Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.111/25-09-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 16-09-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 2009

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

*

  Cornel Pieptea - declarație politică: Politica pumnului în gură;

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața, stimați colegi!

Începem ședința de astăzi consacrată declarațiilor politice.

Începem cu Grupul parlamentar al PNL, și invit la microfon pe domnul deputat Cornel Pieptea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cornel Pieptea:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața!

Doamna președinte,

Stimați colegi deputați,

"Politica pumnului în gură"

Debutul acestei sesiuni parlamentare se află sub semnul pumnului în gură, pumn dat de către Guvernul de coaliție PD-L-PSD instituției Parlamentului și implicit jocului democratic.

După cum bine știți, la începutul acestei sesiuni, Cabinetul Boc și-a asumat răspunderea pe un pachet de legi ce vizează ample aspecte ale vieții sociale. Vorbim aici de restructurarea agențiilor publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri, legea salarizării unice și legile educației.

Personal, îmi este greu să înțeleg de ce un guvern care beneficiază de circa 70% susținere parlamentară alege să-și asume răspunderea pe un astfel de pachet de legi. Sigur, cel mai facil argument ar fi invocarea operativității procedurii de adoptare și aplicare. Însă, cu o astfel de susținere majoritară ar fi putut să dea măcar impresia de consultare cu celelalte forțe politice prezente în Parlament. Nu trebuie să uităm faptul că toți deputații și senatorii României au fost aleși uninominal. Ca atare, ei reprezintă, măcar teoretic, categoriile sociale prezente în colegiile domniilor lor.

Consider că asumarea răspunderii pe un astfel de pachet de legi este o gravă încălcare a dreptului fundamental conferit de Constituția țării unui cetățean, și anume acela de a fi reprezentat. Cum aș putea eu să reprezint în Parlament categoriile sociale prezente în Colegiul uninominal 27, dacă îmi este refuzat dreptul conferit de lege de a iniția, susține și vota amendamente la aceste legi, repet, de o importanță vitală.

Mai mult decât atât, se aduce un imens prejudiciu de imagine instituției Parlamentului care este astfel transformat într-o simplă anexă a Guvernului.

Sunt de părere că importanța acestor legi ar fi făcut necesară discutarea acestora în Parlament, pornind de la ipoteza că nu tot ce vine de la opoziție este greșit.

Practica parlamentară a demonstrat, de cele mai multe ori, că amendamentele propuse în dezbateri au fost acceptate, deși nu fuseseră prinse în proiectul inițial de lege, îmbunătățind, astfel, proiectul de lege.

Probabil că acest Guvern consideră că punctul său de vedere este unicul punct de vedere corect, just și legitim.

Stimați colegi,

Vă invit să reflectați la aceste aspecte, cu speranța că veți demonstra că Parlamentul este o instituție responsabilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae Bud - declarație politică ce face trimitere la școală;

Invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae Bud:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi face trimitere la școală.

A început școala și, vrem nu vrem, aceasta marchează o dată de calendar pentru mulțimea de conexiuni la care ne obligă. Reapar în imaginație, de pe unde sunt risipite în întinderile memoriei, mulțime de ipostaze ce privesc direct elevul de altădată din noi. Fotograme mai proaspete refac drumul către școală al copiilor noștri pe care îi duceam de mână. Ori, pentru cei mai norocoși, ai nepoților.

Rechem de această dată secvențele începutului de an școlar, știind unde mă aflu. Suntem în această sală persoane trecute prin defileele modelatoare ale sălilor de clasă, laboratoarelor și bibliotecilor școlare. Suntem cei mai mulți dintre noi familiști, părinți și, cum ziceam, cei norocoși, deja bunici.

Se întâmplă să auzim de această dată clinchetul inconfundabil și imperturbabil al clopoțelului de intrare la cursuri pentru cei de vârsta școlii, de la cei ce buchisesc abecedarul la cei pregătiți pentru asaltul examenului de bacalaureat într-un context anume.

La mijlocul acestui septembrie, sunetul cristalin de clopoțel cuprinde în solfegiile sala și note de tristețe. De alarmă. De avertisment care reclamă o receptare și prelucrare adecvată, pentru a deveni posibilă alcătuirea și difuzarea unor mesaje potrivite subiectelor în discuție, o reacție corespunzătoare din partea celor ce poartă răspunderea luării deciziilor. Trebuie să ne așteptăm, din câte înțeleg, la acțiuni de stradă, activități de protest ce pot pune pe coordonate neconvenabile mersul anului școlar, rezultatele procesului de învățământ, calitatea instrucției, a educației. Mă simt îndemnat să mă întreb cu voce tare ce putem face noi, cei de aici, pentru a resorbi iritările existente și a înturna lucrurile pe drumul cel bun.

Oricum, școala are nevoie de liniște. A nu ne încorda auzul să-i auzim durerile înăbușite, a nu forța mecanismele la îndemână pentru a găsi rezolvare rapidă situației create ar putea însemna scăparea de sub control a mișcărilor tectonice în evoluție, cu consecințe imprevizibile. Este și celălalt argument care proiectează acest început de an școlar într-o lumină aparte. Mă refer la angajarea răspunderii Guvernului, de ieri 15 septembrie 2009, privind Proiectul Legii educației naționale.

Știu și eu la fel de bine ca și alții că n-a fost deloc calmă etapa premergătoare alcătuirii acestui proiect. Nimeni nu poate pretinde că au fost utilizate la modul ideal posibilitățile la îndemână pentru a putea recolta pe de-a-ntregul resursele generatoare de soluții maximale. Parcă uneori mi s-a părut că disputa între factorii implicați a lăsat loc la gesturi și strigăte de luptă acolo unde era loc pentru dezbateri și consultări sincere și pline de realism. Regret, în ceea ce mă privește, și faptul că nu s-au creat condiții pentru a asculta cât mai multe voci pronunțându-se asupra proiectelor de legi ce-și așteaptă răspunsul Parlamentului.

Avem în fața noastră legile ce vor hotărî, prin cuprinderea, prin calitatea lor, viitorul unor generații întregi, chemate de soartă să-și ducă existența într-un secol expus atâtor provocări de ordin regional ori planetar. Omul cu carte al zilei de mâine va fi condiționat în dialogul său cu lumea de capacitatea școlii de a-l înzestra cu muniția necesară victoriei. Sunt țări unde au fost deja cristalizate experiențe înalt apreciate.

Ele merită cunoscute, conspectate, decantate, preluate. Era cazul, cred eu, să chemăm aproape pe cât mai mulți dintre cei în măsură să ne deschidă ochii asupra subtilităților ce condiționează funcționarea optimă a școlii noastre de mâine. Dar lucrurile au ajuns în faza în care au ajuns.

Rostul insistenței mele asupra acestor aspecte este explicat prin nevoia pe care o resimt de a afirma: de vor fi adoptate legile pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, inclusiv Legea educației naționale, acestea vor avea nevoie de suportul nostru, astfel ca ele să devină realitate. Pentru că școala trebuie să funcționeze ireproșabil, ceea ce nu reprezintă doar o problemă a dascălului sau a primarului.

Absolvenții de mâine, așa îi văd eu, sunt individualități însemnate în frunte de Cel de Sus să ducă pe umeri destinul acestei țări. Pentru că orice ar zice unul sau altul, spusele unui mare scriitor francez din veacul trecut rămân actuale. Parafrazându-l, ele ar suna în cazul nostru astfel: "Numesc român pe cei care vor ca România să nu moară".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Munteanu - intervenție cu tema 15 septembrie - Ziua internațională a democrației;

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnului deputat Vasile Mocanu, cu precizarea că dânsul va depune în scris declarația sa politică și va citi declarația politică a domnului deputat Ioan Munteanu, care nu poate să fie prezent astăzi în sală, având un necaz în familie, un deces.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Stimați colegi,

"15 septembrie - Ziua internațională a democrației"

În anul 2007, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis, prin consens, ca ziua de 15 septembrie să fie celebrată în întreaga lume ca Zi internațională a democrației.

Rezoluția Adunării Generale reafirmă faptul că democrația este o valoare universală, bazată pe voința liber exprimată a popoarelor de a-și determina propriile sisteme politice, economice, sociale și culturale și pe participarea lor deplină la toate aspectele vieții. Subliniază, în același timp, că deși democrațiile au în comun anumite caracteristici, nu există un model unic de democrație și nu se poate considera că democrația este apanajul unei țări sau al unei regiuni.

În mod firesc, această nouă zi internațională are o semnificație specială pentru parlamente și pentru organizația lor mondială, Uniunea Interparlamentară, primul for de cooperare parlamentară din lume, creat în 1889, și în care România este reprezentată încă din 1892.

Contribuția Uniunii Interparlamentare și a membrilor săi la promovarea democrației reprezentative este universal recunoscută și se fundamentează pe ideea că, deși existența unui parlament nu garantează automat democrația, în absența unui parlament nu poate exista democrație.

Pentru ediția 2009 a Zilei internaționale a democrației, Uniunea Interparlamentară a ales tema Democrație și toleranță politică, pentru a aduce în prim plan necesitatea promovării unei culturi a toleranței la scara întregii societăți și, în mod special, în viața politică.

Toleranța politică înseamnă apărarea și respectarea regulilor democratice. La nivelul parlamentului, ea presupune respectarea diferențelor de opinii politice, a drepturilor și obligațiilor opoziției și a mandatului fiecărui parlamentar în parte, inclusiv din perspectiva rolului partidelor politice și a măsurii în care impunerea unei "linii de partid" afectează exercitarea mandatului reprezentativ.

În legătură cu cele de mai sus, doresc să vă informez că, în acest an, Uniunea Interparlamentară a realizat, în premieră, un sondaj pe tema toleranței politice, la care au participat aproximativ 22.000 de persoane, inclusiv parlamentari din 24 de țări cu niveluri diferite de dezvoltare de pe toate continentele și care, împreună, însumează 64% din populația lumii.

Concluzia generală este că, pe fondul unui sprijin susținut pentru valorile și principiile democratice, cetățenii, pretutindeni în lume, sunt profund preocupați - mai exact, îngrijorați - de modul în care funcționează viata politică în țările lor.

Iată principalele trei constatări:

Majoritatea respondenților manifestă o serioasă neîncredere în independența parlamentarilor și în posibilitatea lor de a vorbi liber în numele celor care i-au ales. Prevalează convingerea că partidelor de opoziție li se oferă rareori sau numai din când în când șansa de a-și exprima opinia și de a influența politicile guvernamentale. Măsura în care parlamentele reprezintă în mod real diversitatea politică și socială este pusă și ea sub semnul întrebării.

Trebuie precizat că, în linii mari, aceste evaluări sunt valabile indiferent de regiune, sistem politic, grupe de vârstă sau gen.

Deși România nu s-a numărat printre țările implicate în sondaj, cred că marcarea Zilei internaționale a democrației 2009 poate constitui și pentru noi o invitație la reflecție și acțiune, un bun prilej de evaluare a contribuției Parlamentului și a fiecăruia dintre noi la promovarea toleranței în societate și în viața politică, în sprijinul unei relații mai solide și mai transparente între Parlament, Guvern și cetățeni.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ovidiu Victor Ganț - referire la importanța învățământului de limbă germană maternă din România;

Invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Ganț, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimată doamna președinte.

Stimați colegi,

Vreau să mă refer la importanța învățământului de limbă germană maternă din România.

La finele celui de al doilea război mondial, o serie de state est-europene au luat decizia desființării învățământului de limbă maternă germană. Din fericire, România a avut o altă atitudine, păstrând învățământul în limbile minorităților naționale, inclusiv germană. Acesta a fost menținut și în cea mai neagră perioadă a regimului Ceaușescu, sau la începutul anilor '90, în ciuda emigrării masive a germanilor din România.

Păstrarea acestei forme de învățământ după revoluția din 1989 a fost posibilă, deoarece mulți români s-au decis să-și trimită copiii la aceste școli și secții cu predare în limba germană maternă. Prin această decizie, datorită faptului că au învățat limba germană, acești copii au avut șanse sporite pe piața forței de muncă, grație investițiilor germane și austriece din România. Existența acestor școli a reprezentat și reprezintă un important criteriu de alegere pentru aceștia, în ceea ce privește locația investiției pe care o fac în România.

Ceea ce nici Dej și nici Ceaușescu nu au făcut, reprezintă o permanentă "strădanie" a unor birocrați locali, instalați în baza algoritmului politic la conducerea unor inspectorate școlare județene sau unități de învățământ. Încercările lor repetate nu s-au bucurat de succes până în prezent. Mă refer la ultimii 18 ani.

Îmi imaginam că în România membră a Uniunii Europene nu voi mai fi confruntat cu astfel de situații. Naivitatea mea a fost aspru sancționată în săptămânile trecute, când am fost confruntați cu două situații de acest gen. S-a încercat acest lucru. Din fericire, nu s-a reușit și pentru că factori importanți de decizie au anulat aceste hotărâri. Și doresc să le mulțumesc pe această cale.

Nu avem voie să punem în pericol această valoare națională lăsată moștenire României de către sașii și șvabii care au construit acest sistem de învățământ.

Forumul Democrat al Germanilor din România va veghea permanent pentru ca aceste încercări de distrugere să nu aibă succes.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Iosif Veniamin Blaga - declarație politică cu titlul Cui îi convine dezbinarea nației române, învrăjbirea și înveninarea ei?;

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pe domnul deputat Iosif Veniamin Blaga.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cui îi convine dezbinarea nației române, învrăjbirea și înveninarea ei?".

Trăim într-o actualitate dureroasă. Neamul și țara sunt într-o situație în care i se subțiază identitatea ca urmare a efectului globalizării formale și al domniei cantitativului. Identitatea noastră ca neam e din nou pusă în lanțuri.

Din păcate, o parte a mass-mediei noastre nu ajută, ci strică. Lipsa de transparență, de implicare, ascunderea adevărului din cine știe ce interese, susținerea unor oameni în anumite posturi fără a le cunoaște cu adevărat trecutul și caracterul, nu fac decât să înrăutățească și mai mult starea în care ne aflăm.

În această situație, în fapt nu facem decât să-i susținem pe cei nevăzuți, pe cei care cu adevărat lucrează în defavoarea acestei nații, a națiunii române.

În acest joc, din păcate, participă și o parte a clasei politice. Ei, politicieni caracterizați prin cabotinism politic obișnuit, cu voia sau fără voia lor, întrețin această stare de fapt, folosind de multe ori chiar și religia ca instrument de manipulare, folosind această stare emoțională în defavoarea adevărului și a binelui acestei nații.

Prin tot felul de acțiuni, luări de cuvânt și argumentări nedorite, la timonă fiind nevăzuții, națiunea română se dezbină, se învrăjbește, se înveninează.

Cui folosește această stere de fapt și de ce !?

Jurământul "Așa să-mi ajute Dumnezeu" depus de politicieni, în anumite cazuri și prin anumite manifestări fac lucrări împotriva acestuia.

Clasa politică, noi, parlamentarii, trebuie să luăm atitudine pentru îndreptarea lucrurilor, pentru a ajunge într-o stare de normalitate, luptând pentru realizarea regenerării demnității naționale. Cunoașterea de sine românească prin recursul la memorie este calea închegării și păstrării cunoștinței de sine a unui popor. Trebuie să ajutăm și să ne bazăm pe aceia care sunt lumini de oameni și de neam românesc, să-i scoatem în evidență. Să ne delimităm de cei pentru care țara se declină între mamă soacră și nepoțel.

Dragi colegi,

Dragi români,

Haideți să-i ajutăm pe cei care vor să-i scoată la iveală pe cei nevăzuți, pe aceștia care cu adevărat sunt vinovați de starea acestei națiuni.

Președintele Iliescu a fost un om "sărac", dar cinstit. Sub liniștea păstorită atent au prins rădăcini și s-au dezvoltat mogulii, cu cercurile lor de influență.

Președintele Constantinescu s-a declarat învins de cercurile mafiote și de către serviciile secrete.

Președintele Băsescu a declarat, și nu numai atât, că face ce poate prin prisma legislației actuale și a puterii conferite de aceasta, să scoată la iveală și să atenueze efectele unui sistem deja îmbolnăvit. Că a reușit mai mult sau mai puțin, probabil are mai puțină importanță. De ce ?! Fiindcă este singurul de până acum care a încercat.

Sunt de vină oare președinții?

Eu nu cred. Mă întreb: cei care sunt nevăzuți și au interese meschine, obscure și dirijate, care controlează o parte a mass-media, care au acumulat bani, poziții sociale - pe căi imorale - oare nu au nimic pe conștiință?!

Stimați colegi și colege, membri ai Parlamentului,

Dragi români,

Nu președinții au avut și au marea vină, ci cei nevăzuți. Deci împotriva lor trebuie să ne coalizăm noi, cei cărora ne pasă de națiunea română, de viitorul ei. Noi, cei care vrem să lăsăm nepoților ceea ce am moștenit de la români de frunte, cu suflet mare pentru neam și țară, trebuie să zădărnicim "munca" celor nevăzuți de dezbinare, învrăjbire și înveninare a nației române.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristian Rizea - declarație politică cu referire la subiectul Traian Băsescu;

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Rizea, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cristian Rizea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschid din nou subiectul Traian Băsescu pentru că, se pare, domnia sa reușește să ne uimească de fiecare dată, fie cu o apariție publică controversată, fie cu o știre care ține prima pagină a ziarelor zile întregi, fie cu ușurința cu care trece peste tot și peste toate pentru a-și recâștiga voturile pierdute de-a lungul mandatului exercitat. După ce a transmis tinerilor că se poate să ajungi departe în viața și fără prea multă școală, acum ne dă o altă lecție de viață, aceea că trebuie să treci peste cadavre pentru a-ți atinge propriile scopuri.

Marți, 8 septembrie 2009, la scurt timp după ce Procurorul General Laura Codruța Kovesi a înaintat ideea conform căreia România ar putea fi sancționată de CEDO (Convenția Europeană a Drepturilor Omului) pentru tergiversarea dosarului Revoluției, șeful statului a folosit această oportunitate pentru a ridica problema soluționării dosarelor Revoluției din 1989 și a mineriadelor. Necesitatea rezolvării acestor probleme care persistă de atâția ani nu este contestată de nimeni. Insă putem totuși contesta momentul în care Președintele s-a hotărât să pozeze drept "promotorul dreptății". Toate acestea survin din arsenalul președintelui înainte de alegerile prezidențiale, lucru care mă face să mă îndoiesc de intențiile reale ale acestuia.

Domnul Băsescu este președinte din 2004. A avut ocazia timp de 5 ani să ceară public o decizie în acest caz. Nu a făcut-o. De ce? Pentru că nu era momentul, pentru că nu avea nimic de câștigat, pentru că domnul Băsescu este, așa cum el singur a declarat, un președinte jucător, un președinte care mizează, care riscă și care ia atitudine doar în momentele cheie, care își amintește de români și de problemele lor doar în campania electorală.

Că justiția nu și-a făcut treaba și că după 20 de ani nu știm încă cine este răspunzător în aceste dosare este o realitate. Totuși, să te folosești de acest subiect pentru a-ți face campanie electorală nu cred că este un act moral.

În plus, ceea ce face Traian Băsescu în acest caz se numește imixtiune în actul de justiție. Președintele intervine cerând justiției să soluționeze aceste dosare, însă domnia sa nu este capabil să clarifice situația afacerilor familiei sale. Nu numai că afectează prin aceste intervenții independența justiției și credibilitatea acesteia în fața opiniei publice, dar cred că asistăm la o dovadă de imoralitate din partea președintelui.

Ca și cum aceste aspecte nu ar fi fost de ajuns, domnul Băsescu aruncă din nou vina, de această dată pe justiție, cu bătaie directă spre Procurorul General Laura Codruța Kovesi, doamna susținută de-a lungul timpului chiar de domnia sa. Acesta este doar un exemplu de "susținere" oferită de Președinte. Doamna Procuror General este acum arătată cu degetul pentru că nu și-a făcut treaba bine. Personal nu înțeleg de ce Traian Băsescu a greșit în mod constant în a numi persoane incompetente în funcții importante. Menționez aici și cazul fostului ministru al tineretului, Monica Iacob-Ridzi, pentru ca apoi el să fie cel care să le conteste calitățile.

În final, doresc să vă subliniez, dragi colegi, că oricât de bine intenționate ar părea, declarațiile Președintelui sunt presărate de idei subliminale și de intenții ascunse și singurul motiv pentru care sunt lansate este acela de a câștiga puncte în fața electoratului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Irimescu - declarație politică intitulată Statul, restanțier;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Irimescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă invit la microfon, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Irimescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Statul, restanțier".

Stimați colegi,

Am fost cu toții elevi, studenți și știm cum erau priviți pe vremuri reprezentanții tineretului studios corijenți (restanțieri). Este din nou toamnă, cei cu situațiile școlare neîncheiate nu mai sunt în centrul atenției publice. În definitiv, fiecare doarme așa cum își așterne. Acum, pe bună dreptate, românii inventariază "restanțele" guvernanților care le provoacă lipsuri, necazuri și tot felul de neplăceri. Lista eșecurilor diriguitorilor este atât de lungă și cuprinde atât de variate domenii încât adăugarea a încă unuia ar putea fi inutilă. Totuși, cu amărăciune îndrăznesc să vă rețin atenția cu încă o nereușită a statului nostru.

La fiecare miez de septembrie, neîntrerupt de 20 de ani, comunitatea românească din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și din Ținutul Herța își trimite reprezentanții la Cernăuți pentru a discuta, analiza și decide în legătură cu viitorul valorilor lor naționale din regiunea Cernăuți din care fac acum cu toții parte. Adunarea este și un prilej de omagiere a limbii și culturii române și, de regulă, la ea participă mulți invitați din țară, inclusiv din rândurile autorităților statului nostru.

De două decenii, problemele mari ale acestei comunități românești - devenită minoritară în regiunea din care face parte în condițiile istorice cunoscute -, sunt aceleași. Ele sunt afirmate, argumentate, prezentate în forme variate: când rațional-diplomatic prin demersuri adresate conducerii de la Kiev și forurilor internaționale, când patetic-emoțional prin cântece și versuri, când strigate cu mânie. Mereu aceleași: școală, presă, carte, liturghie în limba română și recunoașterea proprietății asupra imobilelor care au aparținut până la ultima invazie sovietică din 1944 societăților, organizațiilor și asociaților naționale românești, urmată de retrocedarea lor rapidă către succesorii respectivelor organizații neguvernamentale.

Aceste chestiuni țin de politica statului ucrainean și din acest motiv este necesară intervenția pe canale diplomatice a României. Din păcate, statul român s-a implicat timid în acțiunea de ajutorare a acestor conaționali. Rezultatele insuficientei reacții a României timp de douăzeci de ani sunt, logic, puține, departe de cerințele spiritului și prevederilor normelor europene contemporane: câteva zeci de copii veniți cu burse de studii sau în vacanțe în România, sprijinirea izolată a unor publicații și comunități locale, înființarea Consulatului General al României de la Cernăuți și... cam atât! Mult prea puțin față de ceea ce reclamă realitățile timpurilor pe care le trăim.

Trebuie să amintim că România a nemulțumit profund comunitatea românească din regiunea Cernăuți atunci când a negociat și încheiat tratatul de bună vecinătate cu Ucraina de la sfârșitul ultimului deceniu al secolului trecut, fără să o consulte și fără să țină seama de o parte dintre drepturile care ar fi trebuit să-i fie respectate. Această nemulțumire este și astăzi vie și peste ea se suprapune cea generată de introducerea vizelor de intrare în țară de la aderarea noastră la Uniunea Europeană, care-i obligă pe conaționalii noștri din regiunea amintită să cheltuiască pentru vize timp, nervi și bani.

Conștientă de necesitatea implicării sale, România a început demersurile pentru încheierea unor acorduri cu Ucraina în măsură să îmbunătățească viața acestor oameni dar care, din păcate, nu au fost finalizate. Trei ar fi fost domeniile în care s-ar fi îmbunătățit soarta vitregă a celor înstrăinați de la nordul țării:

  • acordarea de vize simplificate și pe termen lung pentru persoanele domiciliate în zonele de frontieră ale celor două state;
  • echivalarea diplomelor obținute în România de către tinerii ucraineni, indiferent de naționalitate;
  • deschiderea la Cernăuți a unei filiale a Centrului Cultural Român de la Kiev.

Nu s-a finalizat niciuna dintre problemele enunțate mai sus. Guvernul nostru a rămas o dată-n plus restanțier, de data aceasta în paguba și spre decepția bucovinenilor, herțenilor și basarabenilor care nu meritau acest lucru și care-și leagă, firesc, speranțele de București. Pentru că aici este patria lor istorică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Dascălu - declarație politică cu referire la situația Inspectoratului Școlar din Dolj;

Invit la microfon pe domnul deputat Constantin Dascălu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Dascălu:

Doamnelor și domnilor,

Am să fac următoarea declarație politică cu privire la situația Inspectoratului școlar din Dolj.

Aș dori să cred că nu mai există om politic care să se îndoiască de faptul că învățământul reprezintă o prioritate națională.

În fapt, Pactul pentru Educație, semnat de toate partidele politice și asumat prin programul de guvernare, concretizat, în cele din urmă, prin legile educației, pentru care Guvernul Boc și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, reprezintă confirmarea faptului că actuala clasă politică este conștientă de importanța școlii pentru viitorul națiunii noastre.

Cu toate acestea, excesele Inspectoratului Școlar Județean Dolj din ultima perioadă dovedesc faptul că, pentru unele persoane, numite vremelnic într-o funcție sau alta, reforma învățământului românesc este confundată cu politica de cadre a PSD.

În fapt, ceea ce se întâmplă la Inspectoratul Școlar Județean Dolj la ora actuală este inadmisibil pentru un stat civilizat și democrat. Ne aduce aminte de metodele din vechiul regim, metode de forță, prin care se încerca ținerea sub control a unor mase de oameni. Actualul inspector școlar general a dat afară 24 de inspectori. Erau oameni angajați prin concurs, care formau corpul tehnic al Inspectoratului Școlar Județean. Au fost aduși rapid alți oameni, fără nicio experiență, care, din cinci în cinci minute, sună la minister să întrebe ce și cum să facă.

Sunt echipe de la Inspectoratul Școlar Județean Dolj, care merg la directorii de școli, cărora le expiră contractul de management anul viitor și îi amenință să-și dea singuri demisia, spunându-le că altfel au ei grijă să primească, la un moment dat, calificativ negativ, caz în care le va fi imposibil pentru o perioadă mai mare să ocupe funcția de director.

Aceste metode abuzive sunt de neacceptat pentru România de astăzi. Ar fi de neacceptat ca această stare de lucruri să fie tolerată de conducerea ministerului de resort, fără ca acesta să ia măsurile care se impun vizavi de excesele conducerii Inspectoratului Școlar Județean Dolj. Dacă nu ia măsurile necesare, doamna ministru Ecaterina Andronescu va deveni părtașă a acestui grav abuz, care nu are nimic de-a face cu reforma învățământului românesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică: Până atunci, școala a început în Țicău;

Din partea Grupului parlamentar PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Pentru cei ce nu au primit niciodată nimic de Ziua copilului, pentru cei fără copilărie, pentru cei abandonați de tați și cu mame plecate la muncă în străinătate, pentru cei ce pierd ani din viață pentru că nu au rechizitele necesare în prima zi de școală, pentru cei ce învață la lumânare, pentru dreptul la educație, pentru o minimă șansă am inițiat demersurile pentru deschiderea la Iași a unei Filiale a Comitetului Național Român pentru Drepturile Copilului, ce are mai multe obiective.

Printre care: dezvoltarea de programe în favoarea copiilor aflați în dificultate proprii sau în colaborare cu filialele sale, cu autoritățile locale sau în parteneriat cu asociații și fundații similare; răspunde tuturor solicitărilor și sesizărilor referitoare la abuzuri exercitate asupra copiilor sau de încălcare gravă a drepturilor acestora, adresate direct comitetului, manifestându-se ca un factor de presiune asupra factorilor de decizie sau a persoanelor ori instituțiilor ce se fac vinovate de aceasta; stimulează mișcarea voluntarilor; atrage donatori, care asigură suportul material pentru implementarea programelor și realizarea de campanii umanitare, în favoarea copiilor aflați în dificultate, abandonați, din centrele de plasament, proveniți din familii sărace sau din zone defavorizate sau calamitate; acționează pentru crearea și dezvoltarea resurselor umane și instituționale în vederea realizării unei bănci de date privind situația copilului în România; urmărește dezvoltarea de parteneriate cu societățile de radio și televiziune private și de stat în vederea realizării de programe educative pentru copii și adulți, în măsură să formeze și să schimbe mentalitatea privind drepturile și obligațiile copiilor și adulților; dezvoltarea unui program unitar de publicații, materiale și producții audio-video pentru informarea corectă a opiniei publice în legătură cu conținutul Convenției, precum și referitor la implicațiile fiecărui articol al deciziei pentru factorii educaționali, autorități locale, organisme de decizie și elaborarea politicilor privind viața, sănătatea, educația, dezvoltarea și protecția copilului.

Aceasta ar trebui să se realizeze la Iași, la începutul anului viitor.

Până atunci, școala a început în Țicău.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cornel Ghiță - declarație politică cu tema 15 septembrie - Ziua internațională a democrației;

Invit la microfon pe domnul deputat Cornel Ghiță, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Cornel Ghiță:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamna președinte.

Tema declarației mele politice este următoarea: "15 septembrie - Ziua internațională a democrației"

Stimați colegi,

Ieri a fost o zi importantă pentru noi toți. Dacă în anii trecuți, aceasta reprezenta prima zi de școală, ieri a reprezentat ziua în care Guvernul României și-a asumat în fața Parlamentului Proiectul de Lege privind salarizarea unică a bugetarilor, Proiectul Legii educației naționale și Proiectul de Lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri, respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Dar, puțini dintre noi cunosc că ieri s-a sărbătorit și Ziua internațională a democrației. La prima aniversare a Zilei internaționale a democrației, din 15 septembrie 2008, aproximativ 50 de parlamente, printre care și al României, au organizat evenimente speciale, reafirmând Parlamentul ca instituție centrală a democrației.

Alegerea zilei de 15 septembrie ca Zi internațională a democrației corespunde adoptării în septembrie 1997 a Declarației Universale a Democrației de către Uniunea Interparlamentară. Această Declarație ratifică principiile democrației, elementele și aplicarea guvernării democratice și scopul general al democrației.

Tot ieri, în fața Parlamentului, mai multe categorii de salariați din sistemul bugetar au manifestat cu privire la asumarea de către Guvern a Proiectului de Lege privind salarizarea unică a bugetarilor, a Proiectului Legii educației naționale și a Proiectului de Lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeană și FMI.

Stimați colegi,

Consider că, prin manifestările derulate ieri de diferite categorii de salariați din sistemul bugetar, s-a accentuat importanța democrației, ceea ce implică ea, provocările și oportunitățile pe care le oferă și importanța, responsabilitatea pe care o are Parlamentul, care deține cheia democrației. Astfel, vom promova conștientizarea și practica de toleranță politică în Parlament și în societate.

Modul de derulare a negocierilor în perioada de pregătire a acestor proiecte de lege în vederea asumării răspunderii, transparența de care reprezentanții categoriilor socio-profesionale au beneficiat, dar mai ales modul în care primul-ministru Emil Boc și echipa sa au gestionat acest proces extrem de complex, ne dau speranțe că România s-a înscris definitiv în rândul țărilor democratice.

Fapt demn de consemnat, odată cu consolidarea democrației în România, prin acest pachet de legi asistăm la restructurarea profundă a societății românești și fixarea definitiv a României pe lista țărilor Europei de mâine.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică cu titlul Despre relația românului cu statul. De la frică la indiferență;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheș.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Despre relația românului cu statul. De la frică la indiferență"

Vedem tot mai des cum, în România, se aplică, în multe domenii, rețete sigure de sinucidere instituțională. Remarca aceasta vine de la poziționarea cetățeanului față de stat. Iar după 20 de ani de democrație, în relația dintre cetățean și stat, se observă o disparitate notabilă în ceea ce privește modul de raportare la instituțiile statului a diferitelor categorii de cetățeni. Aceasta explică dezamăgirea oamenilor.

Reformele instituționale de care să beneficieze întreaga societate nu se văd. Nu se văd reformele din sistemul de învățământ, nu se văd cele din sistemul de sănătate; se renunță prea ușor la oamenii cu experiență; se înlocuiesc valori cu nonvalori.

În relația dintre cetățean și Stat se observă o disparitate notabilă în ceea ce privește modul de raportare la instituțiile acestuia a diferitelor categorii de cetățeni. Apariția unei generații născute după căderea comunismului și progresul economic fac ca relația multor cetățeni cu statul să fie una nu de frică sau nevoie, ci de indiferență, în timp ce vulnerabilitatea acestor categorii sociale a continuat să le facă prizonierele modelului bazat pe frică sau nevoi.

De aceea, cred că relația cetățean-stat nu poate deveni mai bună fără existența, în spațiul constituțional, a unui model care să demonstreze cum poate ea să facă obiectul deliberării naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Țintean - declarație politică: Meserii vechi, standarde ocupaționale, Guvern dezinteresat;

Invit la microfon pe domnul deputat Ioan Țintean, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Țintean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarație politică s-ar putea intitula "Meserii vechi, standarde ocupaționale, Guvern dezinteresat"

Criza economico-financiară afectează, în primul rând, agenții economici, dar și sectoare de activitate răzlețe, specifice anumitor zone. Este situația sectorului de activitate reprezentat de oieritul montan pentru care, ca și în cazul micilor și marilor contribuabili, reprezentanții Guvernului nu au găsit, până acum, forme de sprijin pentru a depăși obstacolele cu care se confruntă.

Una dintre cele mai importante probleme se referă la nerecunoașterea statutului de oier montan și necesitatea includerii acestei ocupații în nomenclatorul de meserii. Rezolvarea acestei probleme ar fideliza multe familii din zona montană pentru a desfășura în continuare această meserie, considerată până acum ca fiind muncă necalificată. În plus, odată recunoscută, noua meserie ar putea atrage o parte din excendentul forței de muncă aflate în dificultate în aceste vremuri de criză.

Este motivul pentru care fac un apel la Guvernul României, la ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale să întindă o mână de ajutor reprezentanților, federațiilor și asociațiilor oierilor montani, care sprijină demararea procedurii elaborării standardelor ocupaționale și a calificărilor asociate pentru ca această meserie să fie recunoscută și inclusă în nomenclatorul de funcții.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică: Solidaritate cu familiile victimelor recentelor inundații din Turcia;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, invit la microfon pe domnul deputat Amet Aledin. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Solidaritate cu familiile victimelor recentelor inundații din Turcia".

În ultimele săptămâni, natura s-a manifestat în așa fel încât o parte a teritoriului Turciei a fost cuprinsă de inundații. Din păcate, au existat victime. Din păcate, au existat importante pagube materiale.

Când au loc astfel de dezastre, contează foarte mult solidaritatea. Sprijinul, atât cel material, cât și cel moral, este o dovadă a unității din perspectivă umană, iar sprijinul nu a întârziat să apară. Când au loc astfel de evenimente, nu există interese, nu există falsitate.

Turcia trece, din păcate, în ultimii ani, printr-o nouă dramă, după cea produsă de cutremur. Acest lucru nu înseamnă, însă, renunțare. Se poate afirma că, dimpotrivă, este încă o dovadă a dârzeniei caracterului unei națiuni, națiunea turcă. Imaginile prezentate de televiziuni au fost emoționante. Dincolo de aspectele materiale, a impresionat suferința umană.

Dincolo de partea devastatoare de care este capabilă natura, s-a evidențiat latura de făuritor al omului, făuritor de bunuri, făuritor de ceea ce se numește sprijin, făuritor de ceea ce se numește compasiune.

Iată de ce, în calitate de reprezentant al Comunității Tătare din România, parte a lumii turce, transmit familiilor victimelor compasiunea noastră.

Am fost, suntem și vom fi sensibili față de astfel de probleme, oriunde s-au întâmplat, oriunde se întâmplă, oriunde se vor întâmpla.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Stan - câteva gânduri legate de începerea anului școlar, între nostalgia fostului elev și unele recomandări ultimative;

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD+PC și invit la microfon pe domnul deputat Ioan Stan. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Stan:

De-a lungul anilor, ziua începerii școlii m-a emoționat și marcat în atâtea feluri încât nu cred că aș putea stabili o ierarhie sentimentală în această privință. Cred că așa și trebuie să fie, câtă vreme am trăit evenimentul ca școlar mic, apoi ca licean, ca student și, mulțumesc lui Dumnezeu, ca părinte, alături de copiii mei, de fiecare dată altfel și totuși cu tremurul sufletesc guvernat de numitorul comun al respectului față de școală și de dascălii ei.

Sigur că, om politic fiind, am trecut pragul școlii în ziua începutului de an școlar și în această calitate. Eram invitat cu insistență de cele mai multe ori să fiu prezent și nu cred că doar calculele oportuniste ale unuia sau ale altuia din cei ce mă voiau alături în această zi, au stat la baza demersului cu pricina. Nu m-am dus niciodată la astfel de festivități pentru a culege mulțumiri pentru ajutorul pe care m-am străduit să-1 ofer ori de câte ori mi-a fost cerut. Nu m-am dus niciodată să fac promisiuni în numele partidului meu, ca să le uit imediat după aplauze și flori. Nu m-am dus să dau sfaturi necerute pe ton de directivă. M-am dus, de fiecare dată, purtând în suflet școlarul, liceanul, studentul, părintele și respectul față de școală și de dascălii ei.

Între aceștia din urmă îi număr, nevoit fiind, și pe cei care le-au interzis prietenilor mei, slujitori ai școlii, să-mi accepte prezența, alături de ei, la deschiderea anului de învățământ.

Am fost tentat să le justific ultimatumul pe baza temerilor ca nu cumva să mai apară vreun politician care să declare că lui nu i-a păsat de școală, că nu s-a obosit cine știe ce cu învățatul sau că școala românească produce "tâmpiți". Dar m-am răzgândit!

M-am răzgândit pentru că m-au inundat întrebări ca: politicianul, fie el primar, deputat, senator, președinte de consiliu județean sau orice altceva mai poate fi, este compatibil în relația cu școala numai atunci când îi poate oferi suport material, inițiativă legislativă, felie sporită din buget sau în afara acestui cadru fripturist; cine pe cine invită la o manifestare? Cel care dă banii pentru investiții, care asigură salariile cadrelor didactice, care repară drumurile care duc la școală, pregătește într-un cuvânt spațiul în care apoi este declarat persona non grata, referindu-mă aici la primari, sau beneficiarul tuturor acestor eforturi, care a ales să se plieze unei "indicații" sindicaliste? Care sunt argumentele care pot determina un director de școală ce n-a lipsit din drumul primarului și al consilierilor locali în dorința, altfel justificată, de a rezolva problemele școlii pus să o conducă, în timp util și de calitate, să-i trimită vorbă aceluiași primar să nu apară la deschiderea anului școlar ca să nu creeze perturbări în desfășurarea festivităților?

Departe de mine gândul de a fi nelipsit de la tot felul de hramuri și patroane!

Departe de mine gândul de a-i socoti pe cei ce muncesc în școlile pe care am reușit să le ajut, atunci când am putut și atât cât am putut, datori să mă "bage în seamă", trecându-mă pe toate listele de invitați la toate festivitățile de acum și pururea și, pardon, în vecii vecilor. Eu sunt cel care mă voi socoti întotdeauna dator față de școală!

Dar să consideri "literă de lege" o recomandare ultimativă, venită din partea unor așa-ziși reprezentanți ai cadrelor didactice care, nici prin școală, ca elevi, și nici prin școală, ca profesori, nu cred c-au prea trecut, chiar că e prea mult! Și parcă tot la școală am învățat că "Ce-i prea mult strică" și că "Fiecare pasăre pe limba ei piere".

Cât despre a cui limbă o vorbesc producătorii de recomandări ultimative, nu cred că mai există vreo nedumerire.

Vorbesc limba celor nelegați de școală prin nimic, a celor care, în numele școlii, servesc interese de imagine utile strict personal și a celor care nu cu politicienii au ceva până la urmă.

Ci chiar cu școala!

Mulțumesc.

 
  Cătălin-Ioan Nechifor - despre probleme care se constituie ca o frână în calea dezvoltării durabile;

Doamna Daniela Popa:

Invit la microfon, din partea aceluiași grup parlamentar, în ordinea înscrierii pe listă: domnul Mihai Cristian Apostolache nu este, domnul Cătălin Nechifor, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Cătălin Ioan Nechifor:

Mulțumesc, doamna președinte.

Ajungem, în scurt timp, să împlinim 20 de ani de la revoluția română din decembrie 1989. Aveam 15 ani la acea dată și refuzam categoric profeția regretatului Silviu Brucan.

20 de ani mi se părea inacceptabil, prea mult pentru așteptările noastre și pentru exuberanța momentului. Anii au trecut, la fel ca și guvernele și, evident, miniștrii. Pe unii actori politici i-am regăsit mai apoi în alte funcții de demnitate publică, cu o prestație mai bună sau mai rea, de la caz la caz. Dintre acestea, portofoliul de la transporturi a fost, în acești 20 de ani, printre cele mai vânate din administrația centrală.

România avea nevoie și, din păcate, nevoia a rămas aceeași, de infrastructură: rutieră, căi ferate, aeroportuară, informații. Au fost momente în care lucrurile păreau că se mișcă, se conturau strategii pe termen lung (inclusiv strategia de dezvoltare durabilă a transporturilor pe 25 de ani, elaborată în mandatul de președinte 2000-2004 al lui Ion Iliescu). Se semnau contracte, se derulau finanțări internaționale. Dar, pentru că trăim în România, schimbările politice, la nivel central, anulau aproape totul și o luam de la început, dar nu întotdeauna în sensul pe care ni-1 doream.

Așa s-a întâmplat în 2004, atunci când proiectul autostrăzii Bechtel, așa cum a rămas botezat în conștiința civică, a fost blocat o lungă perioadă de timp, pe baza speculațiilor făcute de Traian Băsescu și Alianța DA-PNL minus PD. Și pentru ca lucrurile să fie complete, în ultimii cinci ani s-au realizat nu mai puțin de cinci kilometri de autostradă, România rămânând mult în urma statelor din zonă, cu statut similar. Ungaria, Polonia, Cehia, ba chiar și Bulgaria și să nu mai vorbim de Croația, stat care are statut de țară în curs de aderare la UE, au conștientizat importanța axelor de transport care deschid drumul dezvoltării durabile. Au construit, în ultimii ani, rețele de transport care au atras la rândul lor investiții majore și care au adus, în mod nemijlocit, o creștere a p.i.b.

Recent, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, spunea despre Traian Băsescu că este "un personaj care și-a probat incompetența într-o îndelungată carieră ministerială prin distrugerea flotei și blocarea construcției autostrăzilor". Nu știu dacă lucrurile stau așa sau nu, însă trecutul recent pune suficiente semne de întrebare, mai ales prin prisma faptului că parte importantă dintre miniștrii transporturilor au fost și sunt persoane apropiate actualului președinte al României.

lată de ce, o astfel de afirmație gravă, făcută de un fost șef de stat, coroborată cu faptul că progresul în ceea ce privește construcția de autostrăzi tinde la zero, consider că instituțiile statului trebuie să formuleze un punct de vedere în această chestiune, care se constituie ca o frână în calea dezvoltării durabile.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan-Nelu Botiș - declarație politică intitulată Necesitatea modificării Codului muncii - episodul 2;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, în ordinea înscrierii pe listă, domnul deputat Tinel Gheorghe. Nu este în sală. Domnul deputat Valeriu Alecu. Nu. Domnul deputat Ioan Nelu Botiș.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Necesitatea modificării Codului muncii - episodul 2".

Săptămâna trecută, am inițiat la Bistrița o dezbatere publică cu tema "Propuneri de modificare și de completare a Codului muncii". Am solicitat sindicatelor, patronatelor, instituțiilor publice, angajatorilor, angajaților și șomerilor punctul lor de vedere asupra corelării Codului muncii cu situația economică existentă la această dată în România.

Reprezentanții sindicatelor au supus discuțiilor problemele privind conflictele de muncă, normarea muncii și negocierea colectivă, capitole supuse modificării de către reprezentanții patronatului.

Referitor la normele de muncă, propunerea făcută de către patronat era ca normarea muncii să fie apanajul exclusiv al celui care organizează munca, adică al angajatorului. În această idee, rolul partenerului social era doar unul de informare. Reprezentanții sindicatelor nu au agreat această idee și au propus să nu se modifice nimic, respectiv normele de muncă să se elaboreze de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului ori, după caz, al reprezentanților salariaților. În cazul unui dezacord cu privire la normele de muncă, părțile vor apela la arbitrajul unui terț ales de comun acord.

Au fost păreri diferite între sindicate și patronate, însă propunerile venite din partea celor două organizații vor fi aduse la un numitor comun, iar punctele de vedere vor fi armonizate astfel încât, să asigurăm atât sindicatele cât și patronatele că, în propunerile de modificare propuse spre dezbatere Comisiei pentru muncă și protecție socială, se va regăsi opinia ambilor parteneri.

Codul muncii este unul dintre cele mai importante documente de management al resurselor umane și trebuie aplicat nu ca o obligație, ci ca pe o oportunitate în plus, de a conduce o activitate în mod profesional în beneficiul angajatorului și al angajaților.

În consecință, dorim un Cod al muncii agreat atât de către sindicat, cât și de către patronat, un Cod al muncii pentru angajați, dar pentru angajatori, astfel încât vom analiza toate propunerile primite și vom înainta dezbaterii Parlamentului acele păreri care vor susține un echilibru în relația angajat-angajator.

Vom continua dezbaterile publice pe Codul muncii, dar și pe alte legi, vom supune discuțiilor cetățenilor Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, Legea formării profesionale continue, modalități și reguli de accesare a fondurilor europene, completarea standardului ocupațional cu noi meserii și alte legi și probleme care țin de muncă și protecție socială.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristina-Ancuța Pocora - revenire la subiectul taxa de pod de la Fetești - Cernavodă, taxă care a pus bariere pentru școlarii de pe malul Dunării;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe doamna deputat Cristina Pocora. Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Revin cu un subiect despre care am vorbit și acum două zile care, din păcate, rămâne încă fără rezolvare. Am să vorbesc și astăzi în speranța că domnul ministru al transporturilor va avea, în sfârșit, o reacție.

Este vorba despre taxa de pod de la Fetești-Cernavodă, o taxă care a pus bariere pentru școlarii de pe malul Dunării. Aceste bariere sunt puse la propriu și nu la figurat.

Concret, prin taxa de pod instituită recent, orice microbuz care trece podul Fetești-Cernavodă trebuie să achite 35 RON. Ordinul prevede și scutiri de la această taxă, dar din nefericire pentru copiii din Fetești, în Anexa nr.5 a Ordinului ministrului transportului nr.245/2008, pct. 4, nu sunt prinse la excepții și microbuzele școlare.

Astfel copiii din Fetești, de la fermele din Baltă, nu pot ajunge la școală.

Microbuzul care îi prelua dimineața și îi aducea înapoi ar trebui să facă două drumuri dus-întors pe zi. Prin urmare, ar trebui să plătească taxa de pod de 35 RON x 4, adică 140 RON pe zi x 5 zile = 700RON pe săptămână, adică aproape 30 de milioane de lei vechi pe lună.

Acești bani nu i-a prevăzut nimeni, în niciun buget. Nici al școlilor din Fetești, nici al Primăriei. Deși suma pare mică, în condițiile în care administrația locală se confruntă cu probleme bugetare, banii necesari plății taxei sunt, pur și simplu, imposibil de acoperit.

În aceste condiții, mă văd nevoită să fac un apel public atât către Ministrul Educației, care este responsabil pentru soarta elevilor din Fetești, dar și din întreaga țară, dar mai ales către ministrul transporturilor, cel care a introdus taxa de pod, ca în sfârșit, să acționeze.

De luni, vă mărturisesc că urmăresc zilnic Monitorul Oficial cu speranța că ministrul transporturilor a modificat acest ordin.

Trebuie să mai menționez că, până acum, deși am făcut nenumărate memorii, toți factorii de decizie pe acest subiect au rămas impasibili. Nimeni nu s-a deranjat să ia vreo măsură în ajutorul cetățenilor din Fetești.

În situația actuală, acești copii ar trebui să vină pe jos de la mari distanțe. Inutil să adaug că, în prima zi de școală, copiii din Baltă, din Fetești, nu au fost prezenți pentru inaugurarea noului an școlar. În numele dreptului lor de a învăța, cer autorităților să ridice aceste bariere.

Domnilor miniștri, lăsați copiii să ajungă la școală!

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că nu îmi pun mari speranțe că această declarație politică a fost auzită. Din păcate, suntem aici 10 persoane și vă mulțumesc pentru că mă ascultați.

Ne trezim devreme, venim și vorbim despre probleme importante, dar, din păcate, suntem nevoiți să vorbim la o sală, la un număr de scaune goale. Este o procedură care nu mai are pic de esență.

Sper totuși ca pe baza precedentul creat în "Comisia Udrea", cineva să ne asculte și să reacționeze.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Adrian Solomon - declarație politică cu tema Educația permanentă și evaluarea continuă intră în pauză pentru 10 zile;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Adrian Solomon.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Educația permanentă și evaluarea continuă intră în pauză pentru 10 zile".

Puține au fost speranțele multora dintre români când domnul Pogea ajungea ministrul finanțelor publice. Puține au fost și zilele până la confirmarea tuturor temerilor conform cărora un inginer metalurgist nu putea fi un mare finanțist. Suntem în luna septembrie, la 9 luni de la investirea guvernului și la 7 luni de la adoptarea bugetului de stat. În aceste 200 și ceva de zile, domnul Pogea a încercat în fel și chip să se compromită și... surpriză! A reușit!

Nicolae Iorga spunea că "România e țara în care nu te poți compromite", referindu-se la Argetoianu, ba mai mult avem chiar contemporani, precum prezidentul Băsescu, cel care încearcă de peste un deceniu să se compromită și nu reușește. Iată că domnul Pogea a reușit ceea ce n-a reușit nici șeful său politic. În doar 200 de zile, domnul Pogea și-a rectificat previziunile referitoare la deficitul bugetar de la 2,5% din p.i.b. la 7,5% din p.i.b., a introdus impozitul forfetar în mai și renunță la el în septembrie, blochează sporuri, investiții și drepturi salariale câștigate, dar aprobă cheltuieli publice aberante la Ministerul Tineretului și Sportului și la Ministerul Turismului.

Dar ceea ce pare a fi cheia de boltă a mandatului domnului Pogea, teoretizată magistral chiar de către consilierii de ocazie ai ministrului, și anume membrii guvernului privat, este ideea concediului fără plată de 10 zile pentru bugetari. Aplicată întregului sistem public, această "idee revoluționară" din epoca de piatră a economiei ca știință, va aduce la buget un plus de câteva sute de milioane de euro. Iată că salvarea României stătea în aceste câteva sute de milioane și nu în cele câteva zeci de miliarde pe care guvernul le-a împrumutat de la organismele internaționale.

Ministerul Finanțelor consideră corpul angajaților bugetari format din "lapicizi" de la Marmosim care pot lăsa dalta și ciocanul deoparte pentru a se odihni gratis 10 zile. Ce s-ar întâmpla dacă medicii, polițiștii, profesorii, funcționarii ar renunța la instrumentele lor de lucru pentru 10 zile? Ce-ar mai însemna sistem de sănătate, ordine și liniște publică, învățământ și administrație în acest caz doar domnul Pogea poate ști.

Totuși, în toate problemele ce s-ar putea ivi în sistemul public, cea mai interesantă mi se pare revoluționarea științelor educației. Astfel, termeni precum "evaluare continuă", "educație permanentă", "formare continuă" vor fi completați cu acest apendice pogeean sau cu sincopa lui Boc, și anume "educație permanentă cu pauză de 10 zile" etc.

La așa ministru, așa criză! Am o singură credință, și anume că poporul român va supraviețui mandatului Pogea, căci iată-1 cum gândește: "Când cei învățați și cei înțelepți și cei drepți și cei cinstiți zac uitați și necăutați de nimeni, iar cei mai proști și cumpliți și cei mai necinstiți strălucesc în lume, ce pilde de creștere vei mai da la copii?" Acest gând de înțelepciuine din mentalul colectiv al poporului român a fost cules în 1900 de Iuliu A. Zanne și publicat în cartea "Proverbeale românilor", vol. VIII.

Sigur poporul va ști în noiembrie să-i găsească pe cei mai învățați, mai înțelepți și mai drepți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Popeangă - declarație politică cu subiectul Reforma statului, de la Ștefan cel Mare la Emil Boc;

Din partea aceluiași grup parlamentar, invit la microfon pe domnul deputat Vasile Popeangă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Reforma statului, de la Ștefan cel Mare la Emil Boc".

Încă din vremuri de demult, în care bărbații adevărați erau "mici la stat, mari la sfat, și viteji cum n-au mai stat", meleagurile carpato-danubiano-pontice au cunoscut vrednicia unor Ștefan cel Mare sau Vlad Țepeș, iar venind mai spre zilele noastre, un Mihai Viteazul ori un Alexandru Ioan Cuza.

Ștefan cel Mare, deși este cunoscut mai mult pentru dragostea sa de neam și pentru luptele pentru neatârnarea țării, este și primul domnitor care a reformat justiția, el făcând judecățile nu numai în cetatea de scaun, ci și în alte târguri moldovene. Tot el este cel care a întărit Adunarea țării, un fel de parlament al vremii sale, acordând atenție în special micii boierimi - IMM-uri, cum le-am spune astăzi, ajutându-i să se dezvolte, mai ales pe constructori. Căci, încă de acum multe secole, românii ajunseseră la înțelepciunea că țara e bogată dacă poporul e bogat. Tot Ștefan cel Mare a întărit rolul școlilor și al artelor.

Vlad Țepeș este mai cunoscut, din păcate, doar pentru reforma în ceea ce privește modul de pedeapsă a nelegiuiților, trecându-se prea ușor cu vederea însă peste înfrângerea tendințelor anarhice ale marii boierimi - miniștri le-am zice azi... -, ocrotirea neguțătorilor și breslelor meseriașilor (nefiind încă epoca alegerilor democratice, nu se inventase încă încredințarea directă a lucrărilor, la vreme de restriște sau alegeri prezidențiale...) ori întărirea armatei pentru luptele de neatârnare a țării. Ca și Ștefan cel Mare, a luptat împotriva haraciului dat Porții otomane, pentru că încă nu se inventase FMI-ul, împrumutul extern sau specula bursieră.

Mihai Viteazul a fost și el un patriot care s-a ridicat împotriva poftelor otomane. Asta e. Nici el nu auzise de împrumuturi "centură de siguranță", bănci mondiale ori alte inițiative scuturătoare de buzunare românești. Așa că, din neștiința-i, a tăbărât ba pe turc, ba pe Andrei Bathory, ba pe Simion Movilă, iar deplina-i ignoranță financiară a făcut unirea celor trei provincii românești, ținând la distanță nesătulele pofte ale vecinilor.

Cu Alexandru Ioan Cuza treaba e mai complicată. Cât a fost doar patriot, turcii și rușii ce se mai uitau la el pe pușcă pentru că a unit Moldova cu Țara Românească. El, când s-a apucat să secularizeze averile mănăstirești, 1-a bătut Cel de Sus cu mâna liberalilor! Unde s-a mai auzit să faci tu, domnul țării, dreptate? Cum adică, să umbli tu, domnul țării, la ocaua omului și să ceri scoaterea apei din vin, n-ai auzit că abia peste vreo două secole se va născoci chestia aia cu protecția consumatorului? Injură-1 pe olar, că el face ocaua mai mică și cu fundul mai gros... Cum adică să nu mai măsurăm cu cotul, ci cu metrul? Păi ce, eu sunt de vină că am cotul mai scurt?

Perioada cea mai democratică a acestor meleaguri începe însă după 1989, vârful ei fiind cel pe care istoria îl va desemna, dacă ar fi să ne luăm după uni vasali ai săi, pe premier drept Boc cel Mare, cel Drept, cel Sfânt, cel Viteaz... cel mai cel! Cum nu se știe, însă, dacă asta i s-ar trage de la căderea în direct, și la o oră de maximă audiență, ca orice eveniment important al actualității, putem ușor trage niște concluzii, având în vedere rezultatele activității ocupantului scaunului de premier.

De la ce le-o fi venit unor vasali PD-L-iști să-i spună lui Boc că o să fie reținut de istorie ca o clonă a lui Ștefan cel Mare? Probabil datorită patriotismului său, evidențiat adesea mai mult prin lipsă. Sau, probabil, datorită marilor reforme democratice care ocolesc Parlamentul României, prin asumarea răspunderii guvernamentale c-așa vrea el sau, mai exact, președintele din spatele său, retras la Cotroceni de frica magistraților, profesorilor și celorlalte categorii sociale. Sau, probabil, datorită dărâmării învățământului românesc, căci mare trebuie să fii ca să dărâmi ce-a fundamentat un Spiru Haret, un Cuza, un Kogălniceanu. Un mare ignorant, mai exact... Sau, s-o fi referit domnul Ioan Oltean, fratele domnului Boc întru "portocalizarea" României, la mărețele reforme ale premierului în domeniul salarizării. Aici, însă, i-au luat-o înainte comuniștii, uniformizând cu voioșie sărăcia. Or, poate, "cel Viteaz" se poate numi cineva care ucide sute de mii de IMM-uri. Ori cel Sfânt s-ar putea intitula cel care își angajează prin preajma sa ba nepoata, ba șoferul-consilier, bineînțeles, ambii cu state vechi de expertiză în funcțiile pe care i-a parașutat premierul, și, tot bineînțeles, spre propășirea României postdecembriste, spre "trăitul bine al poporului" pe care-1 anunța cu surle și trâmbițe președintele de la Cotroceni.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf - declarație politică: «Școala fără orientare»;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu Obuf:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează «"Școala fără "orientare"».

Mai ieri, Guvernul și-a asumat răspunderea pe legile educației în încercarea de a da o nouă orientare învățământului românesc, atât de încercat, pe de o parte de subfinanțarea cronică, iar pe de altă parte de "sclipirile" miniștrilor ce s-au perindat la conducerea învățământului.

Noutatea majoră ce apare odată cu acest pachet de legi este și acela că directorii de unități de învățământ devin apolitici și toți acei care au deja vreo "culoare" pe ei trebuie să se lepede de ea în cel mai scurt timp. La prima vedere, pare un fleac, însă, în județe, acolo unde în fiecare zi se duc bătălii pentru a câștiga războiul din noiembrie, lucrurile se complică. Complicația apare prin faptul că în județele în care inspectorii școlari generali sunt de la PSD, schimbarea directorilor cu delegație, precum și a celor care au primit calificative slabe a fost făcută cu simpatizanți și membri PSD (vezi județul Iași, Bacău), tocmai în ideea de a eficientiza activitatea managerială a școlilor și nu pentru a se pregăti de campanie, cred!

Reversul medaliei se vede la Botoșani, acolo unde PSD nu are șef la ISJ si prin urmare nu a reușit să-și impună prea mulți directori la școlile din județ, ba, mai mult, au pierdut și câțiva "dinozauri" - directori și inspectori de zeci de ani. Cred că doamna ministru Ecaterina Andronescu dacă va avea de ales între interesul școlii și cel de partid, să fie de partea școlii și nu de partea lui Vanghelie. Spun toate aceste lucruri deoarece cred că dacă am aplica proverbul "ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!", în acest caz doamna ministru n-ar trebui să se supere dacă mai dispar din "dinozauri", ci dimpotrivă, ar trebui să se bucure că școala va merge mai bine, chiar dacă nu are generali.

Fac un apel public către doamna ministru Ecaterina Andronescu să încerce să vadă întregul sistem și nu doar jumătatea plină a paharului, să nu aplece urechea la toate vorbele și la toți profeții ce cred că învățământul românesc este condus mai bine de "directori ce au moștenit școală" și o asigur de tot sprijinul meu pentru bunul mers al învățământului botoșănean, atât cât suntem responsabili de acest lucru.

Va mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Lucia-Ana Varga - declarație politică cu titlul Ministrului Nemirschi nu-i pasă de protecția mediului;

Urmează Grupul parlamentar al PNL și invit la microfon pe doamna deputat Lucia-Ana Varga.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ministrului Nemirschi nu-i pasă de protecția mediului".

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

În declarația mea politică din 7 aprilie 2009 am atras atenția domnului ministru Nemirschi că, în conformitate cu angajamentele asumate de România, până în data de 16 iulie 2009, în toate depozitele neconforme de deșeuri trebuie sistată depozitarea deșeurilor. Am atras atenția atunci că România riscă declanșarea procedurii de infringement și că, așa cum însuși domnul ministru declara, "vom primi penalizări de la Uniunea Europeană în privința ecologizării și închiderii gropilor de gunoi din România".

Am constatat că domnul ministru al mediului, PSD-istul Nicolae Nemirschi, nu a luat nicio măsură concretă în domeniu, ci s-a limitat la a "găsi" soluția transferării amenzilor celor vinovați, adică autorităților locale, deci cetățenilor.

Nu numai că nu a luat măsuri concrete dar s-a opus amendamentului propus de subsemnata în cadrul comisiei de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din Camera Deputaților, amendament prin care am susținut alocarea de fonduri din bugetul Fondului pentru Mediu pentru finanțarea de proiecte de închidere de depozite de deșeuri neconforme, fonduri care ar fi venit în sprijinul a 78 autorități locale printre care și orașele Aleșd și Beiuș din județul Bihor.

Guvernul PSD-PD-L este preocupat de lupta politică, de ignorarea Parlamentului, de declarații politice inutile și nu de dezvoltare durabilă și protecția mediului. Afirm acest lucru pentru că, în ultimul an, Ministerul Mediului nu a inițiat și nu a transmis Parlamentului nici un proiect de lege în domeniul de competență, deși încă mai sunt multe de făcut.

Afirm acest lucru, deoarece investițiile de mediu în realizarea de rețele de alimentare cu apă, canalizare, parcuri, modernizarea grădinilor zoologice, amenajarea cursurilor de apă împotriva inundațiilor demarate de Guvernul PNL, au trecut pe planul doi pentru actualul Guvern. După cum știți, prioritatea numărul unu a fost risipirea a 75 de milioane de euro de către Ministerul Turismului.

Afirm acest lucru deoarece constat că, în loc să sprijine o legislație care să protejeze spațiile verzi și să le extindă, Guvernul PSD-PD-L se gândește la aplicarea unei taxe pe emisiile de carbon. Chiar dorește Guvernul PSD-PD-L să taxeze și aerul respirat de români?

Afirm acest lucru pentru că banii de la Fondul pentru Mediu stau neutilizați în loc să fie folosiți pentru sprijinirea autorităților locale și a agenților economici pentru realizarea obligațiilor de mediu asumate de țara noastră.

Concluzia este că actualul Guvern PSD-PD-L nu este preocupat de asigurarea unui mediu sănătos pentru populație, nu este preocupat de dezvoltarea durabilă a României și, personal, sunt convinsă că ar trebui sa plece.

Va mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
  Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată Societatea este ce se gândește la nivelul acesteia;

Ultima înscriere la cuvânt de astăzi, domnul deputat Vasile Filip Soporan, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Doresc să prezint declarația politică "Societatea este ce se gândește la nivelul acesteia".

Am participat, fără a avea sentimentul utilității, la asumarea răspunderii guvernamentale și la mesajul Președintelui. În imaginea prezentată asupra stării României, ușor se poate constata că lucrurile au rămas încremenite pentru multe domenii de activitate existând acum, în preajma alegerilor, caracterizate de mai toți ca alegeri esențiale pentru viitorul României, dorința de a se clarifica mai multe aspecte, cum ar fi sistemul parlamentar, sistemul de pensii, sistemul asistenței sociale, introducerea standardelor de cost în administrația publică, gestionarea politicilor fiscale, competențele corpului funcționarilor administrației publice, promovarea interesului național. Toate sunt importante, dar consider că starea actuală se datorează faptului că există o Românie activă cu foarte puțini participanți în domeniul activităților economice.

Mă aștept ca, în perspectiva alegerilor, să apară politicianul responsabil, capabil să tragă semnalul de alarmă prezentând în fața noastră strategia de investiție în viitorul țării noastre, având la bază dorința și programele concrete pentru ca România să devină inovatoare, creativă, antreprenorială și competitivă.

În cadrul acestui program este obligatorie acordarea unei atenții deosebite producției interne competitive, în sensul revitalizării acesteia și a dezvoltării unor sectoare care excelează la nivelul politicilor europene, și anume: energia regenerabilă, biotehnologia, lucrările mari de infrastructură. Aliații acestor obiective trebuie să fie educația și cercetarea aduse inteligent și creativ la nivelul competențelor europene.

Afirm aceste lucruri deoarece creșterea noastră economică a avut baze nesănătoase, fiind alimentată de credite orientate spre un consum neacoperit de importuri masive, de lipsa unei producții industriale competitive, de o rată scăzută a productivității și de o reevaluare speculativă a patrimoniului imobiliar.

Pentru că ne aflăm într-un moment important pentru viitorul României, programele noastre ar trebui să pornească de la faptul că elementele crizei pot să determine, printr-o bună orientare, o creștere sănătoasă, capabilă să rezolve printr-o dezvoltare armonioasă și problematica socială. În cadrul acestui proces, consider că producția este un pilon important al unei economii dezvoltate pe baze durabile, contribuind esențial la creșterea productivității.

Conform analiștilor din domeniul economic, ea generează locuri de muncă bine plătite pentru cei care au doar studii medii tehnologice, adică o categorie importantă din totalul populației. Din păcate, România are o experiență nefericită a ultimilor douăzeci de ani, aceea că pe măsură ce producția a slăbit sub aspectul competitivității și lipsei de inovare, economia și consumul curent au devenit tot mai dependente de importurile de mărfuri, determinând un deficit comercial care a afectat și poate afecta stabilitatea macro-economică, cursul de schimb al leului, alimentările la bugetul de stat și capacitatea de dezvoltare în conformitate cu proiectele de devenire europeană pe care le avem.

Astăzi, având în vedere situația României active sau inactive în care există 11,5 milioane de asistați sociali și doar 22 de salariați la suta de locuitori, consider că este necesară întărirea sectorului de producție și propun spre analiză primului ministru, având în vedere perspectiva construcției bugetare pentru anul 2010, câteva măsuri care ar putea să facă din revitalizarea producției o reconstrucție adevărată a clasei de mijloc și o reactivare a populației active din mediul rural și din urbanul mic.

Acestea ar fi: schimbarea politicilor de impozitare pentru activitățile productive; stimulente pentru investițiile în cercetare și dezvoltare, pentru încurajarea acestor activități în rândul producătorilor mici și mijlocii; conceperea unor pachete de stimulare a achiziționării produselor și serviciilor realizate în România, în special la lucrările mari de infrastructură; stimularea exporturilor pentru produsele concepute și manufacturate în România prin diversificarea legăturilor de comerț pentru a micșora dependența față de economia statelor membre ale Uniunii Europene printr-o repoziționare inteligentă pe piața spațiului răsăritean, în special cu Rusia, și în dinamizarea relațiilor comerciale cu economiile dinamice din zona asiatică, China, India; atragerea investitorilor în special în domeniul productiv cu obiectivul de a-l aduce la standardele de competitivitate care funcționează la nivel european; protejarea capitalului autohton și stimularea creșterii capitalului național cu precădere în sistemul bancar, în agricultură și în industrie; dezvoltarea și reabilitarea sectorului agricol; înființarea unor centre naționale de pregătire tehnologică la nivelul fiecărui județ; întărirea controlului utilizării banului public, această acțiune făcându-se pe baze obiective, bugete multianuale, costuri standard și pe o concepție care are la bază teoria opțiunii publice.

Dacă astăzi, din păcate, campaniile electorale sunt percepute ca o ceartă a candidaților, consider că a sosit momentul perceperii gândirii acestora în cadrul programelor de dezvoltare pe care ei le propun, deoarece, parafrazând aforismul unui mare înțelept al omenirii, Solomon, "Omul este ceea ce gândește", societatea este cea ce se gândește la nivelul acesteia".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Stimați colegi,

Vă anunț că o parte dintre colegii noștri au depus în scris declarațiile lor politice, și anume: din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii deputați: Marius Rogin, Ioan Holdiș, Daniel Geantă, Daniel Ionuț Bărbulescu, Mihail Boldea, Mircia Giurgiu, Doru Leșe, Constantin Chirilă, Răzvan Mustea, Stelică Iacob Strugaru, Daniel Buda, George Ionescu, Ciobanu Gheorghe; din partea Grupului parlamentar al PSD+PC: Vasile Mocanu, Culiță Tărâță, Liviu Bogdan Ciucă, Filip Georgescu, Daniela Popa, Ștefan Valeriu Zgonea, Ion Stan, Ion Dumitru, Dorel Covaci, Mircea Dușa, Lucreția Roșca, Iuliu Nosa, Marian Ghiveciu, Doina Burcău, Costică Macaleți, Adrian Mocanu, Emil Radu Moldovan, Ciprian Luca, Mugurel Surupăceanu, Neculai Rățoi, Mircea Drăghici, Oana Niculescu-Mizil; din partea Grupului parlamentar al PNL: Eugen Nicolăescu, Dan Bordeianu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Andrei Gerea, Cristian Burlacu, Liviu Bogdan Țâmpău, Titi Holban, Emil Bostan, Gigel Sorinel Știrbu, Neculai Rebenciuc, Mihai Donțu, Horea-Dorin Uioreanu, Florin Țurcanu, Relu Fenechiu, Mihai Cristian Adomniței, Virgil Pop, Viorel Buda, Nicolae Jolța; din partea Grupului parlamentar al UDMR, Peto Csilla-Maria; din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnii deputați Miron Ignat și Mircea Grosaru.

Cu aceasta am încheiat ședința de astăzi consacrată declarațiilor politice.

Urmează ședința în plen.

Mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Cristian-Ion Burlacu - declarație politică cu titlul Nevroze de toamnă pentru PD-L;

Domnul Cristian Ion Burlacu:

"Nevroze de toamnă pentru PD-L"

Deși lunile de vară prevesteau o detensionare a scenei politice românești, se pare că guvernanții au revenit în atenția publică, la acest început de toamnă, mult mai nevrotici și mai stresați. Exploziile declarațiilor belicoase, amenințări între partenerii de coaliție, precum și scenetele ieftine jucate în lumina reflectoarelor ne face să credem că nevrozele de toamnă se resimt foarte puternic mai ales în tabăra PD-L. În tot acest timp, nimeni dintre cei învestiți cu autoritate nu mai reacționează la adevăratele probleme ale României.

Vedem cum treptat instituții importante ale statului sunt discreditate de politicieni subțiri la gând, dar tupeiști în faptă. Să ne aducem aminte de afișul electoral al domnului Băsescu în care "juca totul pe o singură carte", cea a Constituției. Iar acum, ca președinte în funcție, privește admirativ la discipolul fidel, doamna Udrea, care terfelește autoritatea Parlamentului în încercarea de a ascunde matrapazlâcurile de la Ministerul Turismului.

Să ne aducem aminte de celebrele "țepe ale lui Băsescu" dedicate corupților din Guvernul Năstase. Ce destinație ar trebui să aibă acum când vorbim de trafic de armament și "firme dubioase" ?

Și nu în ultimul rând, să ne aducem aminte de celebrul slogan "Să trăiți bine !" Și să analizăm cât de bine le este celor care au închis firmele în urma aplicării impozitului forfetar, celor care și-au pierdut casele sau nu își mai pot plăti ratele la bănci.

Privind la toate acestea nu putem să nu anticipăm că data scadenței va veni exact pe 22 noiembrie, iar Traian Băsescu va fi cel care va deconta. Nu cred că îl vor salva nici tupeul doamnei Udrea, nici mult prea precipitatul domn Boc și nici declarațiile nevrotice ale PD-L-iștilor înspăimântați că pot pierde puterea.

Ca deputat de Valea Prahovei pot spune că bilanțul celor zece luni de guvernare a dezastruoasei coaliții nu poate fi decât unul trist și cu rezultate zero pentru cetățenii și comunitățile din această zonă. Și de aceea cred că, în apropiata campanie pentru Președinția României, promisiunile portocalii nu își vor găsi ecou în această realitate cenușie.

    Cristian-Ion Burlacu - declarație politică cu titlul Valea Prahovei - multe promisiuni, zero realizări;

Domnul Cristian Ion Burlacu: "Valea Prahovei - multe promisiuni, zero realizări"

Dacă cineva stătea să asculte promisiunile politicienilor prahoveni din toamna anului trecut, ar fi putut jura că pe Valea Prahovei, în cel mai scurt timp, va curge lapte și miere în urma exploziei de investiții și dezvoltare ce urma să aibă loc. Asta cu atât mai mult cu cât multe dintre primării aparțin majorității de 70% PD-L - PSD ce guvernează acum România, iar județul Prahova are reprezentanți de frunte la conducerea celor mai importante instituții ale statului.

Dar iată că la aproape un an de la preluarea mandatului nu numai că Valea Prahovei nu cunoaște nici un semn de prosperitate, dar regresul este vizibil în cele mai importante domenii pentru comunitățile de aici: turism, infrastructură, dezvoltare economică.

Turism. Deși, față de guvernarea trecută, acest domeniu beneficiază de un minister specific, cu buget și fonduri dedicate, nicio măsură și nicio investiție nu a fost făcută de către actualii guvernanți astfel încât să stimuleze dezvoltarea turismului. Valea Prahovei chiar dacă reprezintă de foarte mult timp un adevărat brand al turismului românesc a fost uitată de politicile de promovare ale contestatei doamne Udrea. Niciun cuvânt, nicio acțiune, nicio investiție... Mai mult, coaliția de guvernare pare hotărâtă să respingă pe procedură parlamentară singura inițiativă constructivă din domeniu - stimularea agenților economici care promovează un turism ecologic.

Infrastructură. Deși, în perioada campaniei, autostrada Comarnic - Brașov devenise aproape un slogan de campanie, cei care au puterea deciziei au decis... să nu facă nimic! Berceanu declară că autostrăzile nu sunt prioritare, că bani nu există și nu știm nici măcar dacă a fost semnat contractul pentru începerea lucrărilor! În schimb, vom avea, probabil, și peste patru ani mesaje de campanie ce vor conține "construcția autostrăzii Comarnic - Brașov".

Dezvoltare economică. Nu numai că impozitul forfetar a "omorât" o mare parte a micilor comercianți de pe Valea Prahovei, dar numărul șomerilor a crescut îngrijorător. Asta și pentru că mari societăți comerciale, exemple fiind Mefin, Hidrojet sau Steaua, au hotărât să își închidă total sau parțial porțile. În contrapondere nu s-a văzut nicio măsură de susținere a agenților economici și de stimulare a reconversiei profesionale pentru angajați.

Privind la toate acestea - care sunt un tablou parțial, dar relevant al performanței Guvernului Boc - putem spune că se prefigurează deja bilanțul unui an de guvernare: nimic pentru România, nimic pentru valea Prahovei.

    Constantin Chirilă - declarație politică Campania de toamnă;

Domnul Constantin Chirilă:

"Campania de toamnă"

Ne apropiem de sfârșit de septembrie. În vremuri de restriște, ogoarele "mai mult sau mai puțin private ale țării" duduiau sub povara tractoarelor care pregăteau terenul și însămânțau culturile de toamnă.

Acum, în anul 2009, o liniște de mormânt s-a așternut peste pământurile țării, țara e ca și "moartă", țăranii, proprietari sau nu de terenuri, ies cu greu din casele lor.

Un țăran dintr-o comună din județul Constanța își clătește ochii prin ogradă, apoi se scoală și pe sub umbrarele curții își caută plugul vechi de peste 100 de ani, cu care de peste 19 ani își scormonește cele 5 parcele de 0,2-0,3 ha, pe care le-a luat în proprietate, conform Legii fondului funciar nr.18/1991. Este mulțumit că le-a luat. Este pământul lui, pe care CAP-ul i l-a luat forțat împreună cu cei doi boi, căruța, plugul și mica lui semănătoare. I-au luat și mica morișcă de mână cu care-și făcea uruiala pentru animalele de curte. N-a înțeles niciodată de ce i-au luat-o pentru că de folosit nu au folosit-o la nimic. După 1990, nu i-au dat nici plugul. iar sărmana semănătoare a fost dusă la fier vechi. "Am pământ și n-am cu ce-I lucra. Sunt câțiva săteni care au utilaje, unii au tractoare, dar cer mult, foarte mult - spune el. Și apoi, de unde să iau bani pentru sămânță că nici în pod nu mai am".

Omul nu se mai gândește deloc la îngrășăminte sau pesticide. Nu! Ar putea fi foarte mulțumit dacă l-ar ara și semăna.

Sunt și zone în județul Constanța unde formele organizate de agricultură sunt prezente și unde oamenii au șanse mari de a-și lucra pământurile.

Adeseori, oamenii sfințesc locurile, reușesc prin eforturi disperate să-și lucreze integral terenurile, iar acum, cu toate lipsurile pe care le îndură, încearcă să se împrumute pe unde pot, dar mai ales la furnizorii de input-uri, cu scopul de a nu pierde sezonul optim pentru a-și pregăti patul germinativ și a face semănăturile de toamnă. Agricultorii, cu băncile nu mai au relații, ele practică hoția la drumul mare.

Reapariția ciulinilor în măritul Bărăgan nu arată numai degradarea agriculturii, ci îndeosebi degradarea conducerii umane ajunsă să conducă agricultura.

Parafrazând, "unde agricultură nu este, nimic nu e", pentru că lipsește metabolismul vieții.

    Constantin Chirilă - declarație politică La muncă, nu la întins mâna după voturi!;

Domnul Constantin Chirilă:

"La muncă, nu la întins mâna după voturi!"

Guvernul actual are o răspundere față de societate, atât prin buna administrare a resurselor, cât și una civică, prin pachete de măsuri care să reabiliteze greșelile din trecut. Este important să înțelegem faptul că sunt mulți oameni cărora le convin vechile mecanisme și un sistem legislativ neclar. Corupția, traficul de influență, atitudinea balcanică a ploconirii în fața unuia care deține puterea, toate acestea sunt menținute de legislația neclară. Noi, cei din PD-L, am înțeles că trebuie să facem schimbările necesare, nu doar pentru a ne alinia normelor europene, ci și pentru a rezolva problemele cronice.

Legea salarizării unice creează conflicte artificiale. De ce? Întâi pentru că se apropie campania electorală, iar influența unor partide asupra liderilor sindicali este cunoscută. De aceea, se creează tensiuni nenaturale. Poate ca nu este forma ideala a legii, dar nici nu este normal să aplicăm formula românească: "Las-o, mă, că merge și așa". În ultimii 20 de ani, salariații bugetari s-au răsculat pe sectoare și fiecare și-a mai primit câte un oscior de ros, iar liderii sindicali s-au mulțumit cu ce au primit. Practic, ei se tem că, fără să pună la cale greve și manifestații, nu își mai au rostul în fruntea organizațiilor. Pe cale de consecință, s-ar pierde și numeroase privilegii. Știm cu toții că bugetarii din toate sectoarele se uită unii în curtea celuilalt, la mărimea salariilor și a sporurilor.

Cred că atitudinea corectă este aceea de a nu se bloca o inițiativă necesară de ani buni. Sistemul unic da salarizare a bugetarilor nu este invenția noastră. Statele avansate îl folosesc de mulți ani și totul merge strună. In România, când sa-l implementăm, mai bine îl blocăm. Și, dacă se poate, să îl blocăm când vine campania electorală, e și mai bine.

Nu suntem la școala de fete, ca să ne facem că nu știm cum se derulează o campanie murdară. Sindicatele sunt folosite ca să arunce cu mizerie în partidul care îl susține pe președinte, iar contracandidații lui Traian Băsescu să se laude că ei miros a micșunele.

PD-L a militat și a obținut pensia minima de 300 de lei, în timp ce chiar colegii de guvernare s-au codit să își dea acordul. Mă tem că pentru mulți dintre cei din PSD, participarea la guvernare face parte doar dintr-un scenariu politicianist. Bun, este în regulă și așa, dar haideți să ne mai uităm și spre cei care ne-au ales și care au nevoie de punerea în practică a promisiunilor electorale. În țara asta se lovește tot timpul în cel care chiar face treabă. De exemplu, programul "Prima casă". Probabil este perfectibil, dar, în loc să se dea sugestii, se dau voturi de blam. Vă întreb: nu cumva este mai bine să nu faci nimic? Nu cumva este mai bine să dai pachete în campanie și apoi să nu îți pese de oameni? Și când vin sa iți ceară ceva să le spui: "Te-am plătit, marș de aici"? Nu știu cum fac alții, dar eu și colegii mei nu suntem acest gen de politicieni.

Noi nu am uitat de unde am plecat și știm că, înainte de demnitari, rămânem oameni. Nouă nu ne este frică să scormonim printre fantomele trecutului și să repunem lucrurile în matca lor firească.

Nu facem asta pentru noi, ci pentru copiii noștri. Acesta este câștigul alegerilor uninominale. A venit vremea ca oameni care nu sunt interesați de învârteli balcanice să se apuce și să facă treaba.

Știu că guvernului actual i se impută că nu se uita la oamenii din "sistem". Dar, nu mă dumiresc dacă în Parlament și la Guvern creăm legislație pentru cei din sistem sau pentru tot poporul. Cred că a sosit momentul în care să trecem peste povestea cu capra vecinului și chiar să lucrăm în folosul oamenilor. Iar cine nu se simte în stare sau are alte interese, e liber sa plece acolo unde își poate face mendrele.

Sper doar că vom rămâne destui care nu au conștiința înroșită de visul de a fi reprezentanții prin care poporul trăiește bine, așa cum încă își mai doresc mulți dintre cei care țin sub pat secera și ciocanul pe care le-au fluturat zeci de ani, cu avânt muncitoresc.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică cu titlul Magazinele de vise;

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

Declarație politică: "Magazinele de vise"

În ultima perioadă de timp se constată existența unui număr sporit de magazine care vând substanțe psihoactive alternative la drogurile controlate, precum LSD, ecstasy, cannabis și opiacee. Deși substanțele oferite spre vânzare de magazinele sunt deseori numite "droguri legale" sau "droguri din plante", în unele țări europene aceste droguri sunt reglementate de aceleași legi ca și drogurile controlate și pot atrage aceleași pedepse. Magazinele se specializează deseori în anumite tipuri de produse legate de droguri. De exemplu, unele vând mai ales accesorii legate de droguri, altele se specializează în ciuperci halucinogene sau "pilule pentru petreceri", în timp ce altele comercializează o gamă largă de substanțe din plante, semisintetice și sintetice.

Problema se impune a fi rezolvată cu maximă atenție, cu atât mai mult cu cât aceste magazine au invadat și piața românească, iar produsele se comercializează liber la colț de stradă, în licee, în discoteci, cluburi etc. Aici mă refer la "magazinele de vise" care au apărut în ultima perioadă în România, în mod special în orașul Galați, după ce cineva și-a dat probabil seama că nu toate plantele halucinogene sunt ilegale și că amatorii de senzații nu mai trebuie să facă rost de "iarbă" pe sub mână.

Ierburile sunt recomandate ca fiind "psihoactive, relaxante și euforice" și "legale 100%". Așa cum era prezentată probabil și marijuana înainte de a fi scoasă în afara legii.

Oferta nu se limitează la ierburi, existând chiar și câteva sortimente de așa-zise pastile "ecstasy" și ele, bineînțeles, garantat suta la suta legale. Desigur că nu se spune nimic despre efectele secundare ale acestor combinații de substanțe și plante, dar folosite pentru consumul uman produsele pot fi toxice, pot provoca deviații de comportament, amețeală, stupoare, confuzie și fasciculații musculare. Consumul unor substanțe psihoactive noi poate avea implicații importante de sănătate, dar monitorizarea tendințelor emergente este o provocare considerabilă.

Noile tipare ale consumului de droguri sunt dificil de detectat, deoarece, în mod tipic, ele apar pentru prima dată la niveluri scăzute și în localități specifice sau în cadrul unor subgrupuri restrânse ale populației. Puține țări au sisteme de monitorizare sensibile la acest tip de comportament, iar dificultățile metodologice ridicate de monitorizarea acestui tip de consum de droguri sunt considerabile. Cu toate acestea, importanța identificării noilor amenințări potențiale este larg recunoscută și, drept răspuns direct la aceasta, Uniunea Europeană, prin Directiva Consiliului privind noile substanțe psihoactive, a elaborat un sistem de avertizare timpurie care furnizează un mecanism de răspuns rapid în cazul apariției unor noi substanțe psihoactive pe scena europeană a drogurilor.

În România, în acest moment, nu există un cadru normativ care să reglementeze comercializarea acestor produse din plante etnobotanice, acest aspect fiind favorabil comercianților de astfel de produse, care fac profit considerabil și pun în pericol viețile multor persoane.

    Dan Bordeianu - exprimarea unui punct de vedere referitor la situația în care se află România;

Domnul Dan Bordeianu:

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a exprima un punct de vedere referitor la situația în care se află România.

Nimeni nu poate contesta existenta unei crize economice ale cărei dimensiuni sunt greu de identificat.

De asemenea, nu este de neglijat criza politica din România, în condițiile în care cele două partide aflate la guvernare se atacă reciproc, iar sarcina guvernării se pierde undeva în neantul insultelor și calomniilor. Peste toate acestea, criza economică și cea politică, avem și o criză de autoritate a statului.

Mass-media acordă spații largi unor relatări despre tot felul de infracțiuni săvârșite în miezul zilei, iar poliția nu are nicio reacție la afacerile cu arme ale fratelui Președintelui sau altele de acest gen. Peste toate acestea, vedem cum Poliția își închide porțile, justiția la fel, iar angajații din sistemul național de siguranță sunt trimiși 14 zile în de concediu fără plată.

Doamnelor și domnilor,

Oricât de propagandistic ar suna, nu pot să nu remarc faptul că niciodată în guvernarea liberală, așa cum a fost ea, mai bună sau mai rea, România nu a trecut printr-o triplă criză. Acest fapt este confirmat de realitățile zilei: nivelul de trai scade în fiecare zi, sindicatele pichetează Parlamentul, partidele de la guvernare mimează democrația, iar românii asistă, fără apărare, la jafuri armate produse în plină stradă.

De aceea, fac astăzi un apel către cei aflați vremelnic în fruntea țării, să lase joaca și să treacă la muncă.

    Daniel Buda - referire la Politizarea manifestărilor de la Țebea;

Domnul Daniel Buda:

"Politizarea manifestărilor de la Țebea"

Este o datorie de onoare de a ne cinsti eroii neamului, oameni care în vremuri de răstriște n-au pregetat a-și da suprema jertfă pentru libertate și demnitate, pentru unitate și credința strămoșească.

Comemorarea lui Avram Iancu la Țebea este un simbol de recunoștință pentru virtuțile morale ale celor pentru care libertatea și unitatea noastră a fost suprema datorie. Destinul celor care au luptat și s-au jertfit pentru libertate și demnitate, ne transmite forța unui exemplu, morala unei lecții de viată, învățătura de minte a unui întreg popor, exemplul sacrificiului suprem pentru libertate. Lecția de viață pentru noi trebuie să fie aceea a vigorii, a tăriei, a forței pe care trebuie să le opunem cu toții în calea oricărei uneltiri împotriva libertății și demnității națiunii române.

Din nefericire, pentru unii candidați la președinție (Mircea Geoană, Corneliu Vadim Tudor) sărbătoarea pentru comemorarea lui Avram Iancu a fost bun prilej pentru adunat voturi, presărat cu discursuri politico-electorale, cu atacuri la adresa adversarilor și promisiuni de campanie, nicidecum unul de cinstire a celor căzuți în Revoluția de la 1848.

Pe scena "teatrului de la Țebea", unde s-a jucat piesa "Cine este mai vorbăreț pentru a fi președinte?", fiecare dintre actorii prezenți și-au intrat repede în rolul mult dorit, și anume cel de președinte, unul promițând atragerea de fonduri europene pentru ajutorarea populației, altul contrazicându-l în direct ba că el este alesul, un altul care a vrut să arate cât de bine știe istorie, pe scurt, o mizerie morală colectivă.

Corneliu Vadim Tudor și Mircea Geoană au avut, de departe, cea mai interesantă "prestație", confruntându-se nestingheriți în fața mulțimii adunate să vadă înalți reprezentanți ai clasei politice românești în căutarea milei electorale.

Sigur, a fost un moment important pentru a bifa startul campaniei electorale, dând autografe pe cărți poștale cu chipul candidatului, însă, consider că este inadmisibil ca cei care vor să ne reprezinte să se îndepărteze de reperele sacre ale istoriei cu atâta lipsă de decență. Manifestările de la Țebea dedicate împlinirii a 135 de ani de la moartea lui Avram Iancu, o sărbătoare de care moții sunt mândri, s-a transformat, din păcate, într-o manifestare dedicată promovării temelor politice, totul pentru a câștiga un capital electoral cât mai mare. Spre deosebire de toți acești epigoni, apariția Președintelui țării a fost una decentă, demnă de statutul de șef al statului, cinstind cu smerenie antecesorii neamului românesc.

Lecția de viață pe care ne-au dat-o eroii neamului este aceea că vor rezista timpului principiile și nu conjuncturile, că vor dăinui caracterele, și nu lașitatea, că vor triumfa valorile eterne și lăuntrice ale poporului român, și nicidecum cele aduse de pulberea împrejurărilor. Mă întreb câte din aceste valori au rămas pentru unii "vajnici" reprezentanți ai clasei politice de astăzi?

    Daniela Popa - despre Stadiul absorbției fondurilor europene după un an de criză;

Doamna Daniela Popa:

"Stadiul absorbției fondurilor europene după un an de criză"

După un an de la declanșarea crizei financiare globale, constatăm că economia românească face față din ce în e mai greu contextului tot mai complicat generat de nivelul deficitului bugetar, neîncrederea investitorilor străini, deprecierea monedei naționale, diminuarea salariilor, încetarea creditării și incertitudinea legată de situația politică a țării.

În acest an, investițiile străine au frânat brusc, iar absorbția fondurilor europene este, până în prezent, sub pragul minim așteptat. Conform datelor publice, banii românilor care muncesc în străinătate au fost principala sursă de finanțare externă, depășind de peste trei ori nivelul investițiilor străine directe.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, în primele șapte luni din acest an, românii au trimis acasă 2,46 miliarde euro, cu o treime mai puțin decât anul trecut. Investițiile străine directe s-au diminuat, ele fiind în luna iulie la numai 103 milioane euro. Este cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. La începutul anului 2009, investițiile străine erau de 3 miliarde euro, jumătate din nivelul la care erau în perioada similară a anului 2008.

Ceea ce este și mai alarmant este faptul că prognozele pe ultimele luni ale anului curent si ale anului 2010 indică faptul că ele urmează să se reducă foarte mult. Putem să avem un tablou și mai clar al ineficienței în domeniul atragerii acestor surse financiare dacă avem în vedere că valoarea acestor fonduri se ridică la 39 de miliarde euro, sume ce trebuie cheltuite până în anul 2013.

La instalarea actualei guvernări, fondurile europene erau considerate colacul de salvare și o prioritate pentru Executiv, cu scopul de a compensa scăderea predictibilă a investițiilor străine directe. Din păcate, se pare că nu s-a insistat pe accelerarea accesării acestor fonduri mai deloc. Entuziasmul primelor zile de guvernare a trecut iar rezultatele se observă: șomaj în creștere, nedemararea niciunui proiect de infrastructură de anvergură, lipsa unei strategii pe termen lung etc. Accesarea fondurilor structurale poate fi una dintre puținele soluții de redresare pe care le va avea România. Banii împrumutați de la diverse instituții financiare internaționale, cu un cost mult prea mare pentru populație, nu vor fi decât o soluție de moment și extrem de fragilă. De aceea, cred că eficientizarea accesării fondurilor structurale trebuie să devină cu adevărat o prioritate pentru orice guvern prezent sau viitor.

    Nicolae Jolța - declarație politică: Criza celor două Românii;

Domnul Nicolae Jolța:

"Criza celor două Românii"

Presa ultimilor zile a relatat cazul fericit al angajaților Departamentului de Control al Premierului, care au fost răsplătiți cu o majorare de 50% a salariilor. Am crezut că este o eroare, că cineva dezinformează. Este imposibil ca pe vreme de criză acută să aprobi, ca prim ministru al unei țări în recesiune, o dublare a salariilor propriilor angajați. Însă m-am înșelat, salariile s-au mărit într-adevăr, sub pretextul respectării unor prevederi asumate de fostul premier.

Așadar, ajung la concluzia că de fapt țara asta este traversată de un alt fel de criză: cea de identitate. România s-a disociat în țara privilegiaților și țara celorlalți. Greul este dus doar de una dintre Românii, în vreme ce cealaltă cheltuie banii pe salarii «nesimțite», pe știri plătite la televizor, pe mașini scumpe și alte toane ale fidelilor noii conduceri. De ce le spun așa? Pentru că cei cărora li s-a mărit salariul sunt aceiași care au semnat în primăvară angajamentul de loialitate față de premier, condiție esențială la angajare în Departamentul de Control. Nu mai amintesc aici neconstituționalitatea gestului, discriminarea făcută și actul de nedreptate dovedit în instanță. Am vrut doar să știți despre cine vorbim.

Stimați colegi,

Eu nu știu din care Românie faceți parte, dar vă sfătuiesc să evaluați de acum înainte la modul cel mai serios propunerile acestui Guvern al minciunii și demagogiei! Limbajul dublu și avantajele acordate în funcție de angajamente de loialitate sunt de-a dreptul condamnabile.

Cum poți cere românului care câștigă 3, 4 sau 5 milioane lei vechi pe lună să strângă cureaua și tu să te întinzi la cheltuieli fără număr? Cum pretinzi solidaritate în criză, când tu majorezi preferențial salariile deja mărite ale propriilor angajați?

Știți, întâmplarea asta îmi amintește o fabulă cu o morală tristă: câinele vroia egalitate, dar numai cu cei mari.

Vă mulțumesc și încă aștept normalitate în țara asta! Măcar în România noastră, a crizei autentice.

    Neculai Rebenciuc - declarație politică despre cum Emil Boc s-a angajat să apese pe pedala accelerației;

Domnul Neculai Rebenciuc:

"Emil Boc s-a angajat să apese pe pedala accelerației"

Venind în întâmpinarea multor "de ce-uri" referitoare la obstinația cu care Guvernul eludează constant dezbaterea parlamentară, atât de necesară, și recurge, invariabil, la angajarea răspunderii guvernamentale - o prerogativă de care guvernul Boc abuzează -, premierul clarifică cu o uimitoare "sinceritate" acest lucru, în cadrul unei emisiuni televizate: "De ce credeți că am luat această decizie de a asuma răspunderea Guvernului pe trei mari proiecte de lege? Pentru că am observat că fără să apăs pe această pedală a accelerației nu se întâmplă nimic. Adică risc să am un an de mandat și să mă aflu, din perspectiva legilor de reformare a statului, în aceeași situație ca anul trecut".

Înțelegem din declarațiile sale că s-ar fi putut, într-adevăr, ca aceste legi extrem de importante pentru societatea românească să urmeze siajul pe care-l parcurge orice proiect de lege, dar nu mai era timp de așteptat pentru... actuala guvernare. Conform variantei oficiale, Guvernul Boc - intrat în vrie pentru că se apropie un an de mandat iar bilanțul realizărilor excelează la capitolul minusuri -, trebuie să recurgă la aceste artificii, cu repercusiuni atât de importante în plan social, tocmai pentru a justifica și valoriza primul an de mandat.

Aplicând teoria reducției, adevărul este cu mult mai simplu: iminența campaniei prezidențiale reclamă, în viziunea premierului, urgența "apăsării pe pedala accelerației". Acest lucru a avut un efect de bumerang, premierul neputând anticipa faptul că cele trei pachete de legi pe care Guvernul își angajează răspunderea - educație, salarizare unică și reducerea cheltuielilor -, agreghează, nepartinic și uniform, nemulțumirea tuturor celor vizați de ele. Sau poate l-a anticipat și a făcut-o în cunoștință de cauză dacă punem preț pe aserțiunea filosofică a premierului la postul public de televiziune: "Paradoxul Legii unice de salarizare poate consta tocmai în aceea că nemulțumirea tuturor poate arăta că poate fi o lege bună. O lege care mulțumește pe unii și nemulțumește pe alții nu este benefică". Aplicând, prin extrapolare, același set de principii și la celelalte două legi din pachet, premierul poate sta liniștit. Întregul pachet de legi propus pentru angajarea răspunderii întrunește acest paradox, din fericire pentru Emil Boc, "benefic": contestare generalizată.

Problema domnului Boc este că a apăsat prea tare pedala accelerației în dorința de a recupera timpul pierdut, iar acest lucru a provocat accidente sociale grave. Ceea ce s-a reușit poartă o singură denumire: carambol social. Nimeni nu este de acord cu niște legi realizate cu viteza impusă de premier. Categoriile sociale sunt asmuțite una împotriva celeilalte, antagonizate. În mod neprevăzut, nemulțumirea s-a generalizat și a născut coeziune, concretizată prin anunțarea unei mari greve generale pe 5 octombrie. Exasperați și confuzi, sindicaliștii, prin vocea președintelui Federației "Spiru Haret", Gheorghe Izvoranu, sintetizează: "Nimeni nu mai înțelege ce este în momentul de față în capul premierului Boc".

Toate aceste decizii sunt dublate și de dorința exprimată a domnului Boc de a nu mai sta în funcția de premier "pentru a face animație". Când apeși pe pedala accelerației trebuie să te asiguri că nu ești într-un blocaj, altfel, această acțiune devine extrem de riscantă.

    Teodor Atanasiu - declarație politică «Prima casă, doar reclamații în masă»;

Domnul Teodor Atanasiu:

«"Prima casă" doar reclamații în masă»

Domnul Boc ne prezenta triumfător cu câteva luni în urmă, plin de optimism și mândrie excesivă, ineditul proiect "Prima casă", care prefigura, susținea pe atunci dumnealui, un mare succes în ceea ce privește rezolvarea problemei locuințelor pentru tineri și chiar revigorarea sectorului imobiliar, precum și deblocarea creditării.

Acum, premierul se plânge că numărul mare de reclamații venite din partea nemulțumiților care au accesat programul respectiv i-au blocat mail-ul și cere celui responsabil de program să-și facă datoria.

Mă întreb cât de bine a fost gândit și organizat acest program atât de intens creditat ca principala măsură anticriză a guvernului Boc dacă, din primele sale luni de derulare, oamenii interesați de a beneficia de acesta se confruntă cu o mulțime de piedici care îi fac să-și piardă răbdarea, timpul și banii, și așa foarte puțini în această perioadă inflamată de șomaj, scădere economică și acute lipsuri financiare.

Succesul garantat de domnul Boc, odată cu inițierea mult lăudatului său program "Prima casă" s-a concretizat, până în prezent, într-un vulcan de nemulțumiți, aduși la disperare de nepăsarea și încurcăturile celor implicați oficial în derularea acestuia.

Vă întreb, domnule prim-ministru, de ce nu ați monitorizat temeinic acest program atunci când el se afla încă în faza de proiect, dacă tot mizați ca acesta să reprezinte principala măsură de relansare economică a mai multor sectoare și ați grăbit lansarea lui la apă în orice condiții, indiferent de consecințe, chiar dacă ați fost avertizat că se poate scufunda după primul minut de plutire pe valurile euforiei guvernamentale?

Este limpede acum că nu rigurozitatea programului și înlăturarea a cât mai multor eventuale blocaje și inadvertențe a contat în realitate, ci doar demonstrația demagogică ieftină că aceasta este soluția salvatoare, trâmbițată pentru a crea un eveniment de prime-time cu impact mediatic intens folosit pentru a masca lipsa măsurilor anticriză absolut urgente.

Cât de bun și de perfect este acest program aducător de case ieftine și de bani în sectorul imobiliar și cel bancar dacă deja îi face pe oameni să se confrunte cu o procesare extrem de greoaie a dosarelor de creditare, ce are ca și consecință pierderea sumelor plătite în avans pentru cumpărarea locuințelor sau a documentelor înaintate. Termenul de 5 zile de soluționare a solicitărilor de garantare a fost de la început extrem de nerealist și nu a făcut decât să aducă în ring o luptă surdă între beneficiari, bănci și fondul de garantare, fiecare fluturându-și dreptatea pe tabela de punctaj, fără a avansa în vreun sens pe terenul soluțiilor concrete.

Oamenii acuză că așteaptă un răspuns interminabil de la fondul de garantare, că au dosare depuse și pierdute de mai multe ori de angajații acestuia, că pierd banii din antecontracte depășite ca termen, că băncile nu-și respectă bunele intenții declarate în media, dar nepuse în practică în realitate. Fondul de garantare se plânge că nu are suficient personal și dotări și că băncile sunt de vină pentru răspunsurile întârziate peste limita răbdării beneficiarilor.

Un adevărat lanț al slăbiciunilor, creator de încălcări repetate ale legii și mai ales al bunului simț al celor care s-au lăudat că pun în practică cel mai "performant" program de facilitare a achiziționării de locuințe ieftine și au ajuns acum să-și arunce unii altora vinovăția incompetenței.

Oamenii nu au sperat decât ceea ce li s-a vehiculat cu mâna pe inima guvernamentală: punerea programului "Prima Casă" în aplicare de către Guvernul Boc să respecte întocmai promisiunile făcute: eficiență garantată și ajutor real pentru cei care nu au avut până în prezent acces la o locuință.

    Teodor Atanasiu - declarație politică «Singura realizare a Guvernului Boc: falimentul în masă al mediului privat și public»;

Domnul Teodor Atanasiu:

«Singura "realizare" a guvernului Boc: falimentul în masă al mediului privat și public»

Impozitul forfetar instituit cu încăpățânare de ministrul Pogea ca singura soluție salvatoare a scoaterii la lumină a evazioniștilor și scăderea accentuată a economiei, scădere ce a avut ca sursă principală inexistentul prim-ajutor acordat de guvernul Boc în cele nouă luni de guvernare au adus România și mediul economic privat la falimentul în masă!

Toate așa-zisele măsuri reformatoare ale guvernanților roșii-portocalii nu au avut ca rezultat decât o influență nefastă asupra mediului economic privat și în special a întreprinderilor mici și mijlocii și au condus la creșterea numărului firmelor închise în perioada ianuarie-august 2009, cu aproape 1200% față de perioada similară din anul 2008!

Introducerea acelui fatal impozit minim în vreme de criză și scăderea economică au contribuit la suspendarea activității a peste 100.000 de societăți comerciale, în primele opt luni ale acestui an, de aproape 12 ori mai multe decât în aceeași perioada a anului trecut.

Asistăm acum la regretele guvernanților că au luat astfel de decizii fiscale neinspirate, pe care la vremea implementării lor le lăudau cu mare emfază, dar le amintim că cenușa pe care și-o pun tardiv în cap nu are valoare nici morală, nici economică deoarece atunci când au fost atenționați că soluția ar fi fost cu totul alta, și anume o scădere a impozitelor și a CAS, facilități pentru încurajarea angajărilor, a plății la timp a impozitelor sau a investițiilor etc., măsuri care fuseseră deja întreprinse de fostul guvern liberal, domnul Boc, în calitate de premier învestit cu toată încrederea cotrocenistă, a avut grijă să anuleze imediat orice urmă de măsură liberală de teama solicitării vreunui "brevet de invenție" ulterior.

Efectele măsurilor imprudente, cu iz populist și rezultate dezastruoase, se pot cuantifica foarte simplu, statistic: 105.537 societăți comerciale și-au suspendat activitatea în perioada ianuarie-august 2009, față de 8241 de suspendări de activitate înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, numărul dizolvărilor voluntare a crescut în această perioadă la 13.270, în creștere cu 512,37%, față de 2167 dizolvări înregistrate în perioada similară a anului 2008.

Din păcate, și sectorul public se află în mare dificultate. Peste 3000 de companii din portofoliul Ministerului Economiei și al AVAS sunt în prezent în incapacitate de plată din cauza crizei și a incompetenței actualilor guvernanți, lipsiți de orice inițiativă benefică economiei românești, în această situație critică aflându-se companii din majoritatea industriilor autohtone.

Și ca totul să fie "perfect", Guvernul Boc mai are în plan unele "măsuri de relaxare fiscală", dar, așa cum ne-a obișnuit deja, valabile, și de această dată, doar pe hârtie și luate mult prea târziu: neimpozitarea profitului reinvestit de la 1 octombrie, cu efecte undeva pe la anul, dacă va mai avea cine și ce să reinvestească în aceste vremuri, când falimentul pe bandă rulantă a devenit principala "măsură" susținută de acest guvern.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Ecaterina Andronescu, prea obosită pentru a fi ministru?!;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Ecaterina Andronescu, prea obosită pentru a fi ministru?!"

Începutul noului an școlar este marcat de dispute privind legile educației și ale salarizării unitare, supărările cadrelor didactice, mai ales din cauza grilei de salarizare, fiind atât de mari încât au hotărât să boicoteze toate festivitățile din 14 septembrie. Cadrele didactice sunt nemulțumite de salariile pe care le vor avea după promulgarea noii legi, în condițiile în care primiseră promisiuni că vor câștiga mai mulți bani prin legea de salarizare unitară, după ce un act normativ aprobat în Parlament care le dădea dreptul la majorări salariale nu a mai fost aplicat.

Pactul dintre formațiunile sindicale pare să lase clasa politică fără capitalul electoral școlar. Poate, pentru prima dată, sloganul "învățământul, prioritate națională", cea mai mare gogoriță a electoratului, nu va mai fi auzit, după cum spunea unul dintre liderii sindicali.

La o zi după deschiderea noului an școlar, Guvernul vrea să-și asume în fața Parlamentului mai multe legi, printre care și cele ale educației naționale. Pentru a primi drept de autor pe aceste legi s-au "bătut" atât actualul ministru al educației, social-democratul Ecaterina Andronescu, cât și alți doi foști ocupanți ai fotoliului din strada General Berthelot, liberalul Cristian Adomniței și democratul Mircea Miclea.

În legea educației naționale, unele instituții din subordinea Ministerului Învățământului au fost uitate, autonomia universităților a fost încălcată, iar doctoranzii sunt discriminați. În schimb, trei articole reglementează apariția unor licee de informații și securitate națională. Casa corpului didactic, centrele de asistență pedagogică nu apar. La fel și Statutul părintelui. Nu există nici măcar o precizare prin care să fie trecut în Carta școlii. Personalul nedidactic este amintit ici-colo, iar cinci articole fac trimitere la actualul Statut al cadrului didactic care se va abroga odată cu intrarea în vigoare a acestei legi.

Nereguli apar și la capitolul care legiferează învățământul superior. Rectorul Academiei de Studii Economice, Ion Roșca, crede că proiectul Guvernului "este abia o primă formă de la care poate pleca o dezbatere publică. De aici încolo se poate lucra la o lege simplă. Este o lege necoerentă și din care nu rezultă reforma. Este o lege care încearcă să ne dea și metodologii și ne bagă în prea multe amănunte. Este de fapt o colecție a tuturor legilor care guvernează în acest moment învățământul, plus ce proiecte s-au mai scris". Rectorul anunță că legea va fi modificată imediat după intrarea în vigoare, pentru că ne va crea greutăți în management: "De exemplu, universitățile sunt instituții cu venit integral propriu, însă în legea salarizării unitare noi suntem unități bugetare, ceea ce nu este adevărat, dar îmi poate conveni. Mie, Ministerul Educației nu-mi plătește salariile, ci serviciile pe care le ofer unui student. Primesc o sumă pe cap de student. Suma asta nu o primesc doar de la Guvern, ci și de la student sau de la o companie. Eu nu mă duc cu statele de plată la nimeni, dar dacă voi deveni instituție bugetară, atunci voi merge cu ele la minister, unde voi cere 55 de miliarde de lei pentru plata salariilor cadrelor didactice, nu 40 de miliarde cât îmi dă acum pentru instruirea studenților bugetari. Fondul meu de salarii este în total de 110 miliarde, în care intră și plata pentru studenții cu taxă", explică rectorul de la ASE.

Consiliul Legislativ atrage atenția că autonomia universitară poate fi încălcată prin noua lege a educației, dând posibilitatea Guvernului să suspende rectorul unei universități. Sau "Admiterea în învățământul superior se organizează pe baza unei metodologii elaborate de fiecare instituție de învățământ superior. În același timp, alineatul 17 al articolului 75 dă posibilitatea și Ministerului Educației să elaboreze metodologiile de admitere", se arată în avizul Consiliului Legislativ. Un alt articol greșit este articolul 92 care "instituie discriminarea, acordând dreptul la concediu de studiu fără plată numai doctoranzilor de la forma de învățământ cu frecvență redusă și numai celor care își desfășoară activitatea în domeniile menționate de lege". Consiliul Legislativ a făcut Guvernului aproape 90 de observații și propuneri care trebuiau corectate până la asumarea răspunderii.

Ministrul educației, Ecaterina Andronescu, se justifică cu privire la înființarea liceelor de spioni prin legea educației naționale. "Acele articole sunt de fapt de la învățământul superior, nu de la preuniversitar. Doamne ferește, că nu am înnebunit acum la bătrânețe! Cel care a făcut redactarea a preluat titlul ca atare. Dar dacă aș fi văzut mai devreme, nu se ajungea până aici. Am citit de trei ori legea asta, dar nu știu cum, Doamne iartă-mă, mi-a scăpat. Probabil m-am axat pe alte probleme și de la oboseală", spune ministrul educației.

Dacă sunteți obosită, doamna ministru vă invităm să stați numai la catedră, că poate lăsați ministerul cuiva odihnit!

    Marin Almăjanu - declarație politică intitulată Turismul electoral, susținut din nou cu toate eforturile de premierul Boc;

Domnul Marin Almăjanu:

"Turismul electoral, susținut din nou cu toate eforturile de premierul Boc"

Deși la alegerile europarlamentare din luna iunie a acestui an s-a demonstrat cu date clare că turismul electoral a fost practicat în masă de ambele partide aflate la guvernare, în județe în care obiectivele turistice lipsesc cu desăvârșire și, mai mult decât atât, PSD și PD-L s-au acuzat la vremea respectivă destul de vehement de acțiuni organizate minuțios în acest sens, lucrurile rămân cu bună-știință în același stadiu: de ignorare a acestui fenomen sau mai bine-zis de încurajare guvernamentală a acestui tip de practici ilegale.

Săptămâna trecută, în cadrul audierilor din comisiile reunite de apărare ale Parlamentului, un general din cadrul STS a declarat că a făcut Guvernului și premierului Boc, în urmă cu ceva timp, o propunere de instalare a unui soft extrem de eficient în ceea ce privește depistarea imediată a votului multiplu. Acest lucru se putea pune în practică prin următorul procedeu: în secțiile de votare dotate cu calculatoare se transmiteau instantaneu spre un "centru" CNP-urile celor care votau, iar în cazul în care cineva mai vota cel puțin o singură dată, persoana în cauză era identificată instantaneu. Pentru secțiile care nu beneficiau de calculatoare, CNP-urile urmau să fie transmise prin SMS și în 20 de secunde se putea afla și identifica votantul dublu. Pentru ca sistemul să fie operațional erau necesare 9.000 de calculatoare și 3.300 de telefoane mobile. Deci nu se punea problema unor cheltuieli fantastice pentru a se invoca cuvântul de serviciu: "criza". Se puteau utiliza dotările din școli. Dar lipsa de voință de a concretiza un astfel de proiect pentru a da legitimitatea necesară unor alegeri atât de importante a fost evidentă deoarece propunerea a fost refuzată categoric de către actualul premier.

Ce să înțelegem prin această atitudine a domnului Boc lipsită clar de preocuparea proliferării fraudelor electorale prin utilizarea votanților în mai multe localități? Doar că turismul imaginar al doamnei Udrea este principala grijă a guvernului pe care-l conduce, și mai nou, turismul electoral este încurajat cu bună-știință în grădina dumnealui, deși mai ieri striga cât îl țineau plămânii cât de frauduloși sunt cei de la PSD. "Operațiunea autobuzul", "turism electoral", "vot multiplu" au fost noile expresii "introduse" în limbajul electoral de Emil Boc și colegii săi la alegerile din noiembrie 2004!

Acum, același domn Boc "rezolvă" situația creând o reală posibilitate de fraudare a alegerilor, "oferindu-ne" în dar recenta ordonanță de urgență ce a completat Legea alegerilor prezidențiale, care a reînființat secțiile speciale de votare pentru alegătorii care în ziua alegerilor nu se află în localitatea de domiciliu.

Prin acest demers nu pot să constat decât faptul că premierul în funcție uită de la mână până la gură ce susține de la o campanie electorală la alta. În 2004, domnul Boc acuza cu violență acest mod permisiv al votului multiplu instituit atunci de guvernul Năstase și acum utilizează aceleași practici incriminate.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu tema Doamna Udrea promovează turismul fluierând la salvamari și sfidându-i pe români;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Doamna Udrea promovează turismul fluierând la salvamari și sfidându-i pe români"

Am constatat zilele trecute că PSD regretă amarnic că a fost de acord în decembrie 2008 cu înființarea unui minister al turismului, special creat atunci pentru doamna Udrea de către premierul Boc, îndrumat părintește în acest sens de tatăl spiritual de la Cotroceni.

Este cam tardiv pentru regrete, având în vedere că acest minister a beneficiat de un număr destul de mare de angajați, în timp ce se pune problema reducerilor drastice de personal în sectorul bugetar, de sume importante de bani utilizați, din păcate, doar pentru promovarea imaginii personale și contracte fără licitații și de numeroase facilități de tot felul din partea șefului de guvern, când a fost vorba de împărțirea "tortului" bugetar, atunci când alte ministere cu greutate, cum sunt educația, sănătatea, agricultura, transporturile, nu au avut de ales când a fost vorba de tăierea fondurilor pentru că trăim în vremuri de criză, nu-i așa?

Dar cum se face că această criză nu poate fi suportată de către toți guvernanții cu același tip de sacrificiu când vine vorba de împărțirea banilor publici? Nu sunt bani, ne spune cu mare regret, aproape fiecare ministru în parte când se pune problema măcar a unei singure realizări palpabile în toate aceste luni de guvernare PSD - PD-L. Tăiem de la investiții în infrastructură, spitale și medicamente, școli și grădinițe pentru ca doamna Udrea să poată plăti din bani publici, fără licitație, sume grele unor televiziuni care o fac vedetă în prime-time atunci când fluieră, călărește, învață să meargă cu bicicleta sau face pe arbitru salvamarilor, fluierându-i pentru o nouă ordine în turism. "Promovăm" doar România și turismul românesc încălecând, descălecând și fluierând când se mai ivește o ocazie televizată.

Am asistat de curând la tot felul de săgeți mai mult sau mai puțin otrăvite, comice sau chiar halucinante, aruncate dintr-o tabără sau cealaltă a coaliției, cu țintă sau scut orientate cu predilecție în ceea ce privește cel mai important, mediatizat și apărat ministru al guvernului Boc. Nimeni alta decât doamna ministru Udrea! Se țese cu mare înverșunare o pânză de păianjen în jurul acesteia de către guvernanții portocalii, speriați că locatarul de la Cotroceni le poate imputa vreo fisură prin care s-ar putea uita comisia parlamentară care o anchetează.

Și toate aceste eforturi conjugate cu mari sacrificii de către guvernanți și membri marcanți de partid democrat-liberal, fie că o au sau nu la inimă pe doamna în cauză, sunt realizate cu un hei-rupism demn de cartea recordurilor ca mobilizare și agitație, cu prețul încălcării oricărei limite a absurdului, în cei 20 de ani de după revoluție.

Mă întreb de ce guvernanții portocalii, în frunte cu premierul Boc, nu fac asemenea eforturi și în ceea ce privește faptele guvernamentale, măsurile pe care ar fi trebuit să le întreprindă până acum pentru a scoate țara și economia românească din impas? Să fim serioși, este atât de ocupat acest guvern...

Constatăm cu stupoare cum un ministru de finanțe al guvernului Boc nu are altă preocupare în aceste vremuri tulburi pentru economia țării decât să sustragă de la registratură documente pe care ministerul ce-l coordonează le trimite Parlamentului, iar când se află în media că acele documente sunt incriminatoare pentru doamna Udrea, dumnealui are timp să iasă intempestiv în conferință de presă, special ca avocat al apărării distinsei doamne și să-și justifice gesturile uluitoare. Un președinte de Cameră vrea să desființeze o comisie de anchetă a Parlamentului aprobată în Plenul acestei Camere doar pentru că doamna mai sus menționată o considera ilegală. Același președinte de Cameră dă din colț în colț când în Parlament se fac înregistrări ilegale și nu poate justifica o astfel de faptă absolut abracadabrantă pentru orice alt stat din Europa.

Și în tot acest timp, doamna Udrea încalcă în calitate de ministru Constituția, încalcă Legea răspunderii ministeriale, încalcă Regulamentul Camerei Deputaților prin faptele sale și motivează aceste încălcări flagrante prin susținerea aberantă a ilegalității comisiei de anchetă în continuare, deși Biroul permanent al Camerei Deputaților condus de doamna Roberta Anastase, colega sa portocalie, declară încă o dată că această comisie este legală.

Avem un stat de drept în care un ministru își permite să eludeze legea făcând și un mare spectacol din acest comportament și, mai mult decât atât, ne ia peste picior pe noi, toți românii, spunându-ne nonșalant că mai bine i-am ridica o statuie pentru că dumneaei a făcut chiar economii la ministerul pe care îl conduce.

Și nimeni nu ia atitudine, nici președintele, nici premierul și nici celelalte instituții abilitate. Ce pot înțelege românii din toată această mascaradă? Doar că vechiul proverb românesc "Unde-i lege nu-i tocmeală" nu este valabil sub nicio formă pentru doamna Udrea pentru că îi este permis acest lucru chiar de către cei care ar fi trebuit să ia imediat atitudine: președintele și premierul, așa cum au făcut-o atunci când a fost vorba despre alte persoane aflate în funcția de ministru.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică cu subiectul Educația nu este nici temă electorală, nici sarcină de partid;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Educația nu este nici temă electorală, nici sarcină de partid"

După două decenii de bâlbâieli și incertitudini, noul an școlar s-a deschis sub semnul acelorași frământări și nemulțumiri. Dascălii amenință cu proteste, iar fondurile alocate învățământului sunt insuficiente. Mii de școli nu au primit avizul sanitar. Numai în județul Dolj, 285 de unități școlare - din totalul de 757 - funcționează fără autorizație sanitară.

În jur de 4.300 de școli și grădinițe din țară sunt în plin șantier. Ministerul Educației are datorii de peste un miliard de euro către constructori. Fostul ministru al educației, Cristian Adomniței, a emis hotărâri de guvern prin care a angajat o sumă de aproape 4 ori mai mare decât bugetul ministerului la capitolul cheltuieli de capital pe anul 2009. Cele mai multe contracte de lucrări la școli și grădinițe au fost înregistrate în județul Iași, unde a candidat fostul ministru.

Vorbim despre reformă, dar în centrul atenției nu sunt elevii și profesorii, ci calculele electorale făcute la Cotroceni. Școala a ajuns să fie în slujba politicii!

Sistemul românesc de învățământ a rezistat la peste 10 "reforme" în două decenii. S-au schimbat planurile de învățământ, tipurile de examene, politicile educaționale, dar niciun proiect nu a fost dus la bun sfârșit. Legea învățământului a fost modificată de 140 de ori în 14 ani! Fiecare ministru al educației a vorbit despre reformă, a avut numeroase inițiative și o viziune diferită despre cum ar trebui să arate învățământul românesc.

Problema educației este una de viziune. Care este obiectivul principal al reformei? Ce și cum îi învățăm pe copiii de azi? Pentru ce îi pregătim? Care sunt cerințele minime, general definite, pe care trebuie să le îndeplinească absolventul? Care este măsura unui sistem de educație?

Doar formulând aceste întrebări, este clar că o reformă reală a sistemului de învățământ ar fi meritat o dezbatere mult mai profundă, o luptă de idei.

Prevederile Legii educației naționale își vor produce efecte asupra mai multor generații de tineri. Nu avem voie să greșim, promovând peste noapte un pachet legislativ făcut pe genunchi. Nu ne putem permite să mai schimbăm legea de 140 de ori în următorii ani și să vorbim încă un cincinal despre importanța educației și idealurile unei reforme, despre lipsa banilor și a reperelor, despre fraude la bacalaureat și teze, despre educația "încropită", șomeri cu diplomă și doctorate acordate pe bandă rulantă.

Nu ne putem permite nici un compromis când este vorba despre educație, despre viitorul copiilor noștri. Reforma nu începe cu cineva și se sfârșește cu altcineva, indiferent cine este premier sau cine este ministru al educației.

În ultimii ani, există o tendință clară de asigurare a unor repere și standarde comune la nivel european în materie de educație. Trebuie să avem în vedere acest lucru pentru că suntem cetățeni europeni. Trebuie să ne întrebăm încotro vrem să mergem. Societatea viitorului este o societate a învățării. Investiția în educație este o investiție în viitorul națiunii, pentru că educația creează șansa de a-ți croi un drum în viață.

Educația nu este nici temă electorală, nici sarcină de partid, nici câmp de experimente pentru președintele țării.

Oamenii ne-au votat, în mod uninominal, pentru a-i reprezenta și pentru a dezbate aici, în Parlamentul României, legile importante ale țării.

PSD a făcut toate eforturile pentru a discuta Legea educației naționale și toate legile importante cu sindicatele, cu profesorii și părinții, cu angajații din sectorul de stat.

PSD este deschis dialogului cu toți partenerii sociali și considerăm că principala noastră datorie este să facem legi bune. Iar legile bune nu conduc la proteste de stradă, ci sunt acceptate și apreciate de cetățeni.

PSD își rezervă dreptul să corecteze, în următoarele șase luni, Legea educației naționale și Legea privind salarizarea unitară prin amendamente în Parlament, în urma discuțiilor cu partenerii sociali.

    Florin Țurcanu - declarație politică despre «Guvernul reformator»;

Domnul Florin Țurcanu:

«Guvernul "reformator"»

După o vară fierbinte, atât la propriu cât și la figurat, urmează un început de toamnă la fel de fierbinte. Trecând peste comisiile Ridzi și Udrea, ajungem inevitabil la momentul în care Guvernul își va asuma răspunderea pentru trei pachete de legi, după cum urmează: Legea salarizării unice, Legea educației și Restructurarea agențiilor guvernamentale.

Legea salarizării unice a stârnit numeroase dispute care de care mai aprinse. Justiția își cere drepturile celei de-a treia puteri în stat, potrivit art.1 alin.(4) din Constituția României din 2003: "Statul se organizează potrivit principiilor separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească în cadrul democrației constituționale". Conflictele de muncă vor continua atâta timp cât puterea judecătorească nu-și va primi drepturile ce i se cuvin.

Salarizarea cadrelor didactice este din nou un vis! Se pare că realitate nu va fi niciodată atâta timp cât această categorie socială va fi desconsiderată. De ce nu se ia în calcul importanța acestora? Trecând peste toate, unde am fi ajuns dacă la baza educației noastre n-ar fi fost un educator, un învățător sau profesor?! N-am fi ajuns niciodată președinte, prim ministru, judecător sau altă categorie socială favorizată din punct de vedere salarial.

Sistemul sanitar, de asemenea defavorizat financiar, este lăsat mereu pe ultimul plan. De ce? Pentru că în concepția unora suntem un popor fără niciun fel de probleme și cu atât mai puțin probleme de sănătate. Pentru că nu avem nevoie de medici și asistenți pe salvare, în sălile de operație, în cabinetele școlare sau ale medicilor de familie.

Ce concluzii putem trage din această stare de indolență a guvernului? Specialiștii români sunt buni pentru alte țări din spațiul Uniunii Europene, dar nu și pentru țara lor de origine!

O altă lege la fel de disputată este cea a educației. Dacă cadrele didactice sunt cei mai defavorizați dintre bugetari de ce nu s-ar afla și produsul muncii lor în aceeași situație?! Proiectul de lege care dorea să reformeze învățământul românesc, în loc să fie un pas înainte este un mare pas înapoi. Din nefericire pentru elevi și părinții lor, din textul legii nu rezidă o viziune reformatoare a sistemului. Demagogia este cea care predomină și cea care va fi folosită în campania electorală ce se apropie. Spre exemplu, se oferă 500 de euro fiecărui copil! Nu sunt calculate însă sutele de mii de euro date din bugetul de stat, impactul socio-economic, ca să nu mai vorbim de utilitatea acestor demersuri, care sunt populiste, dar nesustenabile într-o Românie deplorabilă din punct de vedere economic (500 euroŚ200000 elevi reprezintă 100000000 euro).

Proiectul de lege are darul, prin dimensiunile lui incomensurabile, de a descuraja până și angajații din sistemul de învățământ să-l consulte, cu atât mai puți să-și însușească legea. A plecat de la formatul unui Cod, care cuprinde, de regulă, mai multe legi în domeniu, și a rămas o lege a educației, în interiorul ei găsindu-se și legi care nu normează și nu standardizează procesul formativ-educativ.

În cadrul proiectului prezentat se regăsesc cel puțin 12 metodologii și regulamente de organizare și funcționare, precum și regulamente de ordine interioară. Acestea sunt norme, cutume care se stabilesc plecând de la lege, dar nu în interiorul legii!

În ceea ce privește restructurarea agențiilor guvernamentale, așa cum s-a hotărât în ședința de guvern din 5 august 2009, guvernanții au calculat economii la buget de aproximativ 150 milioane euro! În principiu, în subordinea Guvernului sunt 226 de agenții guvernamentale. Prin desființarea, fuziunea sau comasarea acestora de la 226 se va ajunge la 107. De unde vin economiile? Se vor elibera 9.200 de posturi, fapt ca va duce la o economie de 50 milioane euro! Nu s-a explicat însă termenul "eliberare". Dacă presupunem că acest termen este echivalent cu cel de șomaj, probabil că economia estimată de Guvern se va reduce la jumătate. Cealaltă parte a economiei, cea de 100 milioane euro, va reieși din preluarea de către stat a Agenției pentru Cadastru și a Inspectoratului de Stat în Construcții. Încasările care vor veni la bugetul statului, precum și diminuarea salariilor angajaților vor contribui la economia mai sus menționată.

Voi încheia prin a "saluta" decizia guvernului de a da, în perioada octombrie-decembrie 2009, concedii fără plată tuturor bugetarilor, fără a ține cont de efectele acestuia, și sperăm ca pe viitor deciziile guvernaților să fie luate în interesul societății românești, fără a se ține cont de dorințele și interesele diverselor grupuri.

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică cu titlul Legea salarizării condamnă profesorii să rămână la coada sistemului bugetar;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Legea salarizării condamnă profesorii să rămână la coada sistemului bugetar"

Partidul Național Liberal este solidar cu profesorii și le înțelege frustrările și aspirațiile referitoare la grila unică de salarizare. Actualul Guvern PD-L-PSD condamnă dascălii, prin Legea salarizării, să rămână codașii sistemului bugetar românesc. Dorim să avem ocazia, cât de curând, să devenim parteneri ai unei puteri care să înțeleagă menirea și aprecierea justei valori a profesorilor. Totodată, transmit acest mesaj tuturor slujitorilor școlii din întreaga țară, la debutul anului școlar, poate mai dificil ca niciodată, care stă sub semnul tensiunilor și al unei frustrări justificate a celei mai mari părți a corpului didactic din România.

Pentru a fi solidari cu dascălii, niciun parlamentar sau demnitar liberal nu a fost prezent la deschiderea oficială a noului an școlar. Astfel, am respectat solicitarea pe deplin justificată a federațiilor educației de a nu încerca și de această dată să participăm în calitate de oficiali la deschiderea școlii. Mesajul pentru toți profesorii, învățătorii educatorii României, pentru toți cei care slujesc direct sau indirect școala, este că sunt deplin solidar cu ei, că le înțeleg nemulțumirile, frustrările, că le înțeleg aspirațiile.

Efectele Legii salarizării care condamnă profesorii să rămână la coada sistemului bugetar românesc abia încep. Cele trei din cele patru federații din educație (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația "Spiru Haret" și Federația "Alma Mater") au anunțat deja că aproape trei sferturi din totalul de 400 000 de dascăli vor intra în greva generală. Prima perioadă a protestelor va fi la nici două săptămâni după ce elevii și-au reluat locul în bănci. Conform federațiilor din educație, elevii vor beneficia de o minivacanță, urmând a fi anunțați din timp de către dascăli să nu vină la școală pe data de 5 octombrie. Federațiile din educație spun că orele pierdute în urma grevei vor fi recuperate în funcție de programul ce va fi stabilit de fiecare școală în parte, profesorii așteptând să fie plătiți separat pentru fiecare lecție de recuperare. De asemenea, nu trebuie uitat că punctul culminant al protestelor va fi în perioada campaniei electorale, când dascălilor li se va cere să boicoteze organizarea alegerilor.

În concluzie, stimați colegi, din toate acestea, elevii sunt cei care vor avea de suferit cel mai mult și nu e drept pentru viitorul lor.

    Mihai-Aurel Donțu - relatarea situației în care se află acum drumul județean 104 Șercaia-Hoghiz, județul Brașov;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

Doamnă președinte, stimați colegi deputați,

Vă aduc la cunoștință o problemă cu care se confruntă zilnic mii de oameni din colegiul brașovean Rupea-Feldioara Codlea: lipsa unei șosele practicabile, de legătură între Drumul Național 1 Brașov - Sibiu, și Drumul Național 13, Brașov-Sighișoara. Vorbesc de drumul județean 104 Șercaia-Hoghiz, aflat în acest moment într-o stare de degradare avansată. Având în vedere importanța acestui drum, el se află în prezent în proces de clasificare în drum național. La discuțiile privind aprobarea bugetului de stat pe anul 2009, eu am propus un amendament care prevedea alocarea sumei de 8000 ron pentru proiectul de "Reabilitare a DJ 104 Șercaia-Hoghiz". Am propus atunci realizarea studiilor premergătoare proiectului tehnic, a procedurilor juridice (exproprieri) pentru reabilitarea DJ 104. De asemenea, am solicitat realizarea de centuri ocolitoare pentru localitățile Hoghiz, Cuciulata, Fântâna, Comăna de Jos, Veneția de Jos și Părău. Din păcate, grupurile parlamentare majoritare au respins amendamentul, în ciuda faptului că mii de locuitori din comunele străbătute de DJ 104 au de suferit.

Numai în decurs de o săptămână, au avut loc două proteste ale locuitorilor județului Brașov. Drumul Șercaia-Hoghiz a fost blocat de câteva zeci de locuitori ai comunelor Hoghiz și Comăna. Oamenii se plâng că drumul este într-o stare jalnică, aproape impracticabil. Ei acuză guvernanții că nu fac nimic pentru a reabilita șoseaua de legătură dintre DN1și DN 13. Așa cum vă spuneam, printr-o hotărâre de consiliu județean, aleșii brașoveni au hotărât, în decembrie 2008, în unanimitate, ca drumul să devină național și să treacă în administrarea Ministerului Transporturilor. Șoseaua este de interes național și este străbătută și de camioanele Fabricii de ciment de la Hoghiz.

Atenție domnilor guvernanți: brașovenii din zonă s-au săturat de promisiuni. Ei sunt nemulțumiți că nici ministrul dezvoltării, Vasile Blaga, nu și-a ținut promisiunile. Aflat în primăvară la Rupea, el a dat asigurări că în 103 zile drumul va fi reabilitat. Au trecut luni de zile și nu s-a făcut nimic.

La rândul meu, am adresat o interpelare ministrului transportului și infrastructurii, domnul Radu Berceanu, prin care i-am cerut oficialului să se implice în reabilitarea drumului Șercaia-Hoghiz. Nici până acum, nimeni nu a oferit niciun răspuns. În acest mod, politicienii menționați sfidează mii de oameni pentru care repararea acestui drum național este o chestiune vitală, în condițiile în care nici măcar ambulanțele sau mașinile pompierilor nu pot ajunge până la ei. Unde mai punem faptul că de realizarea acestei investiții depinde dezvoltarea economică a întregii zone, bântuită din ce în ce mai crunt de spectrul șomajului. Cum putem vorbi de turism ca o șansă de relansare a zonelor defavorizate dacă nu avem o infrastructură bine pusă la punct?

Domnilor guvernanți, stimați colegi, a trecut vremea promisiunilor deșarte. Haideți să încercăm să facem într-adevăr ceva pentru cei care ne-au trimis în Parlament și au avut încredere în noi. Poate vă gândiți la Brașov numai ca la o destinație turistică. Foarte bine. Însă, vă atenționez că, fără ajutorul dumneavoastră, zona nu se poate dezvolta.

Vă aștept să mergeți să vedeți acest drum și vă asigur că vă voi însoți atât pentru a vă călăuzi printre gropile periculoase, cât și pentru a vă feri de mânia locuitorilor din zonă.

    Emil Bostan - declarație politică: În această toamnă se sancționează minciunile guvernanților;

Domnul Emil Bostan:

"În această toamnă se sancționează minciunile guvernanților"

Toamna se numără bobocii... Însă, în acest, an fără politicieni, și asta pentru că sindicatele din învățământ au luat atitudine punându-i la colț pe guvernanți. Pentru prima dată după mulți ani, în care participarea politicienilor la festivitățile de deschidere a anului școlar devenise obișnuință, școala nu mai începe cu ora de politică.

Demersul sindicatelor raportat la situația actuală mi se pare unul just. Atâta timp cât n-au fost onorate promisiunile din campanie, atâta timp cât actualul Guvern refuză punerea în aplicare a Legii 221/2008 de majorare a salariilor personalului didactic, precum și respectarea Pactului Național pentru Educație, prin care acest domeniu ar fi trebuit să beneficieze de 6% din p.i.b. în 2009, nu poți să mai ții discursuri electorale în fața acestei categorii profesionale. Ce să mai promiți când nu poți onora vechile promisiuni, în baza cărora se presupune că ai fost ales? Aș putea accepta o singură variantă, aceea în care participi în calitate de părinte.

Nu am fost niciodată adeptul participării la aceste festivități doar pentru a face figurație ieftină prin discursuri sterile, în care să vând iluzii unor oameni care așteaptă fapte și nu vorbe. Alături de biserică, școala ar trebui să devină un spațiu sfânt, scos în afara sferei politice, a imixtiunii politicului în treburile sale interne.

Singura grijă reală a guvernanților ar trebui să fie finanțarea corespunzătoare a educației, nu disputa politică care nu face altceva decât să bulverseze sistemul de educație. Iar noi, doar de dispută am avut parte în ultimele luni, de când se poartă discuția pe marginea asumării răspunderii Guvernului pe Codul educației. Pentru actuala majoritate nu a contat prea mult conținutul, ci mai degrabă autorul, azi era Miclea, mâine Andronescu, cum nu a contat nici poziționarea decentă a cadrului didactic în grila de salarizare unică. Aș putea caracteriza drept o "mare cacealma" ceea ce a servit Guvernul acestei categorii, ca de altfel tuturor bugetarilor.

În ceea ce privește declarația făcută cu mult aplomb de către domnul Boc, conform căreia "Reforma educației va schimba din temelii sistemul de învățământ", corelată cu apelul doamnei Andronescu către cadrele didactice să se prezinte la deschiderea anului școlar, pe 14 septembrie "așa cum este firesc, cu bucuria revederii", eu am o altă variantă, mai aproape de realitatea momentului, pentru că acești oameni vorbesc frumos, dar din cărți: Pe 5 octombrie, cu bucuria revederii în suflet, marile categorii de bugetari, printre care și profesorii, au anunțat deja declanșarea unei greve generale, prin care salută reformele devastatoare pentru societate ale actualilor guvernanți.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică: Băsescu & Co să trăiască bine!;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Băsescu & Co să trăiască bine!"

Președintele Traian Băsescu le-a oferit românilor câte un sac mare cu promisiuni... neonorate. Cele mai multe dintre așa-zisele oferte lansate de Traian Băsescu în campania electorală din 2004, dar și din primăvara anului 2007, nu s-au materializat. "Mai binele" promis într-o Românie ca un paradis, reforma Constituției, adoptarea Legii lustrației, alocarea a șase la sută din p.i.b. pentru educație, combaterea marilor acte de corupție și o sumedenie de multe altele au rămas doar cuvinte pe o foaie de hârtie și vorbe aruncate alegătorilor.

În cei aproape cinci ani ai mandatului său, Traian Băsescu a făcut adevărate spectacole de sunet și lumină. Nu numai ca s-a ales praful de acele promisiuni, dar dureros este faptul că nici nu își asumă eșecul lor, fiind într-o continuă căutare de țapi ispășitori. De la "sistemul ticăloșit" a trecut la "cei 322", apoi la "grupurile de interese" și "moguli", uitând de fiecare dată de propria-i persoană și de apropiații săi.

Când trebuie să ofere explicații pentru fapte care au legătură cu persoana sa, șeful statului preferă să tacă pentru că vede cum i se duce pământul de sub picioare și că nici el nu mai știe pe unde să scoată cămașa. Cazul Ridzi reprezenta, în opinia sa, o chestiune minoră, despre Elena Udrea numai de bine, dar Traian Băsescu era dator să răspundă opiniei publice măcar în probleme care îl vizau strict pe el, fie că vorbim de casa din Mihăileanu, de "vânzările anterioare" și de achizițiile imobiliare ale fiicei sale, de sursele de finanțare ale domnișoarei europarlamentar și, mai nou, de afacerile fratelui său pe care le-a apreciat drept dubioase.

Scandalul în care este implicat fratele președintelui, Mircea Băsescu, depășește granițele României. Politica struțului pe care a adoptat-o Traian Băsescu determină o serie de efecte pe plan diplomatic. În această situație, nu mai este vorba despre fratele președintelui sau despre Traian Băsescu, ci despre România și despre relațiile sale cu partenerii externi, NATO și Uniunea Europeană. Un astfel de caz face vâlvă în orice cancelarie europeană, iar șeful statului are obligația să lămurească problema și să transmită un semnal fără echivoc în mediile externe. Președintele este obligat înainte de toate să clarifice afacerile familiei sale, în jurul cărora planează acuzații foarte grave. Oricum, explicațiile viitoare nu vor șterge pata pusă pe instituția prezidențială și pe numele său.

Toate acestea arată că Traian Băsescu a dovedit doar la nivel declarativ că este de partea poporului căruia i-a întors repede spatele pentru a oferi prim-planul acoliților săi, fie că sunt frați, copii, nepoți sau cumetri. Pentru români a fluturat principiile dreptății și ale adevărului, dar acestea au închinat steagul în fața intereselor de partid și ale apropiaților săi.

Este inacceptabil să-ți bați joc de o țară cu toata familia ta și cei pe care îi ai aproape din considerente numai de Cotroceni știute. Pentru aceste promisiuni neonorate, pentru incompetență și toate celelalte păcate ale mandatului, Traian Băsescu va plăti electoral în noiembrie, însă orice decont electoral este mult prea mic pentru prețul uriaș pe care îl plătește și îl va plăti fiecare român.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică: Cu ce rămâne românul de pe urma angajării răspunderii Guvernului pe orgoliile cetățeanului Traian Băsescu?;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

"Cu ce rămâne românul de pe urma angajării răspunderii Guvernului pe orgoliile cetățeanului Traian Băsescu? "

Cetățeanul Traian Băsescu, președintele temporar al țării noastre, a impus PD-L-ului, dar și unui PSD încă foarte înfometat, deci Guvernului, să adopte un pachet de legi care are menirea să demonstreze ce conducător competent avem.

De fapt, președintele știe că oamenii nu trăiesc bine și a reușit, cu parșivitate, să schimbe subiectul de la viața din ce în ce mai grea, fără speranțe, către teme privind viitorul statului.

Pachetul de legi a nemulțumit o țară întreagă, s-a dovedit că este un moft, că produce dezechilibre și mai mari decât în prezent, că introduce experimente neevaluate în posibile efecte negative în societatea românească, că a constituit prilej de nenumărate controverse, că sfidează Constituția, că afectează grav funcționarea statului de drept...

Cu toate acestea, pe cadavrul democrației constituționale, pe nemulțumirea evidentă a populației, Traian Băsescu și coaliția de guvernare vorbesc de reformarea statului și a instituțiilor. Astfel, constatăm că unii doresc reformarea încălcând orice regulă democratică, împotriva bunului simț și al aspirațiilor oamenilor, pretextând că ei dețin monopolul adevărului.

Dacă adăugăm prezența în Parlament a lui Traian Băsescu care să laude activitatea Guvernului înțelegem că toată graba și aroganța Guvernului au menirea de a crea iubitului conducător realizări iluzorii.

După 9 luni de guvernare, coaliția FSN - PD și PSD, aparent contra naturii, a dovedit că a avut cea mai slabă guvernare din 1990 și până astăzi și că se ține cu dinții de putere, chiar dacă certurile pe ciolan sunt dintre cele mai penibile.

Traian Băsescu este președintele specializat în scandaluri, inclusiv de corupție, în neasumarea nici unei responsabilități, în criticarea tuturor, deși el este primul care are numai eșecuri în activitatea de înalt demnitar al țării.

Domnul Băsescu este exemplul de politician gargaragiu, care nu a făcut nimic în cinci ani de mandat, dar care aruncă vina pe oricine, indiferent că acel oricine avea sau nu răspunderi.

Tocmai pentru că oamenii sunt tot mai realiști, că au început să se manifeste fără reținere, huiduind, punând întrebări incomode, făcând comentarii acide la adresa unui președinte incompetent, același președinte obișnuit cu manevrele și diversiunile a adoptat tactica de a exersa pretinse posibile realizări în locul unor fapte așteptate. Cu alte cuvinte, nu trăiți bine, așa cum v-a păcălit, dar vă promite că o să facă o țară mai bună cândva.

Numai pentru atât merita populația încă o batjocură la adresa instituției aleșilor ei, a Parlamentului, a democrației, a celor care sunt puși să servească interesele cetățenilor?

Este clar că România se află pe un drum greșit, iar alegerile din noiembrie este necesar să oprească acest drum și să ne repună pe calea adevărului, cinstei, sincerității, încrederii, competenței, performanței.

    Florian Daniel Geantă - intervenție cu tema Ziua internațională a democrației;

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Ziua Internațională a Democrației"

La data de 8 noiembrie 2007, la propunerea avansată inițial de Qatar și un grup de state, prin care se numără și România, Adunarea generală a ONU a decis ca în data de 15 septembrie să se sărbătorească Ziua internațională a democrației.

Noi salutăm sărbătorirea acestei zile, considerând că democrația este conceptul principal al civilizației avansate, iar singura garanție a unei vieți libere și prospere este promovarea valorilor democrației.

Democrația a fost și este forma de guvernământ, de organizare și conducere a societății, cea mai dorită și acceptată de oameni, singura capabilă să exprime și să promoveze esența umană, să o apere și să-i asigure realizarea.

Democrația este cea care oferă garanții, care acționează ca o protecție pentru respectarea drepturilor și libertăților tuturor, este "un mod de viață", o totalitate de valori morale, un ideal care vizează participarea fiecărui cetățean la organizarea și conducerea societății.

Stimați colegi,

Este trist că vorbim despre democrație numai în vremuri de criză, atunci când ea nu prea există și numai în ziua în care aceasta se sărbătorește. Este foarte adevărat că, pe tot globul, democrația se află în recesiune. Declinul libertății și drepturilor individuale are o contribuție la căderea democrației.

Adevărul este că supraviețuirea unei democrații este strâns legată de forța economică a statului, ca expresie concentrată a unei economii stabile și a unei culturi democratice. Fiecare nou val democratic va avea la bază progresul economic și crearea unei vieți mai bune, deoarece dezvoltarea economică face posibilă democrația, iar conducerea politică o concretizează.

    George Ionescu - intervenție având ca subiect Crucea de pe Muntele Caraiman;

Domnul George Ionescu:

"Crucea de pe Muntele Caraiman"

La 14 septembrie 1928 a fost inaugurată și sfințită "Crucea Eroilor" de pe Vârful Caraiman din Munții Bucegi.

Monumentul a fost închinat eroilor căzuți în timpul primului război mondial și a fost construit între anii 1926-1928, din inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României. Unele legende povestesc că acest monument a fost realizat în urma unui vis pe care l-a avut Regina Maria. Proiectul ansamblului a fost realizat de către arhitecții români Georges Cristinel și Constantin Procopiu, Regina Maria urmărind îndeaproape execuția construcției până la finalizarea ei, iar fondurile necesare au fost obținute din diferite surse și prin donații de la firme particulare și instituții de stat.

Crucea Eroilor Neamului, cunoscută și sub numele de Crucea de pe Caraiman, a fost construită cu scopul de a fi văzută de la o distanță cât mai mare, fiind unicat în Europa prin altitudinea la care este situată (2291 metri), combinată cu dimensiunea crucii (28 metri înălțime, cu brațe de 7 metri fiecare). La vremea aceea, datorită altitudinii la care era localizat, monumentul era cea mai înaltă construcție de acest fel din lume.

Până la instalarea regimului comunist, în 1948, Crucea era aprinsă în noaptea de Sfântă Marie Mare (15 august), dar și de Înălțarea Domnului, când este și Ziua Eroilor (5 iunie).

În anul 1939, crucea a fost racordată la sistemul energetic național, iar în anul 1990 s-a terminat montarea instalației electrice prin efortul Primăriei din Bușteni, al locuitorilor orașului și al unor societăți comerciale. Instalația electrică a fost distrusă repetat de-a lungul timpului, fiind repusă în funcțiune în 2004 și racordată la energia electrică a orașului Bușteni.

Acum, o dată cu lăsarea întunericului, Crucea de pe Caraiman este iluminată cu 300 de becuri de câte 500 W fiecare și poate fi văzută și după lăsarea întunericului.

Monumentul este în prezent în administrarea Consiliului Local al orașului Bușteni, fiind simbolul orașului.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică intitulată Coaliția împotriva Timișoarei;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Coaliția împotriva Timișoarei"

Astăzi, în fața dumneavoastră, voi face o afirmație gravă, pe care mi-o asum și pe care o voi susține cu argumente. PSD este un partid cu cel puțin 2 fețe. Duplicitatea acestui partid se manifestă în mai multe părți ale țării, însă la Timișoara ipocrizia a atins cote maxime. În timp ce mesajul oficial este guvernarea alături de PD-L, la nivel local PSD este în coaliție cu PNL și aripa moartă a PNȚCD. Această coaliție nefirească este condusă de Gheorghe Ciuhandu, Nicolae Robu și Sorin Grindeanu.

Asocierea dintre primarul Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, PSD și PNL a adus Timișoara în pragul falimentului și a reușit performanța de a nemulțumi cea mai mare parte a timișorenilor. Pentru a-mi susține afirmațiile voi aduce în discuție câteva exemple devenite deja clasice în Timișoara: Podul din Calea Șagului, Parcul Copiilor, Bulevardul Rebreanu, scandalul scumpirii gigacaloriei și problema izolării termice a blocurilor.

Lucrările la Podul din Calea Șagului au fost începute de două ori și sunt departe de a fi încheiate. Timp de mai multe luni, suspecta coaliție a blocat cu nesimțire o cale importantă de acces în oraș fără a avea asigurate fondurile necesare pentru lucrare. Oricine așteaptă și astăzi în aglomerația de pe pod, poate admira grupul de maxim 3 muncitori care de cele mai multe ori se află în pauză de lucru.

Parcul copiilor este închis de mai mulți ani, iar Coaliția împotriva Timișoara propune diferite proiecte aberante, în valoare de milioane de euro, care nu au niciun corespondent în realitate. Timișorenii vorbesc că parcul se va deschide doar atunci când comisionul potrivit va ajunge la oamenii potriviți.

Bulevardul Rebreanu este o altă epopee, marca "primar Gheorghe Ciuhandu". Deși lucrările s-au întins pe aproape 10 ani, artera este acum din nou în reparații.

Parteneriatul PSD - PNL - aripa moartă a PNȚCD nu s-a oprit la afaceri obscure, acum lovește în confortul timișoreanului, acolo unde doare mai tare: căldura pe timpul iernii. Grupul Ciuhandu-Robu-Grindeanu a născut o hotărâre de Consiliu în care a amestecat scumpirea gigacaloriei cu acordarea ajutoarelor de căldură pentru persoanele defavorizate. Prefectul de Timiș a atacat în instanță această hotărâre stupidă, astfel încât acordarea ajutoarelor de căldură este deocamdată blocată. Consilierii PD-L au inițiat un alt proiect de hotărâre, de această dată corect, în care acordarea ajutoarelor de încălzire este separată de scumpirea gigacaloriei. Consilierii coaliției dubioase se opun în continuare noului proiect demonstrând astfel lipsa de interes pentru locuitorii Timișoarei.

Nepăsarea față de cetățean a periculoasei coaliții este întrecută doar de amatorismul de care dau dovadă cei trei lideri. În cadrul programului de reabilitare termică a blocurilor, primăria Timișoara a reușit să înscrie doar 3 blocuri pe lista ministerului. Deși primăria a fost avertizată din timp asupra actelor necesare în vederea depunerii, documentele nu au ajuns la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței. Primarul și acoliții lui au aruncat vina spre PD-L pentru a-și ascunde incompetența. Doar intervenția consilierilor locali și a parlamentarilor PD-L a făcut ca, în cadrul celui de-al doilea termen, Timișoara să reușească să înscrie mai multe blocuri pentru reabilitarea termică. Am îndoieli că Primăria Timișoara va reuși să gestioneze responsabil acești bani de la minister.

Coaliția împotriva Timișoarei nu face decât să se plângă de persecuțiile imaginare la care ar fi supusă din partea unui guvern, din care, de altfel, face parte. În tot acest timp, PD-L se ocupă de problemele timișorenilor. Vom continua să căutăm soluții pentru Timișoara, în ciuda șicanelor la care suntem supuși de Coaliția împotriva Timișoarei și de către PSD, partidul cu cel puțin 2 fețe.

    Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică cu titlul De la proiectul Legii salarizării unice la Legea salarizării inechitabile în sectorul bugetar;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"De la proiectul Legii salarizării unice la Legea salarizării inechitabile în sectorul bugetar"

Proiectul Legii salarizării unice pentru bugetari accentuează actualele inechități privind salarizarea și determină prăbușirea iremediabilă a învățământului românesc. Cu regret constatăm că proiectul de instituire a unui sistem unic de salarizare a bugetarilor se îndepărtează tot mai mult de principiile în baza căruia a fost inițiat.

Prin acest act legislativ, guvernul PD-L-PSD a amânat o reformă profundă și o restructurare fundamentală a aparatului bugetar de stat. Aceasta ar fi fost necesară nu doar pentru ieșirea din criză, ci și pentru crearea condițiilor de dezvoltare pe termen lung.

În locul reformei structurale, Guvernul a adoptat o măsură stufoasă de reglementare a salariilor bugetare. Legea salariului unic nu schimbă logica sistemului, ci îl cosmetizează și îl conservă. Statul rămâne, în continuare, supraponderal, birocrația rămâne ineficientă, în serviciul interesului său de castă mai degrabă decât în interesul cetățeanului, neprofesionistă, ostilă valorilor competiției, competenței și liberei întreprinderi.

Mai mult decât atât, în forma în care a fost adoptată de guvern, Legea salarizării unice creează discriminări profunde și dureroase. Dascălii din România se regăsesc din nou la coada listei de priorități a acestui guvern.

Nici acum, la nouă luni de la preluarea mandatului de către actualul guvern, situația financiară a dascălilor din România anului 2009 nu s-a îmbunătățit. Mult mediatizata lege de indexare cu 50% a salariilor profesorilor s-a transformat într-o Fata Morgana.

Profesorii au așteptat stabilirea bugetului pe noul an, stabilirea bugetului de criză, construirea unui plan anticriză și mai așteaptă și acum... un semn că într-adevăr reprezintă o prioritate pentru actuala guvernare și nu o povară. Însă, din decembrie și până acum, învățământul a primit numai lovituri de la actuala coaliție aflată la guvernare.

Ministerul Muncii si Ministerul Finanțelor au ignorat principiul stabilit de Guvern, conform căruia ar fi trebuit să existe echivalențe între salariile din învățământ și cele din sectoarele bugetare privilegiate: justiție, administrație publică centrală și locală, poliție și armată și, în realitate, au propus un proiect de lege care ar trebui să se intituleze "Lege privind salarizarea inechitabilă în sectorul bugetar".

Reforma școlii va fi sortită eșecului atâta timp cât guvernanții își vor bate joc, mai departe, de resursa umană din învățământ, recompensând munca cu salarii de mizerie.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică cu referire la Cronica unei asumări nedorite;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Cronica unei asumări nedorite"

Acum două săptămâni, Guvernul Boc a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pentru trei legi esențiale pentru funcționarea statului român: legea educației, legea salarizării unice și cea privind restructurarea agențiilor din subordine. Ieri, Guvernul și-a angajat răspunderea pentru cele trei legi.

În tot acest timp, România și-a pierdut ancora și a început să plutească în derivă, lăsată baltă tocmai de aceia puși să o cârmuiască.

Sistemul judiciar este blocat și mii de sindicaliști au protestat în fața Parlamentului împotriva asumării acestor legi și pentru a reclama superficialitatea cu care aceste acte legislative au fost redactate.

Guvernul a rămas însă surd la toate mișcările din stradă și la toate protestele sistemului judiciar din România. Și-a pus ochelarii de cal și a mers mai departe pe drumul periculos al asumării guvernamentale, deși guvernanții nu se mai bucură nici măcar de sprijinul reciproc al colegilor de coaliție. Guvernul Boc și liderul social-democrat Mircea Geoană au ales, prin girarea acestui gest, să arunce o țară întreagă în haos social și să pună umărul la procesul de disoluție a autorității statului, spre care ne îndreptăm cu pași repezi.

Am asistat, zilele trecute, la o premieră în statul nostru de drept: am văzut, poate pentru prima oară, cum Guvernul unei țări se manifestă într-un mod refractar și opac la dorințele unui popor pe care îl ignoră cu bună știință și cum, în România, Parlamentul este tratat ca o instituție decorativă. Am fost martori, cu toții, la o punere în scenă absurdă în care premierul României se adresa triumfal unei săli pe jumătate goale, în vreme ce mii de oameni îi cereau retragerea pachetului de legi și demisia, la câteva sute de metri distanță. Cu toate eforturile sindicaliștilor și ale parlamentarilor opoziției, vocea democrației nu s-a făcut auzită până la Mircea Geoană, Emil Boc și Traian Băsescu, astfel că, ieri, românii au fost sfidați în cel mai josnic mod de către oamenii care, chipurile, îi conduc, prin asumarea unor legi nesatisfăcătoare pentru nicio categorie socială afectată de acestea.

Partidul Național Liberal a avertizat în nenumărate rânduri asupra pericolului de disoluție a puterii statului, generat de coaliția rușinii și de Traian Băsescu. Partidul Național Liberal a sancționat, de fiecare dată, toate derapajele actualei puteri și a lansat semnale de alarmă atunci când regulile și cutumele democratice au fost grav încălcate de către Guvern.

Nici acum, când trăim apogeul comportamentului absurd, zeflemitor și imoral al Guvernului Boc, noi, parlamentarii Partidului Național Liberal, nu vom sta deoparte și vom depune eforturi pentru cei care nu își mai pun nicio speranță în "mințile luminate" ale acestei țări. Vom sancționa, ca de fiecare dată, acest gest abuziv al coaliției PSD și PD-L și vom încerca, prin toate pârghiile de care dispunem, să reașezăm ordinea firească a lucrurilor, distrusă în ultima vreme de cei ce se numesc conducători, pentru că românii, Constituția și legile țării nu trebuie să fie niciodată supuse bătăii de joc a unor oameni care se ghidează, aflându-se la putere, exclusiv după interesul propriu.

    Stelică Iacob Strugaru - declarație politică cu subiectul Agricultura, colac de salvare pentru botoșăneni;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Agricultura, colac de salvare pentru botoșăneni"

De douăzeci de ani, de când s-a început discursul asupra retrocedării terenurilor agricole și mai ales asupra reașezării pe alte baze a producției agricole, constatăm cu surprindere că starea agriculturii românești este mult mai șubredă decât acum două decenii. Sper că nimeni nu a vrut sau nu vrea să exacerbeze ponderea agriculturii în produsul intern brut al României, țară care se vrea dezvoltată sănătos, și în care serviciile și producția industrială sunt cele care trebuie să aducă prosperitatea. Însă de la această filozofie și până la a trata cu totală neglijență producția agricolă e o foarte mare diferență.

Am ajuns astfel, în pofida potențialului intern, un net importator de produse agricole până și pentru cele mai banale produse: cartofi, morcovi, roșii, sfeclă și chiar cereale. Problemele nu sunt necunoscute. Ele au fost identificate și toți cei care s-au succedat la conducerea ministerului de resort le-au cunoscut: fărâmițarea suprafețelor agricole, lipsa silozurilor, irigații prin mila lui Dumnezeu, lucrări nemecanizate și lista poate continua.

Ni se strigă din toate părțile că, în ciuda tuturor acestor carențe, produsele agro-alimentare românești pot fi vândute cu cel mai mare succes, oriunde în lume sub deja cunoscuta etichetă "Eco-label", adică de produse ecologice. Nu că am fi urmărit conștienți producerea lor, ci că suntem prea săraci pentru a utiliza semințe modificate genetic, pentru a împrăștia erbicide sau îngrășăminte chimice peste culturi.

Exploatarea unei astfel de resurse, mai ales pe piața europeană, avidă de produse agricole obținute ca odinioară, în mod natural, ar fi un colac de salvare pentru mii de români care-și trag existența doar din agricultură și mai ales pentru botoșăneni.

Stimați colegi,

Reprezint în Camera Deputaților județul Botoșani, mai precis colegiu 4 Darabani. Noi, botoșănenii, suntem la mare distanță de capitala țării, și geografic, și, din păcate, și din punct de vedere economic. La noi în județ, salariul mediu brut este mai mic cu aproape 500 de lei față de media pe țară, singurul indicator prin care ne plasează pe primele locuri din țară fiind șomajul. Toate acestea în condițiile în care brânzeturile moldovenești pot concura oricând cu cele franțuzești, laptele nostru cu cel elvețian sau legumele noastre cu cele poloneze.

Diferența dintre produsele botoșănenilor și cele ale altor europeni constă în faptul că ale noastre nu ajung nici măcar pe mesele românilor, dar apoi pe piețele europene. Dacă ele ar putea penetra piețele, prețul lor ar fi unul just și stimulator pentru producători și, de ce nu? un adevărat colac de salvare pentru sărăcia care macină județul Botoșani, dar și alte județe sărace.

Așadar, stimați colegi, reforma agricolă va trebui să vizeze nu numai stimularea producției, ci și capacitatea de valorificare a acestor produse, prin crearea de rețele/canale de distribuție și prin stimularea directă a valorificării acestora. Primul și cel mai rapid instrument pe care l-am putea utiliza ar fi găsirea resurselor financiare pentru acordarea de prime de export pentru produsele agro-alimentare.

    Ioan Holdiș - referire la Noul Cod civil, necesar și indispensabil;

Domnul Ioan Holdiș:

"Noul Cod civil necesar și indispensabil"

După mai bine de 140 de ani de aplicare, acest monument legislativ care este Codul civil este în mare parte actual în zilele noastre, dând o serie de răspunsuri unei multitudini de relații interumane, de raporturi sociale.

Încă din 1865, de la adoptarea sa, Codul civil, până de curând, nu a avut modificări majore, în ciuda evoluției continue a societății românești, în contextul transformărilor sociale, politice, economice ale noului secol, dar și al realităților europene contemporane la care trebuie și am promis să ne aliniem odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Se simțea nevoia unei reforme de profunzime a sistemului juridic românesc, pe cât de ambițios, pe atât de necesar, care reclamă ocrotirea unor noi valori socio-morale, culturale, economice și tehnico-științifice, și societatea românească are nevoie de un nou instrument juridic cu valențe cvasigenerale pentru viața juridică civilă. Asumarea sarcinii de a conferi societății un Cod civil a fost și este, indiferent de timp și de context, un act de mare responsabilitate.

Principalele modificări și reglementări pe care le presupune Codul civil, au valoare de principiu, de anunțare a principalelor teme și obiective. Este, pentru orice societate modernă, un sistem de reglementări vitale pentru viața curentă a societății, a membrilor săi și a raporturilor dintre ei. Reflectă relațiile sociale esențiale, de la familie și relații de rudenie, la viața comercială și dinamica economică, de la raportul de vecinătate până la complicate construcții juridico-economice care se nasc în mediul de afaceri.

Au fost resistematizate etapele procesului civil, etapa scrisă, cercetarea procesului și dezbaterea în fond a procesului, astfel încât să crească eficiența activității de judecată și să se reducă durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garanțiilor procesuale. Cu titlu de noutate, proiectul noului Cod de procedură civilă prevede împărțirea fazei judecății în primă instanță în două etape, și anume cercetarea procesului ce se desfășoară în camera de consiliu, dând expresie caracterului preponderent al drepturilor și intereselor disputate în procesul civil și dezbaterea în fond a procesului, care urmează a avea loc preponderent în ședință publică, dacă părțile nu convin altfel.

Relațiile socio-economice au nevoie de reguli care să le ordoneze într-un mod ce permit dezvoltarea individului și respectarea drepturilor individuale, dar și relații armonioase cu societatea.

Noul Cod civil are drept scop permiterea unui circuit juridic dinamic, dar să ofere și garanții pentru stabilitatea raporturilor juridice, să protejeze buna-credință, să prevină și să sancționeze atitudinile lipsite de etică în viața socială.

Primul pas a fost făcut odată cu asumarea răspunderii Guvernului pe Cod. Acum, totul depinde de instanțele de judecată pentru o bună aplicare și corectă a sa.

    Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică Importanța practicării sportului de masă;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

Declarație politică privind "Importanța practicării sportului de masă"

Omul secolului XXI devine tot mai sedentar. Este tributul pe care-l plătește dezvoltării tehnicii și automatizării, solicitarea muncii fizice și participarea la efort a organismului se reduce din ce în ce mai mult.

Dacă adăugăm la aceasta faptul că și natura multor activități recreative este tot sedentară (televiziunea, radioul, cinematograful, DVD etc.), avem mai clară imaginea tânărului contemporan, a instaurării unui mod de viață necorespunzător, dăunător, o adevărată maladie a vieții moderne, care se cere a fi preîntâmpinată și contracarată de la cea mai fragedă vârstă.

Sistemul nostru de educație, pentru că tot este pe agenda publică acest subiect, ar trebui să urmărească ieșirea din cotidian prin formarea la tineri a trăsăturilor de caracter, dezvoltarea personalității, dezvoltarea condiției fizice, întărirea sănătății prin sporirea capacității de efort, formarea spiritului de observație, imaginație, stimularea relațiilor sociale, stimularea spiritului de echipă etc.

Sportul, definit ca un complex de exerciții fizice și de jocuri practice, în mod metodic, cu scopul de a dezvolta și întări corpul, de a educa voința, curajul, inițiativa și disciplina, este, fără îndoială un mijloc important de dezvoltare și destindere.

Maxima latină (Juvenal) "Mens sana in corpore sano" (minte sănătoasă într-un corp sănătos) exprimă pe deplin importanța sportului.

Terapia maladiilor vieții moderne (sedentarismul, astenia, surmenajul) poate fi găsită în activitatea sportivă, ca activitate recreativă, bine plasată în regimul de viață cotidian.

Pentru preîntâmpinarea acestor deficiențe care duc la o viață sedentară și un organism bolnav, instituțiile de resort trebuie să își intensifice programul de acțiuni cultural-sportive pentru a dezvolta la tinerii noștri următoarele caracteristici:

  1. Asigurarea dezvoltării fizice armonioase prin educație fizică și practicarea sportului, întărirea sănătății tinerei generații;
  2. Sporirea capacității de efort a organismului, prin exersarea sistematică a funcțiilor vitale și de adaptare la mediul înconjurător;
  3. Dezvoltarea și formarea componentelor personalității și pregătirii intelectuale;
  4. Dezvoltarea activității simțurilor, capacității de percepție a spațiului și timpului, spiritului de observație, imaginație, precum și stimularea relațiilor sociale la nivelul fiecărei grupe de vârstă;
  5. Obținerea de rezultate tehnice superioare, pregătire fizică multilaterală, deprinderi variate ;
  6. Crearea posibilităților de adâncire a preocupărilor;
  7. Formarea trăsăturilor de caracter și dezvoltarea personalității, stimularea relațiilor între coechipieri, formarea spiritului de echipă, respectarea conducătorilor și a publicului, cunoașterea, înțelegerea și acceptarea semnificațiilor sociale ale conviețuirii colective ;
  8. Cunoașterea de către cei tineri a unor modele și tehnici de planificare a vieții personale; cunoașterea și însușirea modalităților diverse de organizare și petrecere a timpului liber; identificarea și cultivarea corespondențelor optime dintre interese, aptitudini, talente și posibilități de exersare și dezvoltare a lor ;
  9. Antrenarea organizata în practicarea disciplinelor sportive pentru combaterea sedentarismului.

Rezultatele acestor acțiuni vor fi de durată și vor aparține în mod direct comunităților locale. Sportul îi atrage pe cetățeni, majoritatea participând în mod regulat la activități sportive. Acesta generează valori importante precum: spiritual de echipa, solidaritatea, toleranta si fair-play-ul.

Este recunoscut rolul sportului în cadrul societății europene, mai ales în momentul de față, când este necesar să se apropie de cetățeni și să se ocupe de aspecte de care aceștia sunt direct interesați.

Pentru obținerea de rezultate maxime este de datoria noastră să centralizăm forțele în avantajul sportivilor de performanță, care depun toate eforturile în vederea îndeplinirii lor și astfel servesc ca și exemplu pentru tinerele generații.

    Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică Susținerea inițiativei CNIPMMR de a extinde măsura neimpozitării profitului reinvestit;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

Declarație politică privind "Susținerea inițiativei CNIPMMR de a extinde măsura neimpozitării profitului reinvestit".

În prezent, datorită crizei, puține societăți mai înregistrează profit, fiind necesare măsuri care să susțină relansarea activității profitabile,măsura scutirii de impozit pentru profitul reinvestit fiind deosebit de benefica in acest sens.

Astfel, măsura scutirii de impozit pentru profitul reinvestit ar trebui implementată pe minimum 5 aniși nu până la data de 31 decembrie 2010, pentru a i se vedea eficiența agenții economici având nevoie de timp pentru a-și finaliza investițiile.

Din punct de vedere al investițiilor eligibile pentru aplicarea măsurii, IMM-urile consideră că este eficientă includerea în această categorie doar a producției și/sau achiziției de echipamente tehnologice(mașini, utilaje și instalații de lucru), astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obținerii de venituri impozabile.

CNIPMMR propune completarea domeniului de aplicabilitate al următoarelor categorii de investiții:

Grupa I - Construcții

Construcții industriale

Construcții agricole

1.5 Construcții pentru afaceri, comerț și depozitare

1.8 Pentru alimentarea cu apă, canalizare și îmbunătățiri funciare.

Grupa II - Instalații tehnice, mijloace de transport pentru animale și plantații

2.1 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)

2.2 Aparate și instalații pentru măsurare, control, reglare

2.3 Mijloace de transport

2.3.2 Mijloace de transport auto pentru mărfuri.

Grupa III - Mobilier, aparatura birotică, sistem de protecție a valorilor umane și materiale și alte activități corporale

3.2 Aparatura birotică

3.3 Sisteme de protecție a valorilor umane și materiale.

Extinderea sferei de aplicare a scutirii de impozit pentru profitul reinvestit estenumeroasă și complexă, existând efecte deosebit de benefice pentru economie, dar și pentru bugetul de stat, de maximă actualitate.

Astfel, aplicarea măsurii scutirii de impozit pentru profitul reinvestitasigură:

Profitabilitatea și mărirea duratei acesteia:

Menținerea numărului actual de locuri de muncă și creșterea numărului de salariați(în consecință scade presiunea asupra bugetului de asigurări sociale pentru șomaj), fiind posibilă chiar și majorarea salariilor existente, ceea ce va asigura venituri care să permită menținerea și creșterea consumului pe piața internă.

Amploarea investițiilor in economie;

Sprijinirea dezvoltării unui număr mare de IMM-uri;

Consolidarea capitalului autohton si a clasei de mijloc.

Avantaje pentru bugetul de stat - mai multe venituri bugetare:

Colectarea lunară a veniturilor la bugetul de stat(t.v.a., c.a.s., etc.) devine rapidă, eficientă și predictibilă lunar, spre deosebire de impozitul pe profit (încasat trimestrial) și impozitul pe dividende (încasat anual); sumele provenite din aceste două impozite (pe profit si pe dividende), fiind blocate în bănci, se devalorizează atât pentru stat, cât și pentru agenții economici interni, singurii care au de câștigat de pe urma acestei lipse de mișcări a banilor fiind băncile.

Creșterea cererii de utilități,datorată consumurilor de apă, gaze, energie, etc. la noua investiție, ceea ce generează alte locuri de muncă și încasări suplimentare din taxe și impozite la bugetul statului.

Creșterea veniturilor bugetare,rezultând din taxele și impozitele directe și indirecte aferente noilor investiții, apariției de noi locuri de muncă și derularea activității ulterioare afacerilor nou create în urma acestor investiții.

Crește t.v.a.-ul colectatde stat, deoarece investițiile duc la mobilizarea și mișcarea activelor nou create ca urmare a faptului că acestea din urmă, înglobează în structura lor t.v.a.

Contribuie la scoaterea la lumină a economiei subterane,întrucât are loc o creștere a eficienței operațiunilor financiar-contabile, ca urmare a evidențierii în contabilitate a tuturor operațiunilor realizate, fiind eliminată motivația de a ascunde profitul, întrucât acesta se reinvestește.

Crește transparența, eficiența și corectitudinea operațiilor financiar-contabileca urmare a extinderii plăților la vedere pe documente și eliminării motivației de a ascunde profitul atunci când se investește.

Contribuie la reducerea ratei inflației,întrucât la încheierea exercițiului financiar rezultă o masă monetară mai mică pe piață ca urmare a rotirii mai rapide a banilor; rezultă, de asemenea, și un dividend mai mic (poate chiar zero), deci o masă monetara mai mică pe piață.

Investiția înglobează t.v.a.,iar la orice mișcare de active statul colectează t.v.a.

Finanțarea economiei reale cu surse proprii(sursele atrase și creditele bancare fiind scumpe, mai ales pentru IMM-uri).

Contribuie la scăderea preturilor prin concurenta reala;pentru noile investiții statul colectează taxe noi din consumurile noi (impozite pe teren, gaze, apă, salubritate, etc.). Astfel, statul nu mai înregistrează pierderi, mai mult, înregistrează noi venituri.

    Doru Brașoan Leșe - declarație politică Sistemul energetic din Transilvania, în pericol;

Domnul Doru Brașoan Leșe:

"Sistemul energetic din Transilvania, în pericol"

Schimbările unor directori din sistemul energetic național au ținut paginile jurnalelor din ultima vreme. Această stare de nemulțumire a fost generată de decizia de schimbare din funcție a unor oameni cu experiențǎ și studii în domeniu, în locul acestora fiind numiți directori cu o pregătire profesională cel puțin nepotrivită.

Pentru a ajunge director într-o instituție de care depinde siguranța națională a sistemului energetic, nu este normal ca numirile pe criterii profesionale să fie înlocuite cu cele ce țin exclusiv de criteriile politice. Se pare că ne întoarcem în timpuri de mult apuse, când directorul era numit de partid - cu ședințe, cu sarcini de partid. Se încearcă oare umilirea unora care s-au străduit cu profesionalism, au dat doctoratul în domeniul, s-au bucurat de respectul oamenilor, iar acum sunt schimbați cu specialiști în... științe politice? Oare exista vreun interes în distrugerea ultimului bastion al economiei românești?

Până acum, sistemul energetic făcea parte dintr-un domeniu în care nu s-a implicat politic nici un guvern. Angajații și-au văzut de treabă, directorii de atribuțiile de serviciu, fără să le ceară cineva adeziune la un partid sau la altul. Startul schimbărilor politice în acest domeniu s-a dat la Hidroelectrica și se pare că este un model în continuă ascensiune. La Hidroelectrica Cluj, PD-L a pus în funcție un inginer constructor, la Hidroserv, PSD a pus un inginer mecanic, la Transelectrica Pitești, PD-L a pus în funcție un inginer autovehicule rutiere iar la Transelectrica Cluj, PD-L a pus în funcție un specialist în științe politice.

După părerea unora, nu contează ce calificare profesională ai, ci conteazǎ numai carnetul de partid și cu cine ești prieten.

În condițiile crizei economice în care ne aflǎm, ar fi normal ca în funcțiile de conducere să fie păstrate persoanele care au demonstrat că pot obține rezultate notabile în domeniu. În condițiile în care se constată că rezultatele nu sunt cele așteptate, se poate înlocui conducătorul unei unități, dar cu o altă persoană bine pregătită profesional, bun organizator și specializat în domeniul pe care îl va conduce.

Cu atât mai surprinzător apar, în aceste condiții, acțiunile politice de înlocuire a unor conducători de unități care au obținut rezultate foarte bune în activitatea depusă.

Nu este momentul pentru experiențe! Nu prin aceste acțiuni se scoate țara din crizǎ!

    Doru Brașoan Leșe - declarație politică Boicotul primei zile de școală;

Domnul Doru Brașoan Leșe:

"Boicotul primei zile de școală"

Am asistat cu uimire săptămâna aceasta la declarațiile făcute de către unii reprezentanți ai sindicatelor din învățământ, prin care au instigat profesorii să boicoteze orice prezență a politicienilor la deschiderea anului școlar. Nu cred că soluția de a rezolva problemele este aceea ca lecția din prima zi de școală pe care o primesc copiii noștri de la dascăli este "boicotul primei zile de școală".

Este nevoie de viitori cetățeni responsabili. De cetățeni cu un simț dezvoltat al responsabilității civice. Oameni care să aibă opinii proprii, care să aibă curajul de a se implica activ în viața comunității. Aceste lucruri sunt necesare pentru a avea o societate sănătoasă. Nu trebuie să neglijăm necesitatea cultivării unor valori democratice esențiale în rândul copiilor pentru a avea viitori cetățeni valoroși ai societății.

Sunt ales deputat în circumscripția electorală nr.26 Maramureș, colegiul uninominal nr.4, și am o responsabilitate față de oamenii care m-au votat și față de sistemul politic care m-a promovat. Am avut audiențe, în această perioadă, deschise maramureșenilor din colegiul meu, am făcut vizite la instituții publice, ca să evaluez nevoia de sprijin pe care o au aceste instituții și pe care le-o pot oferi în calitate de parlamentar.

Așadar, mă declar indignat de comportamentul liderilor sindicali din educație și nu mi se pare normal ca tocmai din partea dumnealor să ajungă asemenea "mesaje" la cei care sunt sub îndrumarea lor, respectiv elevii.

Poate nu este neapărat necesară prezența politicienilor la festivitățile de deschidere a noului an școlar, însă, aceștia au participat an de an și nu văd de ce anul acesta ar fi deosebit față de celelalte. Cred că de la fiecare dintre noi au câte ceva de învățat, iar acest lucru este în folosul elevilor.

Însă, din protestele, grevele și întârzierile din fiecare an școlar ale dascălilor ce ar fi de învățat? De ce trebuie să ne dezamăgim mereu copiii?

Domnilor profesori, nu mai lăsați copiii să sufere în urma nemulțumirilor dumneavoastră și încercați să vă rezolvați problemele fără să-i implicați.

    Ciprian-Florin Luca - declarație politică cu tema Sistemul sanitar-veterinar din România, în stare de faliment;

Domnul Ciprian Florin Luca:

Tema declarației: "Sistemul sanitar-veterinar din România în stare de faliment"

Prin adoptarea HG nr. 331/18.03.2009 s-au aprobat acțiunile sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2009.

Obiectivele programelor strategice naționale sanitar-veterinare sunt stabilirea statusului de sănătate a animalelor domestice și sălbatice, a corelației dintre bolile animalelor și transmiterea acestora la om, precum și asigurarea condițiilor de igienă a produselor de origine animală provenite de la acestea și a produselor de origine nonanimală destinate consumului uman, asigurarea sănătății publice și protejarea intereselor consumatorilor.

Potrivit art.6 alin.(l) din HG nr.331/2009, "Fondurile necesare realizării acțiunilor sanitar-veterinare din cadrul Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2009 se asigură din subvenții de la bugetul de stat și venituri proprii din bugetul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor ".

Acțiunile și serviciile sanitar-veterinare din Programul strategic la nivel național sunt realizate la nivel național de cei aproximativ 4000 medici concesionari ai serviciilor sanitar-veterinare

Acțiunile din programul național strategic de supraveghere și control al bolilor la animale asigură statusul de sănătate al întregului efectiv de animale din România, cu impact asupra sănătății publice.

Aplicarea acțiunilor din acest program este realizată în baza unor contracte de concesiune de către medicii veterinari de liberă practică, iar decontul pentru realizarea acestor acțiuni trebuie făcut în 60 de zile de la efectuarea lor pe baza verificării documentelor din decont. În momentul de față, plățile către medicii veterinari au fost făcute pentru anul 2009 doar pentru o lună, existând sume restante de încasat din anul 2008, în principal pentru serviciile prestate în trim. IV al anului 2008.

Dacă în anul 2008 din totalul bugetului ANSVSA, de 1.004.009 mii lei, au fost alocate 107 milioane lei, pentru anul 2009 nici până la data depunerii prezentei declarații nu se cunosc sumele alocate prin bugetul ANSVSA pentru serviciile concesionate pentru anul 2009 prin Programul strategic național.

Din analiza bugetului ANSVSA pe anul 2008 se pot desprinde câteva concluzii:

Cheltuielile cu salariile de bază - 250.011.000 lei

Salarii de merit - 109.000.000.lei

Alte sporuri, ore suplimentare, fond premii, etc. 439.011.000 lei

Total cheltuieli curente - 798.973.000 lei

Cheltuieli cu bunuri și servicii - 449.826.000 lei

Sume alocate medicilor concesionari Programul strategic 107.000.000 lei. Acțiunile celor 4000 de medici veterinari concesionari si 4000 de tehnicieni acoperă peste 65% din activitatea din sistemul veterinar, având alocate în anul 2008 sume de cca 10% din bugetul ANSVSA, respectiv 107.000.000 Iei. Ei sunt cei care circulă din curte în curte în satele României și acum sunt în imposibilitatea de a mai funcționa pentru că nu și-au primit banii de peste 8 luni de zile de la stat prin ANSVSA, în anul 2009 în unele județe cum este și județul Arad.

Apreciez că situația actuală nu mai poate fi tolerată întrucât medicii sunt în imposibilitatea de a plăti furnizorii, angajații și cheltuielile de zi cu zi, în condițiile în care ei și-au onorat la zi toate datoriile către stat (t.v.a., taxe și impozite). Medicii sunt nevoiți astfel să ia credite din bănci ca să efectueze plățile zilnice, în timp ce statul le datorează de 3-4 ori mai mult.

Constat cu stupoare că, în România, o autoritate din subordinea Guvernului României, în speță Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, refuză să pună în executare o Hotărârea de Guvern nr.331/18.03.2009, nu respectă procesul bugetar de alocare a resurselor publice potrivit prevederilor din Bugetul ANSVSA, cu consecința afectării sănătății publice la nivel național și a situației profesionale a peste 4000 medici veterinari și a peste 4000 tehnicieni veterinari din România care sunt amenințați, sistemul sanitar-veterinar fiind în pragul falimentului prin decizia politică de subfinanțare a activităților sanitar-veterinare desfășurate de cabinetele medicilor veterinari de liberă practică prin direcțiile sanitar-veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene.

Solicit răspuns scris.

    Ion Dumitru - declarație politică cu referire la Democratizarea României;

Domnul Ion Dumitru:

"Democratizarea României"

Înmediile mai mult sau mai puțin intelectuale, mai mult sau mai puțin organizate, tema privind "democratizarea României" a devenit extrem de preocupantă, mai ales pentru acea masă de români conștienți de pericolul care paște țara în ultimul timp. Conservatorismul ultimelor guverne - în opinia majorității celor cu care am stat de vorbă - nu a adus nimic în plus "statului de drept și instituțiilor sale". Evident, democrația se măsoară în gradele de libertate ale individului, dar și de gradele de investiție civică cu care individul vine în sprijinirea democrației.

Înultimă instanță, democrația se naște cu adevărat atunci când relațiile dintre individ și stat se armonizează de așa natură încât ambele părți sunt mulțumite și se pot dezvolta nestingherit. Nici libertatea individuală și nici cea a instituțiilor statului nu trebuie să fie îngrădite.

În primul caz se naște haos și economie subterană, respectiv mafiotism, care poate sufoca structurile statale, iar în al doilea caz se naște dictatura, indiferent de forma pe care o îmbracă.

Oricât de toleranți am fi cu noi înșine și cu situația din România, se poate afirma că democrația nu s-a instalat încă în acest spațiu. Există semne de democratizare, există semne de respectare a drepturilor și libertăților individului, dar prin nefuncționalitatea instituțiilor statului nu există deloc garanția că acestea se exercită în sensul lor real. Semnele de slăbiciune sau, pe alocuri, de îmbolnăvire gravă a democrației le întâlnești la tot pasul în modul în care se comportă unele instituții de bază ale statului. Înaproape toate se găsesc manifestări, uneori brutale, ale lipsei de democrație, ale unei atitudini sfidătoare asupra drepturilor omului.

În cele mai multe cazuri însă, manifestarea lipsei de

democrație se recunoaște ușor prin lipsa de funcționalitate a instituțiilor statului, adică exact a autorității acestuia.

Nefuncționalitatea instituțiilor de bază ale statului au creat condițiile necesare apariției ideii că dreptatea și-o poate face fiecare după propria-i dorință. A fost încurajată nemunca, hoția, criminalitatea sub toate formele, nesiguranța cetățeanului și a proprietății private.

Asemenea teme, extrem de incitante, sunt puse astăzi în discuție în țările Uniunii Europene.

Este un veritabil semnal de alarmă care ar trebui să pună pe gânduri intelectualitatea creatoare de opinie, pentru a grăbi democratizarea României.

Sunt de acord că democrația și economia de piață sunt, în viitor și astăzi, singurele căi viabile pentru dezvoltarea României.

    Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică privind sistemul de învățământ;

Domnul Mircea Gheorghe Drăghici:

Declarație politică privind "Sistemul de învățământ"

Majoritatea țărilor se plâng de faptul că sistemele lor de învățământ nu sunt bune de nimic, iar statisticile le dau dreptate. În ultimele luni, subiectul banilor a monopolizat dezbaterea publică: falimente, pachete de soluții financiare și burse. Este de înțeles, dar câteodată este bine să vorbești despre alte lucruri, precum cealaltă criză globală: educația. In Statele Unite, de exemplu, cheltuielile guvernamentale pentru educația primară și secundară au crescut, între 1980 și 2005, cu 73%, în combinație cu o creștere a numărului de profesori și cu o serie de inițiative pentru îmbunătățirea educației. Toate fără niciun folos.

Foarte simplu, elevii nu devin mai deștepți. Rata de alfabetizare în 2005 este aceeași ca în 1980. Rezultatele la matematică s-au mai îmbunătățit puțin, dar nu e nimic atât de îmbucurător încât să le scrii părinților. În cadrul unui discurs ținut la întâlnirea guvernatorilor statelor americane, Bill Gates a declarat că este "îngrozit" și "că-i este rușine" de sistemul liceal al țării sale. "Școlile noastre se află într-o stare deplorabilă," a spus el, arătând că doar o treime din cei care termină liceul sunt pregătiți pentru cetățenie, muncă sau universitate.

Același lucru este valabil și pentru alte țări. În același sfert de secol, majoritatea națiunilor bogate și-au majorat cheltuielile pentru educație. Multe dintre state s-au confruntat cu scăderi semnificative ale standardelor și rezultatelor.

Intre 2000 și 2006, Spania, Japonia, Norvegia, Italia, Franța și Rusia, ca și multe alte țări, au cunoscut o scădere a ratei de alfabetizare, în timp ce în Franța, Japonia, Belgia și în alte țări dezvoltate, numărul copiilor cu talent la matematică a scăzut. Finlanda și Coreea de Sud se află printre puținele țări în care standardele s-au îmbunătățit.

Mai mult, spre deosebire de Statele Unite, unde universitățile continuă să mențină standarde foarte ridicate, în Europa doar câteva instituții de învățământ se numără printre cele mai bune din lume. Dar dacă educația este în criză în această lume bogată, în rândul țărilor în curs de dezvoltare este dezastru. În aceste state, educația mănâncă o proporție notabilă din bugetul național fără să producă rezultate semnificative. Și chiar și acele țări care au avut succese economice eșuează când vine vorba de educație. Paradoxul aici este că "educația" este citată în repetate rânduri ca soluție la majoritatea problemelor lumii, dar nimeni nu pare să știe cu adevărat ce să facă. Mai multe computere în sălile de clasă? Salarii mai bune pentru profesori? Reducerea numărului de elevi? Creșterea competiției între școli și între profesori? Acestea și multe alte soluții au fost încercate, dar rezultatele sunt departe de a fi convingătoare.

Prin urmare, ce înseamnă toate astea? Pur și simplu, criza din educație despre care vorbește toată lumea în prezent nu e atât de rea față de criza financiară, care a devenit o obsesie. Găsirea unei soluții pentru criza educației este la fel de importantă ca ieșirea din criza financiară. Între timp, putem numai să sperăm și să ne rugăm ca soluțiile cu care venim pentru criza financiară să fie mai bune decât cele de până acum, pentru a putea să ne ocupăm apoi de îmbunătățirea standardelor de învățământ.

    Filip Georgescu - referire la opinii actuale privind criza economică;

Domnul Filip Georgescu:

În aceste zile, unele voci de pe meleagurile mioritice, și nu dintre acelea fără ecou politic, ci, dimpotrivă, dintre cele care se aud în mod frecvent de la microfoanele unor instituții fundamentale ale statului, afirmă că în România începe să se vadă luminița de la capătul întunecat al crizei economice. Economia - spun acești optimiști - va reveni pe creștere, dacă nu în acest trimestru, atunci în mod categoric o va face în ultimele trei luni ale anului 2009. În condițiile în care, neputând să-și plătească bugetarii din veniturile proprii, statul se împrumută la FMI, șansele unei asemenea prognoze sunt aproape nule. Dacă la sfârșitul anului trecut, când vântul recesiunii, venind de peste ocean, înfiora Europa, guvernanții noștri nu înțelegeau că România nu va fi ocolită de un asemenea flagel mondial, dacă reprezentanții actualei puteri n-au putut să întrevadă dimensiunile reale ale crizei economice, dar mai cu seamă, consecințele ei nefaste, iată că nici astăzi nu sunt în măsură să sesizeze când și cum vom scăpa de această plagă.

Criza nu bate deloc în retragere cum cred unii. Nici n-are motive, de vreme ce pârghiile care o țin ancorată în spațiul carpato-dunărean sunt extrem de viguroase. În această privință, datele furnizate de Institutul Național de Statistică sunt mai mult decât edificatoare. În trimestrul II al acestui an, economia a scăzut cu 8,7% față de perioada similară din 2008, cel mai mare declin (14,2%) fiind înregistrat în sectorul construcțiilor. Produsul intern brut a înregistrat în semestrul I al anului în curs o reducere de 7,6% în comparație cu nivelul atins în prima jumătate din 2008, diminuare cauzată de reducerea substanțială a volumului de activitate nu numai în ramurile industriale, ci și în agricultură, silvicultură și pescuit, în transporturi și servicii.

În acest an, mai bine de 100.000 de IMM-uri și-au suspendat activitatea, iar peste 60% dintre firme și companii au făcut disponibilizări de personal. De altfel, în luna trecută, comenzile noi din industrie au scăzut cu 20% față de nivelul atins în august 2008. Exporturile românești s-au topit pur și simplu, majoritatea firmelor românești reducându-și drastic activitatea în domeniul comerțului exterior.

Prăbușirea dramatică a economiei în primele opt luni ale acestui an a declanșat, după cum era și firesc, un val de disponibilizări, numărul șomerilor depășind astăzi 600.000, cu perspectiva de a crește în lunile următoare cu încă 100.000.

Diminuarea producției a determinat, de asemenea, scăderea veniturilor bugetare cu peste 5,5 miliarde de euro. Veniturile medii zilnice ale statului sunt astăzi de 100 milioane de euro, iar cheltuielile de 118 milioane de euro. Cum soluționează guvernanții acest deficit cotidian? Înainte de toate disponibilizează mii și mii de angajați, ca să reducă cheltuielile salariale, fără să țină seamă că șomerii nu mai plătesc impozit și, ca atare, încasările bugetare se vor reduce. Pe de altă parte, Executivul mărește impozitele, reactualizându-le în funcție de nivelul inflației sau creează altele noi, deși vehiculează permanent ideea relaxării fiscale. În ultimă instanță, singura salvare reală pentru guvern, din păcate una pe termen scurt, o constituie împrumutul de la FMI, pe care-l utilizează pentru soluționarea multor dificultăți. Scăderea veniturilor bugetare poate fi însă atât de dramatică în lunile viitoare, încât chiar și utilizarea în întregime a tranșei de la FMI să nu poată acoperi toate găurile bugetare.

Pe zi ce trece, criza este tot mai agresivă, dovedindu-se cu mult mai rea decât un război, cu tot cortegiul ei funest de nenorociri: prăbușirea producției, falimente, șomaj, dispariția creditului, înghețarea salariilor și pensiilor, scăderea puterii de cumpărare, șubrezirea sistemului sanitar, precum și incapacitatea clasei politice de a găsi soluții eficiente pentru reducerea efectelor nocive ale crizei. După modul în care s-a manifestat până acum, există toate șansele ca în ultimele trei luni ale anului criza să erodeze și mai puternic economia românească. În atare condiții, veniturile bugetare vor continua să scadă, iar posibilitățile Guvernului de a contracta noi împrumuturi din surse interne și externe se vor reduce în mod alarmant. Pe de altă parte, cheltuielile bugetare excesive vor conduce la neputința statului de a-și îndeplini obligațiile financiare asumate, ceea ce va atrage după sine incapacitatea de plată față de creditorii internaționali. Aceeași incapacitate de plată s-ar putea manifesta și față de salariați și pensionari, fapt care ar putea declanșa ample mișcări sociale.

Există toate șansele ca actuala criză economică mondială să modifice radical raportul de forțe pe plan internațional, să schimbe lumea sub raport politic, economic și social. România nu se va putea sustrage unor asemenea metamorfoze. Ne întrebăm, însă, în ce direcție se va îndrepta țara noastră în perioada post-criză? Se va angaja, cu toate forțele de care mai dispune pe drumul redresării sau va continua să rămână în cadrul degringoladei în care se zbate astăzi? Agenția de rating Mody's Investor Service încearcă să ne ofere un răspuns la aceste întrebări. Specialiștii săi au ajuns la concluzia că România va avea nevoie de 40 de ani ca să ajungă la nivelul economic al țărilor din Uniunea Europeană. Unii analiști autohtoni cred însă că o asemenea previziune este extrem de optimistă.

Cum poate să-și închipuie cineva că actualii conducători ar putea să scoată țara din criză în câteva luni, iar în 40 de ani s-o așeze în rândul țărilor occidentale, când România este înglodată într-o datorie externă uriașă, cum n-a mai fost niciodată în decursul existenței sale, când resursele sale naturale și industriale se află în proporție de 80% în mâinile capitaliștilor străini, când transporturile navale și feroviare au fost aproape lichidate, iar agricultura, care cu trei decenii în urmă se afla într-un uimitor proces de modernizare a fost readusă la stadiul de "subzistența" din timpuri medievale. Nici investițiile străine nu mai sunt în măsură să revigoreze economia noastră atât de ofilită.

În primele 6 luni ale acestui an, investițiile străine în țara noastră au scăzut cu aproape 43%. Cu totul alta ar fi fost situația dacă, în procesul de vindecare a rănilor grave pricinuite de actuala criză, ne-am fi putut bizui, în principal, pe propriul potențial economic și financiar, pe forțele autohtone. O asemenea posibilitate nu mai există însă pentru noi, întrucât aproape întreg patrimoniul industrial și financiar a fost vândut unor companii străine. De pe urma acestei intervenții, România a pierdut sume fabuloase. Compania Națională Petrom (atât extracția, cât și prelucrarea țițeiului) a fost vândută austriecilor de la OMV cu 668 milioane de euro, deși valoarea reală depășea 10 miliarde de euro. SIDEX Galați s-a vândut cu 25 milioane de euro Companiei indiene Mittal, statul român acordând, totodată, facilități de peste 1,2 miliarde de euro. Cât privește cota de valorificare a SIDEX, acesta depășea un miliard de euro. BCR, singura instituție bancară care mai funcționa cu capital de stat românesc și care realiza un profit de peste 280 milioane de euro, a fost vândută băncii austriece ERSTE BANK, la prețul de 3,75 miliarde de euro, din care România a încasat, corespunzător participației sale, 2,2 miliarde de euro, din care statul nostru a fost nevoit să acopere obligațiile angajate de defunctul BANCOREX. Să amintim, și în acest caz, că valoarea de piață a BCR era de peste 10 miliarde de euro. Așa s-au dus pe apa sâmbetei ALRO, IMGB, OLCIT, PETROMIDIA, marile combinate chimice, de ciment și materiale de construcții, șantierele navale, fabricile de zahăr, de mobilă, de confecții și multe altele. Dacă România ar fi dispus astăzi de întreg acest patrimoniu, cu siguranță că proiectele de redresare a țării ar fi avut o reală acoperire.

Nimeni în Europa nu și-a cedat resursele proprii așa cum am făcut-o noi!

Este greu să renaștem curând, când ne-a fugit de sub picioare postamentul pe care am fi putut să construim cu folos. Dar, în decursul existenței lor bimilenare, românii au trecut prin mari și numeroase încercări apocaliptice, reușind de fiecare dată să se ridice din propria cenușă. Să sperăm că și de această dată vom găsi acea înțelepciune de a ne ridica din nou, într-un consens general, de a acționa toți ca unul pentru triumful interesului național, de a o lua iarăși de la capăt, ca de atâtea ori în decursul istoriei.

    Culiță Tărâță - discurs asupra stadiului în care se află în prezent agricultura României;

Domnul Culiță Tărâță:

După 20 de ani de tranziție, care au marcat trecerea de la o lume imposibilă la alta insuportabilă, România nu și-a mai putut păstra industria ei modernă, cu marile uzine și combinate metalurgice, constructoare de mașini, ori chimice, cu puternicele ei rafinării și instalații petrochimice, ca și sistemul bancar autohton, care au intrat în mâinile capitaliștilor străini. Dar cea mai grea lovitură pe care românii au primit-o în această perioadă de apocalipsă a constituit-o distrugerea, nu doar nechibzuită, ci mai degrabă programată, a agriculturii. Într-un vârtej scelerat, în care și-au dat mâna săteni și orășeni, de la premier până la ultimul paznic de saivan, o imensă avuție colectivă, construită prin mari sacrificii și muncă asiduă, s-a năruit.

Dintr-o țară cu o agricultură modernă, binecunoscută pe piața externă pentru exporturile de cereale și produse alimentare, România este nevoită să importe astăzi 70% din necesarul de carne de porc, precum și mari cantități de grâu, porumb, lapte, unt, ouă și alte alimente. Producția autohtonă de tractoare (circa 40.000 pe an) a fost pusă pe butuci, ca și cea de îngrășăminte chimice și erbicide.

Un asalt barbar s-a dat asupra sistemului de irigații, care a fost distrus cu desăvârșire. Rezultatul este cât se poate de concludent. Anul acesta au fost irigate, cu prețul unor costuri greu de suportat, doar 200.000 de hectare, față de cele peste trei milioane din 1989.

Lipsa unor asemenea pârghii, menite să stimuleze creșterea producției agricole, cum sunt mecanizarea, chimizarea, irigarea, coroborată cu vitregiile climatice, au făcut ca, în acest an, de pe cele 2,2 milioane de hectare cultivate cu grâu să se obțină 5,2 milioane de tone, adică o producție care abia depășește 2000 kg la hectar, proprie unei agriculturi de subzistență. Reprezentanții ministerului de resort ne asigură că cel puțin până la primăvara viitoare nu vom importa grâu. Dar asta depinde în mare măsură de verdictul pe care-l va emite Institutul de Bioresurse Alimentare, care analizează calitatea grâului autohton din producția anului 2009. Ne facem singuri curaj că agricultura ne-ar putea ține pe verticală, dar constatăm cu amărăciune că ponderea acestui sector în p.i.b. a scăzut de la 12,6% în 2004, la 7,1% în 2008, rostogolirea pe tobogan continuând și în acest an, când am fi avut nevoie imperios de o producție cerealieră și animalieră mare, care să mai amelioreze efectele grave ale crizei economice cu care ne confruntăm.

Toate guvernările care au gestionat țara în ultimii 20 de ani sunt vinovate de marile dezastre din agricultură. Niciunul dintre ele n-a înțeles că o agricultură de performanță nu se poate face, nicăieri în lume, fără bani, cu atât mai puțin la noi, unde acest sector vital a fost complet decapitalizat. Autoritățile statului și alte instituții implicate în strategii agricole pe termen lung ori pentru asigurarea producției curente, n-au înțeles că pentru a-și cultiva ogorul, orice agricultor are nevoie de bani. În acest sens, o dovadă pe cât de concludentă, pe atât de gravă, o constituie cele 2 milioane de hectare rămase pârloagă în acest an. În mod real, micul fermier nu are bani, iar sprijinul statului seamănă a parodie.

După cum precizează Ministerul Agriculturii, anul acesta au fost instituite patru forme de sprijin pentru fermieri, nivelul estimat al pachetului de subvenții ridicându-se la 525 de lei pentru hectarul cultivat, ceea ce ar reprezenta 53% din cheltuielile pentru înființarea culturilor și 26% din costurile totale. Unii parlamentari sunt însă de părere că subvențiile pe care țăranii le vor primi în acest an gravitează între 200-250 lei la hectar. Oricare ar fi suma, trebuie spus că, din punct de vedere al cuantumului subvențiilor, agricultorii români sunt dezavantajați în comparație cu fermierii din celelalte țări ale UE. Astfel, țăranii români primesc o subvenție de 39 de lei pentru combustibilul folosit la fiecare hectar pe care se înființează culturi de grâu, secară, orz, orzoaică ori plante furajere. Adică 1 leu pentru un litru de combustibil.

Din păcate, nici în acest an nu există semne că acciza la motorină folosită în agricultura noastră să se reducă până la limita permisă de Uniunea Europeană. Ca atare, fermierul român va plăti costul integral, adică 325 euro pe tonă, față de 21 euro cât se achită în alte state comunitare. Dincolo de nivelul redus al subvențiilor pe care țăranii le primesc din partea statului, trebuie spus că banii se achită cu mare întârziere. Pentru anul 2008, plățile s-au efectuat în proporție de 97%. Circa 14.000 din cei 1,2 milioane de fermieri nu și-au primit banii nici până astăzi. Ministerul Agriculturii preconizează ca plățile pentru 2009 să înceapă la 16 octombrie, obținând în acest sens o derogare de la Regulamentul UE care prevede ca banii să fie achitați beneficiarilor de la sate în intervalul 1 decembrie - 30 iunie. Este însă vorba de un avans de 70% din banii cuveniți, adică de 209,7 lei/ha. Se estimează că suma pe care statul o va acorda de la buget pentru plata avansului, va fi pe 650 milioane de euro, bani pe care urmează să-i recupereze de la Bruxelles, până la sfârșitul anului. În 2009, autoritățile române au accesat din fondurile comunitare 1,2 miliarde de euro, adică au adus înapoi cotizația pe care România o varsă anual în Contul Uniunii Europene (1,2 miliarde de euro). Ba, mai mult, agricultura României s-a confruntat în anul 2009 cu cea mai mare secetă din ultimii ani. Ploile căzute în vară au fost tardive pentru unele culturi. Pierderile provocate de secetă au fost suportate de către cultivatori, statul neacordând niciun fel de despăgubire pentru recoltele compromise.

Dacă până acum fermierii noștri s-au văitat că sprijinul primit din partea statului este inconsistent, trebuie spus că perspectivele în această privință nu sunt deloc îmbucurătoare. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, începând din 2010 va înceta susținerea producției de carne de porc și de pasăre, de ouă, sfeclă de zahăr, orez, in, cânepă, soia și tutun. Nu se va mai acorda ajutor nici pentru achiziția motorinei necesare lucrărilor agricole. Vor fi sistate, de asemenea, subvențiile pentru culturile de cartofi de sămânță și material săditor pomicol. Totodată, ar putea fi suspendate subvențiile acordate sectorului de irigații dacă România nu va primi acordul Uniunii Europene.

Conform normelor Comisiei Europene, în viitor, agricultorii vor beneficia de ajutoare doar pentru îndeplinirea cerințelor suplimentare privind bunăstarea animalelor, finanțarea acțiunilor fitosanitare de interes național, susținerea investițiilor în agricultură, pentru energia electrică utilizată de stațiile de pompare a apei pentru irigații, dar și fonduri pentru garantarea, în proporție de 80%, a creditelor pentru IMM-urile din domeniul produselor agricole. Astfel, din 2010, ajutoarele de stat destinate agriculturii se vor acorda numai formelor asociative. Stăm și ne întrebăm: cum să se mai descurce țăranul român când el n-are tractoare, n-are bani de motorină, de îngrășăminte chimice ori pentru irigații? Cum să facă față unor asemenea cheltuieli de producție, când prețul mediu al unei tone de grâu pe piața mondială este, la ora actuală, de 100 de euro, când laptele a ajuns la preț de nimic, de 0,30-0,41 lei pe litru?

Dacă actualul guvern, ca și cele viitoare nu vor înțelege că, totuși, singura noastră șansă de redresare o reprezintă agricultura (o reindustrializare a țării nu mai este posibilă nici într-o sută de ani), dacă nu vor conștientiza că trebuie să elaborăm o politică agricolă reală și bine articulată în toate sectoarele, care să fie finanțată nu doar din fondurile comunitare, ci în principal și în mod substanțial în bugetul de stat, România nu va ieși din sărăcia cumplită în care se zbate de aproape două decenii.

Dacă nu vom investi masiv în agricultură, dacă nu vom cultiva fiecare palmă de pământ, dacă nu vom realiza un vast program de investiții, dacă nu vom reactiva industria de tractoare și mașini agricole, nu vom reuși să ne mai asigurăm nici pâinea cea de toate zilele.

    Ion Stan - declarație politică intitulată Radical-extremiștii din organizațiile politice maghiare, împreună cu formațiunile neo-revizionist-teroriste ilegale din Ungaria și România atentează la drepturile și libertățile fundamentate ale cetățenilor români de naționalitate maghiară;

Domnul Ion Stan:

"Radical extremiștii din organizațiile politice maghiare, împreună cu formațiunile neorevizionist-teroriste ilegale din Ungaria și România atentează la drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor români de naționalitate maghiară"

Sute de mii de cetățeni români de naționalitate maghiară din județele Covasna, Harghita și Mureș sunt în pericol sa fie izolați, lipsiți de drepturile cetățenești firești și puși la cheremul intereselor unor grupuri extremist-teroriste care doresc să facă legea lor în așa- zisul Ținut Secuiesc.

La niciunul dintre recensămintele de până în prezent, ale populației, potrivit datelor publicate de autoritatea statistică nu rezulta ca în România să se fi declarat o populație secuiască, după cum nu exista, legal constituită, vreo organizație sau altă formă asociativă a vreunui grup etnic care să se revendice ca fiind secuiesc.

Așa-zisul Consiliu Național Secuiesc este lipsit de legitimitate constituțională, neavând act constitutiv, statut și program recunoscute juridic. Am mai sesizat acest aspect, interpelând rând pe rând toate autoritățile competente. Și atunci, ca și acum, respectivele autorități, începând cu Parlamentul, Președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, continuând cu Guvernul și puterea judecătorească, preferă să ascundă sub preș această provocare naționalist-revizionistă prin care cetățenilor români, locuitori ai județelor mai-sus amintite, li se pregătește soarta nefericiților din regiuni bătute de soartă, cum ar fi Kosovo, Fâșia Gaza, sudul Libanului.

De ce refuzăm să sancționăm comportamentul organizațiilor ultranaționaliste maghiare "Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate" (HVIM), "Tinerii Maghiari din Ardeal" (EMI) și "Garda Maghiară" care, în numele "autonomiei" Ținutului Secuiesc, procedează asemenea organizațiilor criminale travestite în formațiuni politice din categoria IRA, ETA, UCK Hamas, Hezbollah, care au instaurat tirania în acele părți de lume. Sub pretextul "eliberării naționale", extremiștii terorizează populația pe care, chipurile, ar apăra-o de opresori străini, colectează taxe de protecție și reprimă cu cruzime orice formă de opoziție.

În Europa, zonele catolice din Belfast s-au transformat într-un fel de Palermo, unde șefii de cartiere ai IRA, ca niște adevărați nași mafioți, colectează taxe de protecție, spionează și terorizează populația, mai ales pe moderații "nonsectari".

În Țara Bascilor din Spania, ETA, un fel de UDMR local, vrea crearea unui stat marxist-leninist condus de un partid unic, un fel de Coreea de Nord la Atlantic, așa cum și "Ținutul Secuiesc" ar fi condus cu mână de fier de o eternă clică de profitori, a căror miză reală și unică este monopolul puterii.

Populația din județele în cauză se plânge că o duce greu. În timp ce Guvernul de la București asigură circa 50% din bugetele județelor Covasna și Harghita, politicienii UDMR-ului mulg de 20 de ani bugetele administrațiilor locale, pentru că ei dispun acolo, după bunul lor plac, și nu altcineva! După 1997 s-au înfruptat și din bugetul de stat, în urma participării la guvernare și a condiționărilor șantajiste impuse permanent tuturor grupurilor parlamentare și tuturor guvernelor.

Pe UDMR-iști să-i întrebe ce-au făcut cu banii și să-i ia de guler. Defrișarea pădurilor din jurul stațiunii de cardiologie Covasna a transformat această zonă balneară într-o zonă selenară. La fel și la Lacul Roșu, în Harghita. De-asta trebuie autonomie, ca viitoarea Gardă de Mediu Secuiască să fie condusă de cei care fac defrișări ilegale, fără niciun control din partea "valahilor împuțiți".

Pentru ca partidul unic al mafiei transnaționale maghiare să jefuiască discreționar este nevoie de această diversiune a autonomiei secuiești. Să aibă ei pe mână Garda Financiară, Garda de Mediu, Prefectura, Curtea de Conturi, Justiția, Parchetele, Poliția etc. Statul român nu trebuie să mai aibă nicio pârghie pentru a-și apăra cetățenii de etnie maghiară în fața acestor potentați.

Un primar al locului a declarat că UDMR nu vrea firme românești în zonă pentru "a nu se modifica echilibrul etnic". Diversiune! Vor control absolut asupra județului. Cine mișcă în front nici măcar loc de muncă să nu mai găsească. Economia locală trebuie să funcționeze în afara liberei concurențe, după reguli mafiote. Un mafiot, în prezent arestat, afișează tupeul unui Hodorkovski ungur care s-a pus rău cu Putin de Harghita. Asta este realitatea. Acesta este modelul de autonomie pe care doresc să-1 promoveze cei care au și recunoscut public că pentru ei statul mafiot Kosovo este precedentul pe care l-au așteptat.

În Ungaria, romii sunt practic vânați și linșați de membrii extremei drepte.

Anul trecut, cea mai numeroasă minoritate din Ungaria, reprezentând, potrivit estimărilor, circa 6% din populația de zece milioane de locuitori a țării, romii au fost ținta a 16 atacuri violente cu cocteiluri Molotov, grenade și alte arme, potrivit informațiilor oficiale. În urma acestor atacuri, șase romi au fost omorâți și alți 49 au fost răniți.

Astfel de practici au fost "exportate" și în Transilvania, prin intermediul "Mișcării Tinerilor din cele 64 de comitate"- HVIM. Organizația are adepți în mai multe orașe din Ardeal, iar la acțiunile extremiste pe care le derulează aici sunt prezenți de multe ori și membri ai mișcării "Tinerii Maghiari din Ardeal". Startul manifestărilor rasiste a fost dat în această primăvara. Membrii HVIM au distribuit în județul Covasna fluturași cu mesaj de mobilizare la "lupta în vederea stopării criminalității țigănești, împotriva evreilor care cumpără pământurile și a politicienilor-marionetă". La scurt timp după această campanie, în localitatea clujeană Izvorul Crișului s-a înregistrat un incident cu caracter rasist, al cărui artizan a fost liderul organizației clujene a HVIM.

Tot în șirul acțiunilor cu caracter rasist ale membrilor HVIM din Transilvania se înscrie contramanifestația din 30 iulie a.c. la protestul organizațiilor de romi față de reacția autorităților din Harghita în cazul incidentelor violente produse în această vară în localitățile Sânmartin și Sâncraieni.

În timp ce mărșăluiau pe străzile din Miercurea-Ciuc, cei 70 de membri ai unor organizații de romi au fost întâmpinați de mai mulți tineri având fețele acoperite și pancarte în limba maghiară cu mesajul "Cum se numește cel care vinde mărunțișuri murdare la piață? Țigan împuțit". Contramanifestanții erau membri ai "Mișcării Tinerilor din cele 64 de Comitate" și ai mișcării "Tinerii Maghiari din Ardeal". Printre ei se afla și un cetățean maghiar, membru al "Gărzii Maghiare". La finalul manifestării, chiar în fața Prefecturii Harghita, un alt grup de persoane, trei dintre acestea purtând însemnele organizației paramilitare de extrema-dreaptă "Garda Maghiară", au scandat: "Avem țiganii noștri, nu îi vrem și pe ai voștri" și "O să mai fie foc".

"Mișcarea Tinerilor din 64 de Comitate" și "Organizația Tinerii Maghiari" din Ardeal sunt cele mai active organizații ultranaționaliste care activează în Ardeal. Atât HVIM, cât și EMI acționează pentru anularea Tratatului de la Trianon, revenirea Transilvaniei la Ungaria Mare, autonomie teritorială pentru zona secuilor și divizarea pe criterii etnice a Universității "Babeș-Bolyai". Ambele organizații colaborează cu "Garda Maghiara", organizație paramilitară scoasă recent în afara legii de Curtea de Apel din Budapesta. Membrii "Gărzii" sunt invitați speciali în fiecare an, atât în tabăra "Magyar Szyget", organizată de HVIM în localitatea ungară Veroce, cât și în tabăra organizată de EMI lângă Gheorgheni și care este o copie fidelă a taberei din Ungaria, pe care președintele CJ Harghita a sponsorizat-o. Sprijinul acordat de președintele CJ Harghita nu este chiar întâmplător. Și asta pentru că modul de organizare și de acțiune a Gărzii Maghiare pare să-1 fi influențat și pe Borbely în activitatea sa. Astfel, într-o scrisoare adresată în 27 iulie 2009, în contextul tensiunilor create de romi, ministrului administrației și internelor, Borbely cere sprijin pentru autoritățile din județul Harghita în vederea înființării unor organizații locale de tip "garda civilă", care să ajute poliția la prevenirea și sancționarea infracțiunilor comise de romi, pentru că autoritățile abilitate nu pot gestiona astfel de probleme. "Vă rugăm să binevoiți ca prin alocarea unor fonduri să sprijiniți autoritățile noastre locale în vederea înființării unor organe locale (garda civilă)", se arată în scrisoarea semnată de Borbely Csaba, președintele CJ Harghita, alături de primarii mai multor comune din județ. Practic, modelul este preluat de la Garda Maghiară care a înființat detașamente civile care să acționeze pentru prinderea infractorilor țigani.

Limba română a fost aproape interzisă. Dar ce filială locală a unei bănci, regii, companii naționale sau străine ar accepta ca director un necunoscător al limbii romane? Aceste posturi sunt doar pentru clientela baronilor UDMR. Ceilalți, care din grădiniță până la facultate au fost ținuți cu forța departe de limba română, să se întoarcă la plantat cartofi, lângă părinții lor, care s-au chinuit să-i țină prin școli.

Condiția pentru a fi politician UDMR este să vorbești perfect românește. Deci, proștii care nu știu limba oficială să rămână acasă și să taie bușteni pentru deștepții din UDMR, care fac bani și politică la București. Localnicii ar trebui să știe că odraslele liderilor UDMR au studiat la facultăți din București, nu la Sapientia.

În timp ce extremiștii maghiari procedează la "purificări etnice" pe care președintele României le-a confirmat (!), reprezentanții lor politici, printre care primari, viceprimari și consilieri ai unor localități aflate pe teritoriul României, au stabilit că trebuie să confere mișcării de "independență" și o concretizare de natură administrativă. Adunarea aleșilor locali din Ținutul Secuiesc a adoptat sâmbătă o declarație privind reforma administrativă și a adoptat simbolurile "de stat" ale Ținutului Secuiesc.

Provocarea este de o extremă gravitate și nicio reacție oficială nu a fost încă auzită.

Ca să întregim contextul, se mai impun încă trei importante precizări:

  • făcându-se ecoul aspirațiilor diasporei maghiare de pretutindeni, dar nu numai al acesteia, cotidianul "International Herald Tribune" din 3 aprilie 2008 a lansat în spațiul comunicării publice internaționale ideea entității cu "independență lărgită", "Kosova Secuiască" ("Kosova heartens a Hungarian enclave in Romanian");
  • la numai două zile după primul semnal din International Herald Tribune, acesta a fost reluat și amplificat de un alt important cotidian internațional new-yorkez, exact în ziua în care domnul senator Marko Bela se juca cu creionul pe harta României, în fața reprezentanților popularilor și democraților europeni, invitați, sâmbătă, 5 aprilie, la Sovata, cu prilejul relansării, în drapaj paneuropean, a conceptului revizionist al "entităților tradiționale";
  • după ce ambasadorul României la Paris, domnul Theodor Baconschi, a considerat "firesc ca după Kosovo să urmeze Voivodina", în mapele ziariștilor acreditați la summit-ul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord de la București, pregătite de Ministerul Afacerilor Externe al României, a fost introdusă și o hartă a cărei grafică sugera că România se învecinează cu un nou stat, Voivodina!

Credem că directorul Serviciului Român de Informații, ministrul internelor, prefecții județelor în cauză și, nu în ultimul rând, parlamentarii români de naționalitate maghiară ar trebui să aibă, în mod special, foarte serioase motive de îngrijorare și preocupări pe măsură față de escaladarea propagandei și acțiunilor neorevizionist-extremiste, pentru a nu se ajunge ca incitările de azi să devină provocările și faptele de extremă gravitate de mâine - atentate la siguranța cetățenilor, a colectivităților și a securității naționale a României.

Reiterez ceea ce am mai declarat de la această tribună: miza autonomiei Ținutului Secuiesc ar putea fi mult mai importantă decât ceea ce aparent se întrevede... apariția și multiplicarea acestui gen de revendicări, ca și satisfacerea lor (precedentul deja există!) pot conduce la perimarea celei mai importante convenții de după cel de-al doilea Război Mondial - respectarea cu sfințenie a granițelor naționale.

Cultura politică istorică și națională a cetățeanului-președinte pierdută undeva sub linia orizontului, oceanelor planetare, pare a fi nu numai lamentabilă, ci și profund contradictorie. El s-a pus de-a curmezișul planului Athisani pentru Kosovo, dar acceptă, ba chiar stimulează o asemenea soluție pentru județene Covasna și Harghita, redesenate în hotarele aproximative ale unui număr de "scaune secuiești" care cresc de la o zi la alta.

Dezbinând cu premeditare, deopotrivă pe români și pe maghiari, Traian Băsescu atacă unul dintre fundamentele constituționale ale statului - unitatea României, pe care a jurat să o apere.

A accepta ca in România să se reproducă evenimente asemănătoare celor din Kosovo, Țara Bascilor, Scoția, Corsica, Catalania, Lombardia etc. presupune a fi părtași și la tot ceea ce ar putea deveni un posibil faliment al "ideii europene".

Dar, până la eșecul proiectului paneuropean, Traian Băsescu trebuie să dea socoteală poporului român, ale cărui speranțe le riscă la masa marilor cacealmale și trădări politice.

Politicianul român care se rătăcește prin jungla naționalistă își asumă riscul să fie scufundat în mlaștina trădătorilor de țară.

Întoarce-te la popor, cetățene-președinte, și comandă un referendum național în chestiunea autonomiei Ținutului Secuiesc și predării limbii române ca " limbă străină" în școlile statului român.

    Lucreția Roșca - declarație politică intitulată Domnilor profesori, și demnitarii sunt foști elevi!;

Doamna Lucreția Roșca:

"Domnilor profesori și demnitarii sunt foștii voștri elevi!"

În calitatea mea de demnitar ales prin alegerile uninominale, la primul mandat, aleasă datorită notorietății (în sens pozitiv ), pe care mi-am câștigat-o după 20 ani de muncă cu oamenii, oameni care mă respectă și pe care îi respect chiar dacă am ajuns parlamentar, doresc să vă aduc la starea de normalitate, pe care profesia v-o impune.

Sunt absolventă de o facultate foarte grea, la care, în urmă cu 25 ani se intra candidând câte 10-11 absolvenți de liceu, pe un loc.

Am urmat o școală și un liceu renumite în orașul meu natal și am făcut o facultate recunoscută internațional. Am iubit școala, pe profesori i-am respectat și le-am urmat pildele întocmai ca pe cele date de bunici și părinți. Vă respect, și la vârsta mea de acum mai am oarecare teamă să nu greșesc când discut cu un profesor, chiar dacă el vine spre mine să-1 tratez.

Domnilor profesori,

Pentru oricine dintre noi, festivitatea de începere a unui an nou școlar înseamnă o mare sărbătoare, pentru noi, ca părinți sau bunici, dar mai ales pentru puiul din clasa I, a V-a sau anul I de liceu.

Pentru ei este o zi la fel de importantă ca ziua lor de naștere, când așteaptă să fie onorați.

Noi, parlamentarii, ne-am asumat răspunderea să ajutăm, cum putem, înfrumusețarea, dotarea, extinderea, construirea școlilor din colegiile noastre. Dacă suntem invitați de directorii acestor școli, nu înseamnă decât că ne-au acceptat în marea lor familie și așadar trebuie să participăm și la sărbătorile lor.

Sunteți formatori de minți luminate care vor ajunge să conducă destinele acestei nații. Nu puteți și nu aveți voie să denigrați prin atitudinea luată de unii dintre liderii domniilor voastre, clasa politică din România.

Ce vor înțelege copiii pe care voi îi formați?

Într-o stare de normalitate (pe care ne-o dorim) într-o familie sănătoasă, copiilor li se ascund grijile și nevoile oamenilor mari!

    Lucreția Roșca - declarație politică intitulată Farmaciștii din spitalele României - o meserie pe cale de dispariție;

Doamna Lucreția Roșca:

"Farmaciștii din spitalele României - o meserie pe cale de dispariție"

Nu sunt expert finanțist, sunt parlamentar cu meseria de medic. Studiind proiectul Legii unice și cunoscând realitățile din sistemul sanitar vin cu prezenta declarație să susțin și prin modul acesta amendamentul pe care l-am depus.

Pentru că în România sunt foarte multe spitale care din lipsă de personal specializat, adică farmaciști, au închis Secția "Farmacie" și pentru că la acreditarea unui spital chiar din România este absolut necesară și existența acestei secții, doresc să subliniez una din inadvertențele existente în acest proiect.

În Anexa II A "Salarii de bază pentru personalul de specialitate medico-sanitar"
Nr.
crt.
Funcția Nivelul studiilor Coeficienți de ierarhizare
Baza Gradația - corespunzătoare tranșelor de vechime
1 2 3 4 5
1. Medic primar S 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,60
2. Medic specialist s 3,50 3,70 3,90 4,10 4,25 4,40
3. Medic rezident anul IV-V S 3,45
4. Medic rezident anul III S 3,30
5. Medic rezident anul II S 3,10
6. Medic rezident anul I s 3,00
7. Medic s 2,70 2,80 2,95 3,05 3,20 3,30
8. Medic stagiar s 1,80
9. Farmacist primar *1) s 3,25 3,40 3,55 3,70 3,90 4,00
10. Farmacist specialist s 2,85 3,00 3,15 3,30 3,50 3,60
11. FARMACIST s 2,70 2,80 2,95 3,05 3,20 3,30
12. Farmacist stagiar s 1,80
13. Asistent medical, moașă; principal *2) s 3,00 3,15 3,30 3,50 3,70 3,75
14. Asistent medical, moașă *2) s 2,75 2,90 3,05 3,20 3,30 3,45
15. Asistent medical, moașă; debutant *2) s 1,75
16. Asistent medical principal *3) SSD 2,85 3,00 3,15 3,30 3,50 3,60
17. Asistent medical *3) SSD 2,70 2,80 2,95 3,10 3,20 3,35
18. Asistent medical debutant *3) SSD 1,60
19. Asistent medical principal PL 2,80 2,90 3,00 3,15 3,30 3,50
20. Asistent medical PL 2,60 2,75 2,90 3,05 3,15 3,25
21. Asistent medical debutant PL 1,75
22. Asistent medical principal M 2,70 2,85 2,95 3,10 3,25 3,45
23. Asistent medical M 2,55 2,65 2,80 2,90 3,10 3,20
24. Asistent medical debutant M 1,70
25. Soră medicală principală *4) M 2,55 2,65 2,80 2,90 3,10 3,20
26. Soră medicală *4) M 2,35 2,45 2,55 2,65 2,80 2,90
27. Soră medicală debutant *4) M 1,65

Dacă un farmacist absolvent de facultate care durează 5 ani, primește la angajarea într-un spital, în anul 2010, 2,70 X 705 lei/lunar, în timp ce în sistemul privat un farmacist primește un salariu de aproximativ 3000 RON, câți dintre absolvenți vor mai ocupa locurile vacante din spitale și cum va fi acreditat spitalul pentru un act medical complet?

Consider că legea unitară de salarizare nu respectă criteriile din dispozițiile generale, atâta vreme cât în anexele altor categorii bugetare găsesc exemple ca următoarele:

  • profesor - studii superioare de scurtă durată, 3-4 ani, - bază 2,15;
  • profesor/învățător - studii medii, - bază 2,15;
  • secretar șef unitate învățământ - studii medii - bază 2,70;
  • șef formație muncitori - studii medii - bază 2,95;
  • bibliotecar treapta 1 - postliceale - bază 2,05;
  • secretar șef facultate - studii superioare - bază 4,50;
  • contabil șef administrație financiară - studii superioare - bază 4,25;

Sunt convinsă că este o eroare ce poate fi îndreptată, când se vede clar că o meserie extrem de grea, ce implică multă răspundere - și aici vorbesc de medicament - nu poate să fie salarizată cu aceeași bază ca un secretar și mai puțin decât un șef formație muncitori, și că cel care lucrează cu bolnavul poate să fie considerat cu risc mai mare decât secretarul șef facultate sau contabilul șef.

Nu am vrut să spun din exemplele mele că cei pe care i-am nominalizat nu merită această bază în grilă, ci doar am fost nevoită să fac această comparație care e mai mult decât elocventă.

    Marius Rogin - declarație politică intitulată Europa - actor pe scena internațională;

Domnul Marius Rogin:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Europa - actor pe scena internațională".

La 13 decembrie 2007, liderii Uniunii Europene au semnat Tratatul de la Lisabona, încheind astfel mai mulți ani de negocieri pe tema aspectelor instituționale.

Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatele CE, în vigoare în prezent, fără a le înlocui. Tratatul va pune la dispoziția Uniunii cadrul legal și instrumentele juridice necesare pentru a face față provocărilor viitoare și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor. Principalele obiective sunt următoarele.

O Europă mai democratică și mai transparentă, în care Parlamentul European și parlamentele naționale se bucură de un rol consolidat, în care cetățenii au mai multe șanse de a fi ascultați și care definește mai clar ce este de făcut la nivel european și național și de către cine.

Un rol consolidat pentru Parlamentul European: Parlamentul European, ales direct de către cetățenii Uniunii Europene, va avea noi atribuții privind legislația, bugetul Uniunii Europene și acordurile internaționale.

O mai mare implicare a parlamentelor naționale: parlamentele naționale vor participa într-o măsură mai mare la activitățile Uniunii Europene, în special datorită unui nou mecanism care le permite să se asigure că aceasta intervine numai atunci când se pot obține rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiarității). Alături de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naționale va conduce la consolidarea caracterului democratic și la creșterea legitimității acțiunilor Uniunii.

O Europă mai eficientă, cu metode de lucru și reguli de vot simplificate, cu instituții eficiente și moderne pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, capabilă să acționeze mai bine în domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de astăzi.

O Europă a drepturilor, valorilor, libertății, solidarității și siguranței, care promovează valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale în dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate și asigură o mai bună protecție a cetățenilor europeni.

Tratatul de la Lisabona menține drepturile existente și introduce altele noi. În mod special, garantează libertățile și principiile înscrise în Carta drepturilor fundamentale și conferă dispozițiilor acesteia forță juridică obligatorie. Se referă la drepturi civile, politice, economice și sociale.

Tratatul de la Lisabona menține și consolidează cele "patru libertăți", precum și libertatea politică, economică și socială a cetățenilor europeni.

José Manuel Barroso își dorește un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene, dar, cum nu toate grupurile politice din Parlamentul European îl mai vor, el a ales să prezinte un program politic menit să îi servească drept carte de vizită. Prezentarea programului său politic a avut loc la Bruxelles, iar rezultatele tind către un compromis, José Manuel Barroso nu are un contracandidat afirmat, șefii de stat și de guverne i-au adus o susținere unanimă în luna iunie, dar una destul de timidă. Aceasta nu echivalează cu o numire oficială, iar Parlamentul European, care va trebui să îi aducă votul de învestitură final și este și el neconvins de performanța lui Barroso, a sesizat astfel ocazia de a-i pune bețe în roate. Fidelă i-ar fi, până la proba contrară, doar formațiunea sa de centru-dreapta, Partidul Popular European, grupul cel mai important din Parlamentul European, dar ale cărui voturi nu sunt suficiente pentru învestitură. Atacat, înaintea verii, de socialiști, liberali și ecologiști deopotrivă, Barroso s-a agățat totuși de candidatura sa și a decis să îi convingă pe politicienii ce i se opun prin prezentarea unui program politic. Demersul este fără precedent. Un viitor președinte de Comisie Europeană, numit oficial de guvernele naționale este, de obicei, audiat în plenul Parlamentului înaintea votului de învestitură. Niciodată un alt politician nu a prezentat însă un program de guvernare politică fiecărui grup în parte. Este adevărat că puțini președinți de Comisie Europeană au dorit o reînnoire de mandat în trecut, ultimul care a făcut-o, Jacques Delors, a întrunit o majoritate covârșitoare pentru un al doilea mandat.

Considerat un politician abil, care vorbește bine, dar acționează arareori, el a fost puternic contestat în toamna trecută, când izbucnea criza economică. Lipsa unui contracandidat îi aduce însă acum pe oponenții săi în pragul unui compromis.

Tratatul de la Lisabona este primul tratat adoptat în cadrul Uniunii Europene cu 27 de state membre, fiind, de asemenea, primul Tratat al UE pe care România l-a semnat în calitate de stat membru. România participase anterior, în octombrie 2004, la Roma, în calitate de stat candidat, la semnarea Actului Final al Conferinței care a adoptat Tratatul Constituțional.

Instrumentele de politică externă de care dispune Europa vor fi regrupate atât în ceea ce privește elaborarea, cât și adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai clară în relațiile cu partenerii săi din întreaga lume. Va utiliza forța dobândită de Europa în domeniul economic, umanitar, politic și diplomatic pentru a promova interesele și valorile europene pe plan mondial, respectând, în același timp, interesele specifice ale statelor membre în domeniul afacerilor externe.

    Mihail Boldea - Noua lege a salarizării unice - un rău necesar în perioade de criză;

Domnul Mihail Boldea:

"Noua lege a salarizării unice - un rău necesar în perioade de criză".

Fie că sunteți de acord sau nu, trebuie să recunoașteți faptul că actualul pachet de legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea ieri a fost elaborat strict în contextul crizei economico-financiare mondiale cu care se confruntă toate țările europene. Majoritatea statelor europene dezvoltate se confruntă de câteva luni cu o încetinire semnificativă a ritmului de creștere economică sau chiar cu o stare de recesiune. Din nefericire, în cazul României, construcția bugetară și execuția bugetară în anul 2008, sub guvernarea liberală, au încurajat excesiv cheltuielile cu bunurile și serviciile, asta în detrimentul investițiilor, fapt resimțit din plin în prima jumătate a anului 2009. Capacitatea administrativă redusă a condus la o scădere accentuată a nivelului de absorbție a fondurilor structurale, multe obiective rămânând neterminate sau unele nici măcar începute.

Ținând cont de toate aceste aspecte, la care se adaugă și situația economico-financiară mondială, este de la sine înțeles că se impun unele măsuri de constrângere bugetară, una dintre acestea fiind reducerea din p.i.b. a cheltuielilor cu personalul, și respectiv o lege a salarizării unice care să elimine discrepanțele existente între nivelul de salarizare raportat la diferite categorii de bugetari. Trebuie să înțelegem, odată pentru totdeauna, că bugetul României nu este un sac fără fund, iar veniturile unei țări, oricât de mari ar fi, la un moment dat devin limitate. Din păcate, în cazul României, evoluția cheltuielilor cu salariile din ultimii patru ani a atins niște valori care nu mai sunt sustenabile în contextul economico-financiar actual, iar orice creștere în acest sens ar bloca resursele modernizării și dezvoltării acestei țări. Legea salarizării unice, în forma adoptată de către Guvern, nu se referă doar la bugetari, ci indirect influențează întregul sistem de salarizare din economie.

Probabil că, la fel ca toate legile noi, nici această lege nu este perfectă, dar este perfectibilă, fapt dovedit și de implicarea absolută a sindicatelor în negocieri. La fel de probabil este că o lege de salarizare unică nu va mulțumi pe toată lumea, dar cei mai nemulțumiți vor fi cei din categoria celor cu salarii disproporționat de mari raportat la media bugetarilor. Dacă cei care au criticat atât de mult această lege ar fi avut curiozitatea de o citi și analiza, ar fi constat că orice afirmație privind o reducere a veniturilor nu este decât pură speculație. În realitate salariile mici, deci majoritatea, vor crește progresiv, iar cele exagerat de mari vor fi blocate, până la o egalizare echitabilă în sistem. Aceste măsuri sociale sunt necesare imediat, dar rezultatele se vor vedea numai peste 3-4 ani, când actualele discrepanțe salariale vor dispărea, în favoarea unei echități sociale mult mai benefice.

    Mircea Grosaru - prezentarea unei scrisori primite de la Asociația Șomuzul;

Domnul Mircea Grosaru:

La Biroul parlamentar al subsemnatului, din Suceava, am primit următoarea scrisoare, pe care o prezint integral:

Domnului deputat Mircea Grosaru,

Către,

Președintele României - domnului Traian Băsescu - Palatul Cotroceni, Str. Geniului nr.1-3, sector 6, cod 060116 - București

Senatul României - domnului președinte Mircea Geoană - Calea 13 Septembrie nr.1-3, sector 5, cod 050711 - București

Camera Deputaților - doamnei președinte Roberta Anastase - Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr.2-4, sector 5, cod 050563 - București

Guvernul României - domnului prim-ministru Emil Boc - Piața Victoriei nr.1, sector 1, cod 011791 - București

Ministerul Administrației și Internelor - domnului ministru Dan Nica, Piața Revoluției nr.1A, sector 1, cod 010086 - București

Serviciul Român de IInformații

B-dul Libertății nr.14 A, sector 5, cod 050706 - București

în atenția:

PD-L, domnului președinte Emil Boc

Aleea Modrogan nr.1, cod 011826 - București

PSD, domnului președinte Dan Mircea Geoană

Șoseaua Kiseleff nr.10, sector 1, cod 011346 - București

PNL, domnului președinte Crin Antonescu

B-dul Aviatorilor nr.86, sector 1, cod 011866 - București

UDMR, domnului președinte Marko Bela

Str. Ulciorului nr.4, cod 540099, Târgu Mureș - județul Mureș

PC, doamnei președinte Daniela Popa

Str. Muzeul Zambaccian nr.17, sector 1, cod:011871 - București

PRM, domnului președinte Corneliu Vadim Tudor

Str. Emile Zola nr.2 - sector 1, cod 011846 - București

PNG-cd, domnului președinte George Becali

Str.Blănari nr.21-23, sector 3, cod 030061 - București

Asociația ȘOMUZUL, ONG cu sediul în satul și comuna Rădășeni, nr.300, cod 727460, județul Suceava, cu sucursale în localitățile Fălticeni, Grănicești, Bosanci, Horodniceni, Bunești și Moara, în numele cetățenilor cu drept de vot și hotărâți să-și exercite votul la alegerile prezidențiale, participanți la Adunarea generală a Asociației Șomuzul - conform tabelului nominal nr.62/30.08.2009-,dar și în numele celorlalți deținători de terenuri aflate sub luciu de apă pe care-i reprezentăm în temeiul prevederilor art.51) din Constituția României, OG nr.27/2002 (Legea nr.233/2002), Legea nr.554/2004 cu modificările și completările ulterioare,

vă solicităm prin prezentul memoriu:

să întreprindeți demersuri grabnice în vederea elucidării și a anihilării cauzelor care au dus la tergiversarea clarificării situației juridice a terenurilor aflate sub luciul de apă, cu care noi sau părinții/bunicii noștri am fost forțați să ne înscriem la CAP în anul 1962 și pentru care deținem titluri și adeverințe de proprietate;

să ne transmiteți punctul dumneavoastră de vedere cu privire la finanțarea netransparentă a campaniilor electorale, dat fiind înaltul potențial de șpagă al terenurilor noastre, greu cuantificabil (nimeni nu poate număra peștii), dar și implicarea politică (Anexa 2) a piscicultorilor suceveni: Flaviu Melinte (PSD), Gabriela Holotă (PD-L), Emil Fenichi-Hanganu (PNL), Liviu Grigoraș (PSD) ș.a.;

să dispuneți verificarea celor semnalate, pe cât posibil la fața locului și în prezența reprezentanților noștri, să luați măsurile ce se impun și să ne comunicați răspunsul în termen legal.

În sprijinul soluționării prezentei petiții, menționăm că terenurile noastre sunt situate pe malurile unor pâraie (Șomuzu Mare, Șomuzu Mic și Horaițul), fiind administrate de PISCICOLA SA Fălticeni până în anul 2005. Redăm, în parte, istoricul lor.

Drepturile de proprietate ne-au fost recunoscute, pentru vechiul amplasament, prin hotărâri ale Comisiei județene Suceava de fond funciar, de exemplu:HCJ nr.13.055/1991 pentru Rădășeni (ANEXA 4), HCJ nr.7473/1991 pentru Bosanci, HCJ nr.2149/1991 pentru Grănicești ș.a.m.d., acte administrative care sunt în vigoare, emise fiind înaintea adoptării Constituției din 1991 sau a Legii nr.213/1998.

Ca urmare a acestor validări, s-au emis 1036 titluri de proprietate și 687 adeverințe de proprietate pentru un număr de 1723 persoane, suprafața aferentă fiind de 694,24 hectare.

Aceste acte sunt, de asemenea, în vigoare, pe baza lor deținătorii de terenuri primind dividende în perioada 1992-2003 și arendă în perioada 2003-2005.Pentru anul în curs, aceștia au achitat, în majoritate, impozitul pe terenul agricol, dar nu mai primesc nici dividende, nici arendă încă din anul 2006, când au fost anunțați, în scris, de lichidatorul PISCICOLEI că societatea a intrat în procedură de faliment.

Deși unele dintre titluri au fost atacate, instanțele au reținut, prin hotărâri definitive și irevocabile, că:

situația juridică a terenului în litigiu este «cea reținută în condițiile art.11 alin.(1)-(3), art.37 și art.38 din Legea nr.18/1991, republicată prin Legea nr.247/2005, și art.48 din HG nr.890/2005":

(Decizia nr.2358/11.11.2008, Tribunalul Suceava - Secția civilă).

- "dispozițiile HCM nr.1395/01.11.1974 nu sunt aplicabile în cauză, având în vedere Legea nr.18/1991 care reglementează stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în favoarea foștilor proprietari ai acestora" și "pârâtului-recurent [...] i s-a reconstituit în mod legal dreptul de proprietate...".

(Decizia nr.1638/17.07.2007, Tribunalul Suceava - Secția civilă.

Cu toate acestea, manevrele dolosive ale unor politicieni locali, sprijiniți din umbră de piscicultorii reuniți într-o asociație (ROMFISH) condusă tocmai de cel care a împins PISCICOLA în faliment pentru a-i prelua activele fără licitație, prin firma-căpușă PESCOLIV SRL Fălticeni, l-am numit pe domnul Flaviu Melinte, au făcut ca:

Pe de-o parte, legile fondului funciar să fie modificate de peste 70 de ori (la originea câtorva modificări stând și sus-menționații).

Astfel, în anul 2001 a fost introdus articolul 41 în cuprinsul Legii nr.1/2000 (prin art.I pct.4 din OUG nr.102/2001, modificat ulterior prin art.I pct.2 din Legea nr.400/2002).

Prin acesta, au fost preluate în Legea nr.1/2000, modificată, sintagme ca «bazine piscicole naturale» și «bazine piscicole amenajate» termeni inexistenți până atunci în legile proprietății și care nu sunt definiți decât în legea din care au fost «împrumutați»:Legea nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Să nu fie doar o coincidență faptul că șeful guvernului de atunci era, în același timp, și președinte al pescarilor (asociați cu vânătorii)?! (Guvernul Năstase).

Începând cu anul 2005, ne-am pus speranțe în Guvernul Tăriceanu, dar acestea au fost degrabă curmate de ministrul sucevean Gheorghe Flutur, căruia i-am semnalat, inclusiv în desele întâlniri directe (ce-i drept, anterioare numirii în funcție), faptele de corupție din zonă.

Acesta cunoștea că există două ordine cu același număr ale Ministrului Agriculturii (Ord.nr.913/2004, emis/emise pe ascuns, în toiul campaniei prezidențiale - turul II - din decembrie 2004), fiecare dintre acestea având un alt conținut.

Cunoștea, inclusiv din interpelările deputaților Mircea Costache și Leonida Lari-Iorga, că există situații asemănătoare la PESTOM SA Constanța, PISCICOLA SA Neamț (de unde ex-ministrul Petre Daea s-a ales cu dosar penal), PISCICOLA SA Cluj (unde "cunoscător" este deputatul Horea Uioreanu), PISCICOLA SA Botoșani ș.a.

Cu toate acestea, deși în luna februarie 2005 a găsit nereguli la CNAFP (Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol), n-a făcut decât să-l înlocuiască pe directorul general Valentin Buksz (PSD), cel suspect de a fi mituit și în actuala funcție, de director al Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, în calitatea sa de furnizor de sturioni pentru acumulările din Moldova (chix sigur în zonă, după cum susțin piscicultorii care "cumpără" odată cu puietul și favorurile lui Zeus - căci astfel este poreclit).

Mai mult, domnul Gheorghe Flutur a considerat că unul dintre cele două acte cu același număr de înregistrare poate fi legal, din moment ce l-a/le-a preluat printr-un act normativ publicat în Monitorul Oficial cu o întârziere suficient de mare cât să-i facă netransparente efectele (preluarea abuzivă la CNAFP a terenurilor deținute de cetățeni, pentru a fi concesionate mai apoi de societatea-căpușă PESCOLIV SRL Fălticeni, fără licitație).

În același timp, prin intermediul deputaților suceveni din Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților (Romică Andreica, Dumitru Pardău și Ioan Stan), a operat modificări ale Legii nr.1/2000 (de exemplu: a eliminat art.8), la sugestia expresă a piscicultorilor fălticeni, transmisă pe filiera: consilier local PSD Flaviu Melite - consilier local PNL Emil Fenichi-Hanganu - deputat PNL Romică Andreica - (prefect Orest Onofrei) - președinte PNL- Filiala Suceava și Ministru, Gheorghe Flutur.

Mai mult sau mai puțin direct, în zona de interese a societății falimentare și a societăților-căpușă, PESCOLIV SRL Fălticeni (mai ales) și PESCOFAL SRL Fălticeni, au operat politicieni consacrați ca: Petre Daea, Octav Cozmîncă, Tudor Mohora, Eugen Bejinariu, Gavril Mîrza, Ioan Stan, Ioan Cușnir, Ioan Băncescu și Mihai Grozavu.

Pe de altă parte, comisiile de fond funciar - asupra cărora își exercită influența nefastă politicienii care i-au plasat în funcții, reprezentanții proprietarilor fiind minoritari și aleși cu eludarea legii - cum lesne putem dovedi, au încercat să aplice retroactiv legile modificate ale proprietății, deci să facă aplicabil acel art.41 din Legea nr.1/2000, introdus prin OUG nr.102/2001 și menținut în Legea nr.247/2005 - conform și actului administrativ arbitrar nr.15966/14.07.2000 al ADS.

Or, acest fapt contravine dispozițiilor art.15 alin.(2) din Constituția României, art.1 din Codul civil și art.6 din Codul bunei administrații (aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007): «administrațiile publice nu pot lua măsuri retroactive, în afara excepțiilor legal justificate, și nu pot aduce atingere drepturilor câștigate și situațiilor juridice legal constituite decât în împrejurări urgente de interes public».

(vezi și D.C.C.nr.1193/11.11.2008, M.Of. I nr.789/25.11.2008).

Pentru a proceda astfel, Comisia județeană Suceava se slujește de:

a) - un înscris despre care nu poate confirma că ar fi conform cu originalul (Anexa 18) - HCM nr.1395/01.nov.1974 (Anexa 19; vezi și Anexa 10), act normativ nepublicat în Buletinul Oficial al RSR, potrivit adresei Secretariatului General al Guvernului și necomunicat CAP-urilor ce dețineau terenurile la acea dată, conform adreselor primăriilor din localitățile respective, prin urmare un act inexistent (vezi și dispozițiile art.79 din Constituția RSR - 1965).

De altfel, terenurile pot intra în posesia statului doar prin lege, nu și printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, conform Codului civil.

Mai mult, actul în cauză se referă doar la aproximativ 40 de hectare din totalul de 694,24 hectare - suprafață de teren deținută de cetățeni cu titluri și adeverințe de proprietate (menținute prin hotărâri definitive și irevocabile, cum am arătat).

b) - o decizie a Tribunalului Suceava - Secția civilă, pronunțată într-un proces în care nu am fost parte nici noi și nici comisiile locale, desfășurat pe ascuns între Comisia județeană Suceava și Direcția Apelor Siret - Bacău.

Așadar, Decizia nr.1290/2002 a Tribunalului Suceava (irevocabilă prin Decizia nr.203/2003 a Curții de Apel - Secția civilă) nu ne este opozabilă și nu poate avea nicio consecință juridică asupra drepturilor noastre de proprietate.

3. - Cu astfel de tehnici ale tergiversării aplicate de către Comisia județeană Suceava (Anexa 25), piscicultorii - care au luat în arendă terenurile noastre până în anul 2006, când ni s-a comunicat că PISCICOLA SA este în insolvență - au câștigat timp pentru a prelua fără licitație terenurile și activele, prin acte de felul:

- Contractului de asociere în participațiune nr.469/29.08.2003 dintre CNAFP și PISCICOLA SA Fălticeni, încheiat - așadar - în anul 2003, pe baza unei legi ce avea să apară cu un an mai târziu - Legea nr.298/2004 - contract preluat ulterior printr-un act de asemenea antedatat de către PESCOLIV SRL Fălticeni (societate formată din membrii fostei conduceri a PISCICOLA).

Aceste acte sunt «studiate» de mai bine de doi ani de către procurorii DNA.

- Contractelor de închiriere pentru spații comerciale (magazine cu profil piscicol aflate în piețele agroalimentare) ale municipiilor cu primari PD-L (majoritatea «migratori politici», împreună cu ex-ministrul Gheorghe Flutur, de la PNL la PD-L): Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Piatra-Neamț - încheiate, cum altfel (?), fără licitație.

Nu amintim decât în trecere de modificarea repetată a unor hotărâri de guvern, astfel încât piscicultorii din Fălticeni să poată primi subvenții prin APIA.

Astfel, s-a ajuns în situația ca o societate înființată în anul 2004, avându-i ca acționari pe președintele CA și pe directorul executiv al PISCICOLEI falimentate în 2005 (care n-au auzit de conflictul de interese), să obțină titluri de proprietate pe aceeași suprafață de teren pe care dețin titluri adevărații proprietari, existând în acest moment titluri duble, fapt ce nu poate să facă decât deliciul judecătorilor CEDO (deși se poate râde copios și până acolo), organism din care suntem la un pas de a fi ușuiți.

A se vedea și Referatul din 6 aprilie 2006 și Adresa nr.297/VIII/1 ale DNA - Serviciul teritorial Suceava.

În concluzie:

Considerăm arbitrare încercările statului român de a ne deposeda de terenuri în folosul direct al piscicultorilor (baronii bălților) sau în cel indirect al politicienilor corupți. Acestea contravin Constituției și Declarației Universale a Drepturilor Omului (art.17).

Invocăm recente hotărâri ale CEDO:

«Numărul mare de cereri adresate Curții, a hotărârilor prin care s-a constatat încălcarea art.1 din Protocolul 1 și, în unele cauze, a art.6 al Convenției, precum și miile de dosare înaintate ANRP, dar nesoluționate într-un termen rezonabil, demonstrează că mecanismul ales pentru restituirea bunurilor naționalizate sau confiscate de stat în regimul comunist nu a fost pus în aplicare și creat într-o manieră compatibilă cu art.1 din Protocolul 1». (cauza Viașu c. România, 9 dec.2008, paragraf 18).

«...Curtea a atras atenția asupra Rezoluției Res (2004)3, precum și a Recomandării (2004) 6 ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei».

«...Statul ar trebui, de asemenea, să vegheze pentru a înlătura obstacolele juridice care împiedică executarea cu celeritate a deciziilor definitive date de autoritățile administrative...».

«Măsurile prevăzute la alineatele precedente ar trebui să fie luate cât mai curând posibil». (cauza Faimblat c. România, 13 ian.2009, paragraf 51, 53, 54).

«...În special, statul trebuie să adapteze procedura stabilită de legile de reparație (în prezent Legea nr.10/2001 și 247/2005) astfel încât aceasta să devină coerentă, accesibilă, rapidă și previzibilă...».

(Katz c. România, 20 ian.2009, paragraf 12, 13, 33, 35).

C.Dezavuăm atitudinea pasivă a comisiilor de fond funciar și autosuficiența membrilor acestora, pe care doar mitingurile le mai pot dezmorți.

D.Așteptăm mult de la Președintele Românilor și sperăm că acest memoriu nu va avea soarta celorlalte (DP 02/29823/23.08.2005, DP 02/33075/20.09.2005, DP 02/18339/29.05.2006, DP 02/34442/24.10.2006, care au fost trimise spre soluționare tocmai instituțiilor care ne aduc prejudicii încă din 1991, fiind incapabile să clarifice situația juridică a terenurilor obținute cu prețul sângelui neamului nostru, scurs prin tranșee.

Vă mulțumim.

Asociația ȘOMUZUL

ing. Todirel Călugărița

Cu speranța unei rezolvări cat mai rapide a situațiilor prezentate,

Vă mulțumesc.

    Mircea Grosaru - prezentarea unei Adrese a Asociației de sprijin a personalului militar disponibilizat;

Domnul Mircea Grosaru:

Asociația de sprijin a personalului militar disponibilizat adresează Guvernului României următoarea adresă:

Către,

Guvernul româniei

Domnului prim-ministru Emil Boc,

Asociația de sprijin a personalului militar disponibilizat - ASPMD, structură asociativă reprezentativă a foștilor ofițeri, maiștri militari, subofițeri, civili proveniți din structurile instituțiilor de siguranță națională (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, SPP, Ministerul Afacerilor Externe, etc.) ca urmare a restructurării, apreciază că se impune, pentru prima dată de la înființare, în anul 2005, să iasă în mass-media cu o atitudine oficială de protest, generată de campania denigratoare și de umilire a cadrelor militare în rezervă și în retragere, a pensionarilor militari și a celorlalți pensionari.

Prin această campanie"ofensivă antimilitari" promovată de către dumneavoastră la diferite niveluri de analiză și informare, se încearcă inducerea în imaginea publică a unor neadevăruri, a unor invective, acuze și inepții prin care suntem etichetați și asimilați cu tagma "jefuirilor de buget", a celor cu salarii și pensii de lux, cu noii aristocrați ai societății românești.

Toți membrii ASPMDdin filialele județene și sectoarele Capitalei se miră de această atitudine nejustificată, de ponegrire și blamare a lor cu dovedită și profundă lipsă de discernământ asupra acestor pensionari militari și civili.

Suntem dezamăgiți de atitudinea unor guvernanți, politicieni, "analiști" și "formatori" de opinie, pentru adoptarea poziției de eludare a identității caracteristicilor carierei militare, prestată sub rigorile asumate și impuse în același timp prin jurământul de credință față de țară și neamul românesc, de regulamentele și ordinele militare.

În rândul acestor pensionari batjocoriți dedumneavoastră, există numeroși profesori universitari, cercetători, ingineri, medici, diplomați, analiști politici, membri ai Academiei Oamenilor de Știință, parlamentari, senatori, primari, autori de carte și formatori de opinie etc., care nu fac altceva decât să încerce să trăiască în România.

Mă mir că nu vedeți (sau nu vreți să vedeți) că în statele dezvoltate (G 8), această categorie de cetățeni (la ieșirea din sistem), în care s-a investit și care au dobândit o înaltă pregătire profesională și dovedesc probitate morală și civică, o bogată experiență, sunt folosiți în special în administrația de stat, cu rezultate benefice societății.

În spiritul adevărului pe care îl reclamăm, menționăm că o pensie militară integrală s-a obținut în urma unei activități de 35-45 ani în serviciul armatei, fiind acordată diferențiat, pe categorii de grade, funcții, specialități și condiții speciale de muncă, acestea situându-se în limitele: 500 - 800 de lei pentru maiștri militari și subofițeri; 800 - 1.500 de lei pentru ofițeri cu grade inferioare; 1.500 - 2.500 de lei pentru ofițeri cu grade superioare; 2.500 - 3.500 de lei pentru generali și amirali.

Astfel, un militar din armatele din Franța, Anglia, Germania, Belgia, Polonia, Cehia, Ungaria este onorat la pensie lunar, în medie, cu: 800 -1000 de euro pentru subofițeri; 1.500 - 4.500 de euro pentru ofițeri; 3.500 de euro -5.000 pentru generali și amirali.

În contextul sus-menționat, trebuie să reamintim că serviciul militar a fost frecvent marcat de reale privațiuni unice și specifice, suportate fără crâcnire de către cadrele militare acum în rezervă și retragere, astfel: timp de muncă nenormat, fără a recupera prin plată sau timp liber timpul lucrat suplimentar; serviciul operativ pe mare, în aer și pe uscat, ziua și noaptea, indiferent de condițiile de anotimp și stare a vremii; mutări frecvente și dese în garnizoane și numeroase detașări pentru misiuni și prestații în economia națională, afectându-se indirect și afirmarea profesională a soțiilor -, ca urmare, traiul în multe familii ale pensionarilor militari este asigurat de o singură pensie; interdicția construirii sau achiziționării unei locuințe, angajării unor "joburi" pentru întregirea bugetului familial; interzicerea de a se organiza în sindicate sau alte structuri asociative pentru a-și manifesta nemulțumirile, inclusiv prin ieșirea în stradă.

La toate acestea pot fi adăugate și condițiile speciale impuse de folosirea armatei ca unică forță de muncă ieftină și chiar de cele mai multe ori gratuită, la lucrările în economia națională. Avem în vedere participarea la construirea canalelor Dunăre - Marea Neagră, Dunăre - București, a metroului, Casei Poporului, Transfăgărășanului, a șantierelor de irigații, a magistralelor de cale ferată, a mai multor zeci de mii de locuințe, regularizarea cursurilor de apă, electrificarea magistralelor de cale ferată, amenajarea turistică a litoralului românesc, la înlăturarea efectelor calamităților naturale, la strângerea recoltei, împăduriri, desecări, în minerit etc.

De asemenea, nu poate fi eludată sau falsificată niciodată participarea Armatei Române în Revoluția din decembrie 1989. Armata, Poliția etc., din primele momente au aderat cu trup și suflet la idealurile acesteia, având în final numeroși morți și răniți, a facilitat instalarea statului de drept în România și statornicia democrației în această perioadă în țară -, fără a cere sau a se bucura de avantaje de ordin material sau de altă natură -, nici măcar de "statutul de revoluționar", dar în schimb s-a ales cu blamul public. Acest blam public, cu totul nejustificat și nemeritat este proferat de așa-ziși analiști, politicieni și formatori de nouă opinie românească, necunoscători ai evenimentelor petrecute, și total neavizați pentru o competentă analiză a participării și rolului Armatei în recenta revoluție română.

În această ultimă perioadă, Armata Română a suportat și rigorile impuse de numeroasele reduceri și restructurări, de peste 2/3, sub "masca" impunerii acestor măsuri de către NATO, în perioada premergătoare și post-aderare la Alianță. Având în vedere că în Statutul NATO se stipulează, la art. 5, că țările membre, asigurând nivelul de interoperabilitate al forțelor pot să-și configureze dimensiunea și performanțele armatelor naționale fără nici o restricție din partea Tratatului de Alianță, susținem cu tărie că a fost săvârșit un brutal abuz asupra armatei, acesteia reducându-i-se efectivele de la peste 350.000 de la aproximativ 75.000 de militari la toate categoriile și specialitățile militare. Pe fondul situației create și al aplicării unei concepții insuficient justificate, în ultimii ani au fost disponibilizate cadre militare între 35-47 de ani, cu pensii anticipate inconsistente, care nu le permit o viață decentă în familie și societate.

În spiritul demnității și corectitudinii civice, apreciem că aspectele semnalate de Guvern trebuie analizate separat, diferențiat pe categorii socio-profesionale, iar dacă sunt identificate situațiile reclamate, suntem de acord să se aplice corectivele generale și specifice propuse.

ASPMD va propune ca realizarea cumulului de pensie cu alte venituri sa se realizeze si sa fie impozitate gradual, după cum urmează:

Peste suma de:

  • 5000 lei impozitul sa fie de 20 %;
  • 7000 lei impozitul sa fie de 30%;
  • 8000 lei impozitul sa fie de 40%;
  • 10000 lei impozitul sa fie de 50%;
  • 12000 lei impozitul sa fie de 60%.

Considerăm că prin acest mod de impozitare, bugetul de stat câștigă foarte mulți bani, aceste sume fiind folosite la plata unor tineri funcționari.

Față de aspectele sus-menționate, ASPMD are încredere în corectitudinea dumneavoastră și speră că o să luați o hotărâre favorabilă atât guvernului, pensionarilor militari, cât și cetățenilor României.

Cu deosebită considerație,

Președintele Consiliului Director

Col. Just.Milit. (Rz.)

Constantin Simion

Cu siguranță că postând-o pe site-ul Camerei Deputaților la declarații politice, va fi citită de mai multă lume și va primi poate și un răspuns pe măsură de la cei care vor trebui să răspundă.

Personal, voi trimite această scrisoare și premierului Emil Boc, de la care voi solicita răspuns în scris.

    Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Zootehnia românească în faliment?;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Zootehnia românească în faliment?"

Criza economică lovește din plin industria zootehnică românească, în special cea a laptelui. Fermierii clujeni au ajuns deja în pragul falimentului după ce unul dintre cei mai mari procesatori din zonă a decis să reducă prețul de cumpărare a laptelui.

Fermierii susțin că banii primiți sunt prea puțini și nu acoperă cheltuielile pe care le au cu întreținerea vitelor. În plus, cei mai mulți au fost nevoiți să facă investiții mari în ferme, pentru care au luat credite de la bănci. După ce au investit zeci de milioane în modernizarea fermelor, pentru a le aduce la standardele cerute de Uniunea Europeană, crescătorii de vaci din județul Cluj își văd afacerile amenințate de faliment. Prețul oferit în schimbul laptelui de cel mai mare procesator din zonă a scăzut drastic. Oamenii spun că în felul acesta abia reușesc să plătească hrana animalelor.

Nici subvențiile nu ajută. Cu restul cheltuielilor, mii de crescători de vite din țară trebuie să se descurce singuri. Fermierii spun însă că au ajuns la capătul răbdării și se pregătesc pentru ce-i mai rău, adică falimentul.

Dar ar exista o soluție: construirea unor fabrici proprii de prelucrare a laptelui, în cel puțin 28 de județe. Aceasta propune președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România, după ce a acuzat procesatorii de lapte că profită de poziția lor în raport cu fermierii.

Fermierii sunt la mâna procesatorilor, care cumpără litrul de lapte cu 80-90 de bani, mult sub costul de producție, care e de aproximativ 1,2 lei. Aceștia nu pot să impună prețurile, sunt de părere membrii Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România.

Asociația ar vrea o garanție guvernamentală pentru creditele bancare pe care urmează să le ia pentru deschiderea fabricilor de lapte. Trebuie cumpărate utilajele specifice acestei activități: un pasteurizator, o mașină de ambalat, separator de lapte, care, în mod evident, au un preț destul de mare.

Federația Crescătorilor de Bovine din România are ca membri asociații din 28 de județe, care au la rândul lor un număr total de aproximativ 30.000 de membri.

România are potențialul necesar pentru a sprijini zootehnia, mai trebuie ca noi să vrem acest lucru.

    Miron Ignat - declarație politică având titlul Monumentul ostașilor sovietici din București;

Domnul Miron Ignat:

"Monumentul ostașilor sovietici din București"

Monumentul ostașilor căzuți în cel de al doilea Război Mondial este închinat tuturor eroilor care și-au dat viața în luptele cu forțele fascismului, pentru apărarea pământului românesc, pentru asigurarea libertății și păcii. Acesta era un monument îngrijit, la care oficialitățile depuneau coroane de flori. Erau comemorări cu fast și reprezentau un simbol pentru cei care s-au sacrificat cu propria viață și s-au ridicat să-și apere țara.

Acum câtva timp, citeam în presă și vedeam la știri fapte ce au scandalizat opinia publică din România. Până acum asistam la acte de profanare a cimitirelor evreiești și vandalizarea sinagogilor, iar acum, constat că au intrat în vizor și monumentele rușilor.

Într-un stat de drept, trebuie să trăim în înțelegere și conviețuire pașnică, să ne respectăm reciproc, așa cum este și proverbul românesc "Să ne avem ca frații", ori în realitate, uneori ne este dat să vedem și să trăim anumite întâmplări ieșite din comun și chiar cu aspect de xenofobie.

Aceste acte de xenofobie constituie un semnal serios de alarmă și de aceea este nevoie de adoptarea unor măsuri drastice împotriva autorilor acestor fapte. De ce? Deoarece pasivitatea organelor competente sau lipsa oricărei sancțiuni vor încuraja autorii în activitățile lor dușmănoase.

Regretabil este faptul că autorii acestui act de vandalism au țintit în memoria ostașilor sovietici căzuți în luptele comune pentru eliberarea Transilvaniei și a Banatului în anul 1944 și au urmărit să lovească în relațiile româno-ruse. Nu este singurul caz de acest fel. Poate că acești făptuitori necunoscuți au fost inspirați și de precedentele acte asemănătoare, care au avut loc în urmă cu câțiva ani (distrugerea monumentului militar sovietic din Iași, profanarea cimitirului sovietic din Galați) și care nu s-au soldat cu găsirea vinovaților.

Conform Acordului interguvernamental privind statutul juridic al locurilor de înhumare militare ruse și române de pe teritoriile ambelor țări, semnat în anul 2005, părțile s-au obligat să ia toate măsurile necesare pentru ocrotirea acestor monumente, ceea ce ar presupune și începerea imediată a anchetelor în cazurile de vandalizare și pedepsirea făptașilor.

Cu regret, constat că acte de vandalism au fost săvârșite și altă dată, dar organele de ordine nu s-au obosit să caute făptașii.

Doresc să cred că aceste acte de vandalism au fost doar emanații ale unor minți bolnave, și nu efectul urii și discriminării de rasă, etnie sau credință religioasă. Căci, să nu uităm: trăim în România, țară membră a Uniunii Europene, unde valorile democrației sunt recunoscute și acceptate.

Constat, cu regret în suflet, că mass-media românească, atât de abundentă în știri și informare a publicului, a trecut neobservat peste acest fapt de vandalism petrecut în plin centrul Capitalei.

De ce presa românească nu ia atitudine de condamnare a acestor acte de vandalism? Trecerea cu vedere a acestora nu duce la altceva decât la încurajarea lor pe viitor.

Vandalizarea monumentelor ostașilor căzuți în războiul mondial în preajma datei de 1 septembrie, Ziua declarării celui de al doilea Război Mondial, ne conduce la concluzia că în spatele acestor grupe de vandalism stau alte grupări cu interese neprietenoase, care distrug relațiile de bună vecinătate între România și Rusia.

    Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Sănătatea ieșenilor, în pericol;

Domnul Vasile Mocanu:

Tema: "Sănătatea ieșenilor, în pericol"

Peste tot în țară, sistemul medical suferă din cauza lipsei de personal. La Iași, situația este deosebit de gravă. Spitalele ieșene lucrează cu circa 1.500 de oameni mai puțin decât ar trebui. Astfel, pe cele 9.294 de posturi lucrează în acest moment mai puțin de 8.000 de persoane. Un număr de 1.192 de posturi sunt vacante, iar alte 246, eliberate temporar. În acest ultim caz, este vorba de femeile plecate în concediu de maternitate, personalul medical aflat în concediu de boală sau angajații care și-au luat concediu fără plată și au plecat la muncă în străinătate pentru o bucată de timp.

Cea mai gravă situație se regăsește chiar la cel mai mare spital din Moldova - Spitalul "Sf. Spiridon". Iar aici vin zilnic bolnavi din întreaga țară. Concret, din totalul de aproape 2.000 de posturi aprobate, în acest moment sunt ocupate doar 1.710. Iar situația se degradează în continuare.

Deficit de personal există și în celelalte spitale ieșene. Astfel, la Spitalul de Neurochirurgie personalul mediu este acoperit doar în proporție de 60%, în timp ce la Spitalul de Urgențe "Sf. Ioan" există un deficit de 100 de angajați. Lipsa personalului afectează majoritatea secțiilor, ceea ce se răsfrânge negativ și asupra actului medical în sine. Ce e de făcut?

Din păcate, soluțiile la aceste probleme întârzie să apară. În primul rând, Ordonanța nr.34/2009 interzice noi angajări. Pe de altă parte, și acest aspect mi se pare cel mai îngrijorător, situația financiară a spitalelor nu permite noi angajări, chiar dacă acestea ar fi posibile. Deja, în cele mai multe din spitalele ieșene, peste 60-70% din bugetele aflate la dispoziția managerilor se îndreaptă spre plata salariilor cadrelor medicale. Salariați în plus pe statul de plată ar însemna potențiale probleme la plata acestor salarii.

Mai mult, ca situația să devină de-a dreptul dramatică, tot mai multe cadre medicale își exprimă dorința de a părăsi fie sistemul medical, fie chiar țara, în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat. Actul normativ privind salarizarea unică este departe de a fi agreat de salariații din sistemul medical. Pentru foarte mulți, este doar expresia unui dispreț profund față de cei care își petrec mare parte din viață salvând viețile semenilor lor. Așadar, am toate motivele să cred că dacă autoritățile competente nu intervin urgent, sănătatea românilor va fi în pericol.

    Adrian Mocanu - declarație politică având ca temă Guvernul, reforma și sindicatele;

Domnul Adrian Mocanu:

"Guvernul, reforma și sindicatele"

După îndelungi discuții, negocieri și certuri a venit și ziua de 15 septembrie, cea mai importantă din acest an, în opinia mea, pentru acest Guvern care a decis să-și asume răspunderea pentru acest pachet legislativ compus din cele trei proiecte de lege privind educația națională, salarizarea unitară în sectorul bugetar și reorganizarea agențiilor guvernamentale cu reducerea cheltuielilor în sectorul public.

Pentru educație urmează un moment extrem de important. Asumarea răspunderii pe acest proiect de lege înseamnă un pas spre modernizarea statului român, într-un domeniu extrem de important: educația. Actualul Guvern și-a anunțat prin Programul de guvernare această importantă misiune și este aproape să se achite de ea, așa cum niciun guvern nu a mai făcut acest lucru. Avem nevoie de stabilitate legislativă în domeniul educației, de un personal motivat și competent, dar și de o finanțare corespunzătoare.

În ceea ce privește salarizarea unitară în sectorul bugetar trebuie menționată concluzia că multe categorii socio-profesionale sunt de acord că prin menținerea legislației existente se vor păstra dezechilibrele și discriminările salariale create de-a lungul celor 20 de ani de democrație. Chiar dacă acest proiect de lege a fost elaborat pe fondul crizei economice, el nu mai poate fi amânat, pentru că sistemul actual de salarizare ar amplifica tensiunile sociale și frustrările din sistemul bugetar. Cu riscul de a reveni cu retușuri legislative, trebuie să facem o schimbare esențială, să dăm un nou sens recunoașterii și motivării profesionale.

Referitor la proiectul de lege privind reorganizarea agențiilor guvernamentale cu reducerea cheltuielilor în sectorul public nu putem decât să luăm act de voința Guvernului de a face ceea ce a promis: de a reforma organizarea instituțională a aparatului executiv central și de a reduce cheltuielile din sectorul public, obiective determinate de criza economică și de necesitatea redistribuirii veniturilor din bugetul de stat către sectoare vitale pentru îmbunătățirea serviciilor și calității vieții cetățenilor.

Deși opoziția și sindicatele au solicitat amânarea asumării răspunderii Guvernului, consider că această amânare nu ne oferă garanția unor proiecte de lege mai bine elaborate, ci mai degrabă va conduce la menținerea unui sistem educațional neadaptat la piața muncii, la amplificarea tensiunilor între diferite categorii profesionale din sectorul bugetar și la menținerea unor costuri ridicate cu aparatul executiv central.

    Mircea Dușa - comentariu legat de recentele acțiuni organizate în așa-zisul Ținut Secuiesc;

Domnul Mircea Dușa:

Vineri, la Miercurea-Ciuc, 800 de aleși locali maghiari au adoptat o proclamație și un memorandum prin care își exprimă dorința de obținere a autonomiei teritoriale a așa-zisului "Ținut Secuiesc", iar sâmbătă, la Odorheiu Secuiesc, peste 400 de persoane au stabilit granițele administrative ale zonei care se dorește a fi autonomă și au aprobat imnul, steagul, stema și simbolul regional al "Ținutului Secuiesc".

Acțiunile Consiliului Național Secuiesc sunt extrem de obraznice, eu sunt supărat pe organele statului că nu-și fac datoria. În foarte multe primării din Harghita se folosesc steaguri, steme și sigilii cu diverse simboluri, în loc să se utilizeze sigilii cu stema României, se întocmesc documente în limba maghiară, chiar dacă legea prevede că documentele oficiale se întocmesc în limba română și la cerere pot fi traduse și în maghiară sau la intrarea în localități se amplasează tăblițe cu scriere runică, necunoscută de populația maghiară. În toate aceste situații se încalcă flagrant legile României. Trebuie să fie bine înțeles că sigilii, steme și steaguri se pot folosi numai dacă sunt aprobate prin hotărâri de Guvern, or, în Harghita nici o primărie, dar nici consiliul județean nu au o stemă aprobată prin hotărâre de Guvern. Se folosesc hărți care încalcă Constituția României, potrivit căreia "România este stat unitar și indivizibil" și nimeni nu ia nici o măsură în acest sens. Unii își permit să desfășoare acțiuni prin care să declare autonomia sau să voteze simboluri pentru că organele abilitate nu-și fac datoria, chiar dacă există prevederi legale clare.

Marko Bela afirmă că autonomia se justifică prin sistemul de proprietate, declarând că maghiarii sunt proprietari pe 7la sută din România, pe 25 la sută din Ardeal și pe 80 la sută din "Ținutul Secuiesc". Autonomia nu se poate justifica prin proprietăți. Eu pot să fiu proprietar în Honolulu, asta nu înseamnă că pot să încalc legile statului respectiv sau să am drepturi în plus. Consider că acesta este motivul pentru care în ultima vreme "se escaladează tensiunile dintre români și maghiari", exemplul spargerii sediului UDMR din București sau acoperirii cu vopsea neagră a numelui în limba maghiară de pe indicatorul de intrare în municipiul Sfântu-Gheorghe. Mă tem că în curând, mașinile cu numere de Harghita vor fi atacate și distruse atunci când vor merge în alte județe ale țării. Oare nu se gândesc cei care organizează astfel de acțiuni, care au fost vineri și sâmbătă în Harghita, că nu fac altceva decât să se izoleze de restul țării? Oare nu este și în interesul cetățenilor maghiari din Harghita să meargă să studieze sau să aibă afaceri și în altă parte decât în cele trei județe?

    Marian Ghiveciu - declarație politică: Susținerea apiculturii - o prioritate;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Susținerea apiculturii - o prioritate"

Din antichitate, apicultura a reprezentat alături de păstorit, îndeletnicirea tradițională a poporului de pe aceste meleaguri carpato-danubiene.

Albina a constituit un subiect inepuizabil de cercetare pentru naturaliști, de cugetare pentru filozofi și de inspirație pentru poeți.

Dar înainte de toate, albina trebuie analizată ca fiind izvorul vieții, perenității, pentru o multitudine de plante a căror existență este condiționată de prezența albinei și a celorlalți polenizatori, care reușesc prin zborul din floare în floare să transforme nectarul în miere, polen, propolis etc., dar mai ales să asigure sporuri de producție semnificative la plantele entomofile, cât și a florei spontane.

Folosirea albinelor în natură ca element polenizator în mod organizat a devenit o necesitate în special în condițiile actuale, când extinderea tratamentelor chimice pe mari suprafețe pentru combaterea dăunătorilor a determinat reducerea drastică sau chiar dispariția entomofaunei polenizatoare.

Prin polenizarea livezilor cu ajutorul albinelor, pomicultorii înregistrează sporuri de producție de 50-60% exprimate în venituri însemnate. Pe lângă aspectul cantitativ, polenizarea determină și îmbunătățirea calitativă a fructelor (gust, mărime, uniformitate), mărirea rezistenței la boli și dăunători, reducerea periodicității de rodire, creșterea rezistenței la căderea fructelor, în final la producții constante și stabile.

Avantajele deosebite pe care le prezintă creșterea albinelor pentru mediu, societate în ansamblul ei, tradiția acestei activități în țara noastră și existența unei importante piețe de desfacere externe pe fondul integrării în Uniunea Europeană constituie argumente pentru dezvoltarea unei apiculturi intensive, rentabile, profesioniste, bazată pe principiile economiei de piață, cât și pentru susținerea permanentă pentru realizarea acestor deziderate.

Apicultura, apicultorul au primit an de an susținere financiară în cuantum de 20 lei, începând cu anul 2002, susținere care a fost justificată prin sporurile de producție realizate în urma polenizării cu albine a culturilor agricole entomofile.

Ulterior, sprijinul financiar a fost condiționat de luarea a 10 kg miere pentru fiecare familie de albine de un procesator autorizat. Prin această condiționare, sprijinul financiar se percepea în mod indirect de procesator care includea în prețul de achiziție și sprijinul financiar de 20 lei/familie de albine.

Începând cu anul 2010 această formă de susținere a sectorului apicol va fi eliminată, ceea ce în condițiile actuale ale sectorului apicol constituie o reducere a veniturilor în bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei exploatații apicole.

Pentru aceste considerente, cât și pentru asimilarea legislației comunitare în domeniu, cât și în alte țări în afara Uniunii Europene, apreciez că această acțiune - polenizarea culturilor agricole entomofile cu albine - trebuie susținută în continuare.

    Doina Burcău - declarație politică cu titlul Fapte - Asumarea răspunderii pe Legea educației naționale versus discutarea aceleiași legi în Parlament;

Doamna Doina Burcău:

"Fapte - Asumarea răspunderii pe Legea educației naționale versus discutarea aceleiași legi în Parlament"

Declarația mea politică se referă la asumarea răspunderii pe Legea educației naționale. Este vorba despre o lege deosebit de importantă, o lege de care depinde educația tinerei generații de români, influențând viața acestora, a părinților și, nu în ultimul rând, a dascălilor lor.

Subiectul este unul delicat și pe marginea acestuia s-a discutat și se va mai discuta mult timp de acum înainte. Am să încerc să mă refer numai la fapte, ferindu-mă de aprecieri pe care sunt tentată să le fac atât prin prisma mandatului de deputat pe care l-am primit de la electoratul bucureștean, dar mai ales ca dascăl.

Fapt este că numai 50 din cele 1000 de amendamente care au fost depuse pe această lege au fost acceptate de Guvern. Fapt este că marea majoritate a amendamentelor admise au fost depuse de parlamentarii membri ai aceluiași partid din care face parte prim-ministrul, în timp ce doar o mică parte din amendamentele depuse de parlamentarii social-democrați au fost admise. Fapt este că marea majoritate a specialiștilor sunt de acord că asumarea răspunderii pe această lege minimalizează rolul Parlamentului prin scurtcircuitarea activității legislative, transferând Guvernului controlul legiferării. Fapt este că, dacă este să dăm numai un singur exemplu din multe altele, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj a cerut duminică Guvernului să nu-și asume răspunderea pe Legea educației, argumentând că un pachet legislativ de o asemenea importanță trebuie discutat mai în detaliu.

Am să enumăr și alte fapte și veți înțelege de ce le enumăr separat. Fapt este și că asumarea răspunderii este pripită și nenecesară, dar că o criză politică ar face mai mult rău în acest moment României pentru că un Guvern, chiar dacă nu este perfect, este mult mai bun decât o criză politică. Fapt este și că PSD trebuie să fie echilibrat, cum de fapt este, și că România este mai importantă decât suntem noi orgolioși. Însă mai trebuie enumerat un ultim fapt: proverbul românesc este că e bine să măsori de două ori și să tai o singură dată.

    Costică Macaleți - declarație politică: Lacul de la Ipotești în circuitul turistic;

Domnul Costică Macaleți:

"Lacul de la Ipotești în circuitul turistic"

Declarația mea politică de azi se referă la reintroducerea în circuitul turistic a lacului cu nuferi al lui Mihai Eminescu de la Ipotești. Din nefericire, din vina unor concetățeni de-ai noștri, dar și a autorităților locale, lacul a ajuns într-o stare de degradare care-l face impropriu ca obiectiv turistic. Cu toții am crescut cu poeziile Luceafărului și pentru foarte mulți dintre noi imaginea lacului albastru încărcat de nuferi galbeni se suprapune peste imaginea primei iubiri și peste primele sentimente de bine care ne-au tulburat adolescența.

De circa doi ani de zile, lacul a fost retrocedat proprietarului, dar Consiliul Județean Botoșani a direcționat fonduri către Consiliul local din Mihai Eminescu pentru salubrizarea și întreținerea obiectivului de interes turistic. Însă suprafața lacului și împrejurimile sunt afectate de poluare, pet-uri și resturi menajere aruncate de iresponsabili, distrugând farmecul acestor locuri.

Este mai puțin cunoscut faptul că același Consiliu Județean Botoșani intenționează să realizeze un circuit turistic care să cuprindă și obiectivele din Ipotești. Drept pentru care săptămâna trecută au fost organizate licitațiile pentru drumuri pentru a le transforma în căi de acces spre obiectivele de interes turistic și religios. Se intenționează să fie accesate fonduri europene pentru modernizarea atât a drumului înspre lacul Mihai Eminescu, cât și cel înspre Mănăstirea Balș. Ambele trasee sunt forestiere, iar demersurile vizează exproprieri, trecerea drumurilor din domeniul silvic în domeniul public al consiliului județean și îmbunătățirea căilor de acces.

Demersul meu este de a mediatiza aceste eforturi de a reintroduce lacul lui Eminescu de la Ipotești în circuitul turistic. Vorbim de două dimensiuni ale acestei chestiuni: una sentimentală și una economică. Dimensiunea spirituală ține de dragostea pe care botoșănenii pe care îi reprezint în Parlament o au față de poetul național pe care plaiurile noastre l-au dat românilor și, de ce nu, și lumii întregi. Lacul ca și teiul lui Eminescu fac parte din constituția noastră ca români și sunt simboluri ale spiritului nostru, valori universale incontestabile. Dimensiunea economică vine pe fondul depresiei în care se găsește economia județului și ne face să vorbim despre banii care trebuie să ajungă la botoșăneni din turism și despre apariția unor locuri de muncă pe care refacerea infrastructurii și reintroducerea zonei în atenția turiștilor, deci al revigorării alimentației publice, a transportului și serviciilor ar ajuta oamenilor de aici.

Iată de ce mă alătur eforturilor autorităților și susțin reintroducerea în circuitul turistic a lacului cu nuferi al lui Mihai Eminescu de la Ipotești.

    Neculai Rățoi - declarație politică: Democrația în pericol;

Domnul Neculai Rățoi:

Declarație politică "Democrația în pericol"

Democrația se află în pericol. În anii din urmă ne-am confruntat, din ce în ce mai des, cu o încălcare a drepturilor pe care românii le-au câștigat prin Revoluția din 1989. Și din ce în ce mai des aflăm că practica ascultării telefoanelor, atât de mult utilizată în regimul trecut, nu numai că nu dispare, dar devine o modalitate de intimidare a cetățenilor țării la mâna celor aflați la putere.

Articolul 1 alineatul 3 din Constituția României prevede că: "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate". Constituția țării prevede, de asemenea, că secretul convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Pentru cine sunt, domnilor, prevăzute aceste drepturi dacă nu pentru cetățenii români?

Aș vrea însă să vă mai adresez o întrebare: ce se întâmplă cu respectarea acestor drepturi?

Cazul intens mediatizat al înregistrării parlamentarilor din Comisia de anchetă a doamnei ministru Udrea ne arată că nici parlamentarii nu fac excepție de la această practică. Vă întreb, stimați colegi, dacă nici în Parlament nu se poate discuta fără teama că fiecare cuvânt este înregistrat, ce șanse are un român de rând să nu i se încalce drepturile? Conducerea Camerei Deputaților trebuie să identifice vinovații din acest caz și să ia măsuri drastice împotriva lor și nu să-i acopere cum o face în prezent. Au fost încălcate drepturile fundamentale ale unor cetățeni ai României și, mai grav, acest lucru s-a făcut în clădirea Parlamentului. Dacă această înregistrare nu a fost făcută cu aparatura Camerei, înseamnă că avem o problemă cu serviciile de specialitate ale statului.

Parlamentul este singura instituție în care funcționează comisii de control a serviciilor secrete. Și tot Parlamentul, ales în mod direct de către electorat, are responsabilitatea de a asigura respectarea drepturilor cetățenilor români. În prezent, oricine își permite în România să utilizeze această practică de a asculta și chiar înregistra conversații private. Iar acest lucru se întâmplă, doamnelor și domnilor, pentru că nu se iau măsuri împotriva acestor oameni. Nu se poate să vorbim la nivelul anului 2009 de poliție politică. Doamnelor și domnilor, trebuie să apărăm democrația și statul de drept și să eliminăm această psihoză care s-a instalat la nivelul populației. Mai mult, aleșii trebuie să dea un semn că aceste practici nu pot fi utilizate oricând și oricum. Cei aflați la putere nu trebuie să abuzeze drepturile oamenilor simpli sau ale politicienilor care le stau în drum. Președintele țării, guvernanții și politicienii, în general, trebuie să impună limite privind viața privată și dreptul la intimitate și să dea un exemplu pozitiv, nu să încurajeze spionajul și șantajul.

Vă adresez, pe această cale, un îndemn de a găsi împreună o soluție sustenabilă pentru protejarea drepturilor fundamentale ale românilor, pentru că astăzi suntem ca înainte de decembrie 1989.

    Răzvan Mustea-Șerban - declarație politică intitulată Toți copiii trebuie să meargă la școală;

Domnul Răzvan Mustea-Șerban:

"Toți copiii trebuie să meargă la școală"

Luni a început un nou an școlar, însă, din nefericire nu toți copii de vârstă școlară se bucură de clinchetul primului clopoțel. În loc să se trezească dimineața pentru a merge la școală, mii de copii ai romilor sunt în continuare forțați să fure sau să cerșească pe stradă, pentru a contribui la prosperitatea celor care-i exploatează.

Este greu de crezut că acești adevărați călăi sunt de cele mai multe ori chiar părinții lor, care în unele cazuri își schingiuiesc copiii încă de mici, pentru că așa vor obține zilnic bani mai mulți. Unii o fac din pricina sărăciei, alții nu. Unii aleg această cale din pricina discriminării destul de frecvente a etnicilor romi, alții în schimb nu depun nici un efort în ciuda unor condiții favorizante care s-au creat de-a lungul timpului prin diverse acte normative.

Ieri Guvernul Emil Boc și-a asumat răspunderea asupra Legii educației naționale, o lege destinată tuturor copiilor acestei țări, fără deosebire de sex, etnie, religie sau condiție socială. Această lege cadru, completată cu realizarea procesului de descentralizare, pe care tot actualul Cabinet a avut curajul să și-l asume, trebuie să aibă ca rezultate reducerea analfabetismului în România, a excluziunii sociale a copiilor și ridicarea standardului de calitate a actului educativ din școlile românești. Aleși locali, parlamentari, reprezentanți ai administrației centrale, dar și dascăli vor trebui să se implice mai mult în problemele comunităților locale din mediul rural, din periferii sau din comunitățile de romi.

Aducând copiii la școală, le putem acorda acestora șansa de a trăi o viață mai bună, de a avea de ales pentru ei înșiși și de a nu-i condamna la exploatare prin muncă sau cerșetorie, la sărăcie lucie sau infracționalitate.

Pentru ca reforma demarată în educație să poată fi apreciată ca succes, va trebui să acordăm atenție în mod egal fiecărui copil, indiferent că-i sărac sau bogat, rom sau român, de la oraș sau din mediul rural.

    Iuliu Nosa - declarație politică: Superficialitate și nepăsare;

Domnul Iuliu Nosa:

Declarația mea politică poartă titlul "Superficialitate și nepăsare".

În aceste zile de septembrie, ardelenii din nord-vestul României comemorează cu pietate tragicele evenimente din îndurerata noastră Transilvanie, care au urmat odiosului Dictat de la Viena din 30 august 1940. Dictatul de la Viena, impus României de Germania nazistă și Italia fascistă, la cererea insistentă a Ungariei horthyste, a fost unul dintre cele mai brutale acte de tâlhărie internațională săvârșite în preajma și în cursul celui de al doilea război mondial. Prin acest nedrept și repudiat act, se smulgea din trupul României, un teritoriu de 42.243 km pătrați, cu o populație de 2.603.589 locuitori, dintre care 1.304.898 români și 968.000 maghiari. În septembrie 1940, populația românească din Transilvania de Nord, care a ajuns sub stăpânirea Ungariei, a trăit unele dintre cele mai grele încercări ale existenței sale. Asasinatele, schingiuirile, arestările, tâlhăriile, jafurile, devastările de sate românești, pângăririle, profanările, incendierile, dărâmările de biserici au atins apogeul în aceea toamnă.

La 9 septembrie 1940, armatele horthyste de ocupație au ajuns în județul Sălaj. La Treznea, au fost uciși 86 de români, trupele de ocupație neținând seama de vârstă. Te cutremuri citind pe marmura care acoperă groapa comună, unde au fost înmormântați cei uciși.

Măcelul săvârșit de horthyști la Treznea avea să se repete după numai 4 zile în localitatea Ip, unde cruzimea ucigașilor a depășit cotele din 9 septembrie. Aici, propaganda revizionistă maghiară dăduse deja roadele scontate de conducătorii Ungariei horthyste. Luase ființă organizația de tip fascist Rongyos Garda (Garda Zdrențăroșilor), iar la 5 septembrie 1940 fusese organizată și așa-zisa "Gardă Națională", care avea misiunea de a menține ordinea și liniștea publică în localitatea Ip și în împrejurimi. La Ip, trupele horthyste au comis un măcel uman nemaiîntâlnit în istorie, prin cruzimea și barbaria sa. Au fost asasinați 158 de oameni, printre care și copii de câteva luni și femei însărcinate, toți români, după care au fost aruncați într-o groapă comună.

În fiecare an, în zilele de 9 și 14 septembrie, sălăjenii își comemorează martirii de la Ip și Treznea. Zilele trecute s-au adunat în număr mare pentru a le aduce un omagiu și pentru a auzi din nou povestirile cutremurătoare ale supraviețuitorilor acelor tragice zile. Am fost prezent ca de fiecare dată la aceste evenimente, alături de colegii mei parlamentari. Numai că, în acest an, în derularea comemorării de la Treznea a intervenit și o parte inedită. Ca niciodată până acum, deși ar fi avut prilejul de cinci ani încoace, Traian Băsescu a transmis un mesaj celor prezenți la eveniment, prin intermediul liderului democrat-liberalilor sălăjeni. La fel a făcut și premierul Emil Boc, mesajul fiind transmis prin consiliera sa Andrea Vass. Cu toate că m-am întrebat, pentru o clipă, în ce calitate transmite liderul PD-L mesajul președintelui României, am trecut cu vederea acest fapt și am considerat că importanța și solemnitatea momentului de la Treznea nu trebuie umbrite. Nici mesajul premierului nu ar fi scăpat de critici, având în vedere limbajul de lemn utilizat și faptul că aducea un omagiu martirilor uciși la 9 septembrie 2009 (?).Dar iarăși am crezut de cuviință să nu fiu cârcotaș și să apreciez doar faptul că cei doi oameni de stat, președintele și premierul, și-au amintit, poate pe final de mandate, că există martirii de la Ip și Treznea. Poate au aflat, în cele din urmă, că sălăjenii își plâng și azi morții din 1940, că se adună cu pioșenie la mormintele lor comune, de 69 de ani încoace, nu numai în aceste zile de septembrie, ci cu prilejul fiecărei sărbători religioase, când merg să aprindă o lumânare și să spună o rugăciune lângă cele două morminte comune.

Numai că surpriza mea a fost imensă luni, 14 septembrie, când la comemorarea de la Ip, urmașii martirilor și numeroșii sălăjeni prezenți la eveniment nu au mai primit nici un mesaj. Nici de la președintele Băsescu, nici de la premierul Boc. Abia atunci mi-am dat seama că am fost prea indulgent cu ei și că nu meritau nici o circumstanță atenuantă vizavi de calitatea mesajelor sau calitatea solilor lor de la Treznea. Pentru că, de fapt, lor nu le pasă. Or fi auzit ei ceva de Dictatul de la Viena și de masacrele din Transilvania de Nord, le-o fi șoptit vreun consilier despre Treznea, numai că a uitat să le spună și de Ip.

Este de mirare că sălăjeanca Andrea Vass, consiliera primului ministru, nu a fost în stare să îi prezinte importanța pe care o au aceste evenimente pentru sălăjeni. Iar dacă au dorit să fie doar o lovitură de campanie electorală și aici cred că au fost consiliați prost. Să crezi că alegătorii de la Treznea sunt mai importanți decât cei de la Ip este o greșeală și denotă superficialitate, pentru că, în acest moment, pentru Băsescu fiecare vot trebuie să conteze. Dar mă opresc aici, pentru că nu am de gând să fiu director de campanie. Totuși, cred că sălăjenii se pot simți jigniți de faptul că președintele și premierul nu au putut afla în timp util că ei au două evenimente gemene, pe care le vor comemora cu sfințenie an de an, din generație în generație. Că cei doi sunt superficiali în ceea ce privește imaginea lor, îi privește, dar să fii superficial în ceea ce privește sentimentele oamenilor care își plâng morții de zeci de ani încoace, aduce puțin a nepăsare.

Închei prin a aduce și cu acest prilej un omagiu martirilor de la Ip și Treznea, uciși de trupele horthyste acum 69 de ani. Dumnezeu să îi odihnească!

    Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme - declarație politică Lungul drum de la iresponsabilitate la responsabilitate;

Doamna Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme:

"Lungul drum de la iresponsabilitate la responsabilitate"

Discuțiile din ultimele zile privind problemele din Coaliția aflată la guvernare în legătură cu asumarea răspunderii Guvernului în fata Parlamentului au creat haos și dezbinare pe scena politică din România. Corelat cu presiunea socială la care românii sunt supuși în această perioadă de criză, acest haos nu poate face altceva decât să ne afunde și mai tare într-o apatie politică generată și întreținută chiar de către cei care ar trebui să caute soluții pentru a o redresa.

Am rămas uimită în fața iresponsabilității de care au dat dovadă miniștrii PD-L chiar în ziua în care erau așteptați la Parlament să-și asume responsabilitatea pentru pachetul de legi prin care guvernarea dorește să scoată țara din impas și să o alinieze, din punct de vedere legislativ, la standardele europene. Tocmai în contextul asumării responsabilității, ministrul democrat-liberal aflat la conducerea Ministerului Turismului făcea declarații publice despre scenarii în care PD-L ar putea guverna singur "fără probleme". Mai mult, ministrul deja căuta printre formațiunile politice aliați care să susțină PD-L în ipostaza "singur la guvernare".

În continuare, în loc să se ocupe de problemele reale ale țării, unii dintre cei aflați la guvernare scriu scenarii, se țin de jocuri și se comportă ca o gașcă de preșcolari. Democrat-liberalii îndeamnă la dezbinare prin vocile liderilor de la centru și-i somează apoi pe social-democrați să se hotărască dacă sunt la guvernare sau în opoziție. Se pare că o parte din membrii Guvernului, tocmai cei care insistă să-și asume responsabilitatea, nu prea au habar despre ce înseamnă a fi responsabil. Iar acest lucru este mult mai grav acum, când vorbim despre iresponsabilitatea unor oameni care au pe mână bunul mers al țării.

    Petö Csilla-Maria - declarație politică: Politizarea: o gravă lovitură învățământului minoritar;

Doamna Pető Csilla-Maria:

Politizarea: o gravă lovitură învățământului minoritar

Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă în învățământ depășește limitele bunului simț. Putem să înțelegem că politizarea se face la nivelul cel mai înalt al statului. Putem sa înțelegem că politizarea se face la nivelul conducerii serviciilor deconcentrate din România.

Dar nu putem și nu suntem de acord că politizarea să afecteze grav învățământul din România, în general și învățământul minorităților din România, în special.

Este total inacceptabil ca orice director sau director adjunct de școală sau liceu să fie schimbat pentru simplul motiv că nu este membru ori măcar simpatizant al Partidului Democrat Liberal sau al Partidului Social Democrat.

Este de neconceput pentru orice comunitate minoritară, în cazul nostru comunitatea maghiară, ca directorii de școli și licee care fac posibilă menținerea identității învățământului în limba maghiară să fie schimbați din funcții. Sânnicolau de Munte, Tarcaia, Săcuieni sau Tileagd sunt doar câteva dintre exemplele abuzive în care reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Bihor înțeleg să procedeze la "creșterea calității actului managerial".

Nu prin schimbarea lipsită de orice logică a acestor directori va crește calitatea educației din România, ci prin menținerea lor în funcție. Un manager de școală numit doar pentru că așa decid reprezentanții PSD sau PD-L nu are cum să înțeleagă particularitățile învățământului comunității noastre.

În proiectul legii educației naționale se specifică în mod clar că viitorii conducători ai unităților de învățământ nu au voie să îmbrace haina politică, adică se interzice ca aceștia să fie membri ai vreunui partid.

Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Bihor procedează exact pe dos. Exemplu: doamna directoare Szoboszlai-Gaspar la Tileagd a fost schimbată cu un consilier al Partidului Social Democrat. Sunt lucruri față de care noi, comunitatea maghiară, trebuie să luăm atitudine și să facem tot posibilul pentru ca aceste nedreptăți să fie reparate.

O altă problemă o reprezintă disponibilizările pe care Guvernul vrea să le facă în sistemul educațional. Învățământul va avea de suferit pentru simplul motiv că actuala coaliție PSD - PD-L a optat pentru cea mai proastă soluție în vreme de criză: să facă economii prin disponibilizări.

La nivelul județului Bihor, acest lucru ar însemna să se reducă 581 de posturi - personal didactic și auxiliar.

Iar pentru învățământul minoritar ar fi o gravă lovitură. Gândiți-vă ce ar însemna acest lucru în unitățile școlare de pe valea Ierului: zeci de cadre didactice, reprezentante ale comunității maghiare nu vor mai putea preda celor care trebuie să mențină identitatea noastră.

Nu, ieșirea din criză nu se va putea realiza prin concedierea cadrelor didactice!

Trăim timpuri în care măsurile se iau fără nici o logică: învățământul din România nu are nici o strategie, iar învățământul minorităților evoluează spre dezastru.

Să nu permitem să se întâmple acest lucru!

    Relu Fenechiu - declarație politică abordând tema tentației partidului de guvernământ de a deveni partid-stat;

Domnul Relu Fenechiu:

"Obiectul intervenției mele de astăzi vizează abordarea unei teme actuale, și anume această tentație a partidului de guvernământ de a deveni partid-stat, dar într-o nouă formă, și anume este vorba despre identificarea structurilor de partid PSD cu structurile de stat din România, lucru extrem de periculos ce ne întoarce din nou la trecutul și la experiențele trecutului totalitar.

În acest sens, această tentație PSD de a deveni partid-stat capătă proporții ce pun în pericol democrația și statul de drept din România. Afirmația noastră se bazează pe cel puțin următoarele argumente.

Prin presiuni și șantaj politic, PSD a atras un număr impresionant de primari ai opoziției democratice, sfidând opoziția electoratului manifestată cu ocazia alegerilor din iunie 2000. De menționat faptul că un asemenea precedent nu există în nici o țară democratică și, în fapt, ne înscrie în rândul democrațiilor bananiere din, lumea a treia".

Fragmentul de mai sus face parte dintr-o declarație politică întitulată "Tendința partidului de guvernământ de a deveni partid-stat" și a fost citită pe 11 septembrie 2001 (ce premoniție) de către vicepreședintele de atunci al Partidului Democrat, domnul deputat Emil Boc, actualmente primul ministru al României. De ce a făcut domnul Emil Boc, la vremea respectivă această declarație politică? Răspunsul este cunoscut de toată lumea. PSD a racolat foarte mulți dintre aleșii locali ai PD. Tot în anul de grație 2001, după ce PD, actualmente PD-L a pierdut 50% dintre primarii pe care îi avea, în urma acestor racolări masive, domnii Traian Băsescu, Emil Boc, Vasile Blaga și ceilalți lideri ai partidului reclamau aceste practici în forurile politice europene. Aceasta se întâmpla în 2001, deci, când România nu intrase în NATO și mai avea câțiva ani până să devină membru al Uniunii Europene. Se poate spune că eram la vremea respectivă undeva în zona gri a scenei politice europene.

Acum suntem spre finalul anului 2009 și de doi ani și jumătate România este stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Și totuși, ceea ce se întâmpla pe vremea când nu știam încă dacă vom face pași înainte sau vom regresa, se repetă acum la indigo. S-au schimbat doar actorii. În rolul "păsării de pradă", în rolul formațiunii care intenționează să devină partid-stat se află acum PD-L. Fostele victime din 2001 au devenit acum călăi. Aș putea spune că PD-L folosește aceleași mijloace ca și cele ale PSD în 2001, dar nu aș respecta adevărul 100%. PD-L a depășit mijloacele utilizate de PSD în 2001. Atunci, PSD dorea să-și mărească vitrina de trofee și să-și treacă în panoplie cât mai mulți primari. Evident, cu avantajele care decurgeau din sporirea numărului de aleși locali.

Acum, PD-L înregimentează formal primari din PNL și din alte partide neparlamentare recurgând nu doar la șantajarea acestora, ci implicit la șantajarea cetățenilor din localitățile gospodărite de respectivii edili. Și este foarte grav, pentru că acești cetățeni sunt cei care suferă cel mai mult de pe urma acestor forme de șantaj, comunităților respective tăindu-li-se din drepturile prevăzute prin lege. PDL recurge la șantaj nu de dragul de a-și crește numărul aleșilor locali, ci pentru a încerca, în disperare de cauză, să conserve fotoliul de președinte al României pentru Traian Băsescu.

Prin 1997, un fost ministru PNȚCD spunea - în cadrul unei declarații, taxată de opinia publică ca fiind nefericită - că "mai bine mor 1.000 de oameni, dacă acesta este prețul pentru a fi salvați 100.000 de oameni". Acum, teza PD-L este următoarea: "dacă nu «trăiește» un om, adică Traian Băsescu, să «moară» câteva zeci de mii.

În cazul PD-L "2009" nu este vorba doar de șantaj ci și de demagogie crasă. În timpul Guvernului Tăriceanu I, PD-L a fost partidul care a condamnat cel mai mult migrația politică și experți ai acestui partid au modificat legislația tocmai pentru a stopa migrația politică și a împiedica tentativele de racolare. Parlamentarii PNL au sprijinit și votat cu entuziasm inițiativa PD-L. Acum, tot cei din PD-L sunt cei care propovăduiesc migrația, racolările și au depistat metode sofisticate de ocolire a propriei lor legi.

În 2001, simpaticul pe atunci domn Emil Boc, susținea că din cauza politicii de racolare a aleșilor locali de către PSD, ne îndreptăm spre democrațiile bananiere ale lumii a treia. Acum nu mai suntem în fața acestui pericol, domnule prim-ministru Emil Boc? Ce era imoral și neconstituțional la PSD în 2001, este moral și constituțional pentru PD-L în 2009? Sunt convins că nu voi obține vreun răspuns la aceste întrebări.

În încheierea declarației politice din 11 septembrie 2001, domnul Emil Boc spunea: solicităm PSD-ului să studieze și să urmeze modelele democrațiilor în rândul cărora România dorește să se integreze și nu să urmeze modele ale trecutului de care ne-am despărțit cel puțin cu 10 ani în urmă. Eu nu pot decât să spun că prin tot ce face în acest moment PD-L, duce România cu mai mult de 10 ani în urmă.

PS: Sunt convins că șantajul asupra primarilor liberali - și mă refer în mod special la cei din județul Iași nu va avea efectul scontat. Nu doar simpatizanții liberali din comunitățile respective, ci și ceilalți cetățeni și-au dat deja seama ce înseamnă politica PD-L și nu vor introduce în urne buletine ștampilate pe numele lui Traian Băsescu.

Nu în ultimul rând, am și un motiv de satisfacție. Racolând cu precădere aleși locali liberali, cei din PD-L recunosc direct superioritatea valorii acestor aleși locali și totodată forța organizatorică a membrilor PNL.

    Mugurel Surupăceanu - declarație politică: Băsescu și sperietoarea electorală;

Domnul Mugurel Surupăceanu:

"Băsescu și sperietoarea electorală"

Nu încape îndoială: ruperea protocolului PSD-PD-L este o acțiune comandată de la Cotroceni. Ea face parte din strategia prezidențială de provocare și hărțuire sistematică a PSD. Racolările și presiunile exercitate asupra aleșilor locali ai PSD au o motivație strict electorală.

De ce se întâmplă asta tocmai acum? Planul lui Băsescu este să provoace instabilitate politică prin ruperea coaliției și să pescuiască în ape tulburi. Președintele se teme că nu va intra în turul doi și îndreaptă tunurile către partenerii de coaliție. Din nou, el folosește ca scut propriul partid, încercând să creeze o patetică diversiune. Să nu fim naivi: PD-L nu are niciun cuvânt de spus în această privință, ordinul vine direct de la Traian Băsescu.

Președintele dorește să-și construiască o largă coaliție pentru susținerea candidaturii independente, racolând oameni precum Miluț și Simirad. Numele celor care au ajuns lângă Traian Băsescu nu trebuie să mai surprindă pe nimeni. Toți sunt construiți după chipul și asemănarea lui Băsescu: trădători și oportuniști. După cinci ani de mandat, acesta este cel mai bun barometru pentru a măsura rezultatele președintelui: lângă Traian Băsescu apar numai dezertori, oameni refuzați de alte partide și lideri politici locali care se zbat în marja de eroare a sondajelor.

Traian Băsescu își vampirizează propriul partid. El a cerut PD-L să racoleze oameni pentru campania lui electorală atât de la PSD, cât și de la orice alt partid potrivnic PD-L. PD-L va avea mult de suferit. Aducând asemenea oameni în partid, președintele discreditează PD-L și le arată oamenilor cât de puțin îi pasă de integritate.

    Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică: Falimentul României - marcă înregistrată a Guvernului Boc;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Falimentul României - marcă înregistrată a Guvernului Boc"

Încă de la finalul anului 2008 știam că se apropie și de România criza economică. Liberalii au avertizat, dar nimeni (și mai ales cei din clasa politică concurentă) nu părea să audă și să ia în considerare avertismentele analiștilor economici. De altfel, s-a văzut și din declarațiile ulterioare ale Președintelui Băsescu gradul de desconsiderare față de specialiștii în finanțe care atenționau asupra declinului financiar al României.

Probabil că acesta este motivul pentru care Guvernul Boc a reușit cea mai tragică "performanță" economică - aceea de a construi un buget pe o creștere economică de 2% pentru ca realitatea să ne arate o scădere la -8%. Iar toate acestea au drept cauză politica haotică și lipsită de viziune a guvernului, sub înalta îndrumare a ministrului Pogea.

Spre corecta informare a domnului Boc, precum și a responsabililor economici, supun atenției câteva cifre relevante din Județul Hunedoara:

Societăți comerciale care au falimentat în anul 2009: 80.

Societăți comerciale care și-au suspendat activitatea sau și-au început procedura de lichidare in anul 2009: 720.

Total: 800 firme

Șomaj Hunedoara: 12.649 șomeri

Ceea ce este și mai trist este că în fața acestei realități dureroase care se multiplică la nivelul fiecărui județ al țării, Guvernul este lipsit de orice reacție. Mai mult, prin pachetele legislative promovate prin asumarea răspunderii, Executivul a reușit să bulverseze total sectorul bugetar.

    Titi Holban - apel pentru implicarea statului în relansarea sectorului vitivinicol din județul Buzău;

Domnul Titi Holban:

De mai bine de 9 luni, criza economico-financiară produce efecte serioase, în special în ceea ce privește activitatea desfășurată de marii și micii contribuabili. Din păcate, sunt afectate și zone de activitate mai răzlețe, specifice anumitor regiuni, cum ar fi sectorul vitivinicol din județe cu tradiție, printre care și județul Buzău.

Aici, sunt zeci de familii, mici producători, care trăiesc de pe urma producției de struguri, a îmbutelieri și valorificării vinului produs. Marea majoritate a acestor familii nu dețin capacități de producție de vin și depind în fiecare toamnă de prețurile oferite pe kg de marii producători.

Sprijinul acordat la ora actuală pentru producția de struguri este insuficient, iar fondurile comunitare vizează mai puțin îmbutelierea și valorificarea vinului. Problema prețului la struguri nu se rezolvă subvenționând prețul.

Ca atare, sectorul vitivinicol riscă să devină o mare problemă socială în lipsa unei strategii guvernamentale pentru viticultori. Statul, prin ministerul de resort, trebuie să se implice în acest domeniu și singura politică economică viabilă este identificarea unor forme de sprijin financiar pentru micii producători pentru a relansa activitatea de producție, de îmbuteliere și de valorificare a producției de struguri și vin.

În acest sens, în calitate de parlamentar de Buzău, fac un apel către Guvernul României, către Ministerul Agriculturii, către factorii de decizie de pe plan local pentru a analiza situația gravă în care se află viticultorii din județul nostru. Voi face demersuri către ministerul de resort și către reprezentanții acestui sector pentru a participa la o dezbatere care să se finalizeze cu soluții concrete de ajutor în sensul încurajării producției de vin, a îmbutelierii și valorificării.

Sunt convins că așa cum s-au găsit măsuri pentru relansarea altor domenii economice, se pot identifica și soluții pentru relansarea sectorului vitivinicol din județul Buzău, repet, cu implicarea și deschiderea statului, care nu poate întoarce spatele producătorilor de vin și familiilor acestora.

    Viorel-Vasile Buda - declarație politică: Șeful statului trebuie să prezinte cât a cheltuit din banul public prin băile de mulțime;

Domnul Viorel-Vasile Buda:

Declarație politică: "Șeful statului trebuie să prezinte cât a cheltuit din banul public pentru băile de mulțime"

Toată lumea știe, România nu se simte deloc bine din punct de vedere economic. Suntem într-o perioadă de criză. Reducerile de personal sunt la ordinea zilei, reducerile de salariu sunt și ele o constantă a zilei, se propune - nu comentez acum caracterul nelegal - concediu fără plată pentru bugetari etc. Guvernanții fac apeluri la solidaritate, la raționalizarea cheltuielii banului public. Și totuși, există o instituție unde banul public se cheltuirii în dispreț față de situația actuală a celorlalte instituții și a cetățeanului. Este vorba de Președinția României.

Nu există săptămână fără să aflăm din presă că șeful statului participă ba la o sărbătoare populară locală - unele de amploare redusă, ba la zilele nu știu cărei localități, ba la pelerinaje pe la diferite mănăstiri etc.

Nu contest dreptul șefului statului de a participa la un eveniment economic de genul celui de la Ford Craiova, la o tradițională sărbătoare istorică de recunoaștere națională, cum este cea de la Țebea, sau la marea sărbătoare religioasă Adormirea Maicii Domnului.

Nu înțeleg însă ce caută, în aceste vremuri de criză la un festival al cașcavalului, la zilele diferitelor localități, la o clasică slujbă religioasă la mănăstirea Tismana, și în alte locuri în care au avut loc manifestări doar cu specific local. Nu comentez acum nici diversele întrevederi pe care șeful statului le-a avut cu diverse persoane, încondeiate de presă ca făcând parte din zona lumii interlope. Mi se par totuși exagerat de multe "plimbările" domnului Traian Băsescu.

Chiar dacă președintele Traian Băsescu susține că a fost invitat de autoritățile locale, nu acestea suportă și cheltuielile inerente. Pentru că, indiferent unde se deplasează șeful statului, aceste deplasări costă, iar sumele utilizate provenind din bugetul administrației prezidențiale, deci este vorba de bani publici. Am citit undeva - și cred că informația era corectă - că pentru ridicarea în aer a unui helicopter al unei televiziuni private, costurile minime se cifrează la 8.000 de euro. Și nu este vorba de un aparat de zbor complex, cum este cel utilizat pentru deplasări interne de șeful statului. Deci cheltuielile sunt destul de ridicate, dacă mai ținem cont de faptul că șeful statului nu este singur în aceste "vizite" în teritoriu. Mă refer doar la cei din SPP, dar mai sunt și alții.

Eu nu pot crede că toate manifestările la care m-am referit nu se pot desfășura dacă nu au "binecuvântarea" șefului statului. Și ar mai fi ceva. În 2008, deci nu într-o perioadă de criză, șeful statului, în perioada 1 august - 14 septembrie, nu a fost decât în patru locuri, printre care Țebea, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Acum deplasările s-au triplat. Niciodată în cinci ani de mandat șeful statului nu a fost la Zilele municipiului Tulcea, sau la festivalul cașcavalului, de exemplu.

Toată lumea știe că sub pretextul onorării diferitelor invitații din partea autorităților locale, domnul Traian Băsescu desfășoară o meticuloasă activitate de campanie electorală. Dacă șeful statului și-ar fi anunțat candidatura pentru un nou mandat, foarte multe din aceste deplasări nu ar fi fost posibile sub egida Palatului Cotroceni. Dar așa, în calitate de șef de stat, poate apela nestingherit la fondurile publice.

Ținând cont de cele de mai sus, solicit public președintelui României, Traian Băsescu, să prezinte oficial, tot public, toate cheltuielile efectuate cu deplasările din țară din perioada 1 iulie - 14 septembrie 2009. Românii trebuie să știe cât a cheltuit șeful statului pentru băile de mulțime din ultimele trei luni.

    Virgil Pop - declarație politică Despre trădare... în toate felurile;

Domnul Virgil Pop:

"Despre trădare... în toate felurile"

Am astăzi un mesaj sincer pentru reprezentanții Partidului Democrat Liberal în Camera Deputaților, deoarece consider că a venit momentul să spunem unor lucruri pe nume. Așadar, stimați PD-L-iști, mesajul meu pentru dumneavoastră este următorul: ați trădat orice ideal, orice umbră de speranță pe care o mai puteau zări românii în ideea de libertate, democrație. Ați trădat idealurile Revoluției din 1989, v-ați bătut joc de principiile cu care v-ați promovat ca forță politică. Ați devenit la fel ca cei dinaintea dumneavoastră, și chiar mai rău...

În 2004, deși nu am fost implicat personal în acea mișcare politică, știu că PNL și PD-L au hotărât să formeze o coaliție oarecum contra naturii cu un scop pe care l-a înțeles toată lumea: eliminarea partidului unic, PSD, schimbarea baronilor locali care secătuiau resursele financiare ale bugetului de stat. Ne săturasem cu toții de corupția generalizată, de politrucii puși să hotărască destine de oameni, de incompetență, de autosuficiența de la nivel guvernamental. Mai mult decât atât, ne enervau pe mulți dintre noi aroganța lui Adrian Năstase, ignoranța lui Ion Iliescu și credeam că mai rău de atât nu se poate. Iată, dragi colegi, că în România anului 2009, mai rău de atât se poate. Cu prisosință.

În România anului 2004, cu toții îi plângeam domnului Băsescu de milă că PSD-ul lui Adrian Năstase îi decima partidul, lăsându-l aproape fără grupuri parlamentare și fără aleși locali. Astăzi, argații domnului Băsescu momesc aleși de orice nivel pentru a-i racola către PD-L, uitând cu ce mânie proletară înfiera Emil Boc în Parlament acest gen de practici în 2004. Acum, acele zile au devenit istorie.

Săptămâna trecută, o tânără colegă liberală a trecut în tabăra lui Traian Băsescu. Această colegă va avea, la balanța acestui mandat parlamentar, 5 moțiuni semnate împotriva actualului Guvern. O situație jenantă, înainte de toate... Că această colegă va primi de acum înainte bani pentru colegiul pe care îl reprezintă, că va primi o funcție sau un contract mai gras pentru un apropiat... este de așteptat și nu ar mai surprinde pe nimeni.

Am crezut că mai rău nu se poate. Am crezut că un partid ce renaște dintr-un ideal al normalității își va autoimpune o conduită a bunului simț. Constat însă cu dezamăgire că PD-L s-a transformat peste noapte într-un partid machiavelic, care este în stare să uite trecutul pentru a-și îndeplini țelurile în mare parte de ordin financiar. Unde au rămas oamenii ce și-au pus speranța într-un fel de a face politică? De ce acel "Să trăiți bine" a rămas doar pe afișele bătute de soare de pe gardurile oamenilor?

Printre asumări ilogice ale răspunderii guvernamentale, printre strigătele de gaițe urcate prin diferite posturi guvernamentale, nu uitați, stimați oameni ai puterii, că aveți de condus o țară. Aveți în grijă profesori care trăiesc de pe o zi pe alta, magistrați care se luptă pentru drepturile ce li se cuvin, un sector privat din ce în ce mai sufocat de taxe, impozite și amenzi. Din acest dezastru spre care se îndreaptă încet dar sigur România, doresc să strig și eu, metaforic, către dumneavoastră: ați trădat!

    Virgil Pop - declarație politică Aruncăm bani pe fereastra ministerelor turismului și tineretului, dar avem sistemul siguranței publice mult subfinanțat.

Domnul Virgil Pop:

Declarație politică: "Aruncăm bani pe fereastra ministerelor turismului și tineretului, dar avem sistemul siguranței publice mult subfinanțat"

Am ajuns și la momentul în care să trăim pe viu, ceea ce până acum știam și vedeam doar în filme: hold-up în plină zi, devalizarea pe o șosea națională a unei autoblindate a unei bănci. Și aceasta, după ce în ultimii ani, spargerile de la casele de schimb valutar au devenit ceva banal, de câteva luni avem și alte evenimente - "accesibile" nouă tot prin intermediul cinematografiei - spargerile de bănci. Iar dacă nu mă înșel, cu câteva zile în urmă am mai avut o premieră, spargerea unui magazin de bijuterii.

Hold-up-ul de ieri dimineață din Maramureș a fost opera unei bande bine organizate, posesoare a patru autoturisme, deținătoare de arme de foc la purtător și posesoare de uniforme de polițiști. În urmă cu doar câteva luni de zile, specialiști în domeniu criminalistic au avertizat asupra faptului că din cauza crizei, infracționalitatea va cunoaște în România o rată de creștere masivă. Și nu se făceau referiri la o creștere a ratei de infracțiuni cu care țara noastră s-a confruntat și până acum, ci se atrăgea în mod special atenția asupra proliferării jafurilor armate, a formării de bande bine organizate din punct de vedere logistic.

Semnalele de alarmă trase de criminaliști nu au fost recepționate și de autoritățile competente din domeniu. Sistemul siguranței publice nu pare să fie interesant pentru actualii guvernanți, care nu înțeleg că un astfel de domeniu nu poate fi subfinanțat. S-a făcut în 2008 un tapaj monstru pentru că MAI a cheltuit sume foarte mari de bani pentru o serie de mașini cu care trebuia dotată Poliția. Este adevărat, au fost sume foarte mari de bani, dar era vorba de dotarea respectivelor mașini cu aparatură specifică de ultimă oră.

Dacă sistemul siguranței publice este subfinanțat - nu mai comentez faptul că și salarizarea polițiștilor este sub nivelul standardelor - în schimb se perpetuează păstrarea a două ministere suprafinanțate. Nu cred că mai este nevoie să afirm că România nu avea nevoie de un Minister al Turismului. La această concluzie a ajuns și mult criticatul Guvern Năstase, care în plin mandat a renunțat la această formă de organizare pentru turism. PD-L avea însă nevoie de un minister cu "dedicație". Avea nevoie de un minister care să cheltuie sume exorbitante pentru a nu obține nici un rezultat. România nu avea nevoie nici de un minister al tineretului și sportului. Ca și Ministerul Turismului și acest minister a fost desființat pe 19 iunie 2003, dar a fost reînființat de PD-L și tot cu "dedicație". Aici deja știm că sumele exorbitante nu au fost cheltuite doar inutil, ci li fraudulos.

Oare nu se putea ca alocațiile bugetare pentru aceste două ministere inutile să fi fost redirecționate spre sistemul siguranței publice? Cred că nimeni nu s-ar fi împotrivit unei astfel de decizii. Poate acum, în ceasul al 12-lea, când deja avem infracțiuni violente în premieră pentru România, PD-L să revină cu picioarele pe pământ, să desființeze cele două ministere și să treacă la finanțarea serioasă a sistemului siguranței publice.

Eu nu cred că două ministere trebuie să plătească concerte gratuite, în timp ce poliția nu are mașini competitive cu cele ale bandelor organizate. Eu nu cred că două ministere trebuie să arunce cu bani în acțiuni de promovare, din moment ce structurile de turism fac parte din mediul de afaceri privat, iar mișcarea sportivă de performanță este în proporție de 80% tot în domeniul privat, iar acțiunile de tineret se desfășoară sub egida autorităților locale.

Eu nu cred că este nevoie să așteptăm să apară și primele carnagii generate de arme de foc pentru a se lua măsurile care se impun.

  Aprobarea ordinii de zi.  

Ședința a fost reluată la ora 10,22.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

*

   

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi să vă urez o zi bună și să declar deschisă ședința consacrată dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi de astăzi, 16 septembrie, 2009.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, dați-mi voie să o supun votului plenului Camerei Deputaților, așa cum ea v-a fost prezentată.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cine este pentru ordinea de zi? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Un singur vot împotrivă.

Deci, cu o largă majoritate, ordinea de zi a fost aprobată.

Pentru început, vă anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 182; sunt absenți 152, din care 11 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

De asemenea, vă anunț că, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința în plen din ziua de 16 septembrie 2009; programul de lucru pentru perioada 14 - 19 septembrie 2009; lista rapoartelor depuse în perioada 8 - 16 septembrie 2009 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, ce urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitorul Oficial al României, Partea -I.

Intrăm în ordinea de zi efectivă, pe care deja am aprobat-o.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților. (rămas pentru votul final).  

Punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Hotărârea rămâne la votul final de la ora 12,30.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009 (rămas pentru votul final);  

Punctul 3, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Invit inițiatorul să ia cuvântul.

   

Doamna Domnica Doina Pârcălabu (președintele Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale):

Bună dimineața!

În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, actele normative care reglementau salarizarea și încadrarea categoriilor de personal din sectorul bugetar, erau aplicate doar până la data de 30 aprilie 2009.

Ținând cont de numeroasele categorii de persoane care fac obiectul acestor acte normative, s-a impus promovarea prezentului proiect de lege, astfel încât acestea să poată fi aplicate în continuare și în perioada 1 mai - 31 decembrie.

Față de aceste considerente, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte Ioan-Nelu Botiș.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa PL-x 300/17 iunie 2009, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, din 29.04. 2009, avizul favorabil al Comisiei pentru buget-finanțe, din 23.06.2998, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, din 24.06.2009.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare promovarea unor măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, în sensul prelungirii aplicării pentru perioada 1 mai - 31 decembrie 2009, a actelor normative care reglementează salarizarea categoriilor de personal din acest sector.

Comisia propune planului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat, întrucât este necesară prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor actelor normative care reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar, neadoptarea acestuia conducând la un vid legislativ ce ar afecta personalul din sectorul bugetar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituția României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 2 septembrie 2009 a participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaților, doamna Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru și 4 voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 9 iunie, 2009.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor nr.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Da, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnule vicelider, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Nu contest faptul că era nevoie ca în anul 2009 să se găsească o modalitate de a acorda lefurile oamenilor.

Dar, așa cum observați și dumneavoastră, prin această ordonanță se prelungesc, de fapt, efectele unor alte acte normative emise cu mai mulți ani în urmă.

Este o contradicție între ceea ce spune Guvernul și ce face Guvernul.

Guvernul spune că în anul 2009 este un an de criză, este recesiune, nu sunt bani să se plătească salariile, dar dă aceleași salarii, prin act normativ, în mai, dar după care, în cursul anului, vine și taie sporuri și vorbește de salarii nesimțite ș.a.m.d.

Simplu: unde este adevărul? Când Guvernul spune adevărul, când Guvernul este sincer?

Atât am avut de spus.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule Eugen Nicolăescu, lider al Grupului parlamentar al PNL.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, vă rog să observați, stimați colegi, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților, în sensul că, neexistând amendamente admise sau respinse, legea se consideră adoptată pe articole.

Rămâne pentru votul final de la ora 12,30 astăzi.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza B, semnat la București, la 30 octombrie 2008 și la Luxemburg, la 10 noiembrie 2008 (rămas pentru votul final);  

Poziția 4 din ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza B, semnat la București la 30 octombrie 2008 și la Luxemburg la 10 noiembrie 2008.

Potrivit art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, și acest proiect se va dezbate în procedură de urgență.

O să rog din partea inițiatorului, doamna secretar de stat, din partea Ministerului Finanțelor, aveți cuvântul.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul pe care-l reglementează prezentul act normativ are drept scop asigurarea cofinanțării măsurilor ex-ISPA, modernizarea sistemelor de apă potabilă și canalizare și construirea unei noi stații de epurare a apelor uzate - Galați și, respectiv, îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă de canalizare și de epurare a apelor uzate în județul Caraș-Severin.

Ratificarea în regim de urgență a fost argumentată printre altele de următoarele: necesitatea asigurării absorbției în bune condiții a fondurilor acordate prin Programul ISPA pentru finanțarea celor două măsuri, evitarea anulării fondurilor nerambursabile comunitare și diminuarea efortului bugetar pe care-l presupune asigurarea resurselor pentru efectuarea plăților, pentru cele două măsuri din Fondul de indisponibilități temporare, până la efectuarea primelor trageri din contractul de finanțare cu Banca Europeană de Investiții.

Din punct de vedere al impactului bugetar, costul total al fazei B a proiectului, conform preambulului de contract, se cifrează la 113.133.660 de euro.

Împrumutul B, în valoare de 31.101.415 euro va fi disponibilizat în maximum 10 tranșe, valoarea acestora fiind de minimum 3 milioane de euro.

Pentru fiecare tranșă din împrumut se va calcula o rată de dobândă fixă, stabilită periodic de către bancă.

Perioada de acordare a creditului este de 24 de ani, din care 4 ani în perioadă de grație.

Finanțarea proiectului, inclusiv contravaloarea taxelor și a impozitelor aferente datorate și plătibile pe teritoriul României, precum și plata serviciului datoriei publice externe, respectiv a ratelor de capital, a dobânzilor și a oricăror altor costuri se va asigura din sume alocate anual cu această destinație de la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna ministru Grațiela Iordache, vă mulțumesc pentru susținerea proiectului.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Iuliu Nosa:

Cu Adresa nr.353/1 septembrie 2009, Biroul permanent a sesizat în procedură de urgență, pentru examinare și avizare în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, Faza B, semnat la București la 30 octombrie 2008 și la Luxemburg la 10 noiembrie 2008.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați, din totalul de 32 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009, în ședința din data de 9 septembrie 2009, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea Grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu avem intervenții.

Vă rog, domnilor colegi, să constatați că și în această situație sunt îndeplinite condițiile prevăzute condițiile din art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Proiectul se consideră adoptat pe articole.

Rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009 și a Acordului de Împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009 (rămas pentru votul final);  

Punctul 5, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de Ințelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009 și a Acordului de Împrumut în sumă de până la 5 000.000.000 euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009, și la București la 18 iunie 2009.

Vă rog să observați că și aici sunt îndeplinite prevederile art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În consecință, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Rugăm inițiatorul, prin doamna secretar de stat Grațiela Iordache, să ne spună dacă susține proiectul de lege.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ are ca obiect ratificarea Memorandumului de care ați fost anunțați.

Împrumutul face parte din pachetul de asistență financiară, în sumă de 19,95 miliarde euro acordat de Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială, a cărui disponibilizare este condiționată de implementarea unui program cuprinzător de politici economice, care va cuprinde măsuri de reformă fiscală, financiară și reforme structurale.

Sumele trase din împrumut se utilizează pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene va fi structurată în cinci tranșe, cu o maturitate medie de 7 ani, astfel: tranșa I, în valoare de 1,5 miliarde euro, până la sfârșitul lunii iulie 2009; tranșa a II-a, în valoare de 1 miliard de euro, în trimestrul IV 2009; tranșa a III-a, în valoare de 1,15 miliarde euro, în trimestrul II, pe 2010; tranșa a IV-a, în valoare de 1,2 miliarde euro, în trimestrul IV 2010; tranșa a V-a, în valoare de 0,15 miliarde euro, în trimestrul II 2011.

Analiza impactului bugetar. Proiectul de act normativ presupune o diminuare a cheltuielilor bugetului de stat, prin scăderea cheltuielilor cu plata dobânzilor aferente datoriei publice, dobânda aferentă tranșelor trase de la Comisia Europeană situându-se sub nivelul dobânzilor aplicabile împrumuturilor atrase direct de către Ministerul Finanțelor Publice, atât din piața internă, cât și pe piața externă.

Astfel, randamentul aferent primei tranșe, în sumă de 1,5 miliarde euro, cu o maturitate de 5,5 ani, este de 3,26%. Deci, un cupon de 3,125/an.

Plata serviciului datoriei publice, respectiv rambursarea creditului, dobânzilor, comisioanelor se efectuează din sume alocate anual de la bugetul de stat în bugetul Ministerului Finanțelor Publice "Acțiuni generale".

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte, aveți din nou cuvântul.

 
   

Domnul Iuliu Nosa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu Adresa nr. PL-x 352 din 1 septembrie 2009, Biroul permanent a sesizat în procedură de urgență, pentru examinare și avizare în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2009.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați, din totalul de 32 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

În urma dezbaterii Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, cu amendamentul prezentat în anexă.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule vicepreședinte,

Vă rog să faceți și propuneri pentru timpii alocați dezbaterilor pe articole.

 
   

Domnul Iuliu Nosa:

Trei minute cu un minut.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră timpii propuși pentru dezbaterea pe articole.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

În unanimitate propunerea a fost adoptată.

Dacă din partea Grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu avem doritori.

Atunci, doamnelor și domnilor colegi, purcedem la dezbaterea pe articole a raportului comisiei.

Vă rog să deschideți raportul și să observați că avem un singur amendament la proiectul de lege.

Dacă sunt observații la acest amendament, la această propunere? Nu avem.

În consecință, proiectul de lege este adoptat pe articole.

El rămâne pentru votul final de astăzi.

 
Proiectul de Lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local (retrimis comisiei);  

Poziția 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local.

Suntem, stimați colegi, în procedură de urgență. Sunt îndeplinite prevederile art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților.

De aceea, dacă din partea inițiatorului avem prezent?

Domnule secretar de stat Mirel Amariței, aveți cuvântul.

   

Domnul Mirel Amariței Mircea (secretar de stat în cadrul Aparatului de lucru al viceprim-ministrului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare unele măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală și cabinetul alesului local, în sensul reducerii numărului de posturi alocate acestor cabinete cu 20%, în conformitate cu politica generală a Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare și cu obiectivele asumate prin Programul de guvernare.

Totodată, prin prezentul proiect de lege, distribuirea funcțiilor din cadrul cabinetului demnitarului a fost lăsată la apreciere fiecărui demnitar în parte, în funcție de necesități, cu încadrarea în numărul maxim de posturi.

Având în vedere numeroasele modificări suferite de noțiunea de demnitar de la adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 32/1998, în funcție de rolul asumat de Executiv, în concordanță cu prioritățile politicilor naționale și internaționale din diferite perioade, s-a considerat necesară și modificarea art.1 din ordonanța menționată, pentru redefinirea noțiunii de demnitar din administrația publică centrală.

Față de cele prezentate, vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte al comisiei.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Proiectul se referă la aprobarea ordonanței care se referă la reglementarea funcționării cabinetului demnitarului, pe diferite categorii, începând de la miniștri și continuând cu administrația locală, în sensul că se reduce numărul de consilieri de la cabinetul demnitarilor.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma în care a fost redactat raportul, cu amendamentele aprobate în raport.

Vă propun cinci minute cu două.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Da, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, doamna deputat Varga, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Stimați colegi,

Conform art.8 din Legea nr.215, autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorității administrației publice locale, în toate problemele care le privesc potrivit legii.

Având în vedere că actualul Guvern nu a consultat structurile asociative - și mă refer aici la Asociația comunelor, Asociația orașelor, Asociația municipiilor, Uniunea Națională a Consiliilor Județene - în probleme care privesc în mod direct acea problemă de reducere a numărului de angajați în cabinetele Primarului, Președintelui Consiliului Județean, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal cere retrimiterea proiectului de lege la comisie și consultarea structurilor asociative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Dascălu:

Legea este foarte bună, deoarece aceste structuri s-au transformat în unele cazuri în structuri politice. Au preluat banii din administrație ca să lucreze oameni care, de fapt, se ocupă de munca de partid. Practic, la Prefectura județului Dolj așa se întâmplă, oamenii care sunt în subordinea prefectului se substituie aparatului de lucru al prefecturii; subprefecților, care sunt plătiți din bani publici, nu li s-a dat niciun fel de atribuție. A modificat organigrama Prefecturii și prefectul lucrează cu acest aparat care, de fapt, este un aparat politic, și nu lasă să lucreze aparatul angajat al prefecturii, care este pentru acest lucru.

Diminuarea numărului lor este un lucru foarte bun, cred, pentru însănătoșirea administrației publice.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Dacă-mi permiteți, domnule lider de grup, vreau să spun că solicitarea grupului dumneavoastră nu este acceptată de grupul nostru, motiv pentru care noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie, mai ales că explicația dată de colegul meu a fost foarte pertinentă, iar stabilirea unor standarde de cost pentru fiecare administrație locală va impune un număr și mai restrâns.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule lider.

Mai sunt alte intervenții?

Pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Nu fac decât să vă atenționez că suntem în procedură de urgență și, conform Regulamentului, la dezbateri generale nu poate lua cuvântul decât un singur reprezentant al unui grup parlamentar.

Dumneavoastră sunteți părtinitor față de Grupul parlamentar al PD-L. Eu vă înțeleg slăbiciunea, dat totuși sunteți președinte de ședință și trebuie să respectați Regulamentul.

Vă rog frumos să-l respectați.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați observat că am fost părtinitor și cu dumneavoastră. V-am dat cuvântul, fără niciun fel de reținere.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Eu am cerut pe procedură.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da, aveți dreptate. O să am grijă ca în viitor să nu se mai repete o asemenea situație.

Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei deputat Varga, de retrimitere a proiectului la comisia sesizată în fond, pentru a se îndeplini procedurile menționate.

Cine este pentru această propunere?

Domnilor secretari, vă rog să numărați voturile.

Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Cu o majoritate de voturi confortabilă, proiectul de lege a fost retrimis comisiei sesizate în fond.

Termen: două săptămâni, pentru un nou raport suplimentar. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Stimați colegi,

Dați-mi voie să salut, în nume personal, dar și în numele Camerei Deputaților, Delegația parlamentară din Turkmenistan, condusă de către președinta Parlamentului, care se află sub cupola Parlamentului României. (Aplauze)

Vă rugăm să vă simțiți bine, doamna președinte, și în Parlamentul României, și în țara noastră.

Domnilor colegi,

Continuăm dezbaterea.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2009 pentru asigurarea continuității activității unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului (retrimis comisiei);  

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 7 Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2009 pentru asigurarea continuității activității unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Suntem în procedură de urgență.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, rog reprezentantul inițiatorului, același secretar de stat, Mirel Amariței, să exprime punctul de vedere al acestuia.

   

Domnul Mirel Amariței Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere prevederile deciziei Curții Constituționale nr.1039 din 2009, prin care se constată că Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3 din 2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului este neconstituțională și, ca urmare, ordonanța încetează să mai producă efecte juridice, fapt care determină suspendarea prevederilor referitoare la unele structuri ale aparatului de lucru al Guvernului, a fost promovată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.94/2009 în vederea asigurării continuității acestor structuri până la data adoptării unei noi reglementări privind organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului, precum și a altor autorități ale administrației publice centrale.

Ordonanța de urgență preia acele prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2009 referitoare la organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului, aparatul de lucru al viceprim-ministrului, Departamentului pentru afaceri europene, Departamentului pentru relația cu Parlamentul, Corpului de control al primului-ministru și Departamentului pentru luptă antifraudă, care nu au făcut obiectul constatărilor Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2009.

Față de cele menționate, vă rugăm să adoptați Legea privind aprobarea ordonanței de urgență, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte, vă rog să exprimați punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere raportul Consiliului Legislativ.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege se referă la aprobarea Ordonanței cu privire la reglementarea unor activități ale aparatului de lucru al primului-ministru.

În ședința Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din 8 septembrie, comisia a hotărât să trimită plenului spre aprobare acest proiect de lege, în forma prezentată de comisie și cu amendamentele admise de comisie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind primă Cameră sesizată.

Vă propun cinci minute.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat plus Partidul Conservator.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În numele acestui grup, domnule președinte, cer retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru aprobarea ordonanței, în condițiile în care, citind raportul, cred că trebuie făcute vreo două amendamente, pentru a nu fi din nou reclamată la Curtea Constituțională și a fi declarată din nou neconstituțională.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național... al Partidului Democrat Liberal.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Bine spuneți! Gura păcătosului ...

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă rog, nu bruiați ședința!

Și grupul nostru susține reîntoarcerea în comisie. Cred că, de data asta, vom vota împreună cu PSD-ul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

O veste bună, domnule lider.

Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Vreau să fac o remarcă, înainte de a spune că sunt de acord cu propunerea Grupului parlamentar al PSD, de a fi retrimisă la comisie această ordonanță.

Remarca este următoarea. Știți cu toții - și nu mai este un secret - că, de cele mai multe ori, actele normative emise de acest Guvern sunt declarate neconstituționale. Am mai spus-o și o repet: este Guvernul care are cele mai multe ordonanțe de urgență declarate neconstituționale din istoria postdecembristă a României.

Aș mai spune, de asemenea, că retrimiterea la comisie, probabil că ne va feri ca și această lege de adoptare a ordonanței să nu mai fie declarată neconstituțională.

Am vrut, de fapt, să vă dau argumente de ce cred că este nevoie să mărim dezbaterea parlamentară, să o adâncim. Din păcate, nu s-a întâmplat același lucru și ieri cu cele trei legi de asumare a răspunderii Guvernului. Și probabil că vom asista din nou la multe elemente de neconstituționalitate.

În consecință, vă rog să acceptați, stimați colegi, retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În fața unei motivații atât de consistente, nu pot decât să supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Abțineri?

Iată, o unanimitate puțin previzibilă, probabil ieri.

În consecință, proiectul de lege se reîntoarce la comisia sesizată în fond.

Termen - două săptămâni pentru un raport suplimentar.

 
     

Domnul Mircea Dușa (din sală):

O săptămână, domnule președinte!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Haideți, revin, o săptămână, ca să nu depășim termenul pentru adoptarea tacită. Într-o săptămână, comisia sesizată în fond, ... Rog, astfel, să vină cu un raport suplimentar, spre satisfacția tuturor celor care au propus astăzi trimiterea la comisie.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2009 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe (rămas pentru votul final);  

Punctul 8, de pe ordinea de zi, stimați și dragi colegi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2009, privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe.

Suntem încă în procedură de urgență, conform prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților și rugăm reprezentantul inițiatorului, domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Bine ați venit, domnule secretar de stat, să exprimați punctul de vedere al inițiatorului. Și pe dumneavoastră vă rog să urmăriți cu atenție acest lucru.

   

Domnul Marin Pătuleanu (consilier, Ministerul Administrației și Reformei Administrative):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum vă este cunoscut, potrivit prevederilor art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2004, durata contractelor de închiriere privind suprafețele locative cu destinația de locuință din proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, aflate în curs de executare și care expirau la data de 8 aprilie 2004, a fost prelungită de drept pentru o perioadă de 5 ani.

La data expirării termenului prevăzut de acest act normativ, locatarii au continuat folosința spațiilor cu destinația de locuințe, operând, astfel, potrivit dispozițiilor art.1437 din Codul civil, o reînnoire tacită a locațiunii.

Ținându-se seama de necesitatea asigurării condițiilor folosinței spațiilor cu destinația de locuință aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, precum și a cadrului legal corespunzător, s-a propus stabilirea unui nou termen de 5 ani a valabilității contractelor de închiriere legal încheiate.

Urgența demersului a fost justificată de consecințele grave asupra nevoilor locative ale chiriașilor aflați în aceste imobile, elemente care vizează interesul public și general, constituind o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată.

În consecință, vă adresăm rugămintea să adoptați Legea privind aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule secretar, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui termen de 5 ani a valabilității contractelor de închiriere privind suprafețele locative cu destinație de locuință din proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2004, pentru care a operat tacita relocațiune, în condițiile prevăzute de art.1437 Cod civil.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege.

Ca timp de dezbatere, cinci minute.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu avem doritori.

Stimați colegi,

Prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților sunt îndeplinite.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final de la ora 12,30.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.210/2008 pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996 (rămas pentru votul final);  

Punctul 9 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.210/2008 pentru completarea Legii locuinței nr.114/1996.

Suntem din nou în procedură de urgență, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, art.115.

În consecință, rog reprezentantul inițiatorului să ia cuvântul.

Domnul secretar de stat Ioan Andreica, din partea Ministerului Dezvoltării.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de ordonanță de urgență are menirea de a redefini condominiile și de a extinde, de asemenea, tipurile de condominii, respectiv față de vechea lege unde erau doar blocurile de locuințe, se extinde legislația și la locuințele din curți comune și la locuințe individuale situate pe diferite străzi, pentru a permite asociațiilor de proprietari să exploateze, să administreze în condițiile legii, să poată realiza contracte de utilități, în calitate de asociații de proprietari, lucru care nu exista în vechea legislație în zona străzilor și în curțile comune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumim și noi, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.210/2008.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul secretar de stat.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, astfel cum sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule președinte, propunem trei minute pentru dezbateri generale și un minut pe articole.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră timpii propuși pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Așijderea.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu avem doritori.

Atunci, stimați colegi, vă rog să urmărim dezbaterea pe articole.

Conform raportului celor două comisii sesizate în fond, la pct.1, nu avem amendamente.

Pct.2, de asemenea.

Pct.3 din raport, de asemenea.

Pct.4, așijderea.

La poz.5, dacă sunt observații? Nu avem.

Poz.6, dacă sunt observații? Este un amendament al domnului deputat Daniel Buda. Nu este aici să și-l susțină.

Mergem mai departe.

Poz.7, de asemenea.

Poz.8?

Poz.9?

Poz.10?

Poz.11?

Nemaiexistând alte intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final de astăzi, ora 12,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Românești, prin reorganizarea comunei Potlogi, jud. Dâmbovița (rămasă pentru votul final);  

Trecem la punctul 10, la acte normative pentru care Camera Deputaților este primă Cameră sesizată în fond.

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Românești, prin reorganizarea comunei Potlogi, din județul Dâmbovița.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu avem inițiatorul de față.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic?

Domnule secretar, vă rog să exprimați punctul de vedere al comisiei.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea comunei Românești, județul Dâmbovița, prin reorganizarea comunei Potlogi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, din următoarele considerații: documentația anexată inițiativei legislative nu conține planul cadastral pentru marcarea hotarelor administrativ teritoriale și a limitelor intravilanelor, avizat de către Oficiul județean de cadastru și publicitate imobiliară, iar acest plan cadastral nu a fost supus referendumului local din data de 29 martie 2009.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Raportul de respingere al comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Ca timp de dezbatere, trei minute.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Vă rog să observați că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative legislative.

În conformitate cu prevederile art.104 din Regulamentul Camerei Deputaților, dacă, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterilor generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot, eu vă cer să ne pronunțăm prin vot la ora 12,30, atunci când va fi ședința consacrată votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea art.8 din Legea apărării naționale a României nr.45/1994 (rămas pentru votul final);  

Punctul 11 din ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru modificarea art.8 din Legea apărării naționale a României nr.45/1994.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Dan Tătaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Dan Tătaru (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Complexitatea noului mediu de securitate internațională a determinat reconfigurarea strategiilor de securitate ale tuturor organizațiilor internaționale, cu responsabilități în domeniul ONU, NATO, Uniunea Europeană, OSCE etc.

În cadrul acestor strategii, transformarea structurilor de comandă, control și de forțe au devenit componente esențiale pentru asigurarea unui management eficient al crizelor de natură militară.

În acest sens, Alianța Nord-Atlantică își remodelează sistemele de decizie, comandă și control, ținând cont că invocarea art.5 din Tratatul de Washington se poate face și sub o dimensiune asimetrică a amenințărilor la adresa NATO.

România, ca țară membru al NATO, s-a aliat acestui efort, iar armata României desfășoară un amplu proces de transformare a structurilor, mecanismelor informaționale, decizionale și a procedurilor operaționale în scopul obținerii supremației decizionale și scurtării timpilor de reacție.

Având în vedere contextul internațional, Ministerul Apărării acționează pentru implementarea Centrului Național Militar de Comandă, ca o structură de conducere operațională de nivel strategic militar, care să pună în aplicare primele măsuri de asigurare a reacției imediate a forțelor stabilite pentru gestionarea crizelor de natură militară, fără de care există posibilitatea ca apărarea și securitatea națională să fie periclitate major.

Astfel, potrivit proiectului, Centrul Național Militar de Comandă va prelua atribuțiile Marelui Cartier General, iar structura organizatorică și atribuțiile acestuia, pe timpul agresiunii armate, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război, vor fi stabilite prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Funcționarea Centrului Național Militar de Comandă pe timp de pace, ca nucleu în compunerea Ministerului Apărării Naționale, va fi capabilă să asigure condițiile optime de atingere a capacității operaționale complete a Centrului Național Militar de Comandă la război.

Potrivit celor prezentate, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege în forma aprobată de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Canacheu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnule președinte, ascultăm punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia a fot sesizată pentru raport.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat acest proiect de lege, cu modificarea art.8.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.8 din Legea nr.45/1994, în sensul preluării atribuțiilor Marelui Cartier General de către Centrul Național Militar de Comandă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 și ale art.118 alin. (1) din Constituția României, republicată.

La lucrări au fost prezenți 23 de deputați din totalul de 24 de membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată și ale art.92 alin. (8) pct.2 lit.j) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În ședința din 8 septembrie 2009, în urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu modificări, după cum urmează - avem amendamentele admise, amendamente ale comisiei și un amendament respins.

Vă propunem timpii de dezbatere - trei minute pentru dezbateri generale și un minut pentru amendamente.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu supun timpii spre aprobare. Nu suntem în procedură de urgență. În consecință, timpii sunt nelimitați.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, stimați colegi, vă rog să fiți de acord să trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole, așa cum comisia sesizată în fond ni l-a prezentat în raportul despre care a făcut vorbire președintele.

Dacă, la poz.2 din raport, există intervenții?

Poz.3? Nu avem intervenții.

Poz.4? Nu avem intervenții.

Stimați colegi, proiectul de lege rămâne pentru votul final, de la ora 12,30.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Statutul Fondului Monetar Internațional propuse și aprobate de Consiliul Guvernatorilor Fondului Monetar Internațional, prin Rezoluția 63-2 pentru perfecționarea sistemului de vot și a reprezentativității în cadrul Fondului Monetar Internațional, la Washington, la data de 28 aprilie 2008, și respectiv prin Rezoluția 63-3 pentru extinderea autorității investiționale a Fondului Monetar Internațional, la Washington, la data de 5 mai 2008 (rămas pentru votul final);  

Punctul 12 pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Statutul Fondului Monetar Internațional, propuse și aprobate de Consiliul Guvernatorilor Fondului Monetar Internațional, prin Rezoluția nr.63-2 pentru perfecționarea sistemului de vot și a reprezentativității în cadrul Fondului Monetar Internațional, la Washington, la data de 28 aprilie 2008, și respectiv prin Rezoluția nr.63-3 pentru extinderea autorității investiționale a Fondului Monetar Internațional, la Washington, la data de 5 mai 2008.

Rugăm, din partea inițiatorului, pe distinsa noastră secretar de stat, Grațiela Iordache.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca scop principal exprimarea consimțământului României, în calitatea sa de membru al instituției financiare internaționale - Fondul Monetar Internațional, în ceea ce privește acceptarea amendamentelor la statutul acestei instituții, propuse prin Rezoluția 63-2 din 28 aprilie 2008 și prin Rezoluția 63-3 din 5 mai 2008 ale Consiliului Guvernatorilor Fondului Monetar Internațional.

Efectele implementării pachetului de reformă, a cotelor și puterii de vot la Fondul Monetar Internațional, precum și a reformei financiare în cadrul Fondului Monetar Internațional, respectiv noul model de venituri și noul buget pe termen mediu, sunt următoarele: 1) un transfer al ponderii puterii de vot de la țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare, de aproximativ 2,7%; 2) o creștere a cotelor pentru 54 de țări din totalul de 185 de țări membre ale Fondului Monetar Internațional; 3) decizia triplării voturilor de bază, astfel ca numărul țărilor a căror putere de vot crește, să ajungă la 135; 4) extinderea autorității investiționale a Fondului Monetar Internațional; 5) vânzarea unei părți limitate din aurul deținut și 6) stoparea subvenționării încrucișate a pachetului Poverty Reduction and Growth Facility.

Pentru România, efectele aplicării actualului pachet de reformă sunt următoarele: creșterea cotei calculate de la 0,248 la 0,302 - deci un plus de 0,054 -, scăderea ponderii cotei în total cote de la 0,482 la 0,432 și scăderea puterii de vot de 0,483 procente la 0,438 procente.

Proiectul de act normativ nu are impact asupra bugetului și nu prezintă incidențe cu acquis-ul comunitar.

Respectivele amendamente au fost deja aprobate sau sunt în curs de aprobare în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Procedurile de adoptare a amendamentelor la statutul Fondului Monetar Internațional implică, ulterior aprobării lor de către Consiliul Guvernatorilor, etapă încheiată prin emiterea celor două rezoluții mai sus amintite, parcurgerea unor etape legislative la nivelul fiecărei țări membre. Adică, adoptarea unei legi, decret sau alt gen de reglementare de către o autoritate competentă, urmată de comunicarea de acceptare către Fondul Monetar Internațional.

Pentru a putea fi adoptate, aceste amendamente trebuie să fie acceptate de trei cincimi din țările membre ale Fondului Monetar Internațional, adică 85% din puterea totală de vot.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Facem mențiunea că, în cadrul negocierilor, conducerea executivă a Băncii Naționale Române, mandatate de către Consiliul de Administrație al BNR, a susținut punctul de vedere exprimat de țările membre ale UE, în special poziția Olandei, iar guvernatorul BNR, în calitate de guvernator pentru România la Fondul Monetar Internațional, a votat favorabil cele două rezoluții mai sus-menționate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte, vă rog să aveți bunăvoința de a prezenta punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra proiectului de lege prezentat de inițiatorul - Guvernul.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Grațiela Iordache, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați din totalul celor 32 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Senatului, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

În aceste condiții, întrucât nu dorește nimeni să intervină, vă rog, domnilor colegi și doamnelor colege, să constatați că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 106, în sensul că raportul nu cuprinde amendamente admise și respinse și, în consecință, dezbaterea pe articole se consideră a fi avut loc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de garanție semnat între Statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din Statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, și din Țările și Teritoriile de peste mări, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor semnat între Statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind procedurile de plată și rambursare în cadrul Garanțiilor Statelor Membre în favoarea Băncii Europene de Investiții, semnate de România la Luxemburg, 21 octombrie 2008 (rămas pentru votul final);  

Continuăm dezbaterile noastre cu punctul 13, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanție semnat între Statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din Statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific și din Țările și Teritoriile de peste mări, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor semnat între Statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind procedurile de plată și rambursare în cadrul Garanțiilor Statelor Membre în favoarea Băncii Europene de Investiții, semnate de către România la Luxemburg, în ziua de 21 octombrie 2008.

Din partea inițiatorului, rog să ia cuvântul pe doamna secretar de stat Grațiela Iordache.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acordurile menționate reglementează garanția de 75 % pe care statele membre ale Uniunii Europene o acordă către Banca Europeană de Investiții, aferentă creditelor neperformante, acordate din resurse financiare proprii ale BEI pentru finanțarea unor proiecte din state precum Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări, derulate în contextul Acordului Cotonou 2.

Concret, statele membre contribuie la acoperirea pierderilor pe rezultate din împrumuturile neperformante acordate de bancă pentru finanțarea unor operațiuni în contextul acestui acord, contribuția fiecărui stat membru fiind proporțională cu cotă de subscriere la capitalul social al băncii.

În cazul României, capitalul subscris la Banca Europeană de Investiții este de 1.217.626.000, adică aproximativ 0,52 %.

Necesitatea semnării acordurilor din partea României derivă din necesitatea conformării cu actele normative comunitare, care reglementează cooperarea financiară dintre statele membre ale Uniunii Europene și statele din Africa, Caraibe și Pacific, precum și țările și teritoriile de peste mări, pe de altă parte, și această cooperare datează încă din 1959, fiind reglementată prin zece acorduri și convenții.

Influențele față de bugetul de stat ale prezentului act normativ sunt determinate de cota de deținere a României din capitalul social al BEI, adică 0,52 %. În funcție de acest procent, Banca Europeană de Investiții a transmis încă din data de 29 mai 2008, reconfirmată printr-o altă notificare din 28 aprilie 2009, următoarele sume posibile a fi plătite în cazul României.

Astfel, pentru anul 2009: 170.000 de euro; pentru anul 2010: 330.000 de euro; pentru anul 2011: 560.000 de euro; pentru anul 2012: 80.000 de euro; pentru anul 2013: 1.190.000 de euro.

Proiectul de act normativ a fost inițiat ca urmare a prevederilor legale existente la nivelul Uniunii Europene aferente Acordului de la Cotonou.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține în numele Guvernului adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, vicepreședintele Comisiei pentru buget, finanțe; domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Raport asupra proiectului prezentat de inițiator.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei pentru politică externă și Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Senatului.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați din totalul de 32 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Iordache Grațiela, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu există doritori.

Stimați colegi, sunt și în această situație îndeplinite condițiile prevăzute de art. 106 din Regulament. În consecință, proiectul de lege rămâne pentru votul final de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973 (rămas pentru votul final);  

Continuăm dezbaterile noastre cu punctul 14, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe o avem prezentă pe doamna secretar de stat Natalia intotero, pe care o rog să exprime punctul de vedere al inițiatorului. Doamna ministru, aveți cuvântul.

   

Doamna Natalia Elena Intotero (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rugăm să adoptați Legea pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Această convenție nu prevedea și posibilitatea ca cele două părți contractante să poată înființa consulate onorifice pe teritoriul celeilalte părți contractante.

Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare stabilește, de altfel, la art. 68, caracterul facultativ al instituției funcționarilor consulilor onorifici. Fiecare stat este liber să hotărască dacă va numi sau nu va numi funcționari consulari onorifici.

La inițiativa Ministerului Afacerilor Externe al României, s-a transmis Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungaria o notă verbală la 25 septembrie 2008, prin care s-a propus ca cele două părți contractante să fie autorizate să stabilească posturi consulare conduse de funcționari consulari onorifici pe teritoriul celeilalte părți contractante, în condițiile prevederilor relevante ale Capitolului III din Convenția de la Viena din 24 aprilie 1963 cu privire la relațiile consulare.

Textul propus prevede, de asemenea, ca funcționarii consulari onorifici să poată deține cetățenia statului trimițător, a statului de reședință ori a unui stat terț, dar cu domiciliul în statul de reședință.

Instituția consulilor onorifici are un rol deosebit, în special în domeniul promovării relațiilor culturale, economice și comerciale dintre țara noastră și statele de reședință, cunoașterea aprofundată a realităților, aspectelor specifice, precum și a mediilor de afaceri din statul în care consulii onorifici sunt acreditați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Loți Borbely. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Borbély László:

Domnule vicepreședinte Nelu Oltean, vă mulțumesc.

Acest raport se referă la Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Era și timpul să se schimbe această convenție, după 19 ani de la schimbarea regimurilor comuniste. Totul este bine când se termină cu bine.

Deci, conform acestei schimbări de convenții, pot cele două state să numească consuli onorifici și chiar că e și nevoie pentru că e o țară importantă pentru noi și Ungaria și evident că ne dorim să fie cât mai mulți consuli onorifici din partea celor două țări ca să reprezinte interesele comune pe care le avem.

Deci, din acest punct de vedere, a fost avizul favorabil, evident, din partea comisiei. Am primit avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și susținem, în unanimitate, aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte, mulțumesc și eu pentru raportul prezentat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, proiectul de lege rămâne pentru votul final, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev, la 21 - 23 mai 2003 și semnat de România la 21 mai 2003, la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 (rămas pentru votul final);  

Următorul proiect de lege pe de ordinea de zi, punctul 15, este cel care se referă la ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev, la 21-23 mai 2003 și semnat de România la 21 mai 2003, la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

Din partea inițiatorului? Domnul secretar de stat Marin Anton.

   

Domnul Dan Cârlan:

Dan Cârlan, cu voia dumneavoastră, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă cer scuze, domnule secretar de stat. E-n regulă!

Domnul secretar de stat Dan Cârlan, din partea Ministerului Mediului.

 
   

Domnul Dan Cârlan (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor deputați,

România a devenit parte la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

În baza convenției, s-a elaborat Protocolul privind evaluarea strategică de mediu la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. Acesta a fost semnat de un număr de 38 de state.

Prin ratificarea protocolului se asigură un nivel înalt de protecție a mediului, precum și integrarea considerentelor cu privire la mediu și sănătate în pregătirea și adoptarea anumitor planuri și programe.

Se permite, totodată, publicului din zonele posibil afectate să participe la procedurile relevante de evaluare cu privire la planurile și programele propuse.

Ratificarea Protocolul privind evaluarea strategică de mediu la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră vine în completarea obiectivului HG nr. 1076/2004, prin luarea în considerare în întregime a aspectelor de mediu și sănătate în procesul de pregătire atât a planurilor și programelor, cât și a politicilor și legislației.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc domnului secretar de stat Dan Cârlan din partea Ministerului Mediului.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule deputat, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

 
   

Domnul Victor Boiangiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, semnat la Kiev, la 21-23 mai 2003.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă grupurile parlamentare doresc să-și exprime un punct de vedere față de proiectul a cărui dezbatere are loc? Nu avem.

Atunci, domnilor și doamnelor deputate, proiectul de lege rămâne pentru votul final, condițiile prevăzute în art. 106 din Regulament fiind, de asemenea, îndeplinite și aici.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 și la București la 17 martie 2009, între Guvernul României și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de Împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare, semnat la București la 19 decembrie 2005 (rămas pentru votul final);  

Următorul proiect pe ordinea de zi este cel de la punctul 16, care se referă la ratificarea Amendamentului nr.1 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 și la București la 17 martie 2009, între Guvernul României și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de Împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea "Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare", semnat la București la 19 decembrie 2005.

Din partea inițiatorului domnul secretar de stat Anton, Marin Anton.

   

Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea nr. 211 din 24 mai 2006 a fost ratificat Acordul de împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru Finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare.

Pentru implementarea acestui proiect, a fost desemnată societatea comercială de electrificare CFR SA ca agenție de implementare.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 169/2008 a fost majorată contribuția României la realizarea investițiilor finanțe prin împrumut extern cu suma de 10.000.085 euro, fiind repartizați astfel: pentru componenta A 8 milioane de euro, pentru componenta B 2,85 milioane de euro.

Prin prezenta lege se supune spre aprobare: 1 - extinderea datei limită de tragere de la 1 septembrie 2009 la 31 decembrie 2010; 2 - modificarea procentelor ce urmează a fi finanțate conform Anexei A a acordului de împrumut; și 3 - relocarea comisionului inițial de 225.000 de euro, plătit de la bugetul de stat către componenta A a proiectului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte de serviciu, vă rog să poftiți la microfon pentru a prezenta raportul comisiei.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte de serviciu.

Raport asupra proiectului de lege inițiat de Guvern.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale comisiei pentru politică externă și Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Senatului.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați din totalul de 32 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Iordache Grațiela, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera, în plenul său, trece la dezbatere pe articole a unui proiect de lege numai în situația în care raportul cuprinde amendamente admise sau respinse. Neavând asemenea amendamente, proiectul de lege se consideră adoptat, rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor (Împrumutat), și KfW, Frankfurt pe Main (KfW) pentru 8.000.000 euro, semnat la București, la 31 iulie 2008 și respectiv la Frankfurt pe Main, la 2 noiembrie 2007, pentru finanțarea Proiectului - Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii (etapa a 4-a) (rămas pentru votul final);  

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 17, Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor ("Împrumutat"), și KfW, Frankfurt pe Main ("KfW") pentru 8.000.000 euro, semnat la București, la 31 iulie 2008 și respectiv la Frankfurt pe Main, la 2 noiembrie 2007, pentru finanțarea Proiectului - Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, etapa a IV-a.

Iertați-mă, doamna secretar de stat, din partea inițiatorului, Grațiela Iordache.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ are ca obiect ratificarea Acordului de împrumut care v-a fost menționat.

Creditul, în sumă de 8 milioane de euro, acordat de Institutul de Credit pentru Reconstrucție Germania KfW, care este ratificat prin prezentul act normativ, va fi utilizat pentru acordarea de împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii.

Condițiile financiare aplicabile creditului sunt: maturitate de 30 de ani, din care zece ani perioadă de grație, cu o dobândă fixă anuală de 2%; sumele se disponibilizează în fondul româno-german, cont de tip revolving, al cărui titular este Ministerul Finanțelor Publice, deschis la o instituție de credit.

Managerul contului, KfW, a fost selectat și are următoarele atribuții: întocmirea evidenței contabile a fondurilor; administrarea lichidităților existente în cadrul fondului româno-german, în numele Ministerului Finanțelor Publice și efectuarea de raportări; urmărirea asigurării surselor și lichidităților necesare acoperirii serviciului datoriei publice; efectuarea plăților la extern; și asigurarea recuperării sumelor datorate în caz de neplată.

Acesta este remunerat - în speță, managerul fondului - cu o taxă anuală, a cărei nivel este stabilit prin intermediul unui acord de management.

Analiza impactului bugetar, plata serviciului datoriei publice, respectiv rambursarea creditului, achitarea dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente va fi efectuată de către managerul proiectului din fondul româno-german.

Suma împrumutului poate fi utilizată până în anul 2010.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte, din nou la microfon, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra proiectului de lege prezentat de inițiator.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat doamna Grațiela Iordache, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați din totalul de 32 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Senatului, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, Ovidiu Ganț.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Salutăm ratificarea acestui acord. E o dovadă în plus că Germania ne stă alături în aceste momente grele de criză și banii pentru IMM-uri sunt foarte bine veniți.

Mai salut și faptul că, la nivelul Camerei Deputaților, ne-am mișcat foarte repede și am adus acest proiect în plen; mulțumesc colegilor din comisie pentru acest lucru.

Sper ca la Senat lucrurile să meargă la fel de repede, eventual o procedură de urgență n-ar fi greșită, astfel încât banii să ajungă cât mai repede la potențialii beneficiari.

Este, dacă vreți, o dovadă în plus că, deși autoritățile de la București nu consideră Germania ca partener strategic al României, această țară ne stă alături și probabil că ar merita reconsiderată această poziție.

Nu pot însă să nu observ, stimată doamnă secretar de stat, că, în ce privește acordurile cu KfW, Frankfurt pe Main, aveți restanțe mari la nivelul Ministerului de Finanțe. Este vorba de contractul dintre această bancă și municipalitatea timișoreană, prin care 2 milioane de euro ne sunt acordate ca grant și 3 milioane în termeni absolut excepționali pentru 30 de ani.

Birocrații de la nivelul ministerului tergiversează acest contract, care face parte din acordul de sprijin financiar pe 2005, doamnelor și domnilor deputați, pe 2005, pe care l-am ratificat anul trecut în noiembrie și care nici până în ziua de astăzi nu a fost semnat.

În consecință, doamnă secretar de stat, vă rog să faceți uz dumneavoastră, respectiv domnul ministru Pogea, de autoritatea cu care ați fost învestiți și să-i determinați pe funcționarii din minister să pună capăt acestei stări absolut anormale.

Sunt bani de care ne-am putea bucura pentru renovarea clădirilor istorice din frumosul oraș Timișoara și la care nu avem acces din cauza acestei birocrații excesive.

Vă rog să luați această rugăminte cu dumneavoastră și să semnăm, în această toamnă, acest contrat.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Ion Burlacu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege, chiar salutăm inițiativa. În schimb, solicit celor două ministere, Ministerul de Finanțe și Ministerul IMM-urilor, să ia măsuri asiguratorii, astfel încât sectorul privat să beneficieze, într-adevăr, de facilitățile acestui credit. Având în vedere că suma va fi gestionată de către băncile comerciale, așa cum am vorbit și la comisie cu reprezentantul IMM-urilor, dorim să fim siguri că prin marja de risc pe care băncile din România o impun, nu cumva sectorul privat să fie în situația de a beneficia de aceste fonduri tot cu credite de 7-8 %.

Dorim ca, într-adevăr, acest ajutor să ajungă și să-și atingă scopul și nu doar noi să votăm aceste facilități, iar beneficiarul final, sectorul privat, să nu beneficieze de el.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri mai dorește cineva? Dacă nu, doamna secretar de stat, vă rog să dați replica necesară sau informația necesară antevorbitorului.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu doresc să fie o replică. Doresc doar să-i comunic domnului deputat din partea minorităților, dacă am înțeles bine, că este cazul să-și adreseze rugămințile și observațiile către autoritățile administrative locale de la Timișoara. Poate dânsul nu este informat, dar acum două săptămâni a fost prezent reprezentantul Fondului româno-german de garantare și s-a constatat că toată documentația tehnică, care trebuia făcută de către autoritatea locală, nu a fost întocmită.

Vă rugăm ca și documentarea dumneavoastră și observațiile și rugămințile să le adresați celor într-adevăr vinovați de această întârziere.

Vă mulțumesc mult de tot.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Nemaiexistând alte intervenții la dezbateri generale, proiectul de lege rămâne pentru votul final, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României (rămas pentru votul final);  

Continuăm cu punctul 18 Proiectul de Lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Dan Tătaru, vă rog să exprimați punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale.

   

Domnul Dan Tătaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Actul normativ care stabilește la nivel național categoriile de arme și muniții, precum și condițiile în care acestea pot fi deținute, purtate și folosite, este reprezentat de Legea nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, cu modificările și completările ulterioare.

În temeiul art.6 alin.(1), regimul deținerii, portului, utilizării și operațiunilor cu arme și dispozitivele militare se stabilește prin legi speciale. De asemenea, potrivit art.129 alin.(1) al aceluiași act normativ, prin lege specială urmează a se reglementa și regimul juridic al deținerii, portului și folosirii armelor și munițiilor de către membrii forțelor armate străine staționate pe teritoriul României.

Având în vedere prevederile art.6 alin.(1) și ale art.129 alin.(1), precum și particularitățile atribuțiilor ce revin armatei române potrivit Programului de activitate al CSAT pentru anul 2007, Ministerul Apărării Naționale a fost desemnat să elaboreze reglementările speciale, în sensul celor prezentate.

Ca urmare, la nivelul instituțiilor militare, a fost întocmit Proiectul de Lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine staționate pe teritoriul României, demers legislativ prin intermediul căruia se intenționează crearea unui cadru juridic modern, în măsură să răspundă actualelor cerințe ale organismului militar și, totodată, în consonanță cu cele conținute de actele normative internaționale.

Proiectul de act normativ conține în principal secțiuni care tratează următoarele aspecte: deținerea și portul armelor și munițiilor, folosirea armelor, dispozitivelor militare și munițiilor pentru antrenament, paza și protecția obiectivelor militare și a persoanelor, uzul de armă pe timp de pace pe teritoriul spațiului național, utilizarea forței de către personalul Ministerul Apărării Naționale, în afara teritoriului statului român, în operațiuni internaționale, altele decât conflictele armate și misiuni de impunerea păcii, operațiuni cu arme și muniții, regimul juridic al armelor de foc și munițiilor de serviciu deținute de membrii forțelor armate străine staționate în condițiile legii pe teritoriul României.

De asemenea, ca elemente de noutate este demn de menționat că în cuprinsul proiectului de act normativ sunt reglementate proceduri referitoare la regulile de angajare și la utilizarea forței, concepte prin implementarea cărora se are în vedere crearea cadrului juridic menit să permită desfășurarea misiunilor armatei române la nivelul impus de cerințele operațiunilor de luptă la care aceasta participă.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege, cu includerea amendamentelor propuse de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Canacheu este rugat să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Costică Canacheu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.

Comisia a fost sesizată pentru raport la acest proiect.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină și imunități a emis un aviz favorabil la acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aplicarea prevederilor art.6 alin.(1) din Legea nr.295/2004 privind regimul armelor și munițiilor care prevede că regimul deținerii, portului, utilizării și operațiunilor cu arme și dispozitive militare se stabilește prin legi speciale, precum și cele ale art.129 alin.(1) din aceeași lege, potrivit căreia regimul juridic al armelor de foc și munițiilor de serviciu deținute de membrii forțelor armate străine staționate în condițiile legii pe teritoriul României, se reglementează prin lege specială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnii: Dan Tătaru, secretar de stat, și alți colaboratori din cadrul Ministerului Apărării.

La ședința comisiei au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 24 de membri.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în ședința din 9 iunie 2009, a adoptat acest proiect de lege. În urma dezbaterii, în ședințele din 2 și 8 septembrie 2009, cu unanimitate de voturi, comisia propune plenului adoptarea, cu modificări, a acestui proiect de lege.

Aveți în anexă, domnule președinte, amendamentele adoptate și convenite și cu inițiatorul.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu avem doritori.

Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii există observații. Nu.

La pct.2 din raport, poziția 3, poziția 4, poziția 5, poziția 6, poziția 7, 8, 9,10, 11, 12, 13 nu avem amendamente, de asemenea.

La poziția 14, dacă există intervenții. Nu. Poziția 15, poziția 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, poziția 29, poziția 30 din raport, poziția 31, poziția 32, pozițiile 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, pozițiile 43, 44, 45, 46, 47.

Dezbaterea pe articole a luat sfârșit. Proiectul de lege rămâne pentru votul final, la ora 12,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative Legea comercializării produselor agroalimentare (rămasă pentru votul final);  

Următorul proiect de lege, poziția 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă "Legea comercializării produselor agroalimentare".

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul. Nu avem.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Valeriu Tabără, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Propunerii legislative la "Legea comercializării produselor agroalimentare".

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă "Legea comercializării produselor agroalimentare", transmisă la comisie cu nr.24400 din 18.06.2009.

În ședința din data de 7.09.2009, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea întocmirii unui raport înlocuitor.

Propunerea legislativă are ca obiect de activitatea stabilirea statutului juridic al comerciantului de produse agroalimentare și condițiile de exercitarea activității de comercializare a produselor agricole, prin asigurarea unei libere concurențe între producătorii, distribuitorii și comercianții de produse agroalimentare, printr-o echilibrare a raporturilor comerciale dintre furnizori și marile lanțuri de magazine, în scopul realizării transparenței constituirii veniturilor pe filiera acestor produse de la producător la comerciant, în beneficiul consumatorilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 8 septembrie 2009.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune admiterea cu modificări și completări a propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină la dezbateri generale.

Domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Kelemen Atilla Béla-Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aveți în față o lege deosebit de importantă și deosebit de mult așteptată atât de producători, cât și de comercianți. Cred că această lege va face un pic de ordine în ceea ce privește valorificarea produselor agroalimentare. Deci, este o lege deosebit de importantă.

În ultimii ani am asistat atât la criticile producătorilor, cât și ale comercianților, deci este chiar timpul să facem un pic de ordine în acest sector. Grupul parlamentar al UDMR va vota această lege și vom interveni, de asemenea, la câteva probleme punctuale, când vom avea discuțiile pe articole.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat Kelemen.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal salută această inițiativă legislativă și faptul că ea reintră în dezbatere și probabil va avea și o finalitate prin votul colegilor sau tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților.

Se știe că luna iunie, la sfârșitul sesiunii trecute, am făcut eforturi deosebite pentru ca această lege să fie trecută. Și am făcut eforturi chiar dacă legea nu îndeplinea toate condițiile, mă refer la conținut, nu la proceduri, prin faptul că erau câteva inexactități. Dar, aș vrea să fac precizarea și acum, așa cum am făcut-o și atunci, că blocarea legii sau faptul că legea nu a trecut la timp nu s-a datorat parlamentarilor, așa cum s-a acreditat ideea în câteva dezbateri televizate.

Toate problemele legate de întârzierea unui astfel de act normativ se transferau în Camera Deputaților, respectiv în Parlamentul României, ca o chestiune absolut anormală. Colegii deputați din Comisia pentru agricultură au dat curs revenirii și analizării acestui proiect de lege și considerăm că la această dată proiectul de lege îndeplinește absolut toate condițiile.

Aș vrea însă să fac precizarea și pentru colegii deputați, dar și pentru cei care s-au aplecat și au analizat aceste relații dintre producători și comercianți, aș vrea să spun că problemele rezolvate prin această lege nu sunt și cele rezolvate în marile lanțuri de magazine. Acolo încă sunt multe lucruri care se întâmplă și care sunt în detrimentul și al producătorilor care alimentează aceste lanțuri de magazine, și-mi asum absolut toată răspunderea la ceea ce spun acum, dar mai mult în detrimentul consumatorilor. Și eu cred că în etapa următoare, pe lângă această lege, noi va trebui să revedem ceea ce înseamnă funcționarea acestor supermagazine, acestor lanțuri care nu de puține ori instituie anumite monopoluri și au un anumit comportament nu numai față de producători și cei care furnizează produsele agroalimentare, dar mai ales față de consumatori, prin prețuri, și eu aș spune mai departe, chiar cu calități îndoielnice ale unor produse.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă mai sunt alte intervenții.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Antochi:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Atât ca inițiator, cât și ca reprezentant al Grupului PSD+PC, considerăm că este necesar să adoptăm această reglementare legislativă pentru a îmbunătăți relațiile comerciale dintre furnizori, comercianți și în favoarea consumatorilor.

Prin această lege sperăm să menținem și să diversificăm oferta de produse agroalimentare românești și valorificarea mai bună a potențialului de producție al agriculturii, în folosul consumatorilor români, să prevenim concurența neloială între marii și micii comercianți, în comerțul cu produse alimentare, să realizăm accesul real al producătorilor și al altor categorii de furnizori de produse alimentare la consumatori, să stimulăm interesul mediului de afaceri pentru accesarea fondurilor unitare și realizarea de investiții în acest domeniu de activitate și nu în ultimul rând să asigurăm menținerea locurilor de muncă în acest important sector de producție.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al PSD+PC va vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul legii dacă sunt observații, poziția 1, din raport. Nu sunt intervenții.

Poziția 2, poziția 3, poziția 4.

Vă rog. La poziția 4 avem, din partea Grupului parlamentar al UDMR, o intervenție.

Domnule deputat aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am discutat și data trecută și probabil dintr-o eroare de dactilografiere la art.4 alin.(2), poziția 12, "vânzare în pierdere", a rămas sintagma "la preț egal". Vreau să spun așa: "vânzare în pierdere înseamnă orice vânzare la un preț egal sau inferior costului de achiziție".

Având în vedere că la alineatul anterior, la 11, la costul de achiziție prin definire s-au stabilit toate cheltuielile aferente, atunci, dacă vinzi la același preț, deci la preț egal, atunci nu este în pierdere. E o greșeală evidentă și sper să fie de acord comisia cu eliminarea cuvântului "egal". Și ar fi așa: "vânzare în pierdere - orice vânzare la un preț inferior costului de achiziție".

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul președinte Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

De acord. Este o eroare, o scăpare din partea comisiei și cred că este bine să acceptăm propunerea și este foarte bine-venită, pentru că se clarifică problema în alineatul următor.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Art.2 de la alin.(2), poziția 12, va avea următorul cuprins: "Vânzare în pierdere - orice vânzare la un preț inferior costului de achiziție".

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Amendamentul propus a fost adoptat cu o largă majoritate.

Dacă la poziția 5 din raport sunt intervenții. Nu sunt.

Poziția 6. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Măcar pentru procesul-verbal al ședinței. Acest aspect pe care l-am votat mai înainte este de fond sau este greșeală de redactare? Pentru că nu putem accepta ca în plen să facem modificări de fond la un raport.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să observați că este o eliminare, un amendament de formă, dacă vreți o corelare cu articolul de la poziția 11.

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Îmi cer scuze. După cunoștința mea, dacă nu este un amendament de eliminare respins, la amendamentele respinse din raport, înseamnă că plenul Camerei a făcut o modificare de fond, ceea ce este interzis prin regulament. Soluția ar fi de retrimitere, dacă nu există o altă posibilitate regulamentară și, după cunoștințele mele, nu există.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Cred că nu trebuie să creăm un precedent acum pentru că anumiți colegi au promis că va trece acest proiect. Și noi îl susținem, dar să nu susținem ceea ce este contra Regulamentului Camerei.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Numai puțin. Haideți să fim consecvenți. O dată că la poziția 4 din raport s-a votat. Am votat și poziția 5, iar dumneavoastră ați cerut cuvântul la poziția 6, domnule deputat. Deci, vă rog foarte mult, dumneavoastră să urmăriți dezbaterile și să interveniți acolo unde se fac amendamentele și unde suntem cu dezbaterea, și nu ulterior.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

În asemenea condiții, domnule președinte, deoarece sunt inadvertențe la următoarele articole și deja colegul meu, domnul Lakatos discuta această problemă în ceea ce privește - o să vedeți acolo - dobânda în cazul neexecutării obligațiilor contractuale, cred că soluția ar fi s-o retrimitem în comisie.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Să înțeleg că propuneți să retrimitem... n-am înțeles, raportul sau...?

Domnul președinte al comisiei sesizate în fond. Vă rog, punctul de vedere al dumneavoastră.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Am menționat aici, la intervenția colegului Lakatos de la UDMR, că, într-adevăr, este o scăpare, dar se face și o corelare cu articolul următor.

Nu cred că este necesară trimiterea la comisie pentru o astfel de modificare în plen. Ea nu încalcă și nu este o chestiune de fond aici, ci este o chestiune care practic se suprapune peste ceea ce înseamnă clarificat... o dublură practic, o dublare, nu este ceva de fond, iar la celelalte articole eu sper că vor intra în dezbatere, nu sunt nici amendamente admise, nici respinse. Putem să le dezbatem, să le supunem la vot, dar nu e cazul să retrimitem la comisie acest raport și acest proiect de lege. El a fost analizat. Pot apărea în opinia unor colegi inadvertențe, e o altă chestiune, și, repet, nu este pentru trimis și comisia nu subscrie la retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea, stimați colegi, să urmărim cu atenție și să intervenim exact atunci când are loc dezbaterea pe articolele supuse atenției dumneavoastră.

Continuăm dezbaterile.

Înțeleg că la poziția 6 nu există intervenții.

Poziția 7 din raport. Poziția 8, poziția 9, poziția 10, poziția 11 din raport, poziția 12, poziția 13, 14, 15, 16, 17, 18.

La poziția 18, domnul deputat Lakatos. Vă rog.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu sunt jurist și nu mă bag în problemele dacă creăm precedent sau nu creăm precedent, eu semnalez numai următorul lucru, ceea ce am semnalat și data trecută: la articolul anterior, s-a stabilit clar: "În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a unei obligații contractuale de către una din părți, acestea pot stabili în contract plata unor penalități de către partea în culpă, egale pentru părți, cuantumul acestora fiind negociat la data încheierii contractelor." Este un lucru foarte clar, așa se obișnuiește în majoritatea actelor de vânzare-cumpărare, deci acte comerciale.

Acum, articolul despre care discutăm spune în felul următor: "În cazul în care plata nu se efectuează la termenul stabilit, debitorul este pus în întârziere, fără nici o altă formalitate și plătește de la acel termen o penalitate zilnică...", deci până aici este foarte corect și dacă ar fi rămas "conform contractului" sau "o penalitate legală" ar fi fost corect, dar zice așa: "...cu dublul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României".

Problema care este? Dacă cu un articol înainte le-am dat voie ca ei să stabilească cuantumul penalității, nu pot, cu un articol după aceea, să vin și să stabilesc care să fie acea penalitate. Deci, este o contradicție între conținutul celor două articole. Propunerea simplă ar fi eliminarea sintagmei "dublul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României", întrucât cu un articol înainte, ei s-au înțeles la cuantumul dobânzii. Însă, cum trebuie procedat, rămâne să hotărască plenul, rămâne la latitudinea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte al comisiei, vă rog, punctul de vedere al dumneavoastră.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia își menține punctul de vedere al conținutului art.10, având în vedere și motivația: "Este necesară impunerea unei penalități pentru a se asigura un cadru juridic imperativ părților contractante. În acest caz, penalitatea de întârziere nu se cumulează cu dobânda de referință a Băncii Naționale". Și aceasta din urmă este folosită doar ca un sistem de referință. Or, aici se referă la întârzierea unor penalități stabilite prin contract.

Deci, conținutul art.10 l-am însușit prin vot și ni-l însușim și azi, în fața Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu supun totuși votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului.

Da. Vă rog, domnule deputat. Pe procedură.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Cu tot respectul, domnule președinte, în raport nu aveți amendament respins cu privire la eliminarea acestor noțiuni, adică a părții nu știu câte din acest articol.

Ca o consecință, sunt două variante regulamentare: sau se retrimite acest articol la comisie, pentru a se dezbate și a se pune în concordanță cu articolul anterior, sau, supuneți la vot doar efectiv, nu mai supuneți la vot că nu există nici un amendament, n-aveți ce să supuneți la vot. Rămâne textul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Întrebăm pe domnul deputat Lakatos dacă își menține poziția privind corelarea celor două articole.

Domnule deputat Lakatos, vă rog.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Contradicția dintre cele două articole este evidentă. Viceliderul are dreptate pentru că nu se pot face amendamente de fond aici. Dacă considerăm că e bine să rămână un text de lege în care două articole se bat cap în cap, putem să votăm legea. Dacă dorim să eliminăm și să fie fără cusur proiectul de lege, se poate retrimite la comisie.

Eu, din start, am vrut numai să atrag atenția că cele două articole conțin lucruri diferite, deci se bat cap în cap. Dacă art.9 lasă la voia părților stabilirea penalității iar art.10 spune că acea penalitate să fie dublul dobânzii de referință a Băncii Naționale, aceste lucruri nu sunt compatibile unul cu celălalt.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

O propunere concretă înțeleg că nu faceți.

În consecință, doamnelor și domnilor colegi, comisia menținându-și poziția, continuăm dezbaterea pe marginea proiectului de lege.

Vă rog să formulați propunerea, în mod expres, domnule vicelider, privind trimiterea acestui articol la comisia sesizată în fond.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Credeți-mă, vreau să susțin acest proiect de lege. Dar, de ce să pierdem timp, că ajunge la domnul președinte în Cotroceni, da, și consilierii de acolo o s-o retrimită în Parlament, și pierdeți timp.

Nu este mai bine ca într-o săptămână să corecteze comisia și să votăm, să iasă din Parlament, într-adevăr, o lege care este aplicabilă?

Deci, propun retrimiterea acestui articol, să se pună de acord cu articolul anterior.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Supun votului dumneavoastră această propunere de a retrimite comisiei art.10, pentru a se pune de acord cu art.9.

Cine este pentru această propunere?

Vă rog, domnilor secretari, să numărați voturile.

Voturi împotrivă?

Cu o largă majoritate, propunerea a fost respinsă, stimați colegi.

Continuăm dezbaterea.

Poziția nr.19 din raport: dacă sunt observații?

Poziția nr.20; poziția 21; poziția 22; poziția 23; poziția 24; poziția 25.

Am încheiat dezbaterea pe articole.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C., depozite pe livrete de economii cu dobândă, câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri (rămasă pentru votul final);  

Punctul 20, Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC, depozite pe livrete de economii cu dobândă, câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Dacă din partea inițiatorului este cineva? Nu avem inițiatorul prezent.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnule deputat, vă rog să susțineți punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

   

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Comisia susține raportul, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative legislative.

În atare situație, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art.104 din Regulament, potrivit cărora, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a inițiativei legislative, după încheierea dezbaterilor generale, președintele poate propune trecerea la vot.

Vom vota la secțiunea vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind măsuri de diminuare a arieratelor persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari (rămas pentru votul final);  

Punctul 21, Proiectul de Lege privind măsuri de diminuare a arieratelor persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari.

Dacă din partea inițiatorului există dorința de a-și susține inițiativa? Nu avem.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, bănci.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Henorel Nițu:

Comisiile reunite își mențin poziția.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Poziția comisiei sesizată în fond este cea de respingere.

Fiind îndeplinite prevederile art.104 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă propun ca raportul de respingere să fie supus votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură, comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale Uniunii Europene (rămas pentru votul final);  

Punctul 22, Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură, comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre al Uniunii Europene.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Domnul deputat Tabără Valeriu, unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Și în calitate de inițiator, dar și ca președinte al comisiei, susțin raportul de respingere și pentru poziția nr.22 și 23, pentru că textele respective se regăsesc în noua Lege a pisciculturii și a acvaculturii care probabil săptămâna viitoare va fi aprobată de către Camera Deputaților.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte al comisiei, domnule inițiator.

Proiectul de respingere rămâne pentru votul final de la ora 12,30.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind pescuitul și acvacultura (rămasă pentru votul final);  

Punctul 23, Propunere legislativă privind pescuitul și acvacultura.

Avem susținerea făcută de către președintele comisiei a raportului comisiei sesizată în fond, de respingere.

Avem și aici îndeplinite condițiile art.104 din Regulament.

În consecință, propun ca această propunere să rămână pentru votul final de la ora 12,30.

Dezbaterea Propunerii legislative privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în cămine studențești (rămasă pentru votul final);  

Punctul 24, Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în cămine studențești.

Dacă inițiatorii doresc să-și susțină proiectul?

Domnul deputat Mircia Giurgiu, Grupul parlamentar al PD-L, deputat de Cluj.

Domnule deputat, aveți cuvântul în susținerea inițiativei.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Susțin raportul de respingere, fiindcă avem un proiect mult mai amplu, prin care am prevăzut acolo și transformarea în locuințe sociale, în grădinițe, în școli. Va fi un proiect mult mai bine făcut.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Raportul comisiei sesizate în fond este un raport de respingere.

Sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.104 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnilor colegi.

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Victor Boiangiu:

Domnule președinte,

Comisiile își mențin propunerea de respingere.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cele două comisii, vedeți, susțin respingerea.

În consecință, proiectul de lege - propunerea - rămâne pentru votul final de astăzi, la ora 12,30.

Stimați colegi,

Am epuizat ordinea de zi.

Urmează o foarte scurtă pauză, înainte de a trece la ședința consacrată votului final.

Vă mulțumesc.

 
  Supunerea la votul final: 
 

- după pauză -

   

Domnul Ioan Oltean:

Începem ședința pentru votul final.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Rugăm aparatul tehnic să urmărească și să asigure o funcționare normală a votului electronic.

O să vă rog să facem prezența, să vedem dacă suntem în cvorum.

Vă rog să semnalați prezența, domnilor colegi.

Vă rugăm, stimați colegi, să facem o verificare a prezenței.

Domnilor colegi, facem prezența și vă rog să verificați dacă funcționează aparatul dumneavoastră de vot.

Vă rog să votați prezența. Vă rog să votați, domnilor colegi, pentru că încă nu suntem în cvorum.

Prezența, vă rog. Cei care nu ați votat, mai votați o dată.

Haideți, vă rog, votați.

Domnilor deputați, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să votați prezența. Deci, încă 3 voturi.

Domnilor colegi,

Suntem în cvorum. Începe votul. Să verificăm dacă astăzi funcționează Coaliția.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (adoptat);

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Avem vot majoritar în favoarea acestui proiect de hotărâre.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009 (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009.

Lege ordinară.

Suntem Cameră decizională.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

Mulțumesc.

178 voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri. O Coaliție formidabilă.

Mulțumesc, domnilor colegi.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza B, semnat la București, la 30 octombrie 2008 și la Luxemburg, la 10 noiembrie 2008 (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza B, semnat la București, la 30 octombrie 2008, și la Luxemburg, la 10 noiembrie 2008.

Lege ordinară.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, vă rog.

În unanimitate, cei prezenți în sală au votat pentru acest proiect de lege. (Aplauze.)

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009 și a Acordului de Împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009 (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 de euro, dintre România, în calitate de împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

190 voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri.

Domnilor colegi, constatăm o susținere formidabilă a demersului guvernamental, în privința împrumutului făcut.

Mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2009 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2009 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Votul dumneavoastră: 157 voturi pentru, 37 împotrivă și 5 abțineri.

Proiectul de lege a fost votat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.210/2008 pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996 (adoptat);

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 210/2008 pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

195 de voturi pentru, 3 abțineri și un vot împotrivă.

Și acest proiect de lege a fost votat.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Românești, prin reorganizarea comunei Potlogi, jud. Dâmbovița (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulată de comisie);

7. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Românești, prin reorganizarea comunei Potlogi, județul Dâmbovița.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră, domnilor colegi, pentru respingere.

   

134 voturi pentru.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi respinsă.

Se întoarce la comisie.

Termen: două săptămâni. O săptămână, pentru ca raportul suplimentar să fie readus în plenul Camerei, pentru a nu depăși termenul pentru adoptarea tacită.

Mulțumesc, domnilor colegi.

Mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege privind modificarea art.8 din Legea apărării naționale a României nr.45/1994 (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind modificarea art.8 din Legea apărării naționale a României nr.45/1994.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

Mulțumesc.

199 voturi pentru, 2 împotrivă și 2 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Statutul Fondului Monetar Internațional propuse și aprobate de Consiliul Guvernatorilor Fondului Monetar Internațional, prin Rezoluția 63-2 pentru perfecționarea sistemului de vot și a reprezentativității în cadrul Fondului Monetar Internațional, la Washington, la data de 28 aprilie 2008, și respectiv prin Rezoluția 63-3 pentru extinderea autorității investiționale a Fondului Monetar Internațional, la Washington, la data de 5 mai 2008 (adoptat);

9. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Statutul Fondului Monetar Internațional propuse și aprobate de Consiliul Guvernatorilor Fondului Monetar Internațional, prin Rezoluția 63-2 pentru perfecționarea sistemului de vot și a reprezentativității în cadrul Fondului Monetar Internațional, la Washington, la data de 28 aprilie 2008, și respectiv prin Rezoluția 63-3 pentru extinderea autorității investiționale a Fondului Monetar Internațional, la Washington, la data de 5 mai 2008.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră? Mulțumesc.

199 voturi pentru; 4 abțineri; 2 împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat cu o foarte largă majoritate.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanție semnat între Statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din Statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, și din Þările și Teritoriile de peste mări, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor semnat între Statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind procedurile de plată și rambursare în cadrul Garanțiilor Statelor Membre în favoarea Băncii Europene de Investiții, semnate de România la Luxemburg, 21 octombrie 2008 (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanție semnat între Statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din Statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, și din Țările și Teritoriile de peste mări, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat între Statele membre U.E și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind procedurile de plată și rambursare în cadrul Garanțiilor Statelor Membre în favoarea Băncii Europene de Investiții, semnate de România la Luxemburg, 21 octombrie 2008.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

194 voturi pentru, 5 abțineri și un vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973 (adoptat);

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

197 voturi pentru, 4 abțineri și niciun vot împotrivă.

Proiectul a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev, la 21 - 23 mai 2003 și semnat de România la 21 mai 2003, la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev, la 21 - 23 mai 2003 și semnat de România la 21 mai 2003, la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

206 voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 și la București la 17 martie 2009, între Guvernul României și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de Împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare, semnat la București la 19 decembrie 2005 (adoptat);

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr.1 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 și la București la 17 martie 2009, între Guvernul României și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de Împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea "Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare", semnat la București la 19 decembrie 2005.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

Cu 208 voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor (Împrumutat), și KfW, Frankfurt pe Main (KfW) pentru 8.000.000 euro, semnat la București, la 31 iulie 2008 și respectiv la Frankfurt pe Main, la 2 noiembrie 2007, pentru finanțarea Proiectului - Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii (etapa a 4-a) (adoptat);

14. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor ("Împrumutat"), și KfW Frankfurt pe Main ("KfW") pentru 8.000.000 euro, semnat la București la 31 iulie 2008 și respectiv la Frankfurt pe Main, la 2 noiembrie 2007, pentru finanțarea Proiectului - Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, domnilor colegi. Mulțumesc.

209 voturi pentru, 2 abțineri, niciun vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României (respins);

15. Proiectul de Lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

145 voturi pentru, o abținere și 57 împotrivă.

Proiectul de lege nu a fost adoptat.

  Propunerea legislativă Lege privind comercializarea produselor alimentare (adoptat);

16. Propunerea legislativă "Lege privind comercializarea produselor alimentare".

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

198 voturi pentru, 7 abțineri și 5 voturi împotrivă.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - C.E.C., depozite pe livrete de economii cu dobândă, câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

17. Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC, depozite pe livrete de economii cu dobândă, câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

Cu 140 de voturi pentru respingere, 6 abțineri și 60 împotrivă, propunerea a fost respinsă.

  Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură, comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale Uniunii Europene (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

19. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură, comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

     

Domnul Horea-Dorin Uioreanu (din sală):

Ați sărit, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Am să revin la celălalt.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să vă exprimați votul. Mulțumesc.

Cu 198 voturi pentru, 6 abțineri și 4 împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

 
  Proiectul de Lege privind măsuri de diminuare a arieratelor persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Revenim la poziția 18 - Proiectul de Lege privind măsuri de diminuare a arieratelor persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

Cu 204 voturi pentru respingere, 3 abțineri și 4 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost votat.

  Propunerea legislativă privind pescuitul și acvacultura (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulată de comisie);

20. Propunerea legislativă privind pescuitul și acvacultura.

Legea are caracter organic.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog, domnilor colegi, votul dumneavoastră.

   

Doamnelor și domnilor colegi,

La limită - 167 de voturi pentru, 3 abțineri, 42 de voturi împotrivă.

Cam subțire alianța, domnilor! La limită!

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog.

Domnul secretar Mihai Voicu.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Poate mă înșel, dar, după știința mea, suntem 334 de deputați. Deci 167 nu este jumătate plus unu. Îmi pare rău. (aplauze.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da, constat că liberalii stau foarte bine cu aritmetica.

Așa este. 168 de voturi erau necesare. a lipsit... nu știu de la cine a lipsit.

Proiectul de lege rămâne pentru dezbaterea pe articole, într-o ședință următoare.

 
  Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în cămine studențești (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie);

Și ultimul proiect de lege, 21. Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în cămine studențești.

lege ordinară, Camera Deputaților - Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi.

   

170 de voturi pentru, 11 abțineri, 29 împotrivă.

Propunerea legislativă a fost adoptată, adică a fost respinsă.

Domnilor colegi,

La ora 13,00, membrii Biroului permanent sunt rugați să intre în sala de ședințe.

Celorlalți colegi, poftă bună și după-masă, activitate în comisiile permanente.

Toate cele bune! Să ne auzim și să ne vedem cu bine!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,56.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 4:01
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro