Ioan Oltean
Ioan Oltean
Sittings of the Chamber of Deputies of October 6, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.125/16-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 06-10-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 6, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.41 Ioan Oltean - declarație politică cu tema "Bicameralism unicameral?!";

 

Domnul Ioan Oltean:

"Bicameralism unicameral?!"

Nu constituie un puseu de populism reforma constituțională, necesară pentru trecerea la Parlament unicameral, prin comasarea celor două Camere parlamentare, deoarece discuțiile sunt vechi, ci reprezintă o necesitate pentru adaptarea componenței organului legislativ cu populația României. Cu alte cuvinte, trebuie respectată norma corectă de reprezentare. Regula practică în acest sens ar fi rădăcina cubică din numărul populației (conform Principles of Constitutional Design - Donald S. Lutz), ceea ce înseamnă 280 de parlamentari, dar România are în prezent 471.

Trebuie înlăturată această anomalie a legii privind norma de reprezentare, pentru că da, în România, cifra relevantă este dată de Legea electorală (nu de Constituție) și este de un deputat la 70.000 de locuitori.

O observație suplimentară din domeniul politicii comparate, dacă îmi permiteți, cu referire la țările cele mai apropiate de România, ca număr de locuitori, din Uniunea Europeană ar fi Olanda care are un raport de 1 la 105.000, cazul Poloniei de 1 la 83.000, sau cazul Germaniei de 1 la 135.000. Dintre cele 27 de state ale Uniunii, 14 au Legislativ unicameral, 13 bicameral.

Așadar, nu vreau să aduc în discuție nici faptul că ar fi vorba de un model dominant sau nu, nici de tradiție, care nu ne demonstrează ca bicameralismul implică automat și democrația (exemplu: in 1938 pe timpul dictaturii regale, este păstrat Senatul), ci necesitatea unicameralismului din rațiuni de ordin fiscal, de similaritate a atribuțiilor celor două Camere și de celeritatea procesului legislativ. Practic, prin renunțarea la o cameră s-ar elimina birocrația excesivă și vom răspunde nevoii de reformă și modernizare a societății românești.

Aspectele amintite trebuie să răspundă cerințelor societății în procesul de globalizare, impunându-se adoptarea rapidă a legilor și instituirea într-un timp cât mai scurt a normelor menite să aducă soluții problemelor care nu suportă amânare. Dacă avem în vedere, de exemplu, criza financiară și economia actuală, considerăm că soluțiile ce se impun în materie legislativă trebuie adoptate fără niciun fel de întârziere.

Absența unor diferențe efective de atribuții între Camere face ca efectul de ponderare dorit de legiuitorul constituant sa fie redus și aproape inexistent, separarea organică a Parlamentului fiind, din acest punct de vedere, artificială. Din această perspectivă, Parlamentul României are doar formal o structură bicamerală, dar în esență funcționează la fel ca un parlament cu o singură cameră. Teoretic, în prezent, prin structura bicamerală, se înțelege că e de preferat "o complicație folositoare unei simplități dăunătoare".

Aceste prerogative, așa-zis distincte, conduc la unele concesii greu de admis. Spre exemplu, mecanismul funcțional îndrituiește Camera sesizată în prima lectură să se pronunțe într-un termen general de 45 de zile; în caz de depășire a acestui termen, se consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă a fost adoptată în Camera respectivă, urmând să fie trimisă în cea de-a doua Cameră pentru o decizie definitivă. În acest caz, voința uneia dintre camere rămâne paradoxal neexprimată, Parlamentul funcționând ca unicameral. Un alt oximoron al bicameralismului rămâne acordarea unei protecții egale atât deputaților, cât și senatorilor, în materie de incompatibilități și imunități parlamentare.

Nu trebuie trecut cu vederea faptul că state precum Bulgaria, Croația, Ungaria, Portugalia, Finlanda, Danemarca, Suedia, Grecia, Ucraina, Islanda, Serbia, Peru, Venezuela, Noua Zeelandă sau China au optat pentru sistemul unicameral. Argumentele favorabile acestui sistem sunt indivizibilitatea suveranității și preponderența organului legislativ asupra executivului - în speță, revocarea posibilității Executivului de a se baza pe una dintre camerele legislative pentru a contracara rezistența întâmpinată de cealaltă cameră.

Nu în ultimul rând, România nu se confruntă cu o populație masiv eterogenă, problemă care revendică bicameralismul în state precum Belgia sau Elveția. În mod evident, ambele sisteme prezintă avantaje și dezavantaje și rămâne la latitudinea fiecărui stat să opteze pentru propriul bine. Ca adepți ai tradiției sistemului bicameral, suntem o excepție în sud-estul Europei, din păcate una mirobolantă din punct de vedere teoretic, dar fără fond.

PD-L a introdus încă din anul 2008 în programul său politic reforma constituțională, reducerea numărului de Camere ale Legislativului și a numărului de parlamentari. Prin urmare, susținem organizarea referendumului pe această temă de interes național cu mențiunea că atât votul uninominal, cât și trecerea la un parlament unicameral nu reprezintă o soluție miracol, ci așezarea "infrastructurii administrative" pe principii sănătoase și viabile.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 20 november 2019, 11:39
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro