lege asupra cărora Guvernul și-a angajat răspunderea în ședințele comune de astăzi, se consideră adoptat.

În acest caz, de la expirarea termenului de trei zile, curge termenul de două zile pentru sesizarea Curții Constituționale.

Ordinea de zi fiind epuizată, încheiem această ședință comună și, în 10 minute, la ora 19,00, ne reunim într-o nouă ședință, de data aceasta - una în care Președintele României va prezenta Mesajul domniei sale adresat Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 22 november 2019, 8:05
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro