Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Sittings of the Chamber of Deputies of October 6, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.125/16-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 06-10-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 6, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.63 Vasile Filip Soporan - intervenție cu titlul "De 90 de ani, din când în când, la pas cu Occidentul";

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

"De 90 de ani, din când în când, la pas cu Occidentul"

Am participat săptămâna trecută cu mare plăcere, satisfacție și mândrie la acțiunile care au marcat împlinirea a 80 de ani de la începuturile Institutului Oncologic "Ion Chiricuță" din Cluj-Napoca. Cu această ocazie, trecând în revistă istoria unor evenimente, am constatat că anul 2009 ne-a adus sau ne va aduce alte aniversări sau comemorări importante pentru România și pentru comunitatea clujeană. Astfel, 2009 a însemnat aniversarea a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române, 2009 a însemnat 160 de ani de la desfășurarea dramatică a Revoluției din Transilvania, 2009 a însemnat 90 de la așezarea administrației românești în Cluj și în Transilvania, 2009 a însemnat 50 de ani de la despărțirea de marele medic și profesor Iuliu Haieganu, cel care a ținut primul curs de medicină în limba română la Universitatea din Cluj, 2009 înseamnă 90 de ani de la memorabilul curs inaugural al marelui istoric Vasile Pârvan "Datoria vieții noastre" la inaugurarea Universității Daciei Superioare, 2009 înseamnă 90 de la înființarea clubului sportiv Universitatea Cluj, 2009 înseamnă 90 de ani de când un clujean, Alexandru Vaida-Voevod, a preluat într-un moment dificil pentru România președinția Consiliului de Miniștri, 2009 înseamnă 20 de ani de la căderea regimului comunist, acest act însemnând foarte mult pentru generația mea sub multiplele aspecte pe care le-a generat.

Încărcat de realizările formidabile ale transformării Clujului interbelic, în aceste zile, am parcurs cu mare interes o lucrare a dr. Octavian Buzea, Clujul 1919-1939, lucrare "bilanțieră a progreselor realizate la Cluj în cei 20 de ani de la Unire încoace", în care, conform prefeței profesorului Iuliu Hațieganu, "se face dovada afirmării puterii noastre de creație și a spiritului civilizat, pe care stăpânirea românească, de două decenii, a știut să-l instaureze în această parte a țării". Primarul de atunci, Dr. Sebastian Bornemisa, în cuvântul de introducere "De ce iubim Clujul", afirmă că "La marea dragoste către el contribuie și un misticism specific, care-i înfășoară cu simpatie întreaga ființă și-l face orașul cel mai scump tuturor inimilor românești de pe plaiurile Transilvaniei. Datorită acestui misticism, moștenit din moși-strămoși și trecut ca o comoară sfântă din tată în fiu, Clujul a devenit, în cursul zbuciumatei sale istorii, obiectivul cel mai de preț al tuturor aspirațiilor noastre naționale".

Conform aprecierilor Prof. Dr. Coriolan Tătaru, rezidentul regal al Ținutului Someș, lucrarea Dr. Octavian Buzea primește "semnificația unei chemări la realitate, impunându-se o adaptare la încredere în propriile noastre înfăptuiri", iar Clujul de atunci oferă "suficiente elemente de confirmare a tezei că stăpânirea românească a favorizat și favorizează dezvoltarea orașelor românești".

De ce am făcut această prezentare? Ce rost mai are evocarea trecutului din moment ce atenția este îndreptată spre viitor? Are relevanță trecutul nostru? Ce se poate învăța din el? Care este ținta noastră și ce trebuie să facem pentru ea? La aceste întrebări aș răspunde cu una din afirmațiile memorabile ale marelui istoric Nicolae Iorga, care rămâne de mare actualitate în zilele noastre, urmărind evoluția ultimelor evenimente și preocuparea de soluționare a celor care împart responsabilitățile exercitării puterii în interesul poporului român: "Orice, numai să nu fim ceea ce am fost și să pornim la muncă, nu cu sufletul de azi, ci cu el prefăcut printr-o revoluție interioară".

Oare am făcut propria noastră revoluție de schimbare interioară? Am început munca? Ce păstrăm și ce nu păstrăm din ceea ce am fost? Fără a răspunde direct acestor întrebări - practic ar fi foarte greu, pentru realitățile acestor zile - am convingerea că se poate învăța foarte mult, în primul rând, din modul de gândire al înaintașilor într-un moment de răscruce, din patriotismul acestora legat de dezvoltare, din dorința și din capacitatea lor de a deveni mai buni, mai creatori și mai eficienți decât predecesorii lor.

Nu știu dacă astăzi suntem în stare să spunem despre transformările noastre ce spuneau înaintașii noștri despre construcția lor realizată în două decenii (1919-1939): "Clujul nu este încă așa cum îl dorim, așa cum l-am visat. Dar în mai puțin de douăzeci de ani i-am dublat aproape numărul populației și i-am dublat întinderea. Cele mai frumoase cartiere, podoabele cele mai de preț și cele mai reprezentative clădiri noi i le-am dat. Vilele românești din cartierele Grigorescu și Andrei Mureșanu, cu minunea verde a grădinilor lor, au înnoit și au luminat icoana sumbră a cetății. Catedrala ortodoxă a vrăjit un nou centru al orașului. E Clujul de muncă, de clădire, de ridicare, de organizare și de creație românească."

Nu pot să afirm că schimbările anului 1989 au adus numai bine la nivelul Clujului, nu știu dacă Clujul de astăzi este de muncă, de clădire, de ridicare, de organizare și de creație românească, ci, dimpotrivă, au fost acțiuni ale căror rezultantă nu a fost benefică construcției specifice perioadei interbelice, menționată anterior. Totuși, printre exemplele pozitive, care aduc mândrie și continuitate Clujului, aș menționa realizările de la Institutul Oncologic "Ioan Chiricuță" din Cluj-Napoca, sărbătorit săptămâna trecută la împlinirea a 80 de ani de activitate puși în slujba clujenilor și a României. I-am mulțumit directorului acestei instituții, colegul și prietenul meu, prof. univ. dr. Alexandru Irimie, pentru faptul că a reușit să aducă unitatea pe care o conduce la standardele europene. I-am spus că este continuator și prin faptul că, dacă astăzi suntem în "pas cu Europa", înaintașii domniei sale doreau să fie "la pas cu Occidentul", lucru afirmat în bilanțul Clujului la cei douăzeci de ani de administrație românească: "O instituție cu care puține țări din Occident se pot mândri este Institutul pentru profilaxia cancerului. Numărul mare de canceroși găzduiți în serviciile medicale fără a putea fi curați, a îndemnat un mănunchi de binevoitori să contribuie la ridicarea acestei case de cură, la început (1929) cu mijloace modeste. Acum dispune de o instalațiune perfectă de Roentgen și Radiu în cantitate suficientă (250 miligrame) pentru cura bolnavilor care ocupă aproape în permanență cele 60 de paturi ale Institutului pentru profilaxia cancerului. Rezultatele frumoase în domeniul curativ al cancerului sunt o adevărată binefacere pentru bolnavii veniți la tratament din toate colțurile țării. Ele răsfrâng asupra Clujului sanitar o binemeritată și aleasă considerațiune".

Revin cu optimism, pornind de la această realizare cu adevărat europeană a profesorului Alexandru Irimie și a colegilor dânsului, considerând că avem potențialul, profesioniștii capabili să genereze în mod real o transformare în procesul de modernizare a României prin acțiuni cotidiene încărcate de libertate, muncă, răsplată, recunoaștere și speranță.

Dragi colegi, națiunea română nu-și poate permite încă o generație de căutare a procesului de modernizare a României și a unei tranziții permanente, ci are nevoie de o generație făuritoare a unei modernizări generoase către cetățenii ei, făuritori și beneficiari ai acestui proces.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 17 november 2019, 12:05
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro