Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 12, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.128/22-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 12-10-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 12, 2009

3. Prezentarea Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2009.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Primul raport vizează activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestru I al anului 2009. Am să-l invit pe președintele comisiei pentru a susține acest raport.

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

În activitatea sa din semestrul I al anului 2009, comisia a primit și a analizat 548 de petiții și memorii în cele 50 de ședințe, a organizat opt audieri în plenul său și a efectuat trei cercetări în teritoriu. Pentru a-și expune solicitările în fața dumneavoastră, 97 de cetățeni români au solicitat dreptul la audiențe.

Veți regăsi în textul raportului primit de dumneavoastră date detaliate privind categoriile de probleme aduse la cunoștința comisiei, precum și o analiză exigentă a modului în care diferite autorități și instituții publice înțeleg să respecte dreptul constituțional de petiționare al cetățenilor.

Se remarcă faptul că, din cele 548 de petiții, un număr de 134 se referă la abuzuri și probleme de funcționare din domeniul justiției, fie că este vorba de activitatea instanțelor de judecată, fie că se referă la activitatea parchetelor. Numeroase memorii, primite din partea unor persoane fizice, reclamă o serie de abuzuri ce ar fi fost comise de magistrați, anchete efectuate incomplet, finalizate de parchete cu soluții nelegale ori pronunțări de achitări sau condamnări netemeinice de către instanțele de judecată. Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni și chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupție ale magistraților care au avut spre finalizare asemenea cazuri.

De asemenea, o altă parte a petiționarilor a reclamat faptul că, mai ales în faza de urmărire penală, nu se garantează dreptul de apărare. În acest sens, autorului infracțiunii nu i se aduce la cunoștință învinuirea, nu i se acordă termene rezonabile pentru a pregăti și exercita apărarea, iar prezentarea materialului de urmărire penală este formală. Nu de puține ori se dispune trimiterea în judecată fără să se fi procedat la citarea și ascultarea inculpatului, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror. Un alt aspect sesizat vizează refuzul organelor judiciare de a admite și a administra probele în apărare. Pentru soluționarea acestor petiții, comisia s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii în 101 cazuri.

De asemenea, ne-am adresat Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și diferitelor structuri ale puterii judecătorești. Toate răspunsurile primite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești sau diferitelor structuri ale parchetelor se rezumă la infirmarea bănuielilor sau temerilor petiționarilor privind săvârșirea unor ilegalități în actul de justiție.

Dacă în anii anteriori se puteau evidenția câteva cazuri în care se confirmau o parte din sesizările cetățenilor, în perioada de referință am înregistrat un singur astfel de caz, în ciuda numărului din ce în ce mai mare al petițiilor.

Ca notă generală, distingem faptul că majoritatea răspunsurilor dezvăluie o analiză superficială din partea structurilor competente cu exercitarea controlului atât din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cât și al Ministerului Public. Mai mult chiar, constatăm adoptarea unei atitudini formale, subiective în analiza plângerilor ce le sunt adresate. În 90% din situațiile prezentate de petiționari s-ar fi impus o analiză judicioasă din partea acestor structuri, având cel puțin în vedere documentația atașată memoriilor.

Comisia dorește să evidențieze, în fața dumneavoastră, un dosar special, al domnului Becsek Garda Dezsö, fost deputat în Parlamentul României, care este cercetat într-un dosar penal pentru declarații și opinii cu caracter politic privind corupția, exprimate în timpul mandatului său de parlamentar.

Pe perioada exercitării mandatului său de deputat în Circumscripția Electorală Harghita, domnul Becsek Garda Dezsö a sesizat - în nenumărate rânduri - săvârșirea unor fapte cu caracter penal privind modul de exploatare și de întreținere a fondului forestier. În acest sens, având garanția dreptului la opinie, domnul Becsek Garda Dezsö și-a permis să aprecieze conduita și chiar moralitatea unor persoane implicate în ceea ce domnia sa numea "mafia lemnului", inclusiv a domnului Tinka Coloman. Pentru astfel de aprecieri, acesta din urmă a formulat împotriva domnului Becsek Garda Dezsö o plângere prealabilă pentru comiterea faptelor de calomnie și insultă.

Pentru instrumentarea cazului a fost împuternicit domnul procuror șef Vasile Vintilescu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe perioada cercetărilor, domnul Becsek Garda Dezsö, constatând atât o atitudine abuzivă în soluționarea plângerii prealabile, cât și o tergiversare nejustificată a soluționării plângerilor penale, a sesizat atât comisia noastră, cât și Biroul permanent al Camerei Deputaților, care, în 17 iunie 2008, a hotărât sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza conduita profesională a procurorului în cauză. Atrage atenția faptul că, la scurt timp după încetarea mandatului de deputat, împotriva fostului parlamentar se declanșează o cercetare penală de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni. Motivul îl constituie aceeași plângere prealabilă a domnului Tinka Coloman, pentru săvârșirea - de către domnul Becsek Garda Dezsö, pe vremea exercitării mandatului său de deputat - a faptelor de insultă și calomnie, plângere pe care domnul procuror șef Vasile Vintilescu o înaintase acestei unități de procuratură, pe motivul că presupusele fapte nu ar fi comise de către domnul Becsek Garda Dezsö în calitate de deputat, ci ca fapte care nu au nici o legătură cu atribuțiile de serviciu exercitate pe durata mandatului. Așadar, tocmai cei care au fost reclamați - în nenumărate rânduri - de către domnul Becsek Garda Dezsö că nu-și îndeplinesc atribuțiile și că nu iau măsuri corespunzătoare împotriva celor vinovați de săvârșirea faptelor cu caracter penal privind regimul juridic al fondului forestier, au fost învestiți cu cercetarea unor presupuse fapte penale comise de domnia sa.

În semestrul I al anului 2009, s-au adresat comisiei și 93 de persoane și grupuri de persoane cu sesizări vizând posibile abuzuri exercitate împotriva drepturilor lor de natură socială.

O relativă majoritate a memoriilor înaintate comisiei se referă, în continuare, la problematica pensiilor. Întârzierile în revizuirea erorilor intervenite în procesul recalculării pensiilor, erorile în procesarea datelor cuprinse în adeverințele depuse cu mult timp în urmă de către pensionari în vederea valorificării sporurilor permanente primite în decursul activității lor profesionale sau insuficienta comunicare a instituțiilor responsabile în domeniu în cazul constituirii debitelor dețin o pondere importantă în totalul problemelor sesizate de cetățeni.

O parte semnificativă a petenților reclamă, în memoriile adresate comisiei, întârzierile mari cu casele teritoriale de pensii, care răspund cererilor lor de recalculare a pensiilor pe baza adeverințelor depuse conform normelor legale în vigoare. Uneori, punctajele medii anuale ale pensiilor sunt calculate eronat, iar eroarea este descoperită la mult timp după producerea ei, ceea ce duce la constituirea unor debite mari.

Provoacă preocupare și nemulțumire modul în care foștii angajatori înțeleg să se achite de obligația de a elibera pensionarilor documentele care să certifice faptul că au primit anumite sporuri permanente, neevidențiate, de fapt, în cărțile de muncă.

De asemenea, în cazul în care întreprinderile în care au lucrat pensionarii au fost lichidate, iar documentele doveditoare au fost arhivate și depuse la casele teritoriale de pensii, adeverințele necesare recalculării sunt dificil de obținut. Nici până la această dată nu s-au clarificat atribuțiile care revin, după adoptarea Ordonanței de urgență nr.39/2006, Arhivelor Naționale și Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale în eliberarea documentelor doveditoare.

O problemă nouă în domeniul pensiilor, care preocupă un număr important de pensionari, este aceea a cumulului pensiei cu salariul obținut, ulterior pensionării, ca angajat în instituții și autorități publice.

Asociația Ofițerilor în Rezervă din România, filiala Tulcea, prin documentele înaintate comisiei noastre în Dosarul nr. 13854/02.02.2009 argumentează, pe baza unor ordine de ministru și a conținutului unor programe derulate cu sprijinul Băncii Mondiale, că ofițerii în rezervă, care astăzi lucrează în instituții publice, au respectat în întregime politica statului român, dispozițiile și normele legale în vigoare. Petenții arată că nu au încălcat cu nimic legile și nu au abuzat de prevederile legale în vigoare când, în aplicarea etapelor reformei Armatei, au devenit beneficiari de pensie militară și s-au angajat în sectorul public, ca urmare a unor cursuri finanțate public tocmai în acest scop.

În domeniul relațiilor de muncă, remarcăm faptul că numărul petițiilor în care se reclamă neplata integrală a drepturilor salariale către salariații disponibilizați crește. Nerespectarea de către unii angajatori a timpului de muncă și a celui de repaus, precum și a dispozițiilor legale privind perioada de probă și încheierea contractelor de muncă devine, din nou, o preocupare a angajaților.

În primul semestru al anului 2009, în evidența Comisiei s-au înregistrat 44 de memorii având ca obiect săvârșirea unor posibile abuzuri ale autorităților publice locale atât la nivelul reprezentanților aleși, cât și a funcționarilor publici din aceste instituții.

Un exemplu, în acest sens, îl constituie memoriul domnului Munteanu Toader (Dosarul nr. 34/14019/2009) prin care acesta sesizează mai multe posibile abuzuri săvârșite de primarul comunei Cornu Luncii, județul Suceava, în ceea ce privește administrarea patrimoniului public al comunei și, în special, utilizarea bugetului local. Analizând gravitatea acuzelor aduse de petiționar, comisia s-a adresat atât instituțiilor administrației publice locale - respectiv Consiliului Județean, Prefecturii, Camerei de Conturi și Inspectoratului de Poliție -, cât și Direcției Naționale Anticorupție, autorități competente cu soluționarea în fond a aspectelor semnalate.

Din verificările efectuate de autoritățile sesizate a rezultat că unele din aspectele sesizate de petiționar se confirmă, fiind reținute în seama primarului incriminat mai multe fapte ce cad sub incidența legii penale, în prezent aflându-se în lucru, la Inspectoratul de Poliție, precum și la nivelul parchetelor din județul Suceava, mai multe dosare de cercetare penală.

În ceea ce privește relația comisiei cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate, constatăm menținerea unui număr important al dosarelor la care nu primim răspunsuri în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților. La un număr de 179 de adrese am primit răspunsuri cu întârziere de câteva zile la peste 150 de zile calendaristice.

Cel mai mare număr de răspunsuri întârziate se înregistrează la nivelul autorității puterii judecătorești: Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, cel de pe lângă Tribunalul Galați și cel de pe lângă Tribunalul Suceava, stabilind întârzieri record de peste 150 de zile.

De asemenea, comisia a fost obligată să revină de două sau de mai multe ori pentru a primi răspuns la memorii adresate prefecturilor județelor Galați, Ilfov, Sibiu, precum și primăriilor din Brașov și București.

În general, comparând numărul întârzierilor și al petițiilor aflate încă în curs de soluționare la finalul semestrului (55 de petiții în curs de soluționare) cu cel din semestrele anterioare, observăm că termenele legale în cazul unora dintre petiții este cu mult depășit, soluționarea lor transferându-se de la un semestru la altul.

În vederea eliminării unora dintre aspectele pe care le-am relevat în acest raport și în precedentele, comisia a concluzionat asupra necesității unor modificări și completări la Regulamentul Camerei Deputaților, care să consolideze instituțional comisia și să clarifice mai bine întinderea autorității sale. De aceea, în aplicarea propunerilor conținute în precedentele rapoarte semestriale și ca urmare a concluziilor referitoare la activitatea din perioada de referință, comisia solicită urgentarea dezbaterii propunerilor sale de modificare și completare a Regulamentului Camerei Deputaților.

Sub condiția consolidării instituționale a comisiei, apreciem că activitatea de soluționare a petițiilor va răspunde în viitor în mai mare măsură dreptului constituțional de petiționare a cetățenilor români.

Vă mulțumesc pentru bunăvoință și atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare? Am înțeles, toată lumea este foarte încântată. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Eu am avut posibilitatea să particip la câteva ședințe ale Comisiei de petiții, cercetarea abuzurilor și vreau să vă spun că, într-adevăr, unele dintre ele au fost vii, animate. Însă, ascultând acum raportul prezentat de președintele comisiei, îmi dau seama că activitatea comisiei e așa, cam ca apa sfințită: nici nu miroase, nici nu se aude. Aș fi vrut să auzim de aici concret: atâtea petiții, atâtea rezolvate, atâtea nerezolvate, atâtea înaintate.

E foarte mare numărul răspunsurilor neefectuate în termen: 179. Ce se întâmplă cu cei care nu răspund în termen? Sunt audiați? Sunt chemați la audieri? Nu sunt chemați la audieri? Prefecții, totuși, sunt reprezentanții Guvernului și ar trebui totuși să vină, dacă dai răspuns peste 150 de zile. Cred că ar trebui să creștem un pic gradul de autoritate al comisiei.

Solicitarea de modificare a Regulamentului cred că este benefică și ar trebui s-o sprijinim și noi, plenul Parlamentului, pentru că, într-adevăr, se simte nevoia întăririi rolului acestei comisiei, dat fiindcă sunt foarte multe abuzuri ce se petrec în teritoriu și care cred eu că și-ar găsi rezolvarea dacă comisia ar avea pârghii mai multe și dacă, într-adevăr, ar vrea să-și însușească aceste pârghii.

Eu cred că, dacă, într-adevăr, comisia s-ar apleca mai bine asupra petițiilor și ar insista mai mult la organele abilitate, la autoritățile centrale și autoritățile publice locale pentru finalizarea acestor petiții în sens pozitiv, sunt foarte puține cazurile în care petițiile nu se verifică. În cele mai multe dintre ele, oamenii scriu din deznădejde, ca urmare a necazurilor pe care le au și asta vă spun din experiență.

Chiar ar fi vrut să facem o comparație cu ultimul semestru al anului trecut, să vedem dacă a crescut față de anul trecut, a scăzut nivelul petițiilor. O comparație cu primul semestru, prima sesiune parlamentară a mandatului anterior, 2005-2008, comparativ, au crescut, au scăzut. Adică sunt date comparative statistice care ne indică nouă o anumită stare de spirit a populației.

În principiu, susținem raportul, dar cred eu că ar trebui un pic aprofundat și detaliat.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte, să răspundeți.

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Pentru stimatul coleg, îi aduc la cunoștință că inclusiv colegii dumnealui de la PD-L și-au însușit raportul, iar dacă ar fi binevoit dumnealui - noi am trimis la casetă raportul detaliat - și dacă ar fi stat la prezență astăzi, vedea că sunt vreo 80-90 de pagini și ocupam întregul spațiu, inclusiv continuarea audierilor doamnei Udrea.

Aduc la cunoștință stimatului coleg că, avem chiar acum la comisie un număr nenumărat de petiții, legate de modul cum au fost schimbate anumite persoane descentralizate din județe și dacă vrea dumnealui într-o ședință ulterioară, cu permisiune, fac prezentarea. Dacă doriți, într-adevăr, să vă aduc raportul în mod personal, vi-l aduc și să vi-l însușiți.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare vom lua act de acest raport și trecem la discutarea proiectului de lege.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 23 august 2019, 14:28
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro