Dan-Ștefan Motreanu
Dan-Ștefan Motreanu
Sittings of the Chamber of Deputies of October 20, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.136/30-10-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 20-10-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 20, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.45 Dan-Ștefan Motreanu - declarație politică: "La Chișinău se poate, la București, nu."

 

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

"La Chișinău se poate, la București nu"

Săptămâna trecută, după simulacrul consultării partidelor politice parlamentare, șeful statului a refuzat să desemneze un candidat pentru funcția de premier al unei majorități parlamentare declarate oficial.

Mai mult, în ultimele sale ieșiri publice pe aproape mai toate televiziunile din țară, Traian Băsescu a afirmat că în situația în care un eventual Cabinet Croitoru va fi respins de Parlament, va desemna un candidat din partea partidului care a obținut cele mai multe voturi la alegerile din noiembrie 2008. O astfel de soluție nu există în Constituție. Președintele Traian Băsescu continuă însă să interpreteze Constituția în funcție de interesele sale personale.

Facem o paranteză și ne uităm puțin la vecinii noștri de dincolo de Prut. În Basarabia, după cum se știe, recent s-a constituit un nou guvern, în urma alegerilor.

Scrutinul din această zonă a consfințit următorul rezultat: 1. PCRM 44,7%, 48 de mandate; 2. PLDM 16,6% (28% mai puțin decât locul 1!!!), 18 mandate; 3. PL 14,7%, 15 mandate; 4. PDM 12,5%, 13 mandate; 5. AMN 7,4%, 7 mandate.

Ce se poate observa privind structura Guvernului de la Chișinău? Că noul guvern a fost constituit în baza majorității constituite de partidele aflate pe locurile 2- 5. Și nu este vorba de o majoritate de 65% de genul celei de la București, ci de o majoritate care are în plus doar cinci voturi. De ce la Chișinău se poate ca o majoritate parlamentară să dea premierul și la București nu? Cine nu va fi de acord cu această întrebare retorică, ar putea da următoarea replică: la Chișinău desemnarea a fost făcută de președintele interimar, care făcea parte din coaliția majoritară.

Iată însă ce spune art.98 al Constituției Republicii Moldova: După consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru... Și ce spune art.103 din Constituția României: Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Observăm o similitudine între prevederile constituționale în ceea ce privește desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. (De altfel, Constituția Moldovei a fost lucrată de constituționaliști români, însă a fost, în timpul regimului Voronin, modificată restrictiv, în funcție de interesele sale și ale comuniștilor).

Un aspect mai trebuie adăugat: pe 17 septembrie a.c., Curtea Constituțională de la Chișinău a respins contestația comuniștilor privind starea de legalitate a președintelui interimar și procedura prin care a fost desemnat candidatul la funcția de prim-ministru.

Exemplul structurii Guvernului de la Chișinău vine în contradicție cu declarația dată de Traian Băsescu joi 15 octombrie, la un post de televiziune: "Nicăieri în Europa nu se întâmplă ca partidul cu majoritatea de mandate să nu poată forma guvernul. Nu îl poți scoate de la guvernare având în vedere că are numărul cel mai mare de mandate".

Dacă exemplul de la Chișinău nu este suficient, atunci voi mai detalia unul: guvernul rezultat în urma alegerilor din anul 2002 din Ungaria.

Clasament în urma alegerilor: 1. Fidesz (centru-dreapta) 188 de parlamentari; 2. MSZDP (social-democrați) 178 de parlamentari; 3. SZDSZ (liberali) 20 de parlamentari.

Atunci, în Ungaria s-a format o coaliție între partidele aflate pe locurile doi și trei, iar candidatul MSZDP, Megyessi, a devenit prim-ministru. Și exemple de acest fel mai întâlnim și la alte state din Europa.

Cred că orice comentariu este de prisos, motiv pentru care fac un apel la respectarea spiritului Constituției României și la regulile democrației.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 21:35
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro