Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.111/25-09-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 16-09-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.7 Mircea Irimescu - declarație politică intitulată "Statul, restanțier";

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Irimescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă invit la microfon, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Irimescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Statul, restanțier".

Stimați colegi,

Am fost cu toții elevi, studenți și știm cum erau priviți pe vremuri reprezentanții tineretului studios corijenți (restanțieri). Este din nou toamnă, cei cu situațiile școlare neîncheiate nu mai sunt în centrul atenției publice. În definitiv, fiecare doarme așa cum își așterne. Acum, pe bună dreptate, românii inventariază "restanțele" guvernanților care le provoacă lipsuri, necazuri și tot felul de neplăceri. Lista eșecurilor diriguitorilor este atât de lungă și cuprinde atât de variate domenii încât adăugarea a încă unuia ar putea fi inutilă. Totuși, cu amărăciune îndrăznesc să vă rețin atenția cu încă o nereușită a statului nostru.

La fiecare miez de septembrie, neîntrerupt de 20 de ani, comunitatea românească din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și din Ținutul Herța își trimite reprezentanții la Cernăuți pentru a discuta, analiza și decide în legătură cu viitorul valorilor lor naționale din regiunea Cernăuți din care fac acum cu toții parte. Adunarea este și un prilej de omagiere a limbii și culturii române și, de regulă, la ea participă mulți invitați din țară, inclusiv din rândurile autorităților statului nostru.

De două decenii, problemele mari ale acestei comunități românești - devenită minoritară în regiunea din care face parte în condițiile istorice cunoscute -, sunt aceleași. Ele sunt afirmate, argumentate, prezentate în forme variate: când rațional-diplomatic prin demersuri adresate conducerii de la Kiev și forurilor internaționale, când patetic-emoțional prin cântece și versuri, când strigate cu mânie. Mereu aceleași: școală, presă, carte, liturghie în limba română și recunoașterea proprietății asupra imobilelor care au aparținut până la ultima invazie sovietică din 1944 societăților, organizațiilor și asociaților naționale românești, urmată de retrocedarea lor rapidă către succesorii respectivelor organizații neguvernamentale.

Aceste chestiuni țin de politica statului ucrainean și din acest motiv este necesară intervenția pe canale diplomatice a României. Din păcate, statul român s-a implicat timid în acțiunea de ajutorare a acestor conaționali. Rezultatele insuficientei reacții a României timp de douăzeci de ani sunt, logic, puține, departe de cerințele spiritului și prevederilor normelor europene contemporane: câteva zeci de copii veniți cu burse de studii sau în vacanțe în România, sprijinirea izolată a unor publicații și comunități locale, înființarea Consulatului General al României de la Cernăuți și... cam atât! Mult prea puțin față de ceea ce reclamă realitățile timpurilor pe care le trăim.

Trebuie să amintim că România a nemulțumit profund comunitatea românească din regiunea Cernăuți atunci când a negociat și încheiat tratatul de bună vecinătate cu Ucraina de la sfârșitul ultimului deceniu al secolului trecut, fără să o consulte și fără să țină seama de o parte dintre drepturile care ar fi trebuit să-i fie respectate. Această nemulțumire este și astăzi vie și peste ea se suprapune cea generată de introducerea vizelor de intrare în țară de la aderarea noastră la Uniunea Europeană, care-i obligă pe conaționalii noștri din regiunea amintită să cheltuiască pentru vize timp, nervi și bani.

Conștientă de necesitatea implicării sale, România a început demersurile pentru încheierea unor acorduri cu Ucraina în măsură să îmbunătățească viața acestor oameni dar care, din păcate, nu au fost finalizate. Trei ar fi fost domeniile în care s-ar fi îmbunătățit soarta vitregă a celor înstrăinați de la nordul țării:

  • acordarea de vize simplificate și pe termen lung pentru persoanele domiciliate în zonele de frontieră ale celor două state;
  • echivalarea diplomelor obținute în România de către tinerii ucraineni, indiferent de naționalitate;
  • deschiderea la Cernăuți a unei filiale a Centrului Cultural Român de la Kiev.

Nu s-a finalizat niciuna dintre problemele enunțate mai sus. Guvernul nostru a rămas o dată-n plus restanțier, de data aceasta în paguba și spre decepția bucovinenilor, herțenilor și basarabenilor care nu meritau acest lucru și care-și leagă, firesc, speranțele de București. Pentru că aici este patria lor istorică.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 4:10
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro