Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 27, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.142/06-11-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 27-10-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 27, 2009

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,34.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Alexandru Mihai Voicu și Dumitru Pardău, secretari.

*

   

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Dați-mi voie să declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice astăzi, 27 octombrie, și să vă doresc tuturor să aveți o zi frumoasă!

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică Șapte dintr-o lovitură;

Începem astăzi cu reprezentanții opoziției, și am să-l rog pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat+Partidul Conservator, să poftească la microfon și să-și susțină declarația, și pe doamna Petö Maria, să se pregătească.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Șapte dintr-o lovitură"

La fel ca în povestea "Croitorașul cel viteaz", domnul Croitoru a reușit să aplice o lovitură fatală ideii guvernului de tehnocrați. Nu mai puțin de șapte miniștri model Boc II au rămas și în noua formulă, lipiți ca muștele atrase de magiun din basmul fraților Grimm.

Anterior prezentării actualei formule guvernamentale, premierul desemnat a făcut frumoase declarații, despre discuțiile avute cu câteva personalități de marcă din domeniul economico-financiar. Totuși, a optat pentru menținerea echipei Videanu-Pogea, a cărei eficiență este demonstrată de situația înfloritoare din România.

Mi se pare regretabil faptul că domnul Croitoru nu a dorit să ofere Ministerul Justiției unui alt tehnocrat și jurist de marcă, Emil Boc, a cărui prezență în cadrul guvernului ar fi adus un aer de prospețime și ar fi garantat succesul în cadrul votului din parlament.

Nu înțeleg prin ce mecanisme niște personalități de talia domnului Bogdan Aurescu s-au lăsat convinse să plombeze rămășițele Guvernului Boc II.

Sper ca următoarea desemnare a unui prim-ministru să țină cont de opinia majorității parlamentare, pentru a nu fi nevoiți să suportăm farsa Guvernului Boc IV.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat; scurt și la obiect.

 
  Petö Csilla-Maria - Omagiu revoluției maghiare din 1956;

Doamna deputat Petö, sunteți invitată la microfon. și puterea s-a sculat mai târziu astăzi. O să-l rog pe domnul Cătălin Cherecheș, deputat al opoziției, să se pregătească, pentru a interveni.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Aveți cuvântul.

   

Doamna Petö Csilla-Maria:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Omagiu revoluției maghiare din 1956"

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se dorește a fi un omagiu adus revoluției maghiare din 23 octombrie 1956, cu referire la un aspect despre care se vorbește foarte puțin sau chiar deloc: rolul femeilor în acest act de mare curaj al maghiarimii, și nu ezit să enunț: un adevărat seism popular.

Fără a intra în detaliile evenimentelor petrecute cu 53 de ani în urmă, trebuie să ne aducem aminte de faptul că la 23 octombrie 1956 sute de mii de cetățeni maghiari au cerut demisia guvernului bolșevic - opresiv, iar studenții de la Universitatea Tehnică din Budapesta au demonstrat, lor alăturându-li-se alți protestatari, inclusiv soldați.

Protestul lor a căpătat caracterul unei revolte populare care a fost înăbușită de tancurile sovietice. Chiar dacă a fost înfrântă, revoluția a avut o importanță deosebită pentru întregul mers al istoriei din această parte a lumii, culminând cu evenimentele din 1989 care au adus răsturnarea regimurilor comuniste din sud-estul Europei.

În acest context, îmi permit să afirm că revoluția din 1956 este considerată "revoluția bărbaților". Motivul principal este acela că atât în descrierea revoluției, cât și a antirevoluției, istoricii au încercat mereu să răspundă unor întrebări care se axau pe "modul de a face politică" al bărbaților.

În istoria însușirii revoluției din 1956, și în legendele despre '56, femeile apar ca niște personaje simbolice, "amazoane luptătoare", străine de statutul lor tradițional, ori în ipostaza de personal îngrijitor de partea revoluționarilor.

Nu trebuie să le uităm pe femeile care au luptat în revoluția din 1956, care au umplut sticle și arme, au făcut ceai, au uns felii de pâine sau i-au îngrijit pe răniți. Lumea poate nu știe nici astăzi câte femei-eroine au fost executate, cum au fost tinerele patriote maghiare spânzurate.

Dar cine au fost aceste fete și femei? Foarte simplu: ele au fost cele care au luptat alături de bărbați, cele care au gătit, au spălat, dacă era nevoie au umplut butelii de benzină, au împărțit marfa rămasă în magazinele distruse, au arestat oameni, au eliberat soldați, au fost împușcate, au fost rănite, se ascundeau, divorțau, au fost arestate, au fost bătute și torturate, au petrecut mulți ani în închisoare, au lucrat pe lângă mașinile de cusut, au studiat, au încheiat prietenii pe viață, s-au îmbolnăvit, s-au recăsătorit sau au rămas singure - dar nu au regretat nimic.

Și asta pentru că prin jertfa lor, alături de cea a tinerilor, a copiilor anului 1956, aceste femei au contribuit decisiv la schimbarea naturii comunismului european, în renunțarea la cele mai abjecte practici ale sale. Consider că ar fi o rușine eternă în manualul de istorie al civilizației noastre, dacă am neglija rolul incontestabil al acestor femei în zdruncinarea pentru totdeauna a mitului unificării lumii prin ideologia marxist-leninistă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică intitulată Știu românii ce fel de Parlament vor?;

Îl invit la microfon pe domnul Cătălin Cherecheș și-l rog să se pregătească pe domnul Iosif Veniamin Blaga.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică de azi "Știu românii ce fel de Parlament vor?".

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt și eu, ca și dumneavoastră, unul dintre parlamentarii României ales prin vot uninominal în instituția reprezentativă supremă a poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Reprezint generația tânără de politicieni și am candidat pentru Parlamentul României cu dorința de a participa la o legislatură care generează politici de curățenie la toate nivelurile. Nu pot spune că am multă experiență în viața parlamentară, dar sunt convins că o democrație nu poate funcționa fără Parlament, fie el bicameral, sau unicameral, cum dorește președintele Traian Băsescu.

În loc de o analiză serioasă a avantajelor sau dezavantajelor acestui model parlamentar, care se rezumă doar la diminuarea numărului de parlamentari, s-a declanșat o adevărată luptă împotriva Parlamentului, din care cetățeanul nu mai înțelege nimic. Sigur că românii își doresc un Parlament mai eficient, cu mai puține cheltuieli de funcționare, cu o mai bună vizibilitate și cu o mai mare credibilitate. Numai că discursul public cu privire la aceste aspecte nu se poartă pornind de la parametrii analizei avantajelor și dezavantajelor unei singure camere, ci pornind de la strategia electorală a unui om și a unui partid. Ce se vede dincolo de argumentul economiei de bani, dacă vom avea 300, și nu 471 de parlamentari. Ce alte avantaje ar aduce trecerea la o singură cameră?

Față de așteptările pe care societatea civilă le are cu privire la votul uninominal, se constată că noul sistem electoral, și el adoptat în grabă, nu a adus o schimbare radicală a clasei politice prezente în Parlament. Putem deci trage concluzia că nu sistemul electoral în sine rezolvă problema acutizată a lipsei de încredere a românilor în aleși?

Doamnelor și domnilor colegi,

Fiecare dintre noi știe că un Parlament eficient e cel care ar simplifica legislația. Dar în loc să vorbim despre avantajele sau dezavantajele unui sistem unicameral, să facem o analiză pentru a vedea care sistem este mai bun, șeful statului cheamă lumea la referendum. Românii au nevoie de argumente care să-i convingă că o anumită formulă parlamentară e mai bună. Să audă că s-ar putea ca sistemul unicameral să fie mai bun sub aspectul unei operativități legislative, dar și să audă că într-un sistem bicameral proiectele de lege sunt mai bine dezbătute și analizate. Să audă că sistemul unicameral este mai ieftin și are o flexibilitate mai mare în adoptarea legilor, dar să audă și că sistemul parlamentar bicameral evită tendința de dictatură a majorităților politice și garantează posibilitatea evitării blocajelor de natură constituțională, că se poate exercita un control mai riguros asupra Executivului și asigura o reprezentativitate mai bună a populației.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am simțit nevoia să fac această declarație politică întrucât cei care ne-au ales să-i reprezentăm în Parlamentul României au sperat într-o mai mare eficiență a celei mai reprezentative instituții democratice, într-o legătură mai strânsă între alegători și parlamentari, fie ei deputați sau senatori. De aceea, ei trebuie să voteze în cunoștință de cauză. E păcat să fie compromisă o idee bună, iar românii merită mai mult decât gâlceava dintre instituțiile statului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Iosif Veniamin Blaga - declarație politică având titlul Cercul vicios;

Domnul deputat Blaga și se pregătește domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule deputat Blaga, aveți cuvântul.

   

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a susține următoarea declarație politică: "Cercul vicios".

Societatea românească se împarte, din păcate, și o spun cu regret, în tabere dezbinate, care au doar păreri ireconciliabile, care nu pot alege calea compromisului pentru interesul național.

Mai mult, unii ziariști obedienți nu fac altceva decât să servească acest lucru. Din ce motive?! Probabil din știință sau neștiință, probabil având cunoștință că unii politicieni au dat tunuri și pot și ei să apuce ceva, probabil din degradarea vieții publice, și datorită unor politicieni care le oferă posibilitatea de a se manifesta și câștiga ușor.

Există un cerc în care ne mișcăm cu toții, un cerc care cuprinde spațiul public, spațiul «infestat» de o serie de derapaje. Derapaje sunt la toate nivelurile, dar cel la nivelul politicului este greu de acceptat, cu atât mai mult cu cât are influență asupra tuturor domeniilor de activitate.

Capacitatea de a face compromisuri, mai ales in politică, te face nobil și este benefică.

Nu faptul că suntem împărțiți sau că suntem diferiți este un rău, ci faptul că nu ne acceptăm pentru un ideal comun. Acest ideal comun nu poate răzbate din mijlocul unor politicieni care uzează de expresii vulgare, jignitoare, din mijlocul unor politicieni care folosesc mult prea mult demagogia, sau din mijlocul celor aserviți unor grupuri de interese, altele decât cele populare, cele naționale.

Este nevoie de mai multă luciditate și onestitate.

Războiul dintre Traian Băsescu și Dinu Patriciu, dintre Traian Băsescu și Dan Voiculescu trebuie interpretat ca atare.

Miza importantă nu trebuie să fie «Băsescu pleacă sau rămâne», importantă este România, problemele acesteia, rezultate în urma dezastrului lăsat de guvernarea liberală și adâncit de criza actuală.

Trăim într-un moment al iraționalului, când judecarea unor lucruri se face după modelul «ești cu noi sau împotriva noastră» sau dacă «ești într-o tabără sau alta».

Nu este bine a exclude unele lucruri în funcție de polarizare, în funcție de interesele politice ale guvernanților, oricare ar fi ei, sau ale politicienilor, sau în funcție de interesele meschine, de grup, ale unora sau altora.

De multe ori ne certăm și nu știm prea bine de ce?!

Probabil din înțelegerea greșită a libertății.

Prin politica dusă, subordonată de multe ori unor cercuri de interese obscure, nevăzute, nebănuite, după 20 de ani nici o instituție nu a devenit foarte credibilă, în care să crezi cu adevărat.

S-a ajuns în această lipsă de armonie, de solidaritate, de dragoste față de aproapele tău, în situația în care însăși biserica să fie lovită.

Faptul că ne rotim prea mult în jurul banilor, că aceștia sunt cei care scot politicienii în față, și nu caracterul unui om, moralitatea lui, profesionalismul acestuia, devotamentul față de interesul național (nu clamat, ci dovedit) ne-a adus în situația în care suntem.

Ce român a fost cel care a privatizat gazul sau petrolul românesc ?!

Lucrurile se învârt pe conturul unui cerc nedorit - este un cerc vicios.

Politica se face cu bani. Banii se găsesc la politicieni de vârf. Pe mulți dintre aceștia nu-i interesează soarta celor mulți. Din ignoranță, din păcate, mulți dintre oamenii simpli votează tot cu cei care au bani, fiindcă banii, din păcate, sunt cei mai importanți în politica actuală și uite așa, tot ei rămân la putere, cei care reprezintă interesele de grup.

Stimați colegi și colege, membri ai Parlamentului, dragi români,

Există o soluție: moralitatea, bunul simț, spiritul de sacrificiu, solidaritatea, bunătatea să devină cu adevărat valori în politica românească, și nu doar de fațadă.

Acest lucru se poate, ținând cont de sintagma "nimic fără Dumnezeu - nihil sine Deo", aceasta însemnând conducători cu frică de Dumnezeu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - pledoarie Pentru mai multe ore de istorie în cadrul școlilor din România;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, și-l rog să se pregătească domnul deputat Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Pentru mai multe ore de istorie în cadrul școlilor din România".

Învățământul românesc a avut parte, după anul 1990, de numeroase transformări, unele benefice, altele, însă, neconcludente, lăsând loc interpretărilor. A fost regândită întreaga metodologie de predare a disciplinelor școlare. Sigur, contextul a impus acest gest, cu atât mai mult cu cât era nevoie de o deschidere în domeniu. Sigur, se poate comenta și se poate aplica o astfel de abordare.

Istoria înseamnă, indiscutabil, însăși ființa națională. Prin istorie se pot afirma și celelalte repere, precum limba maternă, religia, tradițiile.

Exista un respect deosebit, la nivelul unităților școlare, pentru studiul respectivei discipline. Planul de învățământ cuprindea un număr semnificativ de ore dedicate istoriei naționale și istoriei universale. Din păcate, acest fapt nu mai este de actualitate. Frecvența cursurilor a tot scăzut, ceea ce a condus și la o pregătire mai puțin temeinică. Poate fi înțeleasă, până la un anumit punct, pasiunea pentru științele moderne. Progresul își cere drepturile și este firesc să i se acorde. Nu trebuie, însă, neglijată cunoașterea trecutului. O îmbinare corectă, într-o programă echilibrată, nu poate fi decât benefică elevilor. Ca elemente opționale și, unde este necesar, obligatorii, trebuie să se cunoască și aspecte din trecutul istoric al comunităților etnice din România.

Iată de ce pledez pentru creșterea numărului de ore, în cadrul școlilor, la această importantă disciplină.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Korodi Attila - declarație politică intitulată Condamnarea comunismului pe jumătate;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și-l rog să se pregătească pe domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule Korodi, domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Korodi Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este "Condamnarea comunismului pe jumătate".

În data de 23 octombrie 2009, în mai multe localități din România s-a comemorat revoluția ungară din 1956. Totuși, clasa politică română a lipsit cu desăvârșire de la aceste comemorări, nu ca și anul trecut, când însuși președintele țării a venit la comemorarea din Miercurea-Ciuc.

Revoluția ungară din 1956 împotriva dictaturii bolșevice și a ocupației sovietice a început în ziua de 23 octombrie. Sătui de conducerea lui Mátyás Rákosi, studenții de la Budapesta au început cu o demonstrație pașnică, care s-a transformat într-o revoluție și s-a sfârșit printr-un masacru comis de trupele sovietice în 10 - 11 noiembrie 1956.

Mai mulți maghiari și români din România, care au solidarizat cu acțiunile de la Budapesta, au fost arestați și condamnați. Conform analizei din Raportul Tismăneanu a revoluției ungare din 1956, ecourile acesteia s-au manifestat sub cele mai variate forme și in aproape toate regiunile țării. Cei care au reacționat cel mai sensibil la acele evenimente au fost studenții de la Timișoara, Cluj, București, Brașov și Iași. Încă din primele zile au apărut la București și la Cluj foi volante și inscripții de solidaritate, apoi s-a trecut la inițierea unor adunări și meetinguri, dintre care cel mai mare s-a organizat la Timișoara. La București s-a inițiat o manifestație, unde apoi au fost arestați mai mulți studenți. Au avut loc arestări și condamnări de asemenea la Brașov și la Iași. La universitățile din Cluj-Napoca încă din primele zile au apărut inscripții și foi volante. Studenții Universităților Bolyai și Babeș au inițiat chiar o ieșire pe stradă, dar care până la urmă nu a avut loc. S-a ținut însă la 24 octombrie 1956 o ședință studențească la Institutul de Arte Plastice. Studenții au manifestat purtând panglici de doliu și ieșind la Cimitirul Hazsongard de Ziua Morților (1 noiembrie). Un număr relativ mare de manifestări spontane s-au putut înregistra și în mediu rural. După înăbușirea in sânge a revoluției din Ungaria, Securitatea din România a trecut la acțiuni de represalii fără precedent. Potrivit unor date din rapoartele lor, doar in perioada octombrie 1956 - decembrie 1962 au fost arestate in România peste 28.000 persoane, dintre care doar între ianuarie 1957 - mai 1959 au fost pronunțate 9978 condamnări.

Conform rapoartelor, la Miercurea-Ciuc au murit zece persoane iar 30 de tineri sași, 30 de români și 77 de tineri maghiari au ajuns după gratii.

Desigur nu toate cazurile erau direct implicate în acțiuni de solidarizare cu revoluția din Ungaria: regimul s-a folosit însă de acest prilej pentru a lichida pe toți posibilii adversari.

Un astfel de caz a fost cazul Universității Bolyai din Cluj-Napoca. Regimul s-a folosit de conjunctura de atunci ca să desființeze o instituție maghiară, considerându-o periculoasă.

Doamnelor și domnilor,

Este foarte important să ne aducem aminte de toamna anului 1956. Este foarte important să respectăm pe toți maghiarii și românii care și-au dat viața atunci. Și este foarte important să condamnăm comunismul, dictatura comunistă și efectele acesteia, cum s-a întâmplat și atunci când s-a publicat Raportul Tismăneanu, menționat și mai-sus.

Totuși, eu cred că condamnarea comunismului nu este de ajuns la nivelul actual. Trebuie să aducem dreptate oamenilor care și-au dat viața pentru libertate, și-au dat viața pentru schimbare, care au fost curajoși să zică "nu!" opresiunii comunismului. Acești oameni nu pot fi readuși la viață. Dar instituțiile care au dispărut, fiindcă puterea s-a folosit de conjunctura creată de revoluția ungară din 1956, trebuie să fie reabilitate. Universitatea Bolyai este un drept al comunității maghiare din România și trebuie reînființată, readusă la viață. Dacă nu facem acest lucru, înseamnă că dăm dreptate comunismului, că dăm dreptate puterii de atunci, care a închis instituția respectivă.

Degeaba comemorăm, degeaba zicem lucruri frumoase despre revoluție și despre toamna anului 1956. Degeaba participăm la serbări, degeaba ținem discursuri frumoase și degeaba depunem coroane, dacă practic nu facem nimic pentru reabilitarea lucrurilor pe care le-am pierdut din cauza comunismului. Ne trebuiesc fapte, nu vorbe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dragoș Gabriel Zisopol - intervenție intitulată 28 octombrie 1940 - 31 mai 1941, epopeea poporului elen;

Îl rog pe domnul Zisopol să citească declarația și-l rog pe domnul Samoil Vîlcu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să se pregătească.

   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Domnule președinte de ședință,

declarația mea politică de astăzi are în centrul atenției Ziua națională modernă a Greciei și poartă titlul "28 octombrie 1940 - 31 mai 1941, epopeea poporului elen".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Există anumite elemente în textura interioară a sufletului unui popor, care îl deosebesc esențial de celelalte. Aceste deosebiri sunt rezultatul tradițiilor, poziției geografice a țării, condițiilor de climă, religiei, a războaielor care i-au pecetluit soarta și a altor factori ce diferă de la un popor la altul. De la aceste reguli nu face excepție nici Grecia - îmbinare unică între antic și modern, vis și realitate. Încă din antichitate grecul a învățat să lupte între atingerea măreției morale și moarte. Această luptă permanentă, dusă de-a lungul anilor, a pătruns și în viața cotidiană.

În acest context se încadrează și epopeea poporului elendin perioada conflagrației mondiale care a izbucnit în septembrie 1939 și a durat șase ani.

Lupta eroică a Greciei împotriva Axei, în cursul celor șapte luni ale războaielor greco-italian și greco-german (28 octombrie 1940 - 31 mai 1941) a fost o luptă pentru libertate și independență națională, pentru onoare și demnitate, dar mai presus de toate pentru drepturile omului ca valori fundamentale europene.

Pentru greci, evenimentele din perioada 1940 - 1941, care au influențat pe mai multe planuri cel de-al doilea război mondial și au contribuit decisiv la deznodământul său, au reprezentat trecerea unui hotar istoric,demonstrând încă odată, dacă mai era nevoie, forța pe care o deține în sine sufletul elen.

La 28 octombrie, în fiecare an, grecii de pretutindeni comemorează unul dintre momentele majore ale istoriei sale, "marele nu" (To megalo ohi, în limba greacă) spus de poporul elen fascismului.

Ziua de 28 octombrie 1940 rămâne înscrisă cu litere de aur în cartea de istorie a lumii și continuă și astăzi să-și păstreze măreția.

În semn de omagiu pentru faptele eroice și demne ale grecilor, Ambasada Republicii Elene la București și Uniunea Elenă din România, prin intermediul Comunităților Elene teritoriale, vor organiza, ca și în anii precedenți, ample manifestări comemorative.

La mulți ani, Grecia! La mulți ani, eleni!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
  Samoil Vîlcu - declarație politică având tema Armata, instituție importantă pentru poporul român;

Domnul deputat Vîlcu.

Dacă mai este cineva care mai dorește să-și susțină declarația politică?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Samoil Vîlcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație mea politică se referă la "Armata, instituție importantă pentru poporul român".

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să profit de prilejul oferit de Sărbătoarea Armatei Române pentru a vorbi despre importanța acestei instituții pentru poporul nostru.

Ziua de 25 octombrie este Ziua Armatei Române, o zi de glorie și de cinstire pentru eroismul și jertfele prin care, de-a lungul vremii, oștirea noastră și-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-și misiunea nobilă de a apăra unitatea națională și integritatea teritorială a statului român. Cu această ocazie în întreaga țară au avut loc manifestări menite să marcheze evenimentul.

La 25 octombrie 1944, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au degajat, la Cărei, ultima brazdă de pământ românesc aflată sub ocupația hortistă, încununând astfel lupta și jertfa zecilor de mii de combatanți pentru eliberarea Ardealului, luptă începută în Carpații Orientali, chiar în noaptea de 23/24 august 1944. Astfel s-a eliberat întreg teritoriul de 43.492 km2, ocupat prin Dictatul criminal de la Viena, refăcându-se în partea de Vest adevăratele hotare de stat ale României. 25 octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire națională, ziua când armata română și-a îndeplinit menirea firească. Devenită simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care țara își sărbătorește Armata și pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.

Dacă armata își sărbătorește cu mândrie ziua este și pentru că în ultimii ani transformările au făcut-o să devină o armată puternică, capabilă să apere interesele României nu numai în interiorul granițelor, ci și alături de aliați, în teatrele de operațiuni, fie că vorbim de Balcanii de Vest, de Afganistan sau Irak. Se cuvine să ne gândim cu dragoste și respect și la militarii care își apără patria departe de frontierele țării și la militarii care au căzut în operațiunile din Irak și Afganistan.

La această măreață sărbătoare, cu ocazia Zilei Armatei Române se cuvine ca tuturor eroilor neamului și veteranilor de război, care au înfruntat gloanțele și vitregia războiului, celor care și-au dat viața pentru libertatea, unitatea și integritatea României, să le aducem un călduros și pios omagiu și să le transmitem de peste timp gânduri de recunoștință veșnică din partea generațiilor de azi, a noastră, a tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

În acest moment, opt deputați și-au prezentat declarațiile politice de la microfonul Camerei.

Între timp, au depus declarațiile în scris la secretariat, următorii deputați: din partea Partidului Democrat Liberal - Cornel Ghiță, Marius Rogin, Gheorghe Ciobanu, Daniel Buda, Constantin Chirilă, Ionescu George, Boiangiu Victor, Stelică Strugaru, Răzvan Șerban; din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii deputați: Ioan Stan, Vasile Mocanu, Vasile Popeangă, Manuela Mitrea, Cristian Rizea; din partea minorităților naționale, domnii deputați Miron Ignat și Grosaru Mircea.

Dacă mai sunt? Domnule deputat Vasile Soporan, doriți să vă susțineți declarația? Domnul deputat Vasile Soporan, de asemenea, a depus în scris declarația politică de astăzi; și domnul deputat Neculai Rățoi.

De asemenea, au depus în scris declarațiile politice următorii parlamentari, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal: domnul deputat Relu Fenechiu, Viorel Buda, Horea Uioreanu, Virgil Pop, Emil Bostan, Titi Holban, Țîmpău Radu Bogdan și Dan Motreanu.

De asemenea, în ultimul moment a mai depus în scris domnul deputat Costică Macaleți, de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nemaiexistând alți colegi interesați pentru a-și susține declarațiile politice, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice.

Ne reîntâlnim la ora 10,00, la ședința consacrată dezbaterilor pe marginea proiectelor și inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Să avem cu toții o zi frumoasă!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian-Miroslav Merka - intervenție legată de vizita în țara noastră a Președintelui Slovaciei, Ivan Gasparovic;

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

În calitate de deputat, reprezentant al minorităților slovacă și cehă din Parlamentul României, doresc să-mi exprim bucuria pe care vizita Președintelui Slovaciei, Excelența Sa, domnulIvan Gasparovic, ne-a adus-o.

La finalul săptămânii trecute, domnia sa s-a aflat într-o vizită oficială în țara noastră, care a cuprins, pe lângă, capitala României - unde s-a întâlnit cu președinții celor două Camere ale Parlamentului și cu Președintele României - și comunitatea slovacă din localitățile Șinteu, județul Bihor, și Făgetu, județul Sălaj.

Având în vedere faptul că timp de 400 de ani niciun reprezentant al statului slovac nu a vizitat o comunitate slovacă din România, consider că această vizită este una cu valoare de simbol, deoarece reprezintă o nouă deschidere de drum în relația dintre cele două țări. Satisfacția mea este cu atât mai mare cu cât se pun bazele unui drum comun spre modernitate și progres al cetățenilor din România și Slovacia.

Experiențele istorice comune, destinul similar al popoarelor noastre, strânsele legături spirituale, culturale și politice sunt câteva din elementele care s-au construit în timp și care au făcut ca relația dintre țările noastre să fie una de încredere și de prietenie.

Depășind împreună criza economică și asigurând un parcurs mai bun pentru țările noastre, vom fi în egală măsură membri de bază și cu potențial pentru dezvoltarea Uniunii Europene, din care ambele țări fac parte.

    Adrian Mocanu - declarație politică cu subiectul Clasa politică și jurnalismul politic;

Domnul Adrian Mocanu:

"Clasa politică și jurnalismul politic"

Conform teoriilor enunțate în ultima jumătate de secol în zona comunicării sociale, înțeleg că "Jurnalismul politic reprezintă acel segment al comunicării în masă care se realizează - într-un proces continuu de reciprocitate - comunicarea între consumatorii de media și mesajul politic, pe paliere naționale și transnaționale direct conectate. Jurnalismul politic influențează în mod decisiv puterea de penetrare, calitatea și coerența mesajului politic".

Munca jurnalistului este pusă față în față cu nevoia politicianului de a-și transmite mesajele către electoratul căruia i se adresează.

Mă voi referi la dependența mesajului politic de presă. În acest sens, jurnalistul este cel care poate influența, prin interpretare sau chiar trunchiere, modul în care mesajul politic ajunge la public. În același timp, modificarea abordării mass-media față de știri (reducerea mediatizării declarațiilor politice, a dezbaterilor pe acte normative din cadrul comisiilor sau din plenul ședințelor celor două Camere ale Parlamentului, sau a prezentării pozițiilor oficiale ale autorităților) au sporit dificultatea politicului de a-și comunica mesajele către electorat.

Senzaționalul, actualitatea și divertismentul au devenit criterii importante potrivit cărora mass-media tratează o știre drept relevantă. Efectul principal al schimbărilor din spațiul media, mai ales în ultimii douăzeci de ani, îl constituie încercările politicienilor de a se adapta. Astfel, comunicarea politică a devenit o combinație între informație și divertisment, realitate identificată deja sub conceptul cunoscut drept "info-tement"(combinație între information și entertainment).

O funcție importantă a presei este socializarea, care se realizează prin prezentarea realităților în termenii antitezei, fără nuanțe. Funcția presei nu se reduce numai la selecția informației, ci și la interpretarea ei și fixarea acestei interpretări în conștiința publică. Liderii de opinie sunt cei care preiau cea mai mare parte a acestui rol.

În consecință, presa se constituie într-un supraveghetor al vieții politice, concentrând atenția publică asupra unor instituții, personalități charismatice sau evenimente și sancționează abaterile de la norme. Presa oferă astăzi legitimitate socială mesajului politic, prin aducerea sa în atenția publică, ceea ce obligă mediul politic să se supună regulilor de colaborare cu mass-media. De asemenea, presa interpretează mesajul sau evenimentul politic, supunând atenției publicului numai acele elemente pe care le consideră relevante, fapt ce poate duce la deformări intenționate ale realității.

Unele din aceste consecințe vor putea fi cuantificate când vom avea rezultatul Referendumului pentru un Parlament unicameral din 22 noiembrie a.c.

    Valeriu Alecu - despre Problemele persoanelor cu handicap;

Domnul Valeriu Alecu:

"Problemele persoanelor cu handicap"

În societatea noastră există, ca în orice comunitate umană, persoane cu dizabilități care se confruntă cu reale probleme din cauza neaplicării legislației în vigoare.

Un prim element, care conduce la situația dificilă actuală a persoanelor cu handicap din România, este nerecunoașterea oficială a numărului persoanelor cu dizabilități. Statisticile arată un procent de 2,5% din populație ca reprezentând persoane cu handicap, procent mult inferior mediei europene de 12% sau celei americane de 18%. Nerecunoașterea numărului real de persoane cu handicap conduce inevitabil la minimalizarea problemelor acestei categorii de cetățeni și îngreunarea deciziilor pentru aplicarea măsurilor necesare pentru a le facilita o viață autentică în mijlocul comunității din care fac parte. Din acest motiv, persoanele cu handicap din România nu sunt incluse în societate, iar strategia națională pentru sprijinirea acestora există numai pe hârtie.

Problematica persoanelor cu handicap începe din fragedă copilărie, în sensul că mamele care nasc copii cu handicap nu beneficiază, în totalitate, de suspendarea raporturilor de muncă pentru îngrijirea copiilor până la împlinirea vârstei de 7 ani; exemplul concret este al femeilor funcționari publici, mame pentru copii cu handicap, care nu pot întrerupe raportul de serviciu decât până când minorul împlinește 2 ani și nu până la împlinirea vârstei de 7 ani.

Următorul set de probleme apare odată cu perioada de școlarizare a copiilor cu handicap, în sensul că nu există suficiente unități școlare specializate pe tipuri de dizabilități (nevăzători, surdo-muți, cu handicap locomotor, cu sindromul Down etc.) și nici cadre didactice specializate pe problematica elevilor cu dizabilități. Nu există nici deschiderea necesară atât a factorilor de decizie din învățământul de stat, cât și a tuturor părinților, inclusiv ai copiilor fără dizabilități, de a permite prezența în clase a copiilor cu dizabilități ușoare în comunitatea școlară obișnuită. Acest lucru conduce la excluderea din societate a persoanelor cu handicap încă din perioada școlară.

Tot în perioada copilăriei apar probleme de integrare în societate, deoarece nu există amenajările necesare pentru accesul acestora în clădiri, parcuri și locuri de joacă, prin inexistența rampelor, a sistemelor de direcționare și sprijin, locuri de joacă sigure pentru acești copii.

Persoana cu handicap ajunsă la maturitate se confruntă cu un nou set de probleme, determinate atât de dificultățile de acces și mișcare, cât și de integrare pe piața muncii.

Persoanele cu handicap, posesoare de autovehicule, nu beneficiază de scutirea plății taxei auto decât dacă sunt din categoria persoanelor cu handicap locomotor și dețin permis auto pentru mașini modificate. Rămâne de lămurit de ce persoanele cu dizabilități, care dețin în proprietate un autoturism și, din cauza handicapului, permit altei persoane cu permis auto să conducă autoturismul, în interesul persoanei cu handicap, să fie scutite de plata taxei auto.

Având în vedere aceste aspecte, este evident că este necesară îmbunătățirea legislației privitoare la persoanele cu dizabilități, aplicarea urgentă a măsurilor deja prevăzute în legislație, demararea unei campanii de informare și sensibilizare a opiniei publice în această problemă, deschiderea necesară pentru sprijinirea persoanelor cu handicap și integrarea lor în comunitate

    Angel Tîlvăr - declarație politică referitoare la Necesitatea politicilor de prevenire;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Necesitatea politicilor de prevenire"

Adesea se discută despre costurile mari pentru tratamentele bolnavilor infectați cu HIV, cei de tuberculoză, sau cât de mult ne costă tratarea toxicomanilor, dar rareori auzim vorbindu-se despre politicile de prevenire a acestor boli. Nu e de mirare că potrivit AFP, într-un clasament cuprinzând 29 de țări - state din Uniunea Europeană, Norvegia și Elveția -, vizând respectarea normelor preventive, a accesului la îngrijirile medicale și a drepturilor pacienților, România ocupă ultimul loc. Dacă la această știre o adăugăm și pe cea conform căreia unitățile sanitare din România au raportat, pe anul 2008, apariția a peste 9600 de infecții nosocomiale, atunci peisajul este complet.

Dar, nu intenționez să discutam astăzi, doamnelor și domnilor, despre ceea ce nu se face, ci despre ceea ce putem face pentru a schimba această situație, pentru ca românii să își recapete încrederea într-un sistem sanitar, care în prezent este în pragul colapsului, dar care, de cele mai multe ori, a avut și rezultate excepționale. Intervențiile chirurgicale în premieră, situații limită cărora medicii români le-au făcut față cu brio sunt doar niște exemple care demonstrează că sistemul sanitar românesc poate fi resuscitat, și încă cu rezultate excepționale.

Ceea ce încă nu ne face cinste este lipsa politicilor preventive. Așa cum am afirmat anterior, este mult mai ieftin să previi decât să tratezi. Sunt multe probleme medicale care intră aici în discuție, dar de această dată aș vrea sa menționez doar prevenirea consumului de droguri. Moartea albă nu ține cont de vârstă, de statutul social, sau de confesiunea religioasă din care facem parte. Prinde în mrejele sale deopotrivă și săraci și bogați, tineri si adulți și femei și bărbați.

O statistică oficială privind numărul dependenților de droguri nu a mai fost făcută din 2004, când șeful Agenției Naționale Antidrog a dat publicității un număr de 35.000 de consumatori. De atunci, singurii care poate au mai avut curajul să mai contabilizeze numărul consumatorilor de droguri sunt doar agențiile neguvernamentale din domeniu, care oferă asistență dependenților de stupefiante și care au numărat 17.000 de consumatori de heroină injectabilă doar în Capitală. Banii necesari pentru tratarea dependenților de droguri implică fonduri pentru tratament, pentru susținerea centrelor de dezintoxicare, pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu HIV și hepatita C, pentru formarea de specialiști în vederea conceperii și implementării de programe care să vizeze reintegrarea socială a dependenților, susținerea psihologică a familiilor acestora.

Din nefericire, stimați colegi, acțiunile de tip preventiv nu sunt corelate și bine structurate de așa manieră încât să ajungă unde trebuie. Ar trebui ca de la vârste foarte fragede să li se explice copiilor că a consuma un drogse traduce prinniște modificări mari la nivelul organelor interne șiprinposibilitatea de a contacta boli care vor afecta sistemul nervos central, iar când sistemul nervos central - care dirijează toate organele - cedează, poți ajunge cu ușurință dependent. Ideal ar fi ca în toate școlile din țară să existe persoane care să se ocupe și de copiii care tind să alunece spre dependența de droguri. Cea mai bună modificare comportamentală s-a observat în locurile în care foști dependenți de droguri vin să povestească cum a fost viața lor până atunci și ce au făcut să se lase de droguri, cât a fost de greu și ce fac în prezent. Dacă dorim să reducem numărul dependenților de droguri trebuie să folosim toate pârghiile: de informare prin diverse modalități (panouri, conferințe, expuneri, filme); focus-grupuri etc.

Potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie școala este considerată locul propice unde prevenirea poate fi eficientă la cote maxime. precizând că intervenția timpurie asupra copiilor cu tulburări comportamentale necesită o cooperare strânsă între serviciile medicale, sociale și pentru tineret. Experiența altor țări a demonstrat eficacitatea cooperării dintre cele 3 direcții. Conceptul german de "tratament multi-modul" care oferă o combinație de consiliere pentru părinți și îngrijitori, sprijin concomitent medical, psihoterapeutic și psihosocial, precum și sprijin educațional în grădinițe și școli, abordarea irlandeză de educație specifică și consiliere psihologică și cea a Țărilor de Jos unde s-a pus accent pe tratarea comportamentelor perturbatoare ale tinerilor în copilăria mijlocie sunt doar câteva dintre exemplele de succes privind importanța prevenirii încă de pe băncile școlii.

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie a analizat problema drogurilor în Europa și a elaborat un răspuns care evidențiază tendințe, evoluții și aspecte calitative. Potrivit raportului, prevenirea consumului de droguri poate fi împărțită în diferite niveluri sau strategii, de la prevenirea de proximitate la prevenirea indicată. În ceea ce privește prevenirea universală a consumului de droguri în școli, obiectivele sale au suferit, o dată cu trecerea anilor, modificări. Astăzi se pune accent pe integrarea socială și pe crearea unui mediu protector în școli. S-a evidențiat necesitatea evenimentelor pentru părinți și strategiile exclusiv de informare (zile de informare, vizite ale experților sau ale agenților de poliție în școli). Prevenirea în cadrul familiei este o altă abordare de prevenire larg utilizată. Un număr de 11 țări au raportat o desfășurare completă sau cuprinzătoare a reuniunilor și serilor familiale. Similar cu prevenirea în școli, prevenirea în cadrul familiei pare să se concentreze, în principal, pe informare. Deși a fost raportată doar în 7 țări, instruirea și formarea intensivă pentru familii s-a dovedit a fi în mod consecvent eficace.

Exceptând prevenirea universală, care poate avea efecte mai mult sau mai puțin vizibile, un rol important în procesul de prevenire îl are prevenirea selectivă. Accentul pus pe anumite grupuri, îndeosebi cele vulnerabile, sau analiza unor factori demografici și sociali precum rata șomajului, absenteismul școlar, familii dezrădăcinate constituie direcții clare privind expunerea la riscul consumului de droguri. Într-un sondaj efectuat În Țara Galilor s-a arătat că doar 1% din tinerii nonvulnerabili consumă droguri, pe când adevărații consumatori de droguri sunt în proporție de 24% chiulangiii, 33% sunt cei care nu au o locuință și 39% sunt cei care au mai fost arestați în trecut. Așadar, politicile de prevenire, în marea lor majoritate, ar trebui îndreptate către grupurile vulnerabile de tineri, întrucât aceștia sunt mai degrabă expuși fie la recidivă, fie la alunecarea către consumul de stupefiante. Și nu ne referim aici doar la drogurile puternice, ci și la substanțele psihoactive.

În concluzie, prevenirea ar trebui să aibă în centrul atenției tinerii, indiferent dacă fac parte din categorii vulnerabile sau nu, deoarece aflați într-un mediu organizat, cel al instituției de învățământ, aceștia pot beneficia de supraveghere, ajutor și consiliere iar urmărirea comportamentului elevilor este primul pas în ceea ce înseamnă prevenția, fie că vorbim de consumul de droguri, tutun sau alcool. Aceleași studii au demonstrat că politicile de prevenire a consumului de alcool și tutun pot avea efect și asupra consumului de droguri, accentul punându-se în ambele cazuri pe conștientizarea efectelor negative pe care le au drogurile și alcoolul asupra lor ca indivizi, asupra familiilor și societății. Un asemenea proiect, cu rezultate pozitive, este implementat în Țara Galilor în 93% dintre școlile generale și licee.

Conform studiilor, România nu este o țară în care consumul de droguri este la o scară alarmantă, însă nu trebuie să așteptăm să se ajungă aici. Conceperea și implementarea unor politici de prevenire vor ajuta la ținerea sub control a flagelului.

    Teodor Atanasiu - declarație politică: Domnule Videanu, în calitate de ministru interimar al sănătății, ce faceți cu spitalele din România?;

Domnul Teodor Atanasiu:

"Domnule Videanu, în calitate de ministru interimar al sănătății, ce faceți cu spitalele din România?"

Colapsul economic aproape instalat cu ajutorul temeinic al unui guvern în care nu a încăput niciun economist la instalare cu un an în urmă și care a fost condus după orice alte principii, dar în niciun caz după vreunul care să aibă de-a face cu eficiența în vreun domeniu păstorit de PD-L sau PSD, se reflectă temeinic acum, în starea financiară deplorabilă în care au fost aduse spitalele și tot sistemul sanitar.

Spitalele din România au rămas fără bani de salarii, fără bani pentru medicamente, materiale sau utilități. Paradoxal, s-a ajuns în situația teribilă în care pacienții stau în frig în saloanele unde sunt internați și se îmbolnăvesc mai tare, exact în locurile în care ar trebui să se trateze.

Aceasta este România zilelor noastre, domnule premier interimar Boc și domnule ministru interimar Videanu!

Ați fost miniștri ai unui cabinet care se vroia mai mult decât providențial, garantat 100% de președintele Băsescu, ca un vis devenit realitate.

Sunteți acum miniștri interimari multiplicați pentru mai multe ministere. Dacă aveți așa o mare capacitate de gestionare a unor domenii diverse, vă întreb: unde este performanța care ar trebui să se reflecte măcar în păstrarea a ceea ce ați găsit în 2008, domnilor pd-l-iști?

Grozăviile pe care le-ați promis în programul de guvernare întocmit împreună cu PSD, în decembrie 2008, nici nu mai are vreun sens să le invoc, deși oamenilor ar trebui să li se reamintească faptul că ați folosit permanent minciuna și demagogia timp de un an și acum se văd deja rezultatele.

Spitalele au datorii de ordinul milioanelor de lei la furnizori și operațiile la care sunt programați oamenii, cetățeni ai acestei Românii, sunt amânate de la o zi la alta. Așa arată radiografia sistemului sanitar din România. Se vede clar că este pe moarte, domnilor guvernanți!

Printre aceste spitale aflate în criză se află și spitalul din Zlatna, județul Alba, care are datorii totale la utilități de 240 de mii de lei. Imaginile din interior sunt deplorabile, domnilor miniștri interimari! Veniți să vedeți la fața locului în ce condiții sunt nevoiți să ceară ajutor pentru tratament plătitorii de taxe la bugetul pe care-l gestionați atât de dezastruos de aproape un an. Pacienții stau în condiții inumane, sunt nevoiți să vină cu medicamentele de acasă, iar spitalele încearcă să-și suplinească penuria de materiale pentru operații, împrumutându-se de la alte unități.

Veniți să constatați că cele întreprinse de dumneavoastră până acum au doar efect de blocaj aflat într-un cerc vicios închis de dumneavoastră fără să vă pese.

Unde sunt soluțiile miraculoase invocate în campania din noiembrie 2008, în programul de guvernare aprobat la învestire, în bugetul plin de sume alocate investițiilor și susținut cu ardoare în februarie în Parlament și apoi în toate aceste luni de guvernare, în care ați avut decizia în mâini, domnule Boc? Nu există niciun domeniu în România în care să puteți spune că apare vreo urmă de redresare, ca o consecință a măsurilor întreprinse de dumneavoastră. Și sistemul sanitar este un exemplu elocvent în acest sens.

    Emil Bostan - declarație politică cu titlul Lăsați instituțiile, strângeți voturi!;

Domnul Emil Bostan:

"Lăsați instituțiile, strângeți voturi!"

Acesta este un îndemn de președinte responsabil? Un președinte care a cerut aleșilor PD-L să se mobilizeze exemplar și să lase în plan secund activitatea instituțiilor pe care le conduc, prioritatea fiind campania sa electorală, nu poate fi catalogat decât drept un președinte care își urmărește interesul lui mărunt, electoral, sabotând buna funcționare a instituțiilor statului.

Cum ținta PD-L pentru primul tur al prezidențialelor este obținerea a 45% din voturi, astfel încât Băsescu să intre relaxat în al doilea tur de pe 6 decembrie, este lesne de înțeles de ce mesajul președintelui a fost de mobilizare generală a întregului aparat al PD-L, de la miniștri, parlamentari până la șefi de consilii județene, primari și șefi de deconcentrate.

Astfel, în următoarea perioadă va trebui să ne așteptăm să vedem instituții publice lăsate de izbeliște, primării ai căror conducători vor fi preocupați mai degrabă să strângă un număr cât mai mare de oameni la adunările populare prilejuite de diverse bâlciuri, târguri și "zile ale urbei" astfel încât "conducătorul mult iubit" să fie mulțumit. Sarcinile de partid înainte de toate, iar cetățenii și nevoile lor pe ultimul loc, cam acesta va fi "meniul" pe care îl vor servi cetățenii acestei țări în săptămânile următoare.

Despre servicii publice de înaltă calitate, despre absorbția de fonduri europene, despre pregătirea de proiecte din partea autorităților locale în vederea accesării banilor europeni nici nu poate fi vorba când pe sediile instituțiilor va trona în următoarea perioadă un lacăt mare, la figurat bineînțeles, pentru că edilul sau directorul este pe teren, bătând din poartă în poartă să mai împartă câteva fly-ere cu candidatul la Președinție.

În toate județele patriei domnește deja haosul. După debarcarea de la conducerea instituțiilor a PSD-iștilor, ca urmare a ieșirii acestora de la guvernare, noii numiți, toți de culoare portocalie, au preluat frâele conducerii cu un singur gând, care nu are nicio legătură cu administrarea treburilor statului. În instituțiile publice deconcentrate este o lipsă de autoritate fantastică. Cei de la PSD, care au mai rămas, nu se lasă duși, mulți dintre ei intrând forțat în concedii medicale, iar cei de la PD-L sunt de negăsit când bați la ușa lor. Nu are cine să semneze documentele, iar dacă suni la București la ministerul de care aparții, nu răspunde nimeni. Situația asta nu îmi amintesc să fie fost nici după 22 decembrie 1989. Semn că alegerile prezidențiale din acest an au o miză imensă pentru actualul Președinte. Să fie oare și un gest de disperare?

Seamănă a anarhie. Pe nimeni nu mai interesează ce se întâmplă în teritoriu.

Cetățeanul este pe ultimul loc în preocupările acestor oameni. Trebuie să ai mult tupeu ca să bați pe la porțile oamenilor să le cerșești votul, când tu, conducător de instituție, nu faci nimic pentru ei, când oamenii a căror viață ar trebui să o influențezi în mod pozitiv, nu simt niciun beneficiu de pe urma prezenței tale acolo, în vârful unei instituții responsabile cu administrarea treburilor publice.

Mă gândeam la remarca vicepreședintelui SUA, Joe Biden, prezent recent în România într-o vizită oficială, care spunea că ne invidiază pentru faptul că la noi campania electorală durează doar 30 de zile, în Statele Unite campaniile fiind mult mai lungi, dar ceea ce probabil nu știe domnul Biden este că la noi, atunci când avem campanie, totul se blochează, nimic nu mai funcționează cum ar trebui, iar cetățeanul de rând resimte din plin această scurtcircuitare a administrației publice locale.

Concluzia este că trăim într-o țară neguvernată atât la centru, unde avem un Guvern nelegitim, cât și în teritoriu., unde degringolada a pus stăpânire pe instituțiile deconcentrate.

    Constantin Chirilă - declarație politică: Țara are nevoie de o politică a faptelor nu de politică a vorbelor;

Domnul Constantin Chirilă:

"Țara are nevoie de o politică a faptelor nu de politică a vorbelor"

Este pe deplin justificată îngrijorarea oamenilor în perioada crizei, dar nu este justificată inițiativa coaliției PSD-PNL de a bulversa situația economică și politică a țării prin politica vorbelor.

În ultima vreme "monstruoasa coaliție PSD-PNL" a dovedit o agresivitate verbală fără precedent, putându-se spune că a depășit-o chiar și pe cea de pe vremea fanarioților.

Referitor la concepția și orientarea coaliției PSD-PNL nu pot să observ că ele sunt foarte ciudate și în nici un caz nu sunt de stânga, respectiv liberale. Se pare că vor un fel de "mexicanizare" a României. Altfel, nu am cum să înțeleg de ce nu doresc să elimine discriminarea din sistemul de pensii și din sistemul de salarizare.

Riscând o afirmație, consider că actuala coaliție PSD-PNL susține în dezbaterile din Parlament "fărădelegea". De asemenea, n-am cum să înțeleg de ce actuala coaliție PSD-PNL, părtașă la genocidul economic și social al României, perseverează în erori, când nimeni nu a reușit până azi, în nici o parte a lumii, să facă reformă fără producție și plusvaloare. Cel puțin din punct de vedere economic și financiar, România trăiește un coșmar în această perioadă de criză.

Consider că numai o politică realizată împreună cu societatea civilă poate opri căderea liberă a României în dezastru. Numai angajarea într-o reformă reală, abandonându-se orice formă de demagogie și publicitate pentru acumulare de capital politic, poate determina revirimentul vital pentru noi și, desigur, că în tot ce se va întreprinde să se pornească de la recunoașterea potențialului oferit de agricultură, a cărei ignorare poate fi fatală pentru redresarea economică a țării.

Nu știu pentru a câta oară formulez, cu îngrijorare, avertismentul că agricultura de performanță moare, că se stinge și cercetarea științifică în acest domeniu, că aceeași soartă o are și specialistul român.

Oamenii nu au nevoie de discursuri, ci de spații de producție. Trebuie creată situația în care oamenii să-și regăsească demnitatea, să nu mai fie dependenți de politic. Sunt necesare marile proiecte de dezvoltare națională, alternativele de reconversie și de asigurare a unor locuri de muncă; acestea trebuiau în fapt să fie gândite și realizate înainte de a scoate oamenii în stradă de fostele și actualele coaliții PSD-PNL.

Evident, pentru toate acestea, trebuie corectată optica politică actuală și promovată o altfel de politică.

Politica faptelor, nu politica vorbelor PSD-PNL.

    Cornel Ghiță - declarație politică cu titlul Sistemul public de pensii, în locul pensiilor speciale, pentru parlamentari;

Domnul Cornel Ghiță:

"Sistemul public de pensii, în locul pensiilor speciale, pentru parlamentari"

Declarația mea de astăzi privește promovarea sistemului public de pensii. Încă din luna februarie a acestui an, Grupul Parlamentar al PD-L a elaborat o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 96/2006, Statutul deputaților și senatorilor, în sensul eliminării pensiilor privilegiate de care se bucură parlamentarii și acordarea unor pensii în conformitate cu sistemul public de pensii, respectând dispozițiile Legii nr.19/2000.

Timp de nouă luni, PSD și PNL au blocat procesul de reformă instituțională, nu au dorit să renunțe la privilegiile pe care le au și au găsit diferite motive de a nu permite proiectului legislativ privind pensiile parlamentarilor de a fi calculate în baza Legii nr.19/2000, să treacă de Comisia parlamentară care trebuia să exprime un raport, negativ sau de adoptare. Totuși, în data de 16.09.2009, având majoritate în cadrul comisiei parlamentare, au promovat un raport de respingere a propunerii legislative. Actualmente, în preajmă de alegeri prezidențiale, când mass-media a vorbit din ce în ce mai mult pe acest subiect, au introdus chiar ei, sau mai bine zis 14 parlamentari din cadrul PSD+PC, PNL, UDMR, o inițiativă de eliminare a pensiilor de serviciu ale parlamentarilor și permiterea acordării de pensii în conformitate cu Legea nr.19/2000, deși au promovat adoptarea unui raport de respingere a Pl-ului pe aceeași temă inițiat de PD-L cu puțin timp înainte.

Mesajul meu, prin această declarație politică către dumneavoastră este că, deși v-ați trezit în acest din urmă ceas, e timpul să se facă și pensionarilor dreptate prin renunțarea de către parlamentari la pensiile uriașe de care beneficiază și adoptarea în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului a propunerii legislative inițiate de PD-L, care are deja raport și care poate intra oricând pe ordinea de zi a unui plen reunit al celor două Camere.

Este timpul să ne gândim mai mult la oamenii de rând, la acei pensionari ce au pensia minimă garantată (de 350 lei) și să renunțăm la beneficiile pe care noi le avem.

    Cosmin Mihai Popescu - declarație politică cu titlul Respect pentru armata română;

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Respect pentru armata română"

Ziua de 25 octombrie este Ziua Armatei Române, o zi de glorie și de cinstire pentru eroismul și jertfele prin care oastea română, în urmă cu 65 de ani, a eliberat ultima palmă de pământ românesc de sub ocupația străină și anume orașul Carei.

Această zi este înscrisă în calendarul sărbătorilor de suflet ale românilor, imaginea Armatei române fiind strict legată de aspirația către independență și libertate a poporului român, de dorința acestuia de a-și croi un drum al demnității și prosperității între toate statele lumii.

O zi ce trebuie sărbătorită ca atare, o zi devenită simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului românesc, ziua în care armata română și-a îndeplinit menirea firească, aceea de a readuce în hotarele ei patria care a zămislit-o.

Și astăzi, armata română continuă să acționeze cu cinste, alături de aliați și parteneri, pentru menținerea păcii și securității în cele mai dificile zone ale lumii. Nu trebuie să uităm că istoria, dar și prezentul ne-au arătat că nimic nu se realizează fără sacrificii.

Astăzi, când România este membră a UE și partener egal în NATO, rolul armatei române a căpătat valențe noi, care trebuie să se manifeste în pregătirea exemplară pentru apărarea intereselor poporului român în cadrul unei Europe Unite.

La această zi de sărbătoare, se cuvine ca tuturor eroilor neamului și veteranilor de război, care au înfruntat gloanțele și vitregia războiului, celor care și-au dat viața pentru libertate, unitate și integritate, să le aducem recunoștința noastră, a tuturor.

Dumnezeu să ocrotească Armata Română!

    Cristian Rizea - declarație politică intitulată Nu vrem să fim urmașii lui Traian Băsescu!;

Domnul Cristian Rizea:

"Nu vrem să fim urmașii lui Traian Băsescu!"

Vă supun atenției o reacție a doamnei Elena Udrea din cadrul unui festival local din Cavadinești, Galați, din data de 25 octombrie 2009. După ce artistul Gheorghe Turda a interpretat piesa "Noi suntem români" în fața a aproximativ 300 de persoane, fostul ministru a declarat următoarele: "Așa este. Noi suntem urmașii lui Traian, ai lui Traian Băsescu".

Eu înțeleg devotamentul doamnei Udrea față de Traian Băsescu și înțeleg de asemenea și abnegația pe care o manifestă vizavi de acesta în virtutea susținerii pe care i-a oferit-o președintele în toți acești ani, însă un astfel de enunț mă face să am dubii dacă nu cumva doamna Elena Udrea și-a pierdut simțul realității și trăiește prin Traian Băsescu. Este o ofensă la adresa istoriei noastre și a identității noastre naționale să implici acest lucru, așa cum a făcut-o domnia sa.

Mă simt dator să subliniez aceste aspecte având în vedere faptul că eșecurile profesionale ale doamnei Udrea ca ministru al turismului ar fi îndreptățit-o la a nu face declarații mai degrabă decât să le facă, și mai ales în acest fel. Poate ar trebui să fie întrebați cetățenii de rând cu privire la activitatea Ministerului Turismului de-a lungul celor 9 luni de existență, dacă lor li se pare că s-a mișcat ceva în această zonă. Eu poate sunt subiectiv, dar cred că o instituție cu un buget atât de mare ar fi putut schimba ceva în acest timp într-un domeniu aflat încă într-un stadiu incipient în România, dacă nu chiar rudimentar.

Revenind la controversata declarație sau glumiță, nu știu cum ar califica-o doamna Udrea, vreau să menționez faptul că eu, nu în calitatea mea de parlamentar, ci în cea de cetățean la României, mă simt lezat de această abordare (eu nu sunt, și nici n-aș dori vreodată să fiu urmaș al lui Traian Băsescu) și mă duce cu gândul la regimul comunist în care liderul era ridicat la rangul de conducător suprem cu puteri absolute, singurul care putea salva țara de inamicii poporului. Ca atare, unul dintre sloganurile campaniei de promovare a referendumului pentru un Parlament Unicameral este "De ce le e frică nu scapă." Nu pot însă să nu mă întreb dacă Traian Băsescu este într-adevăr un președinte care ne va scăpa de problemele cu care ne confruntăm sau putem citi printre rânduri chiar frica domniei sale de a-și pierde următorul mandat la Cotroceni și prin aceasta șansa de a mai avea oameni atât de devotați precum Elena Udrea la dispoziția domniei sale.

    Cristina Ancuța Pocora - declarație politică: România, Titanicul portocaliu;

Doamna Cristina Ancuța Pocora:

"România, Titanicul portocaliu"

Ultimul an de guvernare Băsescu-Boc a adus românilor o premieră extrem de tristă și nedorită: circa 83% din populație consideră că ne îndreptăm cu toții într-o direcție greșită. Este un procent incredibil, neatins până acum în ultimii 20 de ani, care arată perfect "eficiența" guvernării PD-L.

Cu alte cuvinte, România seamănă tot mai mult cu Titanicul care se izbește și se scufundă pe fondul unei muzici halucinant de ireale. Diferența stă în faptul că zi de zi România reușește să se scufunde de-a binelea în sărăcie, mizerie, foame și disperare.

În curând, vom fi cu toții naufragiați în țara noastră și asta numai pentru că un comandant de navă confundă România cu un vapor și se încăpățânează să dea muzica tare în loc sa cârmească la timp corabia sau să se retragă.

Numărul șomerilor crește cu zeci de mii pe lună, la țărani nu mai ajung subvențiile, la firme nu mai ajunge t.v.a.-ul plătit statului onest și anticipat și, în curând, la pensionari și bugetari nu vor mai ajunge pensiile și salariile.

Tot suntem amenințați cu FMI-ul, că nu îndeplinim criteriile. Dar cei care ne amenință uită să spună că ei sunt cei care au apelat la FMI din cauza propriei lor incompetențe, hoției și proastei administrări a țării.

A cui este vina că, în timp ce românii erau păcăliți în direct la televizor de un premier care, vezi Doamne, restructura aparatul central, Cancelaria sa și întreg sectorul bugetar, miniștrii săi făceau cheltuieli suplimentare și angajări la stat pe bandă rulantă pentru cei cu ochi portocalii?

A cui este vina că Guvernul Boc a scăzut ajutoarele de căldură și acum mii și mii de români sunt la limita supraviețuirii ?

A cui este vina paralizării unei țări care musai trebuie să facă așa cum îi zice comandantul suprem, altfel toți suntem acuzați de trădare națională?

Răspunsul este unul cât se poate de simplu.

Vina este a unei minorități care se încăpățânează până în ultimul moment să-și impună punctul de vedere în fața majorității.

Vina este a acelor oameni care se agață de putere până în ultimul moment ca și Ceaușescu.

Vina este a acelor care conduc România așa cum a fost condus Titanicul.

În fața pericolului de a ne izbi definitiv de stâncile trecutului, eu încă mai sper că, pe 6 decembrie, românii vor lua singura decizie înțeleaptă: să-i înlocuiască în ultimul ceas pe cei care conduc România spre dezastru.

Este singura noastră șansă să nu eșuăm jalnic după 20 de ani.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică cu titlul Informare ba, defăimare da;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

"Informare ba, defăimare da"

(Atacând Parlamentul, Traian Băsescu îi atacă pe cei care au votat în noiembrie 2008)

Lucrurile sunt clare. În paralel cu alegerile prezidențiale vom avea pe 22 noiembrie un referendum la care cetățenii României sunt chemați să aleagă între Parlamentul bicameral sau Parlamentul unicameral. Nu comentez acum rațiunea organizării în paralel a referendumului. Suntem însă în fața unei alte probleme pe care o consider de o gravitate deosebită.

Ca și în cazul oricărui tip de alegeri și în cazul referendumului există o campanie electorală. O campanie în care cei sau cel care a promovat referendumul trebuie să explice în ce constau subiectele supuse votului. Concret, în cazul de față trebuie să existe o informare privind avantajele și dezavantajele sistemului bicameral, precum și avantajele sau dezavantajele sistemului unicameral.

Or, ce pot constata acum, la câteva zile după începerea campaniei pentru referendum. Informarea cetățenilor lipsește cu desăvârșire. În așa-zisele dezbateri televizate - în fapt acțiuni de campanie prezidențială pentru actualul șef al statului - și în ieșirile în public ale promotorului referendumului, președintele Traian Băsescu, și ale susținătorilor săi, nu am auzit decât critici la adresa Parlamentului bicameral și elemente pozitive privind Parlamentul unicameral. Nimeni nu poate crede că Parlamentul unicameral este perfect, sau că Parlamentul bicameral este 100% nociv și perimat. Lipsa informării reprezintă un profund act nedemocratic. Și, din motive pe care nu le dezvolt acum, există segmente mari de populație care nu are acces la informație, iar a miza pe lipsa de informare reprezintă de asemenea un act nedemocratic.

Să ne amintim un efect al lipsei de informare. La alegerile parlamentare din 2008 - alegeri uninominale pentru Senat și Camera Deputaților - au apărut la televiziuni cetățeni care susțineau că îl vor vota la președinție pe Ion Iliescu. La atât se limita nivelul de informare a respectivilor cetățeni. Pentru ei, a alege însemna a-l vota președinte pe Ion Iliescu. Or astfel de situații nu trebuie să se mai repete.

Alt aspect foarte grav. Afișele și propaganda care au legătură cu referendumul nu conțin decât elemente de o agresivitate excesivă prin care electoratul este îndemnat să voteze în sensul dorit de Traian Băsescu. Agresivitatea utilizată de promotorul referendumului nu reprezintă altceva, în ultimă instanță, decât elemente de defăimare a Parlamentului - singura instituție democratică stabilă în aceste vremuri de criză - și a parlamentarilor. Texte de pe unele afișe ale lui Traian Băsescu de genul celui "De ce le e frică nu scapă" sau odioasa caricatură de pe site-ul candidatului Traian Băsescu care are drept explicație "Dați-mi un vot și scutur Parlamentul" reprezintă mesaje murdare și îndeamnă la violență.

Îndemnând la violență împotriva Parlamentului, Traian Băsescu ignoră art.61 alin.(1) din Constituție, care spune că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Nu în ultimă instanță, atacând și defăimând Parlamentul, Traian Băsescu atacă și defăimează pe cetățenii români care au votat în noiembrie 2008.

PS: Art.30 alin.(3) din Legea referendumului prevede: "Mijloacele folosite în campania pentru referendum nu trebuie să contravină ordinii de drept". Prin campania dusă, Traian Băsescu încalcă acest articol de lege.

    Daniel Buda - declarație politică cu tema Lașitatea, liantul care unește actuala opoziție;

Domnul Daniel Buda:

"Lașitatea, liantul care unește actuala opoziție"

De câteva săptămâni bune, asistăm cu toții la tentative de intrare prin efracție în interesul național și în credibilitatea României în relațiile internaționale: partidele aflate în opoziție fac tot posibilul ca țara noastră să fie subiect al discuțiilor peiorative la nivel intern și internațional. Tuturor partidelor, în mod egal, li s-a oferit posibilitatea de a contribui la ieșirea din criza economică și politică, însă, din păcate, pentru unii politicienii, interesul personal sau al grupurilor de interese primează interesului general, bunăstării și modernizării României.

Ceea ce s-a întâmplat în aceste zile mă face să cred că unii parlamentari au intrat în politică ca pe proprie lor moșie și, din păcate, au uitat că sunt reprezentanții poporului, au uitat de promisiunile făcute de fiecare în fața alegătorilor din colegiul uninominal pe care îl reprezintă, au uitat de corectitudine și de respect față de cetățean.

Lăsând la o parte gesturile gratuite făcute doar în speranța de a atrage un număr cât de mic de voturi, reprezentanții partidelor din opoziție au eliminat orice variantă care ar putea conduce la stabilitate politică și guvernamentală. Nu pot trece cu vederea modul neprofesionist de avansare a unor variante de lucru și încrâncenarea cu care le susțin cei din opoziție în detrimentul interesului public.

Toată mascarada începută de la refuzul nejustificat al liderilor PSD+PC de a face o altă nominalizare pentru Ministerul Administrației și Internelor, de a desemna reprezentanții în noul Guvern, precum și insistențele de a susține o anumită persoană pentru unele funcții mă fac să cred că încă suntem în faza nematurizată a democrației. Pe lângă faptul că absolut toate solicitările au fost luate în considerare astfel încât să se creioneze un portret al primului-ministru care ar putea guverna țara în această perioadă de criză, iar partidele au fost invitate la consultări în vederea susținerii unei persoane cu adevărat independente politic (nu este cazul domnului Johannis, colaborator al PNL la alegerile parlamentare), opoziția continuă să persifleze orice efort real și constructiv de ieșire din impasul politic.

O asemenea abordare trădează o mentalitate nedemnă de un politician și, cu atât mai grav, a a celor care își doresc să fie Președintele României, nedemnă de un lider care se vrea a fi cu vocație europeană.

Stânga și dreapta, social-democrați și liberali, patrioți și autonomiști, cu toții deopotrivă, au vorbit într-un singur glas în ceea ce privește menținerea haosului politic și guvernamental, refuzând orice colaborare și orice variantă care ar putea conduce la redresarea țării.

Întrebarea firească în fața unei asemenea realități politice este, fără îndoială, "Ce-i conduce pe ei în luptă?". Evident, răspunsul se oprește la un singur nume: Traian Băsescu. Am spus Traian Băsescu și nu Președintele României. Pentru că ceea ce se întâmplă pe scena politică este de departe o răfuială politică, mai bine spus o răzbunare politică a unei mlaștini politice deranjată în preocupările ei de a face politică după legea sfântă a tăcerii și nici pe departe un demers constituțional legitim. PNL și PSD se comportă ca două mușuroaie de furnici supărate că nu-și pot face afacerile în taină și în disprețul legii, inamicul lor suprem fiind omul care militează pentru legalitate și transparență, Traian Băsescu.

Această complicitate politică transpartinică are un singur numitor comun: banul, vânat de toți pe căi la fel de compromițătoare ca și compromisul care îi unește.

În fond, frica de popor și de verdictul acestuia nu este altceva decât frica de democrație. Nu peste mult timp, vom vedea cu toții cine a spus adevărul și cine au fost falșii lui moraliși ai vieții politice. Problema fundamentală este însă cu totul alta, și anume faptul că nota de plată a prostiei și mârșăviei politice o vor plăti cetățenii, dar depinde tot de aceștia să limiteze dezastrul pornit de petroliberali și social-anarhiști.

    Daniela Popa - declarație politică cu subiectul Reducerea t.v.a.-ului la alimentele de bază;

Doamna Daniela Popa:

"Reducerea t.v.a.-ului la alimentele de bază"

Acutizarea crizei economice exprimată prin scăderea producției, reducerea veniturilor și a consumului are un impact negativ asupra unui procent considerabil al populației. Creșterea prețurilor la produsele alimentare și a cheltuielilor cu utilitățile sunt realități față de care un Guvern responsabil trebuie să vină cu măsuri ferme și urgente. Din păcate, ceea ce se anunță pentru anul 2010 este de-a dreptul îngrijorător pentru nivelul de trai al multor categorii sociale. Se anunță creșteri de prețuri la combustibili, iar practica a demonstrat că aceste majorări declanșează scumpiri în lanț.

Codul fiscal al României stabilește t.v.a.-ul de 19% pentru alimente. În conformitate cu Directiva a VI-a a Comisiei Europene pot fi utilizate 2 - 3 cote reduse de t.v.a., dar care nu pot fi mai mici de 5%. Directiva Comisiei Europene nr.112/2006 permite totuși aplicarea unor cote reduse de t.v.a. pentru o parte din alimente, chiar și sub 5%, cum sunt cele din Italia 4%, Irlanda 4,8%, Spania 4%, Luxemburg 3%, Cehia 5%, Lituania 5%, Polonia 3%. Unele țări au chiar taxă zero pentru unele alimente și băuturi nealcoolice (Cipru, Irlanda, Malta, Marea Britanie). Comisia Europeană a propus recent simplificarea sistemului de calcul al t.v.a. și o mai mare autonomie a statelor membre în fixarea unor cote reduse pentru servicii locale. Conform acestei recomandări, ratele scăzute, între 0 și 5%, pot fi aplicate anumitor produse și servicii (de exemplu, alimentele) și o cotă între 10 și 12% pentru servicii cum sunt transporturile.

Prin această declarație politică doresc să reafirm susținerea mea pentru o inițiativă mai veche a Partidului Conservator - reducerea t.v.a. la produsele alimentare de bază (promovată în legislatura 2004 - 2008). Această măsura ar fi oportună nu doar pentru menținerea unui nivel de trai acceptabil pentru cetățeni, ci și pentru combaterea evaziunii fiscale în industria alimentară. În acest sens, am semnat împreună cu mai mulți colegi din Alianța PSD+PC și PNL o propunere legislativă privind modificarea părții introductive a alin.(2¹) al art.140 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Propunerea legislativă, înregistrată recent la Camera Deputaților, prevede aplicarea taxei pe valoarea adăugată de 5% la alimentele de bază. Este o măsură ce se impune prin necesitatea de a menține prețul produselor alimentare la un nivel acceptabil pentru populație, în condițiile crizei economice.

În acest context, apreciez că această măsură ar fi în avantajul atât al consumatorilor, cât și al producătorilor de alimente, agricultorilor, mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, al bugetului de stat.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică cu titlul Ce este mai important?;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Ce este mai important?"

De câteva zile a început campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 22 noiembrie 2009 și am văzut cu toții că se discută despre referendum, despre ce fac alții, dar nimic despre ce-i interesează pe cetățeni.

Conform unui obicei vechi, ca deputat mă întâlnesc cu oamenii oriunde și oricând pentru că merg mult pe jos, neavând permis de conducere și nici autoturism personal, deși recunosc că mi-ar fi probabil mai ușor astfel.

Din aceste întâlniri am înțeles un lucru simplu: oamenii s-au săturat de scandalurile dintre președinte și clasa politică, bietul nostru Traian Băsescu nereușind nimic din ce și-a propus pentru că, în loc să convingă politicienii în abordarea unor anumite teme, a preferat să se certe cu ei la nesfârșit.

Să ne amintim că și în relațiile personale, atunci când adversarul dă dovadă de bună credință, indiferent cât de porniți am fi, începem să fim ponderați și să ocolim cuvintele grele, cearta fără rost și chiar reușim să găsim o doză de înțelegere. Un asemenea comportament ar fi trebuit să aibă și președintele țării, care a preferat să acuze pe toată lumea, să spună că toți sunt vinovați, uitând că pe majoritatea el i-a propus și sprijinit în ocuparea unor înalte funcții publice.

Bănuiesc că nimeni nu a uitat că guvernul PD-L-PSD a fost visul împlinit al președintelui și l-a susținut cu toată tăria, deși s-a observat că a fost cel mai slab guvern pe care l-a avut vreodată România.

Bănuiesc că nimeni nu a uitat că guvernul Tăriceanu a fost cel mai bun guvern al României din ultimii 20 de ani, cel care a dublat pensiile și salariile, care a alocat cele mai mari fonduri pentru sănătate, educație, comunități locale, iar Traian Băsescu este cel care a făcut tot ce era posibil ca să îl demită și să îi blocheze activitatea.

Bănuiesc că nimeni nu a uitat că acordul cu FMI este dorința lui Traian Băsescu, fiecare român fiind nevoit să plătească 2500 euro pe an pentru restituirea împrumutului. În acest mod a dorit președintele să arate că el se ocupă de economie, iar rezultatele sunt dezastruoase.

Bănuiesc că nimeni nu a uitat că în acest an vom avea circa 1 milion de șomeri, că mulți oameni au acceptat micșorarea veniturilor numai să-și păstreze locurile de muncă, că au apărut cozile la farmacii nemaifiind bani pentru medicamente, că în spital nu se mai oferă nimic pacienților decât pe banii lor și am putea continua în acest fel.

Bănuiesc că nimeni nu uită că ni s-a promis că vom trăi bine, însă tot mai mulți oameni nu-și mai pot plăti datoriile la bănci, la întreținere, la energie electrică etc., iar medicii mi-au transmis că tot mai mulți cetățeni se prezintă la cabinetele medicale cu atacuri de panică din cauza stresului prin care trec.

Acestea sunt problemele românilor, pe lângă multe altele create ca urmare a incompetenței guvernului susținut de Traian Băsescu, a scandalului permanent provocat de un președinte care se îndepărtează tot mai mult de popor, un președinte al cărui mandat este un eșec și care nu mai trebuie votat.

În acest context, ne întrebăm de ce vrea președintele să ne mintă din nou, propunându-ne un referendum care nu are nicio legătura cu problemele oamenilor, în loc să ne explice de ce nu trăim bine după cinci ani de scandal și încercări de a-i găsi vinovați pe cei care au avut curajul să îi spună președintelui că greșește atunci când nu lasă instituțiile să lucreze normal pentru cetățeni?

Sper că la urnă, în ziua votului, fiecare își va pune întrebarea: Ce este mai important?

    George Ionuț Dumitrică - declarație politică cu titlul Premierul interimar Boc își demască populismul ieftin prin ordonanțe de urgență pe care încearcă să le vopsească ulterior, apelând la alții;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

"Premierul interimar Boc își demască populismul ieftin prin ordonanțe de urgență pe care încearcă să le vopsească ulterior, apelând la alții."

Domnul Boc cere acum ajutor disperat Parlamentului, pentru majorarea plafonului pentru ajutoarele de încălzire, după ce a avut grijă mai întâi să-l reducă, cu propria sa mână, prin ordonanță de urgență.

Aceeași urgență i-o solicită imperativ, în aceste zile, inexplicabilul premier interimar Boc Parlamentului, după ce guvernul pe care-l conduce cu atât de multă abilitate, a decis singurel, cu doar două săptămâni în urmă, să reducă limita respectivă, de la 615 lei la 425 lei, generând prin acest demers și o semnificativă reducere a numărului de beneficiari.

Dar cum președintele Băsescu tocmai și-a înscris candidatura la Biroul Electoral Central, PD-L și al său șef, domnul Boc, au trecut repejor la corectarea greșelilor care l-ar putea defavoriza electoral pe iubitul lor candidat.

Acum, când numărul șomerilor din România se apropie vertiginos de cifra înspăimântătoare de un milion, Guvernul Boc a lăsat baltă zeci de mii de familii aflate în dificultate maximă din punct de vedere al veniturilor, apelând la reduceri de cheltuieli drastice tot din buzunarul celui mai năpăstuit și umflând în același timp cu avânt efervescent bugetele județelor colorate în culoarea obligatorie: portocaliul pd-l-ist.

Astfel, guvernul redus al domnului Boc a micșorat cu bună știință plafonul maxim de venituri pe membru de familie pentru subvenționarea facturii la încălzire a locuinței, la limite de venituri comparabile cu anii trecuți, din categoria beneficiarilor fiind excluși cei cu un venit mai mare de 425 lei.

După o justificare de doi bani, trecută la repezeală în documentele care au fost utilizate în acest demers, domnul Boc vrea să scoată acum castanele pe care le-a aruncat el însuși în foc, cu mâna Parlamentului, pe care l-a văduvit timp de un an de principala sa prerogativă: cea legislativă.

Cum explicați, domnule Boc, cele susținute: "reducerea plafoanelor este necesară, în condițiile actuale, determinate de criza economică și de imposibilitatea susținerii din bugetul actual a tuturor formelor de protecție socială"; "eficientizarea sistemului"; "restrângerea numărului de beneficiari" și, mai ales că, toate acestea au fost clamate recent ca și condiție stringentă pentru reducerea subvenției la căldură acordată celor defavorizați?

Cele menționate mai sus au fost vehiculate ca motive absolut necesare pentru economii și apoi decise tot de dumneavoastră, cu doar două săptămâni în urmă. Posibil ca memoria să vă joace feste?

Acum ce vă determină, într-un timp atât de scurt, să veniți cu declarații schimbate total peste noapte și să bateți la ușa Parlamentului pentru revenire asupra celor hotărâte de propria dumneavoastră ordonanță de urgență?

Ați luat întâi cu două mâini, ca să aveți apoi unde da cu un deget și să arătați astfel electoratului ce buni samariteni ați devenit exact în campania electorală. Penibil demers, domnule Boc!

    George Ionescu - intervenție cu tema 64 de ani de la înființarea Organizației Națiunilor Unite;

Domnul George Ionescu:

"64 de ani de la înființarea Organizației Națiunilor Unite"

La 24 octombrie 1945, 51 de țări se angajau să mențină pacea prin cooperare internațională și securitate colectivă. Astfel, lua ființă Organizația Națiunilor Unite, care numără acum 192 de țări membre.Când statele devin membre ONU, ele acceptă și își asumă obligațiile prevăzute în Carta Națiunilor Unite, un tratat internațional care stabilește principiile de bază ale relațiilor internaționale.

Conform Cartei sale, ONU are patru obiective majore: să mențină pacea și securitatea internațională; să dezvolte relații de prietenie între națiuni; să coopereze în rezolvarea problemelor internaționale și în promovarea respectului pentru drepturile omului și să fie un centru pentru armonizarea acțiunilor tuturor statelor.

Utilizând 6 limbi oficiale: araba, chineza, engleza, franceza, rusa și spaniola, ONU oferă mijloace pentru rezolvarea conflictelor internaționale și pentru formularea de politici în chestiuni care ne afectează pe toți. În cadrul Organizației, toate statele membre - mari sau mici, bogate sau sărace, cu vederi politice și sisteme sociale diferite - au un cuvânt de spus și drept de vot egal.

Organizația Națiunilor Unite și diferitele agenții ale sale joacă un rol important în implementarea și respectarea principiilor din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

ONU are șase organisme distincte. Cinci dintre ele - Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social, Consiliul de Tutelă și Secretariatul - au sediul central în New York. Cel de-al șaselea - Curtea Internațională de Justiție - își desfășoară activitatea la Haga, în Olanda.

Toate statele membre ONU sunt reprezentate în Adunarea Generală, "un parlament al națiunilor", care se întrunește în sesiuni ordinare sau extraordinare pentru a discuta cele mai presante probleme mondiale. Rezoluțiile Adunării nu sunt legi, ci doar recomandări.

România devine membru ONU în 1955. Prin intermediul programelor și fondurilor Națiunilor Unite, România beneficiază de un volum important de asistență tehnică și financiară în sectoare de interes pentru țară: protecția mediului, demografie, drepturile omului, sănătate, agricultură, industrie, consolidarea instituțiilor democratice.

Prima instituție a Națiunilor Unite care și-a deschis un birou în România a fost Centrul de Informare al ONU (UNIC), în iunie 1970. UNIC oferă publicului materiale informative actualizate cu privire la obiectivele și activitățile Națiunilor Unite în diferite sectoare. Centrul reprezintă principala sursă locală de informații publice despre sistemul Națiunilor Unite. UNIC a fost urmat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în 1971 și de Centrul European UNESCO pentru Educație Superioară în 1972.

Biroul de legătură pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății (WHO) a fost înființat în 1990, în timp ce Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Fondul Monetar Internațional sunt prezente în România din anul 1991.

Banca Mondială și-a deschis biroul din România în 1992, în același an deschizându-se și Biroul din București al Corespondentului Biroului Internațional al Muncii (BIM).

Programul Comun al Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS) a fost înființat la 1 decembrie 1995, dar activitatea a fost începută în ianuarie 1996. Principalul obiectiv al instituției îl reprezintă reacția accelerată, cuprinzătoare și coordonată în plan global la epidemia de HIV. UNAIDS și-a deschis biroul din România în august 1997, având ca obiectiv ajutarea Guvernul României în implementarea strategiei naționale de contracarare a răspândirii HIV/ SIDA și de a dezvolta capacități locale de prevenire a infecției cu HIV. România ar putea deveni lider regional și în cooperarea privind combaterea HIV/SIDA, având în vedere experiența acumulată la nivel național. Potrivit subsecretarului general al ONU, Michel Sidibe, eforturile României au condus, pe de o parte, la limitarea răspândirii HIV/SIDA, iar pe de altă parte la dezvoltarea unui program cu valoare de model, recunoscut la nivel internațional, de asistență integrată a persoanelor infectate cu HIV.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul Referendumul domnului Băsescu nu face decât să incendieze factura de plată a buzunarelor cetățenilor;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Referendumul domnului Băsescu nu face decât să incendieze factura de plată a buzunarelor cetățenilor"

Ziua de 22 noiembrie îi va costa pe români mult mai mult decât s-au gândit vreodată: peste 50 de milioane de euro, și acest lucru se întâmplă doar datorită unui capriciu băsescian.

Aflându-se în cădere liberă pe toboganul procentelor electorale, domnul președinte Băsescu și-a lansat la apă, de curând, o barcă electorală aducătoare de voturi părtinitoare: reducerea numărului de parlamentari.

Este evident faptul că oamenii, sătui de orice subiect legat de politică, de unele instituții ale statului, care sunt oricum puse permanent într-o lumină negativă, printre care și Parlamentul, reacționează negativ în vreme de criză. Pe acest trend, de supărare pe parlamentari, alimentat permanent cu muniție de domnul Băsescu, vine acum salvarea prezidențială: referendum pentru reducerea numărului de parlamentari și trecerea la unicameralism.

Dar președintele Băsescu nu le spune oamenilor în mod onest care sunt avantajele și mai ales dezavantajele unicameralismului. Nu le spune oamenilor că aceasta este doar o temă falsă de campanie, menită să-l pună în avantaj în fața adversarilor săi, care nu va avea nicio consecință juridică. Nu le spune oamenilor că banii pe care-i cheltuiește dumnealui cu nemiluita pe la hramuri și festivaluri organizate ad-hoc, cu dedicație pentru persoana sa, sunt tot bani publici, luați din portofelul fiecărui cetățean.

Demersul președintelui este doar pur electoral în acest moment, având în vedere că, în perioada celor cinci ani de mandat ai săi, nu a pornit nicio acțiune în acest sens, deși timpul a fost de partea lui.

Bicameralismul se înscrie în tradiția democratică a României și în recomandările Uniunii Europene care recomandă tuturor statelor membre să adopte modelul bicameral din 2013. Deci domnul Băsescu vrea parlament cu o cameră, ca în anul 2013 să ne întoarcem, vrem nu vrem, la două camere ale Parlamentului.

Ca președintele Băsescu să nu se mai chinuiască cu teme populiste și exagerat de costisitoare pentru o Românie aflată aproape în colaps financiar, PNL a depus săptămâna trecută la Parlament un proiect de modificare a Legii electorale care prevede reducerea numărului de parlamentari la 316. Demonstrăm astfel, domnule președinte, că nu mai este necesară perpetuarea minciunii dumneavoastră în ceea ce privește necesitatea acestui referendum, chiar în ziua alegerilor, și reușim să scutim buzunarele cetățenilor de câteva zeci de milioane de euro.

Pentru diminuarea numărului de aleși nu este nevoie de un referendum, ci de o "simplă modificare" legislativă, domnule președinte Băsescu, și noi venim în ajutorul dumneavoastră cu acest proiect, în care se stipulează mărirea normei de reprezentare a senatorilor și deputaților, ceea ce va avea ca efect diminuarea numărului de parlamentari.

Astfel, conform proiectului propus de PNL, norma de reprezentare a deputaților va crește de la 70.000 la 110.000 de cetățeni, iar norma de reprezentare a senatorilor se va mări de la 160.000 la 221.000 de cetățeni. În aceste condiții, numărul deputaților va fi de 217, iar numărul senatorilor de 99, rezultând un total de 316 de parlamentari.

Această modificare va duce la creșterea calității dezbaterilor în comisiile de specialitate, la îmbunătățirea prezenței parlamentarilor la lucrări, la condiții mai bune pentru desfășurarea activității în teritoriu și, așa cum a tot clamat președintele Băsescu ca stringent, efectul acestui proiect va consta și în reducerea cheltuielilor.

Îl întreb pe distinsul domn președinte, ce l-a împiedicat până în prezent să susțină un astfel de demers? Nu a avut la dispoziție o zi, două sau un an, ci cinci ani întregi! Ce i-a lipsit PD-L-ului, partid pentru care dumnealui garantează în orice condiții, să depună în Parlament o astfel de inițiativă, cumva nu are suficienți parlamentari?

Este limpede faptul că tam-tam-ul referendumului nu are ca obiect decât voturile pe care președintele le așteaptă să răsară ca ciupercile după ploaie, în urma popularizării acestei demagogii ieftine.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică cu subiectul Cât și cum să taxăm în 2010;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Cât și cum să taxăm în 2010"

Vă informez că o știre venită dinspre Germania face furori pe fluxurile informative, în ziarele economice și pe ecranele televizoarelor: cancelarul german Angela Merkel, reconfirmată la ultimele alegeri legislative, a promis că de la 1 ianuarie va purcede la o scădere a taxelor și impozitelor. Cheia în care majoritatea citește această știre este aceea că taxele și impozitele țărilor care au o viziune clară privind ieșirea din criza economică vor scădea în perioada imediat următoare.

Evident, liberalii aflați în campanie electorală țipă că și ei vor scădea taxele și impozitele dacă președinte va ajunge candidatul lor. Susținuți de social-democrați, într-un tangou al acuzelor politice, aceiași liberali tot evidențiază că se scumpește benzina, se scumpesc țigările și alcoolul etc.

Îmi voi permite să-i contrazic. În primul rând, taxele și impozitele reduse în Germania sunt unele conexe, ce țin mai degrabă de moșteniri sau de administrația locală. În al doilea rând, liberalii nu ar trebui să uite că până în primăvara acestui an România era țara europeană cu cele mai multe taxe și impozite. Atât de hulitul ministru Pogea a înlăturat sau comasat nu mai puțin de 271 de taxe și impozite, România având acum mai puține astfel de taxe decât Germania. Mai mult decât atât, în ciuda presiunilor interne și externe, România a menținut cota unică de impozitare la 16% și t.v.a.-ul la 19%. Spre exemplu, Germania are o taxare progresivă, mergând de la 15% la 43%, în timp ce t.v.a.-ul este tot de 19%. Numai că t.v.a.-ul a crescut în Germania lui 2007 de la 16% la 19%.

Noi, democrat-liberalii, alături de președintele Băsescu, ne propunem să menținem aceleași cote ale impozitelor și atunci când bugetul consolidat o va permite chiar să scădem unele impozite. Facem asta pentru că suntem responsabili. Le cer în mod public ca și social-democrații, dar și liberalii să-și asume un acord public semnat ca în cazul, altfel improbabil, în care ar ajunge la putere să păstreze același nivel al taxării.

În ceea ce privește accizele la combustibili, țigări și alcool, creșterea se datorează creșterii cursului euro, precum și calendarului asumat față de legislația comunitară. Vă reamintesc că anul trecut un euro era cotat la 3,7 lei, iar acum la aproape 4,3 lei. Suplimentar, PSD-iștii nu ar trebui să se mai lamenteze, pentru că dumnealor au ieșit de la guvernare cu doar o zi înainte de data în care se stabilea nivelul euro în funcție de care se calculează accizele. Au contribuit decisiv la această creștere a euro și sunt direct responsabili de nivelul accizelor.

În final, aș dori să-mi exprim un deziderat: construirea viitorului buget pe un nivel al taxării cel puțin la fel de liberal ca acesta. Pentru asta, este însă dezirabil ca parlamentarii PSD și PNL să se prezinte la comisiile de specialitate și să punem la cale bugetul pe 2010, să nu-l amânăm așa cum vor unii dintre candidații la prezidențiale pentru martie anul viitor, doar pentru că ar putea da vina pe noi și eventual ar mai putea câștiga un procent sau două.

    Horea-Dorin Uioreanu - despre Eludarea realității;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Eludarea realității"

În clipele acestea, România este un stat neguvernat, lăsat în deriva propriului destin, din cauza președintelui Traian Băsescu, care ignoră cu obstinație voința unei majorități clar formate. Din cauza acestei situații de eludare a realității, situație desprinsă din romanele lui Kafka, românii au fost lăsați de izbeliște în aceste vremuri grele pentru economie.

Deși această încăpățânare de a accepta realitatea este la prima vedere de neînțeles, pentru un președinte cu porniri dictatoriale, așa cum este Traian Băsescu, această obstinație este o stare de fapt perfect normală, în care plecăciunile sunt un mod de a saluta, în care gândirea nu mai are rațiunea de a exista, în care exprimarea liberă e un moft.

Pe acest considerent, președintele Traian Băsescu încearcă, prin ignorarea majorității, să controleze procesul electoral, pentru că este perfect conștient de faptul că românii nu îl vor vota, că va pierde alegerile, că România nu îl mai dorește drept șef de stat. Din acest motiv, Traian Băsescu a încercat, în ultimele zile, să camufleze această dorință prin lansarea "tehnocratului" Lucian Croitoru pe orbita funcției de premier. Din păcate, însă, este clar pentru toată lumea că și Croitoru, premierul desemnat fără majoritate, este marioneta lui Băsescu, pentru că a constituit un guvern după dictarea președintelui și în conformitate cu interesele PD-L.

Mai mult, este limpede că cei mai mulți din profesioniștii cu expertiză considerabilă nu au dorit să facă parte din acest guvern "mort din fașă" și, drept dovadă, Guvernul lui Croitoru menține în componența sa echipa de strâns bani și voturi a președintelui Traian Băsescu: Blaga, Videanu, Berceanu și Pogea, oameni care, după toate aparențele, sunt prea "grei" pentru a fi excluși dintr-o formulă guvernamentală și care, probabil, mai au de plătit polițe politice.

Acest guvern minoritar, care nici măcar nu păstrează aparența unui cabinet de specialiști, va fi cu siguranță respins de către Parlament, pentru că opțiunea noastră, a liberalilor, rămâne fermă: Klaus Johannis.

Astfel, dacă Băsescu și ai lui sunt capabili să renunțe la România și la români, și au demonstrat până acum cu prisosință acest lucru, noi, liberalii, ne vom asuma scoaterea României din criză și aplecarea spre dorințele populației, două lucruri uitate de Băsescu și ai săi.

    Ibram Iusein - intervenție cu referire la 29 octombrie, Ziua Republicii Turcia;

Domnul Ibram Iusein:

"29 octombrie, Ziua Republicii Turcia"

Desființarea Imperiului Otoman și reîmpărțirea zonelor pe care acesta le controla, a fost realizată, din punct de vedere juridic, la 10 august 1920, prin tratatul de la Sevres. Trei ani mai târziu, la 29 octombrie 1923, sultanatul era desființat iar Turcia devenea republică și se poziționa pe un alt traseu, deschis reformelor și colaborării internaționale.

Conviețuirea, de-a lungul a sute de ani în același areal geografic, a condus, în mod natural, la nașterea legăturilor dintre România și Turcia, legături ce își au originea în istoria comună a celor două popoare. Fondatorul Republicii Turcia și marele conducător al națiunii turce, Kemal Ataturk, a crezut în importanța dezvoltării relațiilor apropiate cu țările balcanice. În acest cadru, în anul 1938, el a redeschis Ambasada Turciei la București.

România și Turcia sunt două țări ale căror puncte de vedere coincid nu numai în plan bilateral, dar și la nivelul acțiunilor regionale și internaționale. Un exemplu în acest sens este reprezentat de obiectivele comune de stabilitate și securitate în zona Mării Negre, o zonă importantă din punct de vedere geopolitic și geostrategic atât pentru România, cât și pentru Turcia.

Turcia reprezintă cel mai mare partener comercial zonal al României. În ciuda crizei economice globale, volumul relațiilor comerciale bilaterale în anul 2008 a depășit cifra de 7,5 miliarde de dolari. Valoarea totală a investițiilor turcești în România, țara cu cel mai mare interes zonal pentru investitorii turci, a depășit cifra de 5 miliarde de dolari. Turcia este și un important investitor în România. La data de 31 octombrie 2008, erau înregistrate în România 10.722 societăți cu capital turcesc, cu un capital total investit (investiții directe) de 663,85 milioane USD (locul 14 în topul investitorilor străini).

România și Turcia colaborează și la realizarea unor proiecte strategice în domeniul energetic, cum ar fi construcția gazoductului Nabucco pentru aprovizionarea cu gaze din regiunea Mării Caspice, cablul electric submarin între Constanța și Istanbul, exploatarea resurselor de gaze din zona economică turcă a Mării Negre, Akcakoca, și la construirea de hidrocentrale în Turcia.

În privința cadrului juridic bilateral, între cele două țări, România și Turcia, există 12 acorduri și memorandumuri de înțelegere și cooperare în domenii dintre cele mai diverse.

Nu numai realitățile economice și politice, dar și viața culturală a popoarelor român și turc, pe fondul unei istorii care ne este comună de secole, este marcată de activități de cooperare și colaborare. Voi aminti în acest sens, cu titlu de exemplu, doar contribuțiile lui Dimitrie Cantemir, domnitorul român cu un aport important la dezvoltarea muzicii și culturii turce și care este astăzi făcut cunoscut tuturor datorită muzeului "Dimitrie Cantemir" din Istanbul, inaugurat cu doi ani în urmă, în 2007.

În final, pentru oglindirea și sintetizarea climatului de colaborare și bună înțelegere existent între cele două țări, subliniez că Turcia a sprijinit aderarea României la NATO, iar România sprijină aderarea Turciei la Uniunea Europeană. Sunt printre cei care consideră intrarea Turciei în UE un câștig pentru întreaga Europă.

    Manuela Mitrea - intervenție cu tema Ziua Armatei Române;

Doamna Manuela Mitrea:

"Ziua Armatei Române"

Armata este una dintre instituțiile importante ale unui stat, intrând profund și definitiv în alcătuirea noțiunii de patrie, prin statornica ei legătură cu pământul natal și cu luptele strămoșilor. Întotdeauna și pretutindeni, armata se compune din luptători - acei oameni tineri și curajoși, pregătiți pentru sacrificiul suprem, acceptat de la sine, precum se spune și în vechiul dicton latin: "Dulce et decorum est pro patria mori" (Este plăcut și frumos să mori pentru patrie).

De-a lungul timpului, Armata Română a făurit o istorie măreață și vitează, înnobilându-se cu gloria și strălucirea celor care au zidit din temelii veșnicia țării. Românii au fost ostași viteji și drepți, apărând libertatea și pământul străbun, fără a năvăli vreodată cu sabie și foc dincolo de hotarele țării lor, iar toate izbânzile, asemenea celor de la Posada, de la Rovine, de la Podul Înalt, de la Călugăreni, de la Grivița și Plevna, de la Oituz, Mărășești sau Carei, purtate prin acele veacuri lungi și dramatice, se subordonează patriotismului și jertfei supreme.

Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor noastre de suflet, data de 25 octombrie marchează Ziua Armatei Române. Este un eveniment de glorie și de cinstire pentru eroismul și jertfele prin care de-a lungul vremii oștirea noastră și-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc. Fapte prin care și-a îndeplinit misiunea nobilă de a apăra unitatea națională și integritatea teritorială a statului român.

Ziua armatei noastre este, în același timp și un prilej de reflecție a fiecărui militar aflat sub drapel atât asupra succeselor, cât și a neîmplinirilor. Obiectivele și misiunile specifice ale armatei au rămas în esență aceleași: apărarea valorilor și intereselor fundamentale ale statului și cetățenilor României. La acestea se adaugă însă necesitatea unor capabilități sporite, reale de a răspunde noilor riscuri și amenințări de pe plan global și regional.

Calitatea de membru cu drepturi depline al NATO, dobândită de România, ne-a obligat să ne asumăm și toate responsabilitățile și riscurile ce derivă din aceasta, contribuind, alături de ceilalți parteneri, la apărarea valorilor comune țărilor din Alianță.

Armata Română este prezentă, alături de partenerii noștri, în zone fierbinți ale Globului, unde ne reprezintă cu cinste, dar din păcate a plătit și cu sânge.

Această zi îmi oferă plăcuta ocazie de a transmite aprecierea deosebită față de dăruirea cu care cei aflați în slujba Armatei Române își îndeplinesc sarcinile față de patrie și poporul român.

Trăiască Armata Română!

    Marian-Florian Săniuță - declarație politică intitulată De la votul cenzitar la candidatura cenzitară;

Domnul Marian-Florian Săniuță:

"De la votul cenzitar la candidatura cenzitară"

Conform definiției din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția 1998, sistemul electoral cenzitar reprezintă "sistemul în care recunoașterea dreptului de vot este în funcție de îndeplinirea de către alegători a anumitor condiții, în primul rând în funcție de avere".

Votul cenzitar s-a practicat pe scară largă înainte de instituirea votului universal, în România fiind introdus prin Legea electorală din anul 1864, care împărțea electoratul în două categorii:

electoratul rural - cei care plăteau o dare către stat de 48 de lei

electoratul urban - cei care plăteau o dare către stat de 110 lei.

Aveau dreptul de a fi scutiți de censul de avere alegătorii care aveau calitatea de preoți ai parohiilor, profesorii academiilor și ai colegiilor, doctorii și licențiații diferitelor facultăți.

Acest sistem de vot cenzitar s-a păstrat până în anul 1917.

Logica probabilă a acestui sistem stătea în condiționarea de a fi instruit și/sau a deține proprietăți și implicit putere economică pentru a putea vota, considerând că în acest fel electorul nu depindea de alții, era capabil de a-și fundamenta votul pe rațiune și instruire, fără ca puterea economică a altora, în speță candidații, să-i influențeze opțiunea. De aceea, excepțiile de la achitarea dărilor electorale mi se par a fi grăitoare.

Evident că acest sistem nu a fost unul perfect, pentru că istoria l-a negat, era un sistem nedrept, cel puțin din perspectiva unui elector care avea capacitatea economică de a-și exprima votul la un sufragiu, dar la următorul, grație legilor dure ale economiei de piață, și-l pierdea, nemaiavând posibilitatea de a achita taxele respective, în esență o taxă pe avere, deși avea experiența, obiectivitatea și priceperea de a alege.

Dar ce se întâmpla în forul ales prin votul cenzitar?

Acolo pătrundeau, se exprimau și hotărau doar cei a căror avere le permitea să intre în competițiile electorale. Bogăția, practic, se regăsea atât la cei ce votau, cât și la cei ce erau votați. Iar în acest cerc închis, deciziile se luau de către cei bogați pentru cei bogați.

Sigur, aceasta este o viziune simplistă, dar, cred eu, adevărată.

La granița dintre secolul XIX și secolul XX, un sistem care era sortit pieirii încerca să-și conserve privilegiile în fața unor schimbări inevitabile după revoluțiile democratice de la 1848. Logica democrației a îndepărtat cerința ca alegătorii să aibă proprietăți și să voteze doar dacă achită o taxă pe avere.

Votul a devenit universal și în egală măsură a devenit marfă pentru că acesta se vindea atât în mediul rural, cât și în cel urban pentru te miri ce.

În esență, cei bogați își asigurau dreptul de a intra în forurile decizionale pe baza cumpărării, legal sau nu, a voturilor celor săraci. Tot cei bogați își puteau asigura finanțarea campaniilor electorale, propaganda și influențarea celor mulți. Cu timpul, metodele de influențare au evoluat, s-au diversificat și perfecționat. Esența a rămas aceeași.

Putem, oare, să nu constatăm același lucru în România de după 1990?

De la campanii în care un pix și un pliant făceau să ne schimbăm părerile politice, am ajuns la posturi de televiziune dedicate unei singure opțiuni, la campanii legale de mii și mii de euro, la "atenții" aduse la poarta electorilor și la adevărate festinuri câmpenești, ca să nu mai vorbim de apariții televizate ce se măsoară tot în mii de euro, la ziare dedicate unui candidat sau altul, la manifestări electorale, unele de-a dreptul faraonice, pe lângă care bietul 23 August de dinainte de 1989 pălește trist. Și totul pe mulți, pe foarte mulți bani...

Cei care au bani mulți îi folosesc pentru a influența votul universal al celorlalți. Cei care au resurse financiare pot intra azi în atât de hulitul Parlament. Cei care au bani, dar nu mai vor să se implice în lupta directă și murdară a politicii, îi donează unui candidat sau altuia, care, din pozițiile ocupate în administrație sau legislativ, ar trebui să întoarcă favorul făcut. Iar titlurile ziarelor de după 1990 sunt grăitoare...

Nu vi se pare că diferența față de votul cenzitar se micșorează tot mereu? Am ajuns să legiferăm cuantumul cheltuielilor făcute în campaniile electorale fără a legifera plafonul contribuțiilor la campania unui candidat. Așa am încurajat apariția candidatului cenzitar.

Practic, economicul își impune dominația în fața politicului, se diminuează rolul dezbaterii în Parlament și al deliberării obiective, iar alegătorii nu mai au puterea reală de a alege pe cei care se pot impune prin valoarea principiilor, a ideilor, a programelor. De fapt, democrația reprezentativă este tot mai mult bazată pe singura valoare care se impune după 20 de ani de democrație: banul.

Rațiunea este înlocuită de bogăție,

Bogăția este cea care dictează.

Iar puterea politică i se supune încet, dar sigur.

De aceea, avem conducătorii pe care îi avem, de aceea procentul scepticilor este în continuă creștere, de aceea mulți nu mai vor să se prezinte la vot, de aceea suntem cu toții nemulțumiți de situația în care ne aflăm. Dar acceptăm cu frivolitate să fim manipulați și să ne vindem votul. Și, în acest context, reducerea numărului de parlamentari, transformarea Parlamentului într-o anexă a Executivului, accederea în funcții politice numai a celor cu bani sau a celor care se complac să fie "prizonierii" celor cu mulți bani, votul a câtorva zeci de parlamentari pentru transformarea unui proiect în lege, reprezintă o întărire a democrației și a republicii noastre sau de fapt asistăm la o teribilă luptă, nu atât pentru putere, cât pentru concentrarea puterii în mâinile celor puțini și în detrimentul celor mulți?

De fapt, ar trebui să înțelegem că, așa cum în regimurile absolutiste regele era legea, în țările democratice, legea ar trebui să fie rege, și nu ar trebui să guvernăm după oamenii de la putere, ci după lege.

Este lecția la care clasa politică românească a rămas corigentă!

PS Nu aș vrea să se înțeleagă că prin această declarație politică aș avea ceva cu cei care se îmbogățesc prin afaceri oneste, desfășurate în limita cadrului legal. Ce vreau să se înțeleagă este că nu mai e de dorit ca unii oameni de afaceri să dicteze politicului, iar politicul să se supună fără crâcnire. Avem nevoie în România de modele economice, dar și politice, iar legea și, mai ales, respectarea ei, să fie regulă pentru toți.

    Marin Almăjanu - declarație politică având tema Șeful Forțelor Armate din România, Traian Băsescu, ridică în slăvi cu grade în plus, trădătorii de partid;

Domnul Marin Almăjanu:

"Șeful Forțelor Armate din România, Traian Băsescu, ridică în slăvi cu grade în plus, trădătorii de partid"

Potrivit Constituției României, șeful Forțelor Armate este președintele țării, Traian Băsescu. Dar onoarea Armatei Române și a militarilor care o compun nu are nicio legătură cu ultimele decizii de debut ale campaniei electorale ale președintelui, de înaintare în grad a unor personaje controversate sau care s-au putut face remarcate doar prin trădări ale partidelor din care făceau parte, în favoarea susținerii domnului Băsescu în această campanie!

Domnul Băsescu demonstrează din nou că joacă onoarea militarilor de carieră în picioare! Nu cei care într-adevăr merită a fi ridicați în grad sau omagiați cu decorații și alte distincții au avut parte zilele trecute de respect din partea președintelui țării, ci fruntași sunt cei care au brevet de trădător de partid, pentru a deveni partizani de nădejde ai campaniei președintelui-jucător de grade și medalii!

Traian Băsescu a dovedit că nu a sprijinit armata română cu resurse, atunci când bugetul ministerului de resort a fost văduvit în mod drastic în acest sens, în favoarea deturnării fondurilor bugetare necesare acestuia către alte ministere, în special către cel condus de doamna favorită a Cotroceniului, Elena Udrea!

Când în CSAT trebuia discutat și apoi aprobat Planul de înzestrare al Forțelor Armate pe termen scurt și mediu, pentru intervalul 2010-2015, domnul președinte Băsescu nu a considerat stringent acest aspect și, în consecință, a tergiversat subiectul respectiv, neluând în ședințele următoare ale CSAT, nicio decizie concretă, din contră, amânând la nesfârșit acest lucru atât de important pentru România, în ceea ce privește respectarea îndeplinirii angajamentelor asumate de către Armata României față de NATO în acest sens!

Deși președinția menționa, cu câteva luni în urmă, că a fost adoptată Strategia de înzestrare a Armatei, care stabilește obiectivele și prioritățile pe termen mediu și lung ale înzestrării și care reprezintă, totodată, baza pentru elaborarea Planului de înzestrare a Armatei și a programelor multianuale, acest anunț a rămas doar la stadiul de vorbe aruncate ca praf în ochii armatei, fără niciun rezultat ulterior!

Dar ce prezintă pentru domnul Băsescu o importanță deosebită în ceea ce privește prioritățile Armatei Române este un fapt evident în aceste zile: vânătoarea de voturi în compania anumitor generali, declarați supuși fideli, pentru a lupta cu toate forțele în bătălia obținerii de către actualul președinte a unui nou mandat la Cotroceni este o prioritate națională pentru armată, care merită a fi omagiată, având în vedere că pe lista celor înaintați în grad se află nume precum Oprea sau Onțanu, trădători de PSD și adulatori de Băsescu!

    Marius Rogin - declarație politică intitulată Relația dintre mass-media și putere;

Domnul Marius Rogin:

"Relația dintre mass-media și putere"

Figura principală în actuala "societate a spectacolului" este "actorul", adică cineva care se expune vederii publicului, care desfășoară un showîn fața spectatorilor. "Actorul" este un factor public care prin felul în care se pune în scenă menține buna dispoziție a publicului. El reprezintă o formă de existență care își rânduiește viața astfel încât să fie permanent în văzul public. În societatea contemporană, "actorul" a devenit personajul principal și favoritul publicului, iar această schimbare semnalizează destrămarea comunității și înlocuirea ei prin aspectul public. Oamenii nu se mai strâng în comunitate, ci s-au risipit într-un public efemer și capricios, iar datorită faptului că actorul a ajuns să fie cel care determină mersul lucrurilor, realitatea este înscenată ca o suită neîntreruptă de imagini.

Oamenii trăiesc realitatea pe ecranele televiziunii, diferența dintre realitate și imaginea prezentată dispare. Exacerbarea acestei stări de lucruri are loc astăzi în viața politică a Italiei. A avut loc un "puci al mediilor de informare". Un partid politic, cel al lui Silvio Berlusconi, Marele Mogul al mass-media, a oferit o alternativă total nouă, care nu mai este cea dintre o dreaptă și o stângă parlamentară, ci aceea dintre politică și mediile de informare.

Acest mare "complex politico-informațional" a realizat o adevărată artă a dirijării de la distanță, un fel de cibernetică socio-politică împotriva căreia nici o rezistență de durată nu pare a fi posibilă. Telecomandaaparține domeniului reflexelor condiționate, și nu a celui vreunei gândiri democratice.

Această tendință prin care televiziunea alterează politicul, a început să se manifeste și în societatea românească: fosta putere manipula propriu-zis, adică sălbatic, rudimentar, prin TVR, aservindu-și-o. Acum, manipularea e soft, spontană, obiectivă: televiziunea flatează atât personalul politic, cât și publicul, devenind adevăratul cadru de desfășurare al vieții publice, o agora electronică.

Creatorii Constituției americane au considerat că o presă liberă este o componentă esențială a unei guvernări democratice. Astfel, ei au stipulat în primul din cele zece Amendamente ale Drepturilor Omului: "Congresul nu va elabora nicio lege care să limiteze libertatea cuvântului sau a presei." Nu s-a spus însă nimic despre datoria presei de a fi "fair", obiectivă sau reprezentativă.

Ideea presei ca reprezentantă a poporului a devenit un lucru de la sine înțeles, cu care majoritatea jurnaliștilor operează și care pătrunde în fiecare detaliu al muncii lor de zi cu zi. În 1947, Comisia pentru Libertatea Presei a declarat că presa trebuie să furnizeze o descriere reprezentativă a grupurilor componente ale societății.

Unii universitari au legat această ultimă formulare de conceptul reprezentativității din știința politică. Astfel, presa ajunge să aibă un rol asemănător aspectelor formale ale unei guvernări reprezentative, cum ar fi legislatura și executivul. De fapt, ideea presei ca a patra putere în stat este direct legată de presupoziția reprezentativității presei.

În societatea contemporană, pericolul apare atunci când saturația informațională îl împiedică pe cetățean să înțeleagă evenimentele, și deci posibilitatea de participare politică este extrem de diminuată.

Nu mai este de ajuns cerința libertății de expresie și afirmarea dreptului de a informa și de a fi informat. Se impune cu stringență un alt program de acțiune pentru jurnalismul contemporan și pentru o politică luminată în domeniul comunicării politice.

Presa noastră, și mai ales televiziunea, se insinuează în viața publică ca protagonist, și reușește să o transforme, inevitabil, în "spectacol pur", lipsit de conținut.

    Mircea Grosaru - declarație politică A început campania, apar dezvăluirile;

Domnul Mircea Grosaru:

"A început campania, apar dezvăluirile"

Dacă ar fi să luăm în considerare toate dezvăluirile din această campanie electorală pentru președinție, am putea scrie despre fiecare candidat câte un roman de mare succes, care însă, după foarte puțin timp nu va mai avea nici o căutare, întrucât punctul culminant va fi atins în data de 6 decembrie 2009, iar apoi... nu mai contează.

Ce spun ziariștii, analiștii politici, politologii, parantologii, vizioniștii și clarvăzătorii momentului sunt doar iluzii, pentru că poporul va fi singurul în drept să judece ceea ce i se potrivește și ceea ce merită.

Cât de mult contează părerile tuturor specialiștilor nu pot să știu, însă cu siguranță că studiile lor sunt făcute ca urmare a unor sondaje care de multe ori s-a arătat că nu corespund sau că dau erori.

Se aud în general multe lucruri negative spuse de unii către alții, și nu sunt întotdeauna atacuri gratuite, iar multe dintre idei sunt și fac parte din cele cu care merg la vot cetățenii.

Se spune tot mai mult că România la ora actuală este condusă cu televizorul, iar ideea a fost una care s-a dovedit adevărată la alegerile pentru Parlamentul European, pentru că și de această dată cetățenii au votat emoțional.

Pe unii i-au compătimit și i-au determinat să plece din țară, iar pe alții i-au apreciat pentru tot ceea ce ar putea fi bun în ființa lor, dar poate mai puțin bun pentru țară.

Sunt convins că cetățenii se vor prezenta la vot în număr și mai mare decât la alegerile europene, într-o proporție care poate depăși chiar 50%, însă nici până în prezent nu știu ce vor vota, pentru că scorul este extrem de apropiat și greu de anticipat.

    Mircea Grosaru - declarație politică Înapoi la popor;

Domnul Mircea Grosaru:

"Înapoi la popor"

Din anul 2005 și până în prezent, auzim cu toții, parcă sub formă de amenințare, sintagma "Înapoi la popor" sau "Ne întoarcem la popor" spusă cu multă nonșalanță de fiecare dată de aceleași persoane, sau mai bine spus de cei care fac parte dintr-un anumit partid politic, siguri pe ei și de neclintit în deciziile pe care le iau, de multe ori fiind ele chiar și proaste.

Mă întreb oare de ce se folosesc mereu asemenea cuvinte grele și dacă ele au și acoperire, în sensul că și poporul gândește la fel ca și respectivul partid, și se pare că nu prea mai gândesc la fel.

Spun acest lucru gândindu-mă doar la fapte, și nu la speculații politice sau politicianiste, iar faptele spun altceva.

De pildă, aceleași voci au promis poporului vot uninominal și acesta s-a realizat, chiar dacă nu a fost cea mai bună variantă, iar acum aleșii uninominali sunt chiar cei care au rezultat din alegerile în colegii uninominale, așa cum s-a dorit și de care nu mai putem spune că nu reprezintă poporul.

Și atunci... care-i logica alegerii unui Parlament unicameral, cu mai puțini parlamentari, când se pare că aceștia, aleși uninominal, sunt singurii care corespund dorințelor populației, și nu alții, fiind foarte greu de a rezolva toate problemele ce apar în colegiul pe care îl reprezinți.

Știm cu toții că în perioada următoare de criză, problemele cetățenilor vor deveni din ce în ce mai multe și mai mari, așa că reducerea numărului de parlamentari ar fi cel puțin nepotrivită în acest moment.

Personal, nu cred în parlamentul unicameral, nu cred că este oportună micșorarea numărului de parlamentari, care nu va duce la nicio economie, și în continuare pot afirma cu aceeași convingere că nu cred...

    Mircea Grosaru - prezentarea unui protest al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România;

Domnul Mircea Grosaru:

Pe site-ul personal al Camerei Deputaților am primit o sesizare pe care o prezint ca declarație politică, ca un apel al subsemnatului pentru legalitate și normalitate în România. Sper ca acest apel să fie recepționat și rezolvat până la alegerile prezidențiale.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști
Declarată de utilitate publică, H.G. nr.472/2008
România
Cabinet Președinte Executiv
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Comunicat

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este consternată de atitudinea conducerii Consiliului Județean Dâmbovița și a conducerii Primăriei municipiului Târgoviște, care îngrădesc, în mod sistematic, accesul legal al jurnaliștilor Trustului de presă Artpress la conferințele de presă, încălcând în mod grav drepturile fundamentale constituționale ale jurnaliștilor, drepturi apărate și de Legea nr.544/2001.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat la cunoștință de încălcările flagrante ale Legii nr.544/2001 - a liberului acces la informațiile de interes public - ale președintelui Consiliului Județean Dâmbovița, Florin Popescu, și ale primarului municipiului Târgoviște, Gabriel Boriga, care refuză să răspundă adreselor oficiale ale Trustului de presă Artpress, încălcând flagrant și repetat Legea nr.544/2001, care prevede termene imperative pentru răspunsul la solicitările formulate de mass-media - art.8 alin.(5) - și garantează accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public - art.15 alin.(1), legiuitorul înțelegând că "activitatea desfășurată de mijloacele de informare în masă constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces la orice informație de interes public" - art.15 alin. (2).

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România consideră că refuzul președintelui Consiliului județean Dâmbovița, Florin Popescu, și al primarului municipiului Târgoviște, Gabriel Boriga, de a răspunde adreselor oficiale formulate conform Legii nr.544/2001 de conducerea Trustului de presă Artpress, ca și refuzul acestor autorități de a invita sau permite accesul jurnaliștilor Artpress la conferințele de presă organizate de acestea - încălcând flagrant art.19 alin.(1) și(2), reprezintă un atac la dreptul de informare și de liberă exprimare democratică, prin comportamentul abuziv și discriminatoriu al autorităților, împotriva căruia apreciem că, în mod absolut legal, conducerea Trustului de presă Artpress s-a adresat instanțelor judecătorești.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România protestează în solidar cu jurnaliștii Trustului de presă Artpress din Târgoviște, împotriva comportamentului abuziv și nedemocratic al autorităților din Dâmbovița, și își rezervă dreptul de a informa organizațiile internaționale de presă.

Președinte executiv
Lucian Cornescu

UZP - 4200 de ziariști profesioniști, peste 70% din presa audiovizuală și scrisă din România

Sper să se rezolve această sesizare și să se intre în normalitate cât mai repede posibil, pentru a nu fi pus în situația de a reveni la solicitare.

    Mircea Grosaru - declarație politică Guvernul Boc 3 și Croitoru 1.

Domnul Mircea Grosaru:

"Guvernul Boc 3 și Croitoru 1"

În zilele ce urmează vom asista la ceea ce Parlamentul României a hotărât, prin reprezentanții partidelor politice încă de săptămâna trecută: respingerea Guvernului format de Lucian Croitoru, ceea ce înseamnă păstrarea Guvernului demis deja de același Parlament, adică Guvernul Boc 3.

Soluția este mai mult decât previzibilă, mai ales că nu numai liderii politici s-au pronunțat, dar și toți deputații și senatorii care fac parte din aceste grupuri parlamentare.

Aceștia au stabilit a se exprima în plenul reunit al Parlamentului printr-un vot politic, ceea ce înseamnă de fapt exprimarea voinței populare prin reprezentanții săi, aleși uninominal.

Orice cetățean al României înțelege că aceste tergiversări nu pot duce decât la un singur lucru, iar acesta nu este benefic pentru România: accentuarea crizei.

Ne punem întrebarea dacă există cineva care poate salva țara din această situație fără precedent, iar răspunsul este unul singur: cetățenii.

Tot acei cetățeni care au fost duși în eroare de o coaliție formată tocmai din acele partide care la ora actuală sunt într-o egalitate cel puțin suspectă, de circa 30%, ceea ce ne duce la gândul că nici unul dintre ele nu poate urca mai sus de acest procent, fiind urmărit pas cu pas de ceilalți.

Care din aceste două partide are un scor real și care este creat artificial ?

Se pare că ambele, însă cel puțin unul din ele are o doctrină clară încă de la înființare, cu toate plusurile și minusurile înregistrate de-a lungul existenței sale.

Se vede clar că nici unul din cele două guverne nu va rezista după ziua clarificărilor, care va fi ziua de 6 decembrie 2009.

    Mircea Irimescu - declarație politică având tema Politica sub presiune;

Domnul Mircea Irimescu:

"Politica sub presiune"

De vreo trei săptămâni, lumea politică românească fierbe la foc mic. A căzut guvernul Boc în urma unei moțiuni de cenzură, s-a decretat organizarea unui referendum pentru reformarea Parlamentului, a început cea mai dură campanie electorală pentru președinție din toate câte au avut loc până acum în țara noastră. Pentru cetățeanul român obișnuit, actualitatea politică a devenit captivantă până la obsesie, și asta îi consumă mai tot potențialul de judecată. Trăiesc aceste evenimente din interiorul Parlamentului României și îndrăznesc să fac câteva comentarii despre ele.

Mai întâi, vreau să subliniez climatul de civilizație în care au avut loc lucrările parlamentare ale ultimelor săptămâni. Dezbătând chestiuni de importanță vitală, nu-mi amintesc să fi auzit în aceste ultime săptămâni, în Camera Deputaților sau în ședințele comune ale celor două camere legislative, vreo insultă, vreo invectivă, vreo impolitețe peste limită adresată adversarilor politici. Nu s-au înregistrat nici dese contestări ale procedurilor de lucru, așa cum se întâmpla adesea în activitatea de zi cu zi de până acum. După luni de zile de dezbateri legislative terne, anodine, de multe ori foarte plicticoase, în sfârșit au apărut și dispute de la tribună, pe teme cu miză majoră. Și discursurile deputaților parcă au căpătat un nebănuit "miez" după lunga perioadă de lâncezire din trecutul recent. Din acest punct de vedere, cele ce s-au petrecut la Cameră în ultimele săptămâni au făcut cinste democrației și nu au fost cu nimic mai prejos decât dezbaterile din parlamentele țărilor cu experiență democratică de sute de ani.

Din nefericire, această stare de normalitate este spulberată în transmisiunile tv care ar trebui să o facă publică în rândurile cetățenilor. În numeroase emisiuni ale posturilor de știri, un grup restrâns de parlamentari și analiști, "traduc" pe înțelesul marelui public dezbaterile politice ale zilei. Totul pe un ton belicos, neinspirat, necivilizat, contraproductiv. Se induce astfel oamenilor simpli, telespectatori de bună-credință, o stare de spirit agitată, de pericol iminent, un fel de chemare la "salvarea revoluției", cum se făcea la sfârșitul lui decembrie 1989. Și, poate mai grav, telespectatorilor li se inoculează ideea că fiecare știe ce se petrece, că are soluții, care de altfel sunt foarte simple, la îndemâna oricui, numai ticăloșii de parlamentari nu vor să le aplice... Percepția publică despre activitatea politică parlamentară a momentului este astfel grav distorsionată, spre paguba întregii populații a statului nostru. Nu mai vorbesc despre "pita caldă" care se oferă pe tavă celor, nu puțini, specializați în pescuitul în ape tulburi.

Pe fondul general al degradării nivelului de trai al populației, rolul social al elitelor în viața publică românească se diminuează periculos. Se resimte și în camera inferioară a Parlamentului României impactul redus al marilor personalități ale vieții cultural-științifice, civice, economice și spirituale în viața politică a țării. Discursurile de mare calitate, cu influență asupra dezbaterilor, lipsesc. Se "poartă" la Parlament personajele charismatice, capabile să-și organizeze cazon subordonații, eficiente în pretinsa lor activitate dominată de pragmatism. Cu tot respectul pe care-l port personalităților care au clădit statul nostru modern, cred că astăzi Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Al. Marghiloman, Take Ionescu, N. Iorga ș.a., dacă ar trăi și activa acum, nu ar mai putea influența evoluția societății românești în măsura în care au făcut-o la vremea lor. Poate numai Brătienii (Ion și fiul său Ionel), cu extraordinarul lor simț practic al politicii, să poată face mult și acum.

Obiectiv vorbind, nicio meserie din lume nu se practică în condiții optime sub teroarea privirilor critice ale unui public de ocazie, ostil, care străpung ceafa celui care muncește. Nici chirurgul în sala de operație, nici preotul în altar, nici profesorul la catedră, nici țăranul pe ogor nu pot avea eficiență în muncă cu cineva în spate care le strigă: "De ce ți-e frică, de asta nu scapi!". Or, acest tratament se aplică acum parlamentarilor români de la care se așteaptă sistemul legislativ cu care să se pună țara pe direcția cea bună. Denigrarea continuă a Parlamentului conduce la compromiterea forumului de bază al sistemului politic al țării. Se știe din istorie că orice plan de trecere spre dictatură, - a unui partid, a unei persoane -, începe cu discreditarea până la anulare a activității parlamentare. Să nu trecem cu ușurință peste acest pericol.

    Mircia Giurgiu - declarație politică având tema Agricultura românească este în derivă;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Agricultura românească este în derivă"

Ca un element de structură a sistemului economic național, agricultura României are un rol important în progresul general al societății românești.

După anul 1989, România a fost obligată să importe aproximativ 70 la sută din necesarul de produse agroalimentare. Și asta în ciuda faptului că agricultura românească a beneficiat de finanțare pentru programe, precum fondurile de preaderare, credite și surse financiare de la Banca Mondială, subvenții de la bugetul de stat ori din alte surse.

Din păcate, în România nu sunt asigurate elementele de infrastructură necesare asigurării unei activități rentabile în agricultură, mai ales în sectorul de depozitare, prelucrare și valorificare a produselor. Mai mult, nu sunt funcționale sistemele de irigații, sistemele de depozitare și prelucrare a producțiilor de legume, fructe, cereale și plante tehnice, ferme care să fie competitive.

Cu toate că țara noastră beneficiază, în special după aderarea la Uniunea Europeană, de finanțări din partea acestei structuri, agricultura românească se deteriorează treptat. Prin nefuncționalitatea ei, agricultura este o sursă de inflație, creează dezechilibre majore și instabilitate socială.

România, după integrarea în structurile Uniunii Europene, este obligată să recupereze un decalaj foarte mare în domeniile agricol, economic și social, față de restul țărilor din comunitatea europeană.

Rezultatul politicilor bune duse de celelalte țări membre ale Uniunii Europene este reprezentat de modernizarea exploatațiilor agricole, randamente mari, costuri mici de producție, calitate foarte bună a produselor agroalimentare și competitivitate pe piață.

Prin urmare, legislația din România trebuie amendată pentru a putea reglementa mai bine, cel puțin în domeniul agricol, susținerea financiară, modul de aprobare și monitorizare a proiectelor finanțate, precum și formele de folosire și rambursare a creditelor provenite din Fondul de Dezvoltare și Modernizare a Agriculturii.

    Miron Ignat - intervenție cu tema Ziua Armatei Române;

Domnul Miron Ignat:

"Ziua Armatei Române"

În fiecare an, ziua de 25 octombrie este un prilej de cinstire solemnă a militarilor români și de rememorare a celor care, de-a lungul istoriei, au luptat pentru apărarea uniunii naționale și integrității teritoriale a statului român.

A devenit o tradiție ca în fiecare an, la această dată, armata să aibă o sărbătoare a sa, recunoscută și respectată de toți cetățenii țării în slujba căreia se află. Această zi, încă de la instituirea ei ne amintește de un moment de împlinire națională.

La 25 octombrie 1944, armata română a eliberat ultima localitate românească de sub ocupație străină: orașul Carei, și totodată, s-a eliberat întreg teritoriul românesc ocupat prin Dictatul de la Viena.

Prin lupte grele și fapte de eroism, armata română a reîntregit Transilvania străbună, leagănul națiunii și civilizației românești. Bilanțul luptelor purtate de armata română pentru eliberarea Transilvaniei este ilustrativ pentru efortul major de război al națiunilor române în apărarea idealurilor sale de libertate și unitate.

Misiunile cărora armata trebuie să le facă față sunt dificile, iar militarii sunt datori să răspundă cu promptitudine și pricepere sarcinilor ce le revin, și pot să apreciez că aceștia își demonstrează profesionalismul și patriotismul în operațiunile pentru spijinul păcii, alături de militarii altor țări. Cadrele militare și ostașii români aflați acum în Irak, Afganistan, Bosnia și Kosovo trebuie să știe că au sprijinul și recunoștința națiunii române.

Această zi a devenit o sărbătoare tradițională, cinstită de întreaga națiune, și reprezintă un simbol încărcat de istorie și valori naționale, care trebuie rememorat cu tot respectul pentru cei care s-au jertfit pentru îndeplinirea idealurilor la care poporul român a aspirat.

Doresc să transmit salutul meu călduros și aprecierea pentru eroismul de care au dat dovadă militarii noștri, prin profesionalism, flexibilitate și capacitate de adaptare.

La mulți ani, militarilor români!

    Mugurel Surupăceanu - declarație politică intitulată «Băsescu și jocul De-a guvernarea»;

Domnul Mugurel Surupăceanu:

«"Băsescu și jocul "De-a guvernarea"»

Noua formulă a Guvernului ne indică un singur lucru: Băsescu este disperat că va pierde alegerile. Și pe bună dreptate crede asta. Iată cum, în ciuda prevederilor Constituției, Băsescu refuză să ofere României un Guvern. De ce spun că refuză? Întrucât Băsescu știe prea bine că această formulă a Executivului nu va trece de Parlament din două motive: în primul rând, fiindcă majoritatea parlamentară de 65% a propus deja un premier, și nu își va schimba opinia, indiferent câte propuneri vrea să mai scormonească Băsescu. În al doilea rând, echipa lui Croitoru cuprinde principalii miniștri ai Cabinetului Boc, ceea ce este inadmisibil. În acest fel, Băsescu sfidează din nou Parlamentul și îi sfidează pe români. De câte ori trebuie să respingă Parlamentul miniștrii Guvernului Boc pentru ca aceștia să fie cu adevărat înlocuiți?

Dar pe Băsescu nu îl interesează cine va ajunge ministru sau cât va mai sta România fără Guvern. Îl interesează doar să se vadă cu sacii de voturi în căruța de la Cotroceni. Din acest motiv, el trage de timp și tot inventează formule de guvernare care știe că nu vor trece de Parlament. Strategia lui Băsescu nu este doar odioasă, ci și extrem de transparentă: să se asigure că alegerile vor fi pregătite sub conducerea guvernului său credincios și a întregii sale camarile. Este pentru prima oară când un președinte al României sacrifică fățiș stabilitatea politică a țării pentru a putea fura liniștit voturi la alegeri. Băsescu va plăti scump pentru acest odios joc "De-a guvernarea" și sunt convins că românii îl vor taxa vot cu vot, până-i va ieși guvernarea pe nas.

    Răzvan Șerban-Mustea - declarație politică privind Fiscalitatea în condiții de criză;

Domnul Răzvan Șerban-Mustea:

"Fiscalitatea în condiții de criză"

De mai bine de patru ani, de când a fost implementată cota unică de impozitare ca parte integrantă a programului nostru de guvernare, numărul susținătorilor acesteia a crescut, chiar și în rândul celor mai sceptici analiști economici. Asta nu înseamnă că întreaga clasă politică este coalizată în jurul menținerii ei și este convinsă de beneficiile aduse de aceasta. Încă din primul an de la aplicare, volumul investițiilor străine a crescut considerabil, iar cele autohtone au fost puternic stimulate.

Cota unică a consolidat afacerile de pe piața românească și a permis statului să controleze mult mai ușor sumele colectate la bugetul de stat. Mai mult, datorită reducerii valorii acestui impozit, veniturile la bugetul de stat au crescut, în primul rând prin stimularea oamenilor de afaceri de a nu mai încerca să-și ascundă afacerile.

În ciuda tuturor aspectelor favorabile create de implementarea acestei măsuri fiscale, încă mai există oameni politici contestatari ai acesteia, care-i doresc sfârșitul, fără să prezinte argumente fundamentate economic, ci care speră că discursul asupra impozitului progresiv le va mai aduce ceva voturi.

În actualul context economic, schimbarea politicii fiscale ar bulversa mediul economic românesc, iar rezultatele actualei politici fiscale nu justifică sub nici o formă renunțarea la o politică ce și-a demonstrat rezultatele pozitive.

Nici criza economică și nici falsa ipoteză conform căreia problemele economiei se rezolvă luând de la cei bogați și dând celor săraci nu impun astăzi creșteri ale fiscalității în România. Problemele pe care le are bugetul de stat, din perspectiva colectării, reflectate într-o pondere de aproximativ 29% din p.i.b., față de 40-41% în țările Uniunii Europene, se află cu siguranță în abilitatea și buna-credință a administrațiilor fiscale și a organelor de control financiar-contabil ale Ministerului de Finanțe.

Faptul că anumiți agenți economici găsesc subterfugii pentru eludarea plății datoriilor la bugetul de stat creează și probleme consistente pentru climatul concurențial din România, afectându-i direct pe bun-platinici sau trimițându-i și pe aceștia către economia neoficială.

Așadar, doamnelor și domnilor, pentru că mediul economic răspunde pozitiv mai degrabă prin aplicarea stimulilor fiscali decât prin măsuri coercitive, vă rog să analizăm cu rigurozitate ce măsuri fiscale eficiente se pot implementa în orizontul următor de timp. România trebuie să analizeze serios cum poate fi utilizată politica fiscală împotriva cauzelor și efectelor crizei economice, în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2010, Germania va face reduceri însemnate ale fiscalității, iar Franța are în dezbatere noi măsuri de relansare economică cu ajutorul stimulentelor fiscale.

    Stelică Iacob Strugaru - declarație politică intitulată Lipsa investițiilor în infrastructură provoacă accidente;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Lipsa investițiilor în infrastructură provoacă accidente!"

Este o realitate faptul că în ultimii douăzeci de ani investițiile guvernamentale au fost foarte puțin consistente. Dacă la momentul 1989 calitatea infrastructurii de transport românesc era destul de scăzută, astăzi putem spune că ea este chiar mai proastă, mai periculoasă și mult mai puțin atractivă pentru mediul investițional străin.

Transformarea diametral opusă, atât a economiei românești, către economia de piață, cât și a ansamblului instituțional, au determinat costuri sociale enorme, ce au impietat asupra bugetului investițional guvernamental. Altfel spus, guvernele postdecembriste au alocat cea mai mare parte a resurselor bugetare către plata de drepturi sociale pentru un număr din ce mai mare de pensionari, șomeri, persoane din zone defavorizate etc.

În aceste condiții, nu au fost construiți în România decât 150 de km de autostradă în două decenii, iar drumurile de interes național și județean nu au fost reabilitate decât într-un procent destul de redus. Nici infrastructura feroviară nu a beneficiat de fonduri care să asigure măcar mentenanța structurilor existente. Vitezele de transport pe calea ferată au înregistrat reduceri consistente, iar condițiile și întârzierile la transportul pentru persoane s-au înrăutățit fără precedent.

În plus, atât pe cale rutieră, cât și feroviară numărul accidentelor a crescut, România conducând în topul numărului pierderilor de vieți rezultate din accidentele rutiere.

În 2009, în pofida crizei economice care a amenințat nediscriminat toate statele Uniunii, inclusiv România, Guvernul condus de Emil Boc a pus, alături de realizarea proiectelor sale sociale, care urmează să instituie definitiv echitatea și justiția socială în societatea românească, prioritatea realizării de investiții în infrastructură.

Chiar dacă Guvernului Emil Boc i-a fost retrasă încrederea, în Parlament, proiectele demarate și principiile sustenabile care au stat la baza lor nu trebuie abandonate de orice cabinet va urma să guverneze.

Investițiile în infrastructură sunt cel mai ilustrativ mod de efect multiplicator investițional pe care acestea îl pot declanșa. În absența unui plan de reabilitare și construcții de căi de transport moderne și capabile să facă față unui trafic rapid și intens, nu putem spera la investiții străine consistente și la sporuri de competitivitate pentru afacerile din România.

Așadar, investițiile în infrastructură sunt și trebuie să reprezinte o prioritate națională.

    Radu Bogdan Țîmpău - despre Minciuna ridicată la rang de politică de stat - singura realizare a Guvernului Boc;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

«Minciuna ridicată la rang de politică de stat - singura "realizare" a Guvernului Boc»

În ultimele două săptămâni, premierul încă în funcție a ales, din nou, o cale greșită, în încercarea sa de a ieși din situația critică în care se află: aruncarea unor fumigene și comunicare prin promovarea minciunii. În loc să răspundă pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate în fața miilor de pensionari, Emil Boc a ales să inițieze un nou act normativ, prin care se încercă un furt din buzunarele pensionarilor.

Dar ciuntirea intereselor pensionarilor, a tinerilor și a copiilor a fost evidentă pe parcursul celor nouă luni de mandat. Iată câteva exemple.

Mutilarea punctului de pensie: Guvernul Tăriceanu a stabilit începând cu 1 ianuarie 2009 valoarea punctului de pensie la 763,7 lei. Guvernul Boc a abrogat această decizie, stabilind punctul de pensie la 697,5 lei. Astfel, promisiunea din Programul de Guvernare al PD-L, și anume, "atingerea unei ținte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie", este redusă doar la 43,2% din salariul mediu brut, și acesta cu aplicare în mai multe trepte. În concluzie, pensionarilor li s-a furat, prin decizia lui Emil Boc, suma de 30.9 lei la fiecare punct de pensie. Probabil că a fost din nou o așa-zisă măsură anticriză a specialiștilor lui Traian Băsescu, care au găsit sursa economisirii la bugetul de stat: reducerea pensiilor.

Îngrădirea dreptului la muncă al pensionarilor: Iată ce promitea PD-L în campania electorală: "Stimularea rămânerii pe piața muncii a persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, precum și atragerea în activitate a persoanelor pensionate apte de muncă." (Programul de guvernare al Alianței PD-L - PSD+PC). Să ne aducem aminte că prima decizie a lui Emil Boc a fost de a încălca această promisiune, prin emiterea unei ordonanțe care interzicea pensionarilor cumulul pensiei cu salariul. Însă constituționalistul Boc a fost readus cu picioarele pe pământ de către Curtea Constituțională. Perseverent fiind din fire probabil, Boc reia ofensiva asupra pensionarilor, prin angajarea răspunderii pe cele trei legi, unde strecoară un capitol referitor la cumulul salariului cu pensia.

Un copil=10 euro: un principal obiectiv al Programului de guvernare propus de PD-L era majorarea alocației pentru copii, în contextul "creșterii calității vieții copilului" și prevedea ca suma alocată să ajungă la minimul 200 lei. În paralel cu acest obiectiv, Theodor Stolojan promitea tot în acea perioadă, adică în 2008, majorarea alocației la suma de 100 lei (Dublarea alocațiilor pentru copii începând cu 1 iulie 2009 - Conform Programului de Guvernare pe perioada 2009 - 2012), adică jumătate din cuantumul promis în Programul de guvernare. În concluzie, după 9 luni de Guvernare PD-L - PSD, suma reală pe care o primește un copil este de 42 de lei, adică mai puțin de jumătate din suma promisă de domnul Stolojan și aproximativ o cincime din suma promisa în Programul de guvernare.

Nimic din exemplele amintite mai sus nu a fost realizat. Doar minciuna și înșelătoria sunt singurele care rămân în memoria oamenilor după această guvernare. Până la urmă, și pateticele încercări de reglementare ale domnului Boc au fost blocate de către Curtea Constituțională sau sunt în curs de soluționare.

    Tinel Gheorghe - declarație politică având tema Delațiunile unui prezidențiabil;

Domnul Tinel Gheorghe:

"Delațiunile unui prezidențiabil"

În ultima perioadă, Hitler e folosit în diferite ipostaze și momente, de la prezentare de modă, ca mod de comportare, ca model în campania electorală și în multe alte întruniri între politicieni.

Intuind, ca și Geoană, că în partid li se apropie sfârșitul, pentru că amândoi au procente mai mici în sondaje decât partidele din care provin, Antonescu se agață, vorba românului, ca înecatul de un pai, demonstrând încă o dată că nu este capabil decât de delațiuni ordinare.

A-l asocia pe Traian Băsescu cu Hitler mi se pare o comparație cel puțin deplasată, chiar și în campania electorală, mai ales că Antonescu se consideră a fi profesor de istorie.

Să compare pe cineva care are pe conștiință zeci de milioane de victime, nimicirea aproape integrală a poporului evreu, cu Băsescu o consider o delațiune, o pură delațiune, domnule Antonescu. Că nu știți nici măcar istorie, deși este profesia de bază a domniei voastre, nu este treaba mea, ci a electoratului care vă va taxa corespunzător pe 22 noiembrie, dar să nu aveți habar de ce înseamnă bunul-simț și să folosiți acest cuvânt în numele așa-zisei coaliții parlamentare, create ad-hoc, este de neiertat. Ca de altfel și utilizarea Bibliei în scopuri politice, uitând, în cazul în care ați știut cândva, că derapajul legionarilor s-a datorat tocmai acestui motiv religios.

Poate că nu întâmplător cel ce vă contrazice este tocmai vicepreședintele SUA, Biden, aflat săptămâna trecută la București și care afirmă că: "Nu SUA sunt un model de democrație, așa cum sunt privite, ci un adevărat model sunt statele foste comuniste, care nu numai că au îndepărtat dictaturi, ci au construit democrații consolidate". O astfel de democrație v-a permis dumneavoastră domnule Antonescu, să faceți delațiunile cu privire la asocierea lui Băsescu cu Hitler. Nu pot încheia fără să reamintesc că prin Decizia nr.601/14.11.2005, Curtea Constituțională s-a pronunțat deja cu privire la constituirea unei majorități parlamentare. "Instituirea unui asemenea criteriu, al majorității cantitative, care exclude configurația politică a Parlamentului, stabilită prin voința cetățenilor cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem și îi substituie o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii și recompunerii forțelor politice în Parlament în funcție de factori neavuți în vedere de electorat, încalcă litera și spiritual Constituției și deschide calea instabilității activității parlamentare".

    Titi Holban - considerații privind lista guvernului propus de Lucian Croitoru;

Domnul Titi Holban:

Așa cum ne așteptam, lista anunțată de domnul Lucian Croitoru - premierul fără majoritate desemnat de președinte - dovedește, de fapt, că el nu este un tehnocrat, ci a constituit un guvern după dictarea lui Traian Băsescu și interesele PD-L. Lista arată clar "abilitățile" de marionetă ale "tehnocratului" Lucian Croitoru și faptul că și acesta este teleghidat de președintele Băsescu.

Prestația lui Croitoru este chiar mai ridicolă decât cea a lui Emil Boc, care măcar avea argumentul că este președinte de partid și putea să-și asume politic guvernarea.

Este limpede că niciun om cu expertiză consistentă, niciun specialist de prestigiu - cu excepția lui Bogdan Aurescu, forțat probabil de propria sa istorie profesională să accepte - nu a dorit să facă parte din "guvernul marionetă" al lui Traian Băsescu și al PD-L.

Este limpede, de asemenea, că Guvernul propus menține în componența sa echipa de strâns bani și voturi a președintelui Traian Băsescu - ne referim aici la domnii Blaga, Videanu, Berceanu, Pogea. Probabil că promisiunile și contractele antamate de ei, inclusiv comisioanele aferente pentru campania lui Traian Băsescu, erau mult prea mari pentru a-i elimina din structura executivului.

Fiind vorba despre un guvern minoritar PD-L, care nici măcar nu păstrează aparența unui cabinet de specialiști, el va fi cu siguranță respins de către Parlament.

Așa cum am susținut încă de la început, PNL va vota împotriva acestui "guvern-marionetă" al lui Traian Băsescu și al PD-L, care nu prezintă nicio garanție că ar putea gestiona ieșirea din criză.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Ediția 2009 a festivalului minciunilor marca Traian Băsescu;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Ediția 2009 a festivalului minciunilor marca Traian Băsescu"

A început ediția 2009, revizuită și adăugită, a festivalului minciunilor și manipulărilor marca Traian Băsescu, președintele-jucător al României. Prin sintagma "președinte-jucător" se înțelege faptul că Traian Băsescu s-a jucat cu soarta țării, iar acum încearcă să dea vina pe altcineva pentru toate neîmplinirile mandatului 2004 - 2009. Și lista neîmplinirilor este foarte lungă!

Traian Băsescu nu a făcut nimic nici când a fost primarul Capitalei. Atunci a dat vina pe Consiliul General, care nu era pe placul său. A fost și ministru al transporturilor, de mai multe ori, și ne spunea cu seninătate să ne scoatem din cap "cucul cu autostrăzile". A ajuns și președinte, după lacrimi și suspine, după acuzații de fraudă, când cerea să fie trași în țeapă contracandidatul său, Adrian Năstase, împreună cu întreg Biroul Electoral Central și... softul folosit la alegeri.

Cu ce s-ar putea lăuda actualul președinte, care a promis românilor că vor trăi bine? Traian Băsescu nu are soluții pentru ieșirea din criză și a demonstrat că nici nu este interesat de acest lucru. Corupția și sistemul ticăloșit, despre care vorbea în 2004, s-au țesut și au înflorit în jurul său, așadar subiectul nu mai este mobilizator în campania electorală.

În cinci ani de mandat la Cotroceni, singurele realizări ale lui Traian Băsescu sunt dezbinarea pe plan intern și izolarea pe plan extern.

Pentru acest bilanț searbăd nu este de vină actualul președinte, ci Parlamentul! Trebuie să-l menționez și pe "vinovatul de serviciu", președintele Ion Iliescu, pe care Traian Băsescu visează că îl învinge în alegeri, după cum a declarat zilele trecute în Capitala Olteniei, unde PD-L-ul a transformat Zilele Municipiului Craiova într-un bâlci electoral înzorzonat cu steaguri portocalii.

Așadar, Traian Băsescu a identificat "inamicul public nr.1": Parlamentul, care este "Organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării"!

Actualul președinte vrea un Parlament mic și obedient, format din PD-L-iști fruntași, care să nu mai piardă vremea cu comisii de anchetă și să aprobe în unanimitate și ovații un Guvern mic și obedient, pe măsura lui Emil Boc, care vrea să ne biciuiască în piața publică. Iar referendumul de care se agață Traian Băsescu reprezintă doar o manevră electorală, un prilej de a-și face campanie electorală pe banii statului și de a-i înșela pe români!

De asemenea, anunțarea acestui Guvern Croitoru, clădit pe scheletul Cabinetului Boc, face parte din strategia electorală a lui Traian Băsescu, al cărui unic scop este prelungirea scandalului politic pe care l-a declanșat pentru a-și ține apropiații la butoanele guvernării, pentru a fura din banul public și pentru a frauda alegerile!

Disperat că nu va intra în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, Traian Băsescu fuge de răspundere și speră să-i mai păcălească pe români, deturnând atenția de la adevăratele probleme cu care ne confruntăm. Însă românii s-au săturat de scandal și minciună, de dezbinare, șmecherii și oportunism. Oamenii vor soluții, vor locuri de muncă și încredere!

Singurul lider care a venit la guvernare cu un proiect solid de ieșire din criză și care a adus în Parlament propuneri viabile pentru combaterea efectelor crizei economice este președintele PSD, Mircea Geoană. Singurul candidat care îl poate învinge pe Traian Băsescu este Mircea Geoană!

A venit momentul să schimbăm lucrurile în bine. A venit momentul să construim împreună o singură Românie. O Românie a normalității, a responsabilității, o țară în care fiecare cetățean să-și poată împlini visurile.

    Oana Tohme Ștefănescu Niculescu-Mizil - declarație politică având tema Roberta Anastase face pe purtătorul de cuvânt al președintelui Traian Băsescu;

Doamna Oana Tohme Ștefănescu Mizil-Niculescu:

"Roberta Anastase face pe purtătorul de cuvânt al președintelui Traian Băsescu"

Micile replici tăiose de campanie, obișnuite, de altfel, în astfel de perioade, au stârnit zilele acestea controverse extraordinare. Candidatul Mircea Geoană a făcut o aluzie la ideea președintelui Traian Băsescu de a legaliza drogurile ușoare. Ca urmare a acestei replici s-a sesizat nici mai mult nici mai puțin decât Roberta Anastase. Aceasta a ieșit cu acuzații grave la adresa liderilor social-democrați din filiala PSD Prahova. Așa cum reiese din declarațiile președintelui Camerei Deputaților din Parlamentul României, aceștia ar fi persoane extrem de periculoase pentru societate, ar consuma si ar trafica droguri și, mai mult decât atât, ar fi protejați de Poliția Prahova. Bineînțeles, aceste acuzații nu au fundament bazat pe dovezi. Ele sunt, însă, foarte grave, prin prisma faptului că aduc acuze grave nu numai unor persoane fizice, ci și prin faptul că denigrează public instituția Poliției.

Teoriile fanteziste și conspiraționiste ale Robertei Anastase sunt clar încercări disperate de a distrage electoratul de la problemele grave pe care le pune în discuție Traian Băsescu, un președinte care, în loc să promoveze valorile morale, dorește legalizarea drogurilor ușoare în România.

În ceea ce mă privește, nu mă așteptam ca al treilea om în stat, om pe care ar trebui în acest moment să îl preocupe situațiile reale și mult mai serioase ale țării, să se hazardeze în declarații publice care aruncă cu noroi, fără absolut nicio bază reală, în persoane și instituții ale statului. Este greu, de asemenea, să o înțeleg pe doamna deputat și din postura de tânăr politician. Consider că noi, tinerii politicieni, ar trebui să promovăm alt fel de valori și modele în societate, și nu să ne transformăm peste noapte în purtători de mesaj pentru oameni a căror moralitate lasă de dorit.

Doresc, pe această cale, să trag un semnal de alarmă asupra faptului că, într-o societate democratică, o campanie electorală ar trebui să fie o luptă de idei și de proiecte, nu un noian de acuzații nefondate și inutile!

    Petru Movilă - declarație politică «Pentru uitucii PSD-ului!»;

Domnul Petru Movilă:

«"Pentru "uitucii" PSD-ului!"»

În fiecare campanie electorală, PSD își arogă meritele unor acțiuni ale partidelor contracandidate. Nimic nou sub soare nici în această campanie în ceea ce privește partidul amintit. La Iași, vicepreședintele PSD, edilul vremelnic al municipiului, l-a invitat pe șeful său de partid într-o vizită electorală la două unități de prestigiu: "Antibiotice" și "Fortus". La fiecare din aceste societăți, Mircea Geoană și Gheorghe Nichita au afirmat cu tărie că datorită PSD problemele apărute au fost rezolvate prompt.

Printre epitetele cu care a fost caracterizat Mircea Geoană de către Ion Iliescu a fost omis unul: "uitucule". Valabil și pentru Nichita. "Uitucilor", pentru cele două societăți nu ați mișcat nici măcar un deget, ba chiar puteți fi considerați răspunzători morali pentru situația dificilă de la "Fortus". Societatea a fost privatizată în perioada cît ați fost la guvernare, iar rezultatul acestei mascarade de vânzare de acțiuni se poate vedea cu ochiul liber. Corupții PSD din AVAS, mână în mână cu "prietenii", au reușit să distrugă o societate, altădată mândria Iașiului. A fost nevoie de intervenția parlamentarilor PD-L pentru a stopa ravagiile făcute aici.

Despre "Antibiotice" se poate spune același lucru. Când a fost vorba de privatizarea firmei, PSD a votat precum o mașinărie bine unsă, deși parlamentarii PD-L au demonstrat că se dorește doar sacrificarea societății, în favoarea unor baroni PNL. Tot parlamentarii PD-L au trebuit să intervină pentru a opri jaful.

Societatea "Nicolina" a fost abandonată de PSD imediat după privatizare, dar s-au găsit acum voci care susțin că PSD îi va ajuta. Vă amintesc, domnilor Geoană și Nichita, că la nivelul Camerei Deputaților s-a format o comisie specială de verificare a modului în care a fost privatizată firma și activitatea de după privatizare, la propunerea parlamentarilor PD-L, nu PSD.

Nu ați făcut nimic pentru ieșeni și nici nu veți face, pentru că nu vă interesează acest oraș al României decât prin prisma obținerii de voturi. Altădată poate că ați fi avut succes, dar ieșenii s-au săturat de promisiuni neonorate. Așa că, "uitucilor", încercați în altă parte metodele învechite de a câștiga simpatia electoratului. La Iași nu aveți șanse!

    Relu Fenechiu - declarație politică intitulată Traian Băsescu își bate joc de tradițiile militare;

Domnul Relu Fenechiu:

"Traian Băsescu își bate joc de tradițiile militare"

În ultimele zile am asistat la avansări în grad pe bandă rulantă a unor ofițeri în rezervă sau în retragere. Concret, foarte mulți generali au mai primit prin decret prezidențial încă o stea. De regulă, avansările pentru militari activi și pentru cei în retragere sau în rezervă se fac după reguli bine stabilite. Pentru președintele Traian Băsescu însă, aceste reguli nu există.

Nu contest și nu obiectez nimic în privința avansării în grad a veteranilor, foști combatanți în cel de-al doilea război mondial. Sunt oameni aflați la vârsta senectuții și care în tinerețe și-au riscat viața luptând pentru România, pentru demnitatea poporului român. Nu este deloc rău ca acești oameni să primească gradul de general de brigadă sau cel superior, de general-maior, dacă îl aveau pe primul. Chiar dacă aceste foarte înalte grade militare sunt mai mult simbolice pentru ei, dreptul de a purta la anumite manifestări aniversare o uniformă cu vipușcă reprezintă o recunoaștere a meritelor pe care le-au avut atunci când au luptat cu arma în mână. Nu exclud și posibilitatea ca unii dintre cei avansați - mă refer la cei care au făcut parte din Armata Regală a României - să fi cunoscut și rigorile închisorilor comuniste.

Nu pot fi însă de acord și resping vehement avansările făcute pe criterii efectiv necunoscute. Presa a vuit în ceea ce privește avansările deputatului Gabriel Oprea, a senatorului Anghel Iordănescu și a primarului sectorului 2 din București, Neculai Onțanu. În ceea ce-l privește pe colegul nostru Gabriel Oprea, suntem chiar în fața unui studiu de caz - precizez că nu am nici o problemă cu domnia sa. Pe timp de pace, în opt ani de zile a fost avansat de patru ori. În 2001 a devenit general de brigadă, iar în urmă cu câteva zile a primit cel mai înalt grad de general. Anghel Iordănescu a primit grade militare pentru că a fost fotbalist la Steaua, a fost avansat general de brigadă după campionatele mondiale din 1994, unde naționala condusă de dumnealui a obținut un onorant loc 5, dar de atunci nu și-a mai trecut în cont vreo performanță. Și totuși, a devenit general-maior în urmă cu câteva zile. Despre domnul Onțanu, ce să mai zic. A fost făcut general de brigadă pe 1 decembrie 2008 și la nici un an distanță a mai primit o stea, devenind general-maior. Ce merite a avut civilul primar de sector, nu știe nimeni.

Presa a arătat că aceste trei avansări sunt consecința faptului declarării sprijinului față de Traian Băsescu a celor trei. Dacă lucrurile stau așa, atunci suntem în fața unui abuz făcut de șeful statului. Dar, ce este și mai grav, pentru Traian Băsescu, uniforma militară, gradele înalte ale armatei române nu mai reprezintă un simbol al unei instituții respectate dintotdeauna de către români, ci reprezintă simple obiecte destinate recompensării unor servicii personale pe care le-a primit.

Domnul președinte Traian Băsescu nu trebuie să uite că avem militari care își riscă viața în Afganistan pentru ca România să își îndeplinească îndatoririle de stat NATO, dar aceștia nu vor avea șansa să ajungă la gradul de general-maior sau general-locotenent. Pentru că în Afganistan ei nu joacă fotbal și nici nu-și declară public adeziunea pentru un nou mandat pentru Traian Băsescu.

    Constantin Severus Militaru - declarație politică având tema Să investim în infrastructură;

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Să investim în infrastructură"

Investițiile în infrastructura de transport sunt considerate, pe bună dreptate, una dintre măsurile eficiente de combatere a crizei economice, iar viziunea europeană asupra politicii referitoare la dezvoltarea rețelelor de transport și a infrastructurii aferente este îndreptată în scopul creării unei interoperabilității la nivel comunitar.

La nivelul statelor membre UE există o preocupare constantă vizând îmbunătățirea sectorului transporturilor și a infrastructurii aferente, fapt relevat prin politicile de încurajare a investițiilor și Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T), în cadrul cooperării transfrontaliere.

Nu trebuie uitat faptul că infrastructura de transport din România rămâne o problemă extrem de dificilă și o prioritate în procesul de integrare în structurile de transport europene. Este foarte important de reținut că dezvoltarea infrastructurii nu este doar o măsură anticriză, ci rămâne cea mai importantă politică - vitală chiar - pentru creșterea economică a României.

De asemenea, demararea și susținerea unor investiții în acest sector reprezintă condiții fundamentale pentru dezvoltarea generală a societății românești.

Pe cale de consecință, se impune o mai mare responsabilitate legată de problematica transporturilor și de infrastructură, nu doar la nivel declarativ, ci în mod concret, prin realizarea proiectelor și punerea în practică a măsurilor adoptate la nivel European și național.

România se confruntă cu o capacitate de implementare redusă a proiectelor investiționale mari, abilități de planificare reduse, infrastructura actuală de slabă calitate, cauzată de lucrări de mentenanță întârziate sau deficitare. Politicile de transporturi în noile state membre, printre care și România, au nevoie de reforme îndrăznețe, care să reanalizeze principiile financiare pentru infrastructură.

Rezolvarea problemelor noilor state membre (în special ale României, ale cărei sectoare de infrastructură auto și feroviară sunt deficitare în prezent) ar putea deschide însă oportunități pentru întreaga Uniune. În fața problemelor legate de întreținere și a blocajelor în derularea lucrărilor, doar o abordare inovatoare poate reprezenta soluția.

Dată fiind situația actuală, generată de criza economică globală, România are nevoie de schimbarea politicilor în domeniu, prin includerea costurilor externe de mediu și infrastructură în plata serviciilor de transport, și nu în bugetul de stat, ca în prezent.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică: România între mecanismele democratice mai vechi și mai noi;

Domnul Vasile Filip Soporan:

"România între mecanismele democratice mai vechi și mai noi"

Ne găsim la momentul în care campania electorală ar trebui să aducă clarificări majore problemelor cu care ne confruntăm la nivelul situației politice, economice și la modul în care reușim să rezolvăm durabil problematica socială, toate acestea desfășurându-se sub impulsul pozitiv al integrării noastre, la nivel global și particular, în structurile Uniunii Europene.

Ce constatăm în momentul de față? Mai multe mesaje ale unor situații de care ar trebui să se țină seama sunt legate de faptul că numărul locurilor de muncă este într-o scădere pronunțată, cu precădere în domeniul privat, că economia este într-un regres continuu greu de oprit, că leul devine din ce în ce mai slab, criza politică scumpind finanțarea externă, că industria materialelor de construcții se va găsi într-o situație dificilă, chiar dramatică, în următoarele șase luni, că bugetul general consolidat a înregistrat în primele nouă luni ale anului un deficit de 25,56 miliarde de lei, că devalorizarea leului anulează scăderea prețului locuințelor, iar în ultima perioadă băncile străine și-au redus expunerea pe România cu 2 miliarde de euro și multe alte evenimente care afectează direct și indirect viața de zi cu zi a cetățenilor.

În momentul de față apare din ce în ce mai puternic o poziție exprimată de către reprezentanții patronatului și a societății civile, potrivit căreia "Este tot mai clar că politicienii nu mai pot conduce singuri țara. Legislația este realizată fără sprijinul unui pol serios al patronatelor care sunt implicate în mod direct în economie și cunosc adevăratele probleme. Patronatele trebuie să se asocieze pe ramuri economice, pentru a avea un cuvânt greu de spus în crearea politicilor pe termen mediu și a exercițiilor bugetare multianuale" (Nicolae Dușu, Președintele Asociației Pro BCA - Ziarul Financiar, 26.10.2009).

Consider că această problemă este deosebit de actuală în momentul în care se pune în discuție o problemă constituțională importantă, aceea a modului în care va arăta legislativul și modul în care acesta răspunde unei reforme de substanță a statului și a funcțiunilor de îndeplinit în procesul de modernizarea a României. Seriozitatea tratării acestei probleme vine de la faptul că în permanență a existat în istoria țării noastre o dezbatere importantă asupra locului pe care-l au în sistemul constituțional șeful statului, șeful executivului și puterea legislativă. Așezarea puterii într-un sistem democratic se face greu la nivelul României. În istoria tranziției permanente, începute în 1859, guvernele și parlamentele au dispărut și s-au format la dorința conducătorului, iar clasa politică, lăsând cu ușurință exprimarea opoziției democratice deoparte, a încercat de cele mai multe ori să justifice poziția șefului suprem.

Aceasta fiind tradiția noastră, consider că, pe lângă discuția asupra sistemului cameral, unicameral sau bicameral, și asupra numărului de parlamentari, cerută prin referendum, ar trebui pusă în dezbatere și reprezentativitatea acestora. Ținând cont de analiza patronatelor, doresc să pun în discuție propunerea ca alegerea celor trei sute de parlamentari să se facă după următoarea formulă: două sute de parlamentari să fie aleși prin vot direct universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale în sistem uninominal cu două tururi de scrutin, iar diferența să fie desemnată de președintele României la propunerea Academiei Române, Academiilor de Științe, Consiliului Național al Rectorilor, Camerei de Comerț și Industrie a României, Asociației Autorităților Locale (primarii municipiilor, primarii orașelor, primarii comunelor și președinții consiliilor județene), patronatelor din industrie și agricultură, a cultelor, sindicatelor, asociațiilor diverselor categorii sociale și profesionale (asociațiile oamenilor de știință, asociațiile economiștilor, asociațiile inginerilor, asociațiile medicilor și farmaciștilor, asociațiile pensionarilor, asociațiile studenților, asociațiile cadrelor militare în rezervă, asociațiile scriitorilor, asociațiile artiștilor plastici și altele). Propunerile acestor instituții ar trebui să fie în număr de trei pentru fiecare poziție, iar în cadrul algoritmului de desemnare a mandatelor se stabilește cel puțin un mandat pentru județele de categoria a doua și cel puțin două mandate pentru județele de prima categorie, iar pentru municipiul București cel puțin 6 mandate.

Această construcție permite o desemnare a parlamentarilor și pe criterii profesionale și de implicare în viața comunităților și ar neutraliza, în parte, tendința de alegere la nivelul colegiilor uninominale a reprezentanților susținuți pe criterii economice de anumite grupuri de interese, atunci când numărul de mandate scade sub o anumită valoare critică. În paranteză fie spus, dacă sistemul uninominal ar fi funcționat la un număr redus de mandate de la începutul anilor '90, probabil că pierderile ar fi fost mult mai mari în lipsa unei opoziții reprezentative, prin intrarea în Parlament cu prioritate a reprezentanților puterii economice de atunci, reprezentativitatea și puterea partidelor politice fiind mult redusă și neuniformă în perioada respectivă. Noua formulă propusă de guvernanți să însemne o consolidare a noii puteri economice apărute după 1990? Nu cred.

Sistemul nou propus ar responsabiliza președintele în poziția de mediator între clasa politică și societatea civilă și ar determina o formulă guvernamentală care ar evita disputele sterile care nu duc nicăieri și ar impune o conlucrare la nivel profesional și politic, capabilă de a rezolva problemele deosebit de complexe cu care se confruntă România în procesul de democratizare reală și de modernizare a funcționării statului.

Afirm acest lucru, deoarece România nu are o tradiție în funcționarea mecanismelor democratice stabilite prin Constituție. În perioada interbelică s-a menținut vechea practică, instituită de Carol I, ca regele să numească guvernul, după care urma dizolvarea corpurilor legislative și organizarea de noi alegeri parlamentare. Conform aprecierilor reputatului profesor Ioan Scurtu: "se inversau raporturile dintre puterea executivă și cea legislativă, astfel că nu guvernul era expresia parlamentului, ci invers, executivul era cel care făcea legislativul". Un calcul simplu arată că în cei 22 de ani ai perioadei interbelice s-au succedat la conducerea României nu mai puțin de 33 de guverne, ceea ce înseamnă o medie de opt luni. Schimbările de guverne au fost urmate de dizolvarea Parlamentului, atunci când noul cabinet nu aparținea aceluiași partid. Deși parlamentarii erau aleși, conform Constituției, pe termen de 4 ani, în realitate, durata mandatului a fost în medie de un an și opt luni, astfel încât pe durata a 19 ani de regim democratic au avut loc 10 alegeri parlamentare. "O caracteristică a perioadei interbelice o constituie creșterea puterii executive pe seama celei legislative, fapt care a avut consecințe negative asupra evoluției regimului democratic. Această situație s-a reflectat în primul deceniu interbelic prin supravegherea activității deputaților și senatorilor de către guvern. Spre exemplu, C. Argentoianu, ministru de interne în 1921, avea să scrie: "În cele două-trei zile care au precedat votul am lucrat grupurile și în ziua scrutinului am pus oamenii să ceară votul pe față cu apel nominal. M-am așezat în momentul scrutinului pe treptele biroului, în fața băncilor, și la chemarea fiecărui nume din partidul nostru mă uitam în ochii chematului și sub uitătura mea n-a îndrăznit nici unul să zică contra."

Sunt și alte exemple ale istoriei, am prezentat doar unul reprezentativ în acest cadru deoarece am avut și eu ocazia să trăiesc asemenea momente în calitatea mea de parlamentar din partea altor actori politici, mai noi, mai tineri și netrecuți, în mod precis, prin studierea aprofundată a acestor mecanisme, transmise parcă genetic la nivelul formulelor mecanismelor democratice utilizate la noi de-a lungul timpului mai îndepărtat sau mai apropiat.

Iată motivul pentru care doresc ca algoritmul propus de desemnare a parlamentarilor să fie luat în serios și în viitoarea dezbatere de modificare a Constituției, iar acesta să constituie unul din punctele luate în analiză în procesul de modernizare a funcționării statului și a reglementării modului în care este asigurată conlucrarea dintre instituții în procesul de luare a deciziilor și de punere a acestora în aplicare pentru binele României.

    Victor Boiangiu - declarație politică intitulată La campanie;

Domnul Victor Boiangiu:

"La campanie"

Doresc să afirm răspicat, în fața dumneavoastră, că sunt mulțumit. Este desigur un început puțin ortodox în ceea ce privește declarațiile politice rostite fără risipă de patos de la această tribună.

Sigur că vă veți întreba de ce eu, colegul dumneavoastră, îmi exprim astăzi, în mijlocul unor vremuri tulburi, mulțumirea în fața Parlamentului. Ei bine, nu îmi rămâne decât să vă explic.

Sunt mulțumit pentru că România are șansa să aleagă din nou. Ne aflăm, după cum bine știți, în plină campanie electorală. A pornit astfel cursa nebună pentru ocuparea unui loc clar și limpede în mintea alegătorului. Îmi aduc aminte scrutinul electoral la care am participat activ, împreună cu dumneavoastră, în toamna anului 2008. Acum un an pe vremea aceasta răsuna un slogan pe buzele a cel puțin 35% din alegători. "Ei cu Ei și Noi cu Voi".

Iată, dragi colegi, că lucrurile după un an au rămas exact la fel. Iată și motivul pentru care eu sunt astăzi mulțumit. Acțiunile PSD și PNL demonstrează că PD-L are și astăzi un singur aliat, cetățeanul.

Dacă Partidul Democrat Liberal împreună cu președintele țării nu și-ar fi ținut promisiunile, dacă viziunea noastră despre România ar fi fost câtuși de puțin deviată sau alterată, sloganul electoral mai sus amintit și-ar fi pierdut sensul.

Vă mai spun un singur cuvânt care astăzi mă mulțumește: Grivco. Da, Alianța de la Grivco confirmă așteptările românilor față de sistemul ticăloșit. Este evident că orice sistem, în momentul în care este atacat, ripostează prin eliminarea elementelor distructive. Doamnelor și domnilor deputați PNL, PSD și UDMR, ați reușit să demonstrați pentru a nu știu câta oară cum sistemul creat și perpetuat de dumneavoastră reacționează când este atacat sau măcar pus la îndoială. Oportunitatea de a învesti un guvern plenipotent este în continuare în mod deliberat întârziată, ignorată și polemizată pentru interese mici și efemere.

Sunt astfel mulțumit că partidul din care eu am șansa să fac parte nu întregește în niciun fel emblema malefică pe care dumneavoastră o purtați pe drapelul Grivco. Sunt deosebit de încântat că există o entitate bine conturată, în ochii chiar și ai celor mai nevăzători alegători, o entitate al cărui singur scop este dăinuirea prin manipulare și alte acțiuni lipsite de orice fel de scrupule.

Devine clar și imposibil de ascuns interesul dumneavoastră care dictează în locul bunului simț domnilor liberali și pentru o victorie mică și meschină domnilor social-democrați.

Acum poate nu vă mai este greu să realizați sursele mulțumirii mele. Astăzi pot merge în colegiul meu, la oamenii ale căror interese le reprezint în Parlament și să le explic fără efort de persuasiune, cum un guvern plenipotent este blocat săptămâni la rândul de dumneavoastră.

Sunt mulțumit că dumneavoastră nu ratați nicio șansă să arătați electoratului ce este important pentru dumneavoastră. Bunul plac în loc de bunul simț, domnilor liberali, și victoria împotriva României mai presus de orice, domnilor social-democrați.

Candidații dumneavoastră, al căror nume va rămâne nerostit de către mine astăzi, întruchipează idealurile nefirești instituite de o alianță împotriva României. Grivco.

Și atunci vă întreb: cum pot eu să nu fiu mulțumit când prevăd cum electoratul vă va pedepsi cu voturi negative în 22 noiembrie și în 6 decembrie? Cum aș putea să nu fiu măcar încrezător într-o nouă victorie a actualului președinte al României când dumneavoastră nu faceți decât să confirmați temerile românilor?

    Viorel-Vasile Buda - declarație politică: Traian Băsescu l-a bătut deja pe Ion Iliescu;

Domnul Viorel-Vasile Buda:

"Traian Băsescu l-a bătut deja pe Ion Iliescu"

Zilele trecute, președintele Traian Băsescu a declarat, citez din memorie, că nu se bate în campania pentru prezidențiale cu Mircea Geoană, Crin Antonescu sau Sorin Oprescu, ci se bate cu Ion Iliescu. Și, a mai adăugat șeful statului, îl va bate pe Ion Iliescu.

Simpatizanților lui Traian Băsescu le dau o veste bună. Traian Băsescu deja l-a bătut pe Ion Iliescu.

Pentru cine nu este de acord cu această afirmație, am să prezint doar câteva exemple. Cel mai recent îl reprezintă avansarea în grad a unor generali. Ei bine, Traian Băsescu l-a bătut rău de tot la acest capitol pe Ion Iliescu. Fostul președinte a semnat în perioada 2001-2004 un număr de 171 de decrete de avansări în grad pentru un număr de 250 de colonei și generali cu una sau două stele. În primii patru ani de mandat, Traian Băsescu a semnat 322 - oribile dictus - de decrete pentru circa 340 avansări în grad. Deci pe o unitate de timp identică, de patru ani (de mandat), Traian Băsescu i-a fost net superior lui Ion Iliescu. Dacă mai trecem și cele 58 de decrete semnate în 2009 și să nu uităm că mai urmează și decretele pe care le va semna pe 1 decembrie a.c., avem tabloul complet al avansărilor din mandatul lui Traian Băsescu. Tot la capitolul "generali", Traian Băsescu a mai înregistrat o performanță. Ion Iliescu deținea un record. L-a avansat pe Gabriel Oprea în 2001 la gradul de general de brigadă și după numai doi ani, în 2003, la gradul de general maior. Recordul a căzut însă. Ion Iliescu a fost bătut măr de Traian Băsescu. Pe același Gabriel Oprea, actualul șef al statului l-a făcut general-locotenent pe 1 decembrie 2008, iar săptămâna trecută, deci la nici un an diferență, i-a mai pus pe umăr și ultima stea de general posibilă. Și pentru a sfida orice concurență, tot în același interval, l-a avansat de două ori și pe civilul Neculai Onțanu.

Pe vremea când era președintele României, Ion Iliescu a dat dovadă că este un globe-trotter înnăscut. A făcut foarte multe vizite de lucru (de regulă prin fabrici și în mediul rural) și băi de mulțime. Presa a consemnat toate traseele bătute de Ion Iliescu. Dar și la acest capitol a fost întrecut de Traian Băsescu, care nu a ratat nicio sâmbră a oilor, nici celebrul festival al "cașcavelei" iar în weekend-ul trecut, a inaugurat două parcuri aflate la câteva sute de kilometri distanță. Performanță pe care Ion Iliescu nu a atins-o niciodată.

Un al treilea exemplu. În legislatura 2000-2004, deci când Ion Iliescu era șeful statului, partidul său de suflet, PSD, a reușit să racoleze 19 deputați de la partidele rivale, PD și PRM. Între 2004 și 2008, partidul care a dat președintele, PD (până să devină PD-L) - de altfel, o formațiune politică adversară declarată migrației politice - a reușit să-și completeze efectivul cu 34 de deputați de la "dușmanii" din PRM, PNL și PSD, deci și la acest capitol, chiar dacă indirect, a punctat Traian Băsescu.

Trei exemple, toate trei net în favoarea actualului președinte. Concluzia: Traian Băsescu l-a bătut pe Ion Iliescu cu 3-0. Scor de neprezentare.

    Virgil Pop - declarație politică intitulată Guvernul Croitoru: azi îl vedem și nu e;

Domnul Virgil Pop:

"Guvernul Croitoru: azi îl vedem și nu e"

În zilele următoare vom asista la o nouă mascaradă generată de domnul Traian Băsescu: este vorba de audierea în comisiile de specialitate și de votarea membrilor Guvernului Croitoru. Nu contează că această echipă guvernamentală nu întrunește din start sprijinul politic parlamentar pentru a fi validată, nu contează că s-a promis un guvern de tehnocrați și că ne-am trezit cu un "Guvern Boc reloaded" eminamente politic, nu mai contează pentru șeful statului că majoritatea forțelor politice din România și-au exprimat opțiunea pentru un premier independent în persoana domnului Klaus Johannis și pentru o echipă de tehnocrați independenți dar susținuți de cei mai mulți membri ai Parlamentului. Este adevărat, nici pentru Nicolae Ceaușescu nu a contat niciodată ce a dorit majoritatea, dar Nicolae Ceaușescu avea Marea Adunare Națională. Domnul Băsescu trebuie să fie invidios la această comparație...

Vom parcurge în această săptămână încă o încercare de sfidare a Constituției României, o nouă încercare de discreditare a instituției-garant pentru democrație, Parlamentul. Cei ce vor înțelege despre ce e vorba, vor mai simți încă o dată că sunt luați de proști; cei care nu vor înțelege sau cei pe care nu îi mai interesează, vor ridica din nou din umeri, întrebându-se cu ce rost am mai făcut marea schimbare în 1989.

Suntem primul Parlament ales prin vot uninominal. Suntem instituția care reprezintă cel mai fidel opțiunile politice, culturale, economice ale celor 22 de milioane de români. Nu suntem nici mai creștini, nici mai corecți, nici mai răi decât toți românii în ansamblul lor.

În primul mandat, domnul Băsescu desconsidera Parlamentul României pe motiv că este o adunătură de listaci. Domnul Boc făcea de fiecare dată apologia votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor și vorbea despre supremația unui parlament ales prin sufragiu uninominal. Așadar, inclusiv după spusele "marilor oameni de stat" Băsescu și Boc, în acest moment, suntem o instituție alcătuită din persoane cel puțin la fel de legitime ca și președintele României, ales la rândul său prin vot uninominal. Avem drepturi scrise clar în Constituție, precum este cel de a constitui o majoritate parlamentară în vederea desemnării premierului României.

Prin alcătuirea și impunerea unei echipe guvernamentale care sfidează voința majorității parlamentare, Traian Băsescu se situează (a câta oară?) în afara Constituției și a oricărei voințe de normalizare a crizei politice din România. Prin promovarea unui guvern fără susținere parlamentară, Traian Băsescu ne consideră pe noi, parlamentarii, dar și pe cei enumerați în echipa guvernamentală propusă, drept măscărici. Cum poate trece de votul de învestitură un guvern minoritar? Cum își va susține legile importante necesare ieșirii din criză a României un guvern-experiment, lipsit de susținere în Parlament?

Klaus Johannis este manager al unei comunități importante, manager care a găsit rețeta, prin scăderea impozitelor și printr-un management performant, pentru a face față crizei economice. Klaus Johannis a reușit să elimine șomajul în Sibiu și să crească investițiile cu 40 de procente, comparativ cu Guvernul Boc care a "reușit" să atragă investiții de doar 3 la sută. Ce a făcut domnul Croitoru pentru vreo comunitate, mai mică sau mai mare? Nimeni nu știe. Ce am înțeles cu toții este că domnul Băsescu își mai satisface în aceste zile un moft pe seama noastră, a tuturor. Moftul de a-și crea un nou guvern-marionetă cu scopul satisfacerii intereselor sale electorale și financiare. Pentru că haideți să fim serioși: cine mai vorbește de români în această perioadă?

    Gheorghe Ana - declarație politică: Pădurarii au fost transformați în agenți electorali PD-L;

Domnul Gheorghe Ana:

"Pădurarii au fost transformați în agenți electorali PD-L"

Pe zi ce trece, constatăm că, într-adevăr, trăim în țara tuturor posibilităților. Intențiile noastre de a impune în circuitul social morala și principiile unei vieți normale sunt parcă fără succes. Rămân simple idei. Teorie de care nu vrea să se folosească nimeni! Și asta, fiindcă unii politicieni, repetabil, confundă instituțiile statului cu propria moșie. Personală sau de partid. Am văzut cu stupoare acum, în plină campanie electorală, cum pădurarii, sub privirile și indicațiile precise ale șefilor de ocoale, ale directorilor de prin direcțiile silvice, s-au transformat în agenți electorali. Practic, acești oameni pe care-i consideram serioși, apărători ai aurului verde, ocrotitori ai pădurilor străbune au abandonat preocupările de zi de zi și au purces la lipit afișe prin satele României.

Este un fenomen deosebit de grav, care arată clar că instituțiile statului sunt subordonate politicului, unor grupuri de interese. Prin aceste procedee, lipsite de fairplay față de ceilalți competitori, democrația este băgată sub preș, iar peste instituțiile statului este aruncată o lumină nefavorabilă. Cine îi plătește pe silvicultorii care și-au abandonat activitățile, destul de multe în această perioadă, și au intrat în staffurile de campanie electorală? Sau poate ăsta a fost rostul celor 10 zile de concediu fără plată forțat!

Toate acestea se întâmplă sub privirile îngăduitoare ale reprezentanților PD-L. Ei au ajuns la concluzia că pădurarii trebuie să lase de-o parte treburile pădurii și să promoveze politica partidului care-1 susține pe Băsescu. Este de-a dreptul penibil, jenant să-i vezi pe acești funcționari umblând pe ulițele satelor cu teancul de afișe sub braț și cu găleata cu aracet în mână sau bătând din poartă-n poartă. Este grav faptul că lucrările specifice sezonului au fost date uitării. Acesta să fie oare interesul pentru țară al reprezentanților PD-L? Mobilizarea unor lucrători, voită sau forțată, pentru a-și satisface nevoile electorale? Parcă ieri domnul Boc și ceata sa de miniștri băteau darabana, susținând că țara are nevoie de disciplină, de eforturi, de seriozitate, că suntem obligați cu toții, acolo unde ne desfășurăm activitatea, să dăm dovadă de profesionalism și câte alte vorbe rupte din tratatele demagogiei. Șefii PD-L, de frică să nu piardă alegerile, au scos silvicultorii din păduri, că, deh, zic ei, că omul de la țară se lovește toată ziua de pădurar și nu poate să-1 refuze. Mai este un pic și o să vedem până și polițiștii intrând deschis în lupta electorală. Și poate, chiar folosindu-se de bastoanele de cauciuc. Nu este bine ceea ce se întâmplă. O dovadă clară că democrația pe care am încercat să o susținem și o tot modelăm de 20 de ani nu este respectată.

    Viorel Balcan - despre O politică de basm;

Domnul Viorel Balcan:

"O politică de basm"

Specie epică de mare întindere, narațiune cu întâmplări reale și nu fantastice, a căror îmbinare compune principalul mijloc artistic - fabulosul în politica noastră de... basm.

Personajele scenei noastre politice tind din ce în ce mai mult să devină ființe imaginare, înzestrate cu puteri supranaturale, ce întruchipează binele sau răul, răsăritul și apusul, din a căror confruntare trebuie să iasă învingător numai votul și nu un cetățean, numit în subsidiar Spânu'!

Cadrul de desfășurare a acțiunii este, la rândul său, din ce în ce mai fantastic, alcătuit din lumea reală și "tărâmul celălalt" - un loc misterios din "susul" dealului, un loc fantasmagoric, al minciunii și ipocriziei, spațiul mitologic fiind ilustrat sugestiv de disperarea și angoasa Spânului.

Discuțiile noastre de basm sunt presărate cu zicători, proverbe și fraze rimate, personajul Spânului vorbind mitomaneasca autentică, presărată cu regionalisme și cuvinte (expresii) populare: "să-1 văd când mi-oi vedea ceafa" sau "sa respectăm Constituția".

Desfășurarea acțiunii începe o dată cu descălecarea la palat a Spânului, care-și trimite pajul să aibă grijă de...scaunul lui, că altfel va fi "vai de pielea ta", dându-i cu cursul de drept constituțional în cap și o palmă - "ca să ții minte ce ți-am spus"-, că altfel "prinde parlamentul glas și mămăliga coajă".

Într-o altă zi, având la masă "niște salăți foarte minunate", care se căpătau cu multă greutate, spânul hotărăște să-și trimită servanta să-i aducă acele bunătăți din grădina urșilor și ".servanta-i trântită la parchet.

Mai apoi își trimite jupâneasa în excursie, să-i aducă "pielea cerbului cu cap cu tot, așa bătută cu pietre scumpe, cum se găsește" "..și jupâneasa se pierde așijderea celei de mai înainte.

"Parcă dracul vrăjește, de n-apuc bine a scăpa din una și dau peste alta", gândește Spânul clipind uimit din ochi și ca să fie sigur de trăinicia lucrului făcut cu propria-i mână, pornește într-o bătălie cu morile de vânt alături de niște oameni ciudați; "la unul fără suflet", cum era Spânul, era nevoie de "unul făr-de lege", sperând că "din cinci nespălați" câți erau, i-o veni "vreunul de hac" harapilor albi coalizați, conform proverbului: "Lumea asta e pe dos, / Toate merg cu capu-n jos / Puțini suie, mulți coboară, / Unul trage ca să moară. "

Turbat de disperare că este mereu dat în vileag, Spânul se repede să ascundă nelegiuirile făcute, că "pe unde treceau, toate se-n-registrau și pârjol făceau".

Deznodământul basmului constă totdeauna în triumful valorilor pozitive asupra celor negative: victoria adevărului și căderea Spânului.

Și așa va fi și în politica noastră de basm, pentru că am convingerea, dragi colegi parlamentari oranj, verzi, roșii sau albi că veți înțelege faptul că Omul Spân este prin naștere un om rău, "viță de boz tot răgoz", viclean peste măsură, nu se dă în lături să păcălească un "bo-boc" (nepriceput, lipsit de experiență) cum era consilierul vistiernicului și-1 atrage în capcana din fântână prin minciuni și tentații ce dovedesc o bună cunoaștere de oameni, așa cum și noi vă înțelegem spaima, temerea de a afla adevărul care se află în spatele oricărei minciuni.

Din punct de vedere evolutiv, se spun minciuni mai ales pentru a-ți salva viața. Studiile efectuate arată că "minciunile altruiste" se spun mai ales partenerilor, rudelor și prietenilor, în timp ce minciunile "egoiste", care fac rău aproapelui, sunt spuse străinilor, demonstrat fiind că cel ce minte astăzi pentru tine, mâine va minți contra ta. Și, ca să citez un tehnocrat în viață, "... nu dau nume pentru ca e politica mea de a nu spune!"

Mulțumesc pe această cale poporului român care ni 1-a dat pe Ion Creanga cu spiritul lui critic, vizionar și moralist. Trăiască poporul român!

Orice asemănare cu personaje politice reale nu numai că nu este deloc întâmplătoare, ele pot fi ușor recunoscute de oricine, fapt ce mă scutește pe mine de a vă plictisi cu aceleași nume mult prea des reclamate.

    Costică Macaleți - declarație politică intitulată Spitalul Județean Botoșani - datorii restante de un an, dublu de pacienți;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică: "Spitalul Județean Botoșani - datorii restante de un an, dublu de pacienți"

Declarația mea politică de azi se referă la situația dificilă în care se găsește Spitalul Județean "Mavromati" din Botoșani. Datoria la medicamente a Spitalului Județean se ridică la peste 56 miliarde lei, din care în 2009 trebuiau făcute plăți de 39 miliarde lei. Situația economică deosebit de grea a spitalului face ca în prezent, numai la trei distribuitori care au parcurs în justiție toate etapele ce duc la executarea silită, unitatea să datoreze peste 7 miliarde de lei vechi. În același timp spitalul se judecă cu alți zeci de furnizori pentru datoria istorică pe care o are la medicamente. La momentul acestei declarații, spitalul se luptă să achite ce a mai rămas din facturile pe luna septembrie a anului trecut. În plus, de parcă nu era suficient, numărul serviciilor medicale realizate de unitate va atinge până la sfârșitul anului 50 de mii de cazuri rezolvate și asta în condițiile în care contractul cu Casa Județeană de Sănătate Botoșani este de 23 de mii de cazuri. Spitalul are o multitudine de pacienți și a depășit cu mult numărul de pacienți contractați cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Se estimează că la sfârșitul anului se va atinge cifra de 50 mii de bolnavi externați. Numărul de bolnavi externați, practic rezolvați la spital, în ultimii ani, a fost între 42-47 de mii.

De regulă, începând din noiembrie și până în martie, numărul de bolnavi crește. Cronicii se acutizează în această perioadă. În consecință, se impune negocierea unui act adițional la contractul semnat. De asemenea, este nevoie de bani pentru medicamente pentru că executarea silită a spitalului va adânci și mai mult starea de degringoladă în care se găsește instituția.

Ce face în acest timp conducerea de la București? Se face că lucrează! Se preface că instalează un guvern Croitoru, peste capul majorității parlamentare, peste Constituție, peste orice reguli ale bunului simț. Președintele României organizează un referendum și dispune cheltuirea unor mari sume de bani pentru reducerea numărului de parlamentari, în timp ce soluția este dată deja printr-un proiect de lege, semnat inclusiv de către parlamentari PSD, prin care numărul de parlamentari se reduce la circa 300. De ce trebuie să cheltuim atâția bani pentru ceva ce putem face gratis? Pentru orgoliul lui Băsescu? Banii aceștia nu era mai bine să ajungă, de exemplu, pentru plata facturilor restante ale spitalului din Botoșani?

Doresc să le spun botoșănenilor că noi, PSD, vom face, ca partid social democrat, după ce președintele României va deveni domnul Mircea Geoană, ordinea și justiția socială de care țara noastră are nevoie. Fără referendumuri, fără imagine, fără politicianism!

    Neculai Rățoi - declarație politică intitulată Băsescu și Boc: minciuni portocalii;

Domnul Neculai Rățoi:

Declarație politică: "Băsescu și Boc: minciuni portocalii"

De aproape 5 ani de zile Traian Băsescu creează scandal și minciuni. Dezinformare și intrigi. Aflat în plină campanie electorală, președintele Băsescu recurge la vechile sale tertipuri pentru a câștiga votul românilor. Traian Băsescu a semnat joia trecută decretul care prevede organizarea unui referendum prin care cetățenilor li se cere să se pronunțe asupra parlamentului unicameral și asupra reducerii numărului de parlamentari la cel mult 300. Nu mai departe de noiembrie 2007, Traian Băsescu organiza referendum pentru parlamentul uninominal, o dată cu alegerile europarlamentare.

Știm cu toții că percepția românilor asupra legislativului românesc este una dintre cele mai proaste, iar președintele Băsescu nu a făcut decât să adâncească sentimentul de frustrare la nivelul populației prin atacarea violentă a Parlamentului în ultimii cinci ani. Alegerea zilei de 22 noiembrie ca zi pentru desfășurarea referendumului arată clar care sunt intențiile președintelui. Traian Băsescu face un joc cu caracter pur electoral. Acest lucru este demonstrat de inițiativele trecute ale președintelui, dar și de poziția pe care Băsescu și-o asumă, poziție care vine în contradicție cu prevederile Uniunii Europene privind regionalizarea. Aceasta din urmă presupune, în cazul unei țări de mărimea și cu populația României, parlament bicameral. Iar lipsa de aderare la principiul regionalizării înseamnă fonduri europene pierdute. Dar guvernarea democrat-liberală este expertă la pierderea fondurilor europene.

Ca întotdeauna, Băsescu face din parlament inamicul său numărul unu. Căci, așa cum am văzut cu toții în ultimii ani, președintele nu poate acționa fără scandal. Amenință cu dizolvarea actualului legislativ, fără a lua în calcul posibilitatea de a pierde la aceste alegeri. Dar sunt convins că cetățenii acestei țări îl vor sancționa pe Băsescu mai dur ca niciodată. Pentru că s-au săturat de ceartă, de scandal, de minciuni, de golăneli, s-au săturat să audă cât de bine o duc cei apropiați președintelui, când ei trăiesc din ce în ce mai prost, iar în plus, au văzut ce a realizat Traian Băsescu în calitate de ministru al transporturilor, primar sau președinte: nimic. Nu se poate ca un astfel de om să conducă România în continuare, prin jocuri murdare de culise și manipulare.

Aș vrea să atrag atenția asupra faptului că, în orice țară democratică, înaintea lansării unui referendum se face o campanie de informare a populației. Însă președintele în exercițiu consideră că va explica în perioada campaniei electorale de ce românii trebuie să spună "da" la întrebările pe care le-a lansat. În campania electorală, pe banii românilor, președintele se va folosi de acest pretext pentru a-și proteja resursele financiare proprii. Țara e împânzită deja cu panouri prin care Băsescu, zâmbitor, invită populația să sancționeze parlamentarii. Emil Boc, fidelul executant al lui Băsescu spunea că economisește peste 30 milioane euro organizând referendumul în același timp cu prezidențialele. Banii de pe referendum sunt banii românilor, ai țării, care vor fi aruncați degeaba, pentru un moft și un joc de imagine al președintelui în exercițiu. Același Boc afirma că poporul își exprimă vocea prin parlament și prin referendum.

Stimați colegi, ca parlamentar ales prin vot uninominal, am reprezentat vocea poporului, a celor care m-au ales, opunându-mă organizării acestui referendum. Acesta este lucrul pe care președintele Băsescu și Emil Boc, premierul demis al României, nu îl înțeleg. Ei sunt cei care, sub pretextul interesului național, calcă în picioare voința românilor care s-a făcut deja auzită în Parlamentul României.

În fața dictaturii Băsescu, legislativul și oamenii nu mai contează. Suntem pe un drum periculos, din care ne putem întoarce doar eliminând această molimă care s-a abătut asupra țării și al cărei nume este Traian Băsescu.

    Vasile Mocanu - declarație politică intitulată De ce se schimbă regulile jocului?;

Domnul Vasile Mocanu:

"De ce se schimbă regulile jocului?"

Se întâmplă lucruri ciudate în zona fondurilor europene. În plină sesiune de primire a proiectelor pentru finanțare europeană, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) anunță noi modificări.

Deși startul în ceea ce privește depunerea proiectelor pentru Măsura 312 referitoare la crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi s-a dat încă de pe 12 octombrie, APDPR a schimbat recent regulile jocului. Iar orice modificare, fie ea cât de mică, făcută în timpul jocului, ridică o mulțime de semne de întrebare referitoare la corectitudinea jocului. Menționez că sprijinul financiar pentru Măsura 312 este de maximum 200.000 de euro pentru un proiect, suma reprezentând până la 70% din valoarea cheltuielilor eligibile corespunzătoare investiției. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 6 noiembrie, ora 12.

Completarea din Ghidul solicitantului sună în felul următor: 'Depunerea cererii de finanțare se poate face de către orice altă persoană decât reprezentantul legal, cu procură notarială de la persoana desemnată să reprezinte solicitantul, conform legislației în vigoare. Este necesar ca beneficiarul să nu aibă fapte înscrise în cazierul fiscal, să nu aibă înscrieri care privesc sancțiuni economico-financiare în cazierul juridic și să respecte graficul de rambursare a datoriilor, dacă are datorii la bănci.

De ce a apărut această modificare tocmai acum? Pe cine trebuie să avantajeze? Pe cine trebuie să dezavantajeze?

Iată doar trei întrebări pe care și le pun atât ieșenii cât și - sunt convins - românii care au afaceri în agricultură.

    Ioan Stan - declarație politică despre efectele singurei legi ce mai acționează în România, legea gravitației;

Domnul Ioan Stan:

O prietenă, primăriță într-o localitate din nordul județului meu, îmi spunea zilele trecute cu amărăciune că o singură lege mai acționează în România, legea gravitației! Economia cade, sănătatea cade, învățământul cade, leul cade!

Pe moment, m-am arătat amuzat de metaforica afirmație. Dar dorința de a induce prietenei mele o mai optimistă stare decât cea în care se afla nu m-a putut ajuta să o contrazic. Avea cu adevărat dreptate.

Producția industrială a scăzut în luna august cu 15,8% față de iulie datorită, în principal, diminuării producției în industria prelucrătoare. Cumulat pe opt luni, producția industrială a scăzut cu 9,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Comenzile în industrie, atât pentru piața internă cât și externă au scăzut în august față de iulie 2009 cu 13,75 și față de luna similară din 2008 cu 20,8%. Cifra de afaceri în industrie, atât pentru piața internă cât și pentru cea externă, a scăzut în august față de luna precedentă a acestui an, cu 10,5% și față de august 2008 cu 17%.

Resursele de energie primară au scăzut în august cu 18,5%, iar cele de energie electrică cu 12,4% față de august 2008. Consumul final de energie electrică a fost cu 9,1% mai mic decât în luna similară din anul trecut, iar exportul s-a diminuat cu 36,7%.

Tranzacțiile imobiliare pe primele opt luni au scăzut cu 32,92% față de perioada similară a anului trecut, iar în august 2009 scăderea a fost de 25,41% comparativ cu august 2008.

Salariul mediu net în luna august a scăzut cu 3% față de luna anterioară datorită, în principal, restrângerii de activitate, ajungând la 1348 lei. Evoluția negativă a veniturilor se răsfrânge și asupra cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, aceasta scăzând pe primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 10,5%. Scăderea în august 2009 față de august 2008 a fost de 12,2 %.

Și mă opresc, încercând să stăvilesc această avalanșă de exemple în măsură să argumenteze originala funcționare a legii gravitației în România și afirmând cu toată certitudinea că sunt și factori importanți aflați în creștere. Spre convingerea acelora dintre dumneavoastră eventual tentați să nu mă creadă, argumentez.

Anul acesta, deficitul bugetar pe opt luni a fost mai mare cu un punct procentual decât cel înregistrat pe șapte luni, adică 4,5% față de 3,5% din p.i.b.

Deteriorarea cadrului macroeconomic face tot mai credibilă adoptarea, în avans față de angajamentele cu FMI, a creșterii unor taxe și impozite, cel mai probabil a t.v.a. Este posibilă și majorarea impozitului pe salarii, pe fondul scăderii nivelului veniturilor publice din p.i.b.

Să nu uităm să băgăm în seamă creșterea record a cursului lei/euro ajunsă binișor la 4,28 lei /euro și oscilând în continuare în jurul acestei valori.

Ca să nu mai vorbim de ceea ce "bucură" cu adevărat mase mari de oameni, creșterea șomajului. Deja sunt șase județe care au rata șomajului de peste 10%, iar alte șapte au trecut pragul de 9%. Pe total, rata șomajului a crescut cu 0,3% în septembrie față de luna precedentă, ajungând la 6,9%.

Poate ar fi trebuit să fac acea pauză binecunoscută vorbitorilor de meserie lăsând loc aplauzelor dumneavoastră, menite să salute atare realizări.

Nenumărându-mă printre aceștia, ci printre cei ce cu obidă încearcă să spună lucrurilor pe nume, vă invit să meditați și Domniile voastre la cele spuse de mine și, dacă veți reuși să desprindeți din toate acestea și multe altele la fel ceva în stare să-mi încurajez prietenii, cu plecăciune vă rog să mă luminați și pe mine.

Pentru că, în ceea ce mă privește, altă rezolvare decât înlăturarea de la scaunul puterii a celor vinovați de toate acestea, nu văd.

    Vasile Popeangă - despre Reforma statului de la Burebista la Ionel Manțog;

Domnul Vasile Popeangă:

"Reforma statului, de la Burebista la Ionel Manțog"

În istoria acestor meleaguri, o serie de conducători, de la șefi de trib la șefi de stat, s-au simțit datori să reformeze câte ceva în viața societății pe care o păstoreau. Triburile dacice sunt primele despre care există mărturii de organizare și reformă statală. Burebista a creat un stat dac puternic, iar Manțog, PD-L și Băsescu și-au propus să îngenuncheze democrația și statul de drept după bunul plac.

Căci a pune alături, pe aceeași treaptă a istoriei, un Ștefan cel Mare cu un Emil Boc, ori un Burebista cu un Ionel Manțog din Gorj, nu este numai o glumă de prost gust, ci o jignire a unui întreg județ, a unui întreg popor, a unui neam care nu a precupețit să-și verse sângele în vremuri de restriște, ca urmașii lor și urmașii urmașilor lor să trăiască vremuri mai demne, mai decente, să le fie copiii cu o treaptă mai domni. Din păcate, atât Burebista, cât și Decebal, cât și Vlad Țepeș, cât și Mihai Viteazul, ca să dăm doar câteva exemple, și-au vărsat sângele ca să apară, mai ceva decât păduchele în frunte, un conducător ca Băsescu, ca Boc, ca Manțog, ori un partid de tip dictatorial.

Un stat de drept și o stare de normalitate ar trebui, în mod obișnuit, să genereze valoare. Manțog nu și-a dorit să creeze valoare sau vreo stare de normalitate, el și-a dorit, întocmai ca și stăpânul său de la Cotroceni, doar putere și să controleze prin toate mijloacele economia județului, în interesului grupului său și a acoliților săi. Nici pe Manțog și nici pe președintele Băsescu nu-i interesează promovarea și apărarea valorilor statului de drept și cu atât mai puțin bunăstarea, prosperitatea și binele națiunii române - în cazul lui Manțog, a electoratului gorjean. Noțiuni ca onoare, respectarea cuvântului dat, respect pentru semeni au ieșit de mult din vocabularul lui Manțog. Vorbe frumos meșteșugite, în spatele cărora se ascunde disprețul pentru gorjeni și pentru valorile democrației și nu în ultimul rând interesele de partid și de gașcă promovate de Manțog și de partidul lui. Cu alte cuvinte, tot ceea ce au reușit să construiască bun și de valoare înaintașii noștri, distrug acum Băsescu și PD-L lui, prin mâna șefilor politici din teritoriu, gen Manțog.

"Văd o Românie modernă și asta îmi dă forța să fiu optimist și să rămân un luptător", zice Băsescu. Nu, viitorule candidat trântit de electorat, tu vezi doar o Românie în care totul să fie sub papucul tău, iar acest coșmar dictatorial îți dă forța de a rămâne optimist și luptător, chiar dacă lupta o duci cu propriul tău popor!

Manțog vede un județ puternic, format din oameni activi și creativi, o societate, un județ care funcționează în slujba cetățeanului. Dar, ce a făcut el în acest sens, mai ales în ultima perioadă? Și-a subjugat serviciile deconcentrate, administrația, cizma manțogiană simțind-o orice gât de gorjean.

"Văd un județ încrezător în propriile forțe, o administrație construită pe dialog și valori comune", se face că speră dărâmătorul democrației din Gorj, iar dialogul și valorile comune s-au dovedit a fi doar într-un singur sens: al celui mai convenabil lui, farul călăuzitor al PD-L-ului gorjean! Despre ce dialog și valori comune vorbește Manțogul lui Băsescu, când nu o dată s-a dovedit că verbul "a consulta" îi lipsește din dicționar, iar valorile lui sunt doar cele consultate cu un Izvoranu sau Vâlceanu?

"Văd un județ unde cei mulți sunt cei puternici, în care clasa de mijloc câștigă mai bine și își face vocea auzită", mai lălăie Manțog. Sau este vorba despre România "reformatorului" Manțog, care a adus energia Gorjului pe butuci, dar care a umplut o tablă întreagă de "reforme" până le-a pierdut cu plasă cu tot? Să își dorească românii atât de mulți Manțogi?

"Văd o Românie cu o economie stabilă și puternică, în care predomină competitivitatea și spiritul întreprinzător", zice candidatul Băsescu. Păi, cu Videni, Pogi și alți Manțogi, cum poate vorbi, pentru Dumnezeu, despre o economie stabilă și puternică, dacă meseriașii antepomeniți nici măcar n-au fost în stare să facă legal, trecându-1 prin parlament, împrumutul de 20 de miliarde, de a cărui rambursare vor trage urmașii noștri și urmașii urmașilor noștri, în veacul vecilor?

"Văd o Românie cu o agricultură europeană și sate în care locuitorii din mediul rural să aibă parte de aceleași șanse ca la oraș", mormăia Băsescu, zilele trecute, la Craiova. Probabil că vorbește despre agricultura în care orice pd-l-ist poate scrie cu oi pe dealuri, sau despre mieii botezați personal, cu nume de Trăienică, dar nu flotă puțintică, ci subvenție mititică, lăsându-i să piară de foame!

În primul rând, Băsescu și slugile lui de tip Manțog văd o Românie în care dreptul elementar al unei reprezentări a cetățenilor în parlament, drept câștigat prin sângele a sute de generații de români, să fie anulat. Căci ce altceva înseamnă adoptarea unui parlament unicameral, decât că acesta poate fi mai ușor ocupat de cei care au bani? Asta este democrația partidului autodenumit "democrat"? De când și în ce temei legal se cere românilor să renunțe la dreptul lor la o reprezentare normală în forumul legislativ? S-a dorit vot uninominal. Acum, parlamentarii sunt rezultatul acestui tip de vot. Nici așa nu-i bine pentru candidatul Băsescu? S-a pus problema comparației cu tipurile de organizare a parlamentului altor state. Dar a uitat să se spună că fiecare stat al SUA, fiecare land al Germaniei are miniparlamentul său. Au altă organizare administrativă. Pe Băsescu nu-1 mai încape nici măcar Constituția, pe care ar dori-o după chipul și asemănarea sa. Doamne ferește!

Revenind la statul de drept de la Burebista la Manțog, putem spune că el a involuat, și asta din cauza inconștienței celor aflați la putere, inconștiență demonstrată zilnic de către aceștia. Căci inconștiență este să vrei să faci un stat, un parlament, o Constituție și toate legile doar după chipul și asemănarea ta și a vasalilor tăi. Căci inconștiență este să faci ceva nu că trebuie neapărat, ci doar ca să demonstrezi că poți, chiar dacă asta înseamnă cheltuieli enorme și suferințe pe măsură, nota de plată fiind achitată de către toți românii. însă istoricii vor consemna ca atare lucrurile ce se întâmplă acum; din păcate, văzându-te cu sacii în căruță, nu-ți mai pasă și de restul lumii. Cum zicea și Riga Soare: "După mine, potopul!". Iar Nero a demonstrat oricui că, dacă se poate da foc Romei, metoda asta se poate aplica și la scară națională. Păcat de tine, dulce Românie!

Își mai dorește poporul român Manțogi în fruntea sa? Vom vedea! Pentru că, așa cum zice o vorbă veche, ochii au văzut, ochii au sărit! Și nu uitați: veți trăi cum veți vota!

    Liviu-Bogdan Ciucă - despre Bursele de studii pentru tinerii proveniți din centrele de plasament;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Bursele de studii pentru tinerii proveniți din centrele de plasament"

Integrarea tinerilor proveniți din casele de copii în societate și în viața activă, precum și folosirea optimă a potențialului lor reprezintă elemente esențiale pentru reducerea excluziunii sociale și pentru ajungerea la creștere durabilă a oricărei societăți.

Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului necesită o intervenție imediată, constituind o prioritate pentru noi. Astfel, este nevoie de o abordare integrată, la nivel național, printr-o strategie națională, care include Planul de măsuri de incluziune socială a tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor legale de protecție acordată copiilor instituționalizați. Tinerii proveniți din casele de copii sunt un segment profund afectat, ei fiind astfel aruncați în stradă după ce au împlinit 18 ani, nu excludem că mai sunt și cazuri în care directorii acestor case de copii le mai acordă cazare și masă, dar această practică este ilegală.

Numărul tinerilor de peste 18 ani care trebuie să părăsească instituțiile de ocrotire este de aproximativ 5.000 pe an. Conform Raportului GIASAI, până în 2010 vor împlini 18 ani 32.543 copii aflați în instituții de ocrotire. Pentru marea lor majoritate nu există o alternativă instituțională, mulți dintre ei neavând nici familie, nici rude. Multe instituții practică soluția menținerii lor și după împlinirea vârstei limită legale, pentru că nu-i pot abandona în stradă. Adesea, ei nu știu să practice o meserie și, mai grav, au un puternic deficit de socializare, nu sunt capabili să se relaționeze cu cei din jur, să ia decizii, să ducă o viață socială normală, independentă, pentru că nu au învățat toate acestea în instituțiile în care și-au petrecut copilăria.

Între ei există și excepții, unii dintre tineri aleg să-și continue studiile universitare de licență în țară sau în străinătate. Este și cazul unui tânăr deosebit din Centrul de plasament Negru Vodă, din județul Galați, admis anul acesta la Universitatea Worcester, Marea Britanie, la specializarea Creative Digital Media. Problema tânărului student provine din imposibilitatea de a se susține financiar având în vedere că statul român oferă pentru tinerii din centrele de plasament care își continuă studiile, suma de 844 lei pe an pentru diferite cheltuieli, 28 lei pe lună pentru nevoi personale și alocația de hrană în cuantum de 8,3 lei pe zi. Astfel, suma cu care tânărul student trebuie să se descurce în fiecare zi este foarte mică chiar și pentru un student din România. Responsabilitatea suportului pentru acești tineri aparține autorităților locale. Implicarea comunităților locale este de cele mai multe ori pozitivă, dar nu poate rezolva întreaga problemă, trebuie găsite soluții pentru a ajuta acești tineri, proveniți din casele de copii, pentru că legiuitorul nu a avut în vedere în momentul elaborării legislației în domeniu, ca și un tânăr dintr-un centru de plasament poate să-și continue studiile universitare în străinătate.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Criza a cuprins și sportul;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Criza a cuprins și sportul"

În România postdecembristă, sportul și-a pierdut orice speranță. De unde aveam sportivi pe bandă rulantă, de mare performanță și de nivel internațional, astăzi nu se găsesc bani pentru a susține nici măcar fostele glorii ale sportului.

Un astfel de exemplu este echipa de hochei CSM Dunărea Galați, care se zbate să supraviețuiască. Asociația Susținătorilor Hocheiului din Galați a anunțat prima acțiune în sprijinul echipei de hochei pe gheață de la CSM Dunărea Galați. Va fi organizată o excursie la sfârșitul acestei săptămâni, la București, la partidele pe care Dunărea le va susține în compania celor de la Sportul Studențesc.

O parte din fondurile pentru această excursie vor ajunge la jucători, pentru că se dorește să li se ofere măcar apă la antrenamente. Este trist și rușinos că trebuie să se facă chetă pentru a merge sportivii în cantonamente sau să susțină meciuri. Oricât de mult ar iubi sportul, nu suporterii trebuie să achite cheltuielile echipei, fie ea și favorită, ci statul trebuie să găsească bani pentru a încuraja mișcarea sportivă.

Ce să înțeleagă tinerele generații care ne vor urma? Că sportul nu mai este ambasadorul de care tot vorbim că ne face, alături de artă, cunoscuți în lume? Că nu mișcarea sportivă ne poartă în lume, ne deschide orizonturi, ne aduce în rândul celor mai civilizate state ale planetei? E rușinos ce se întâmplă, pentru că acei tineri care și-au dat viața la revoluție au sperat că lucrurile se vor schimba în țara noastră în bine, nu în rău.

Și ce e mai grav e că în toți acești ani se pare că nu am înțeles nimic, nu am înțeles care ne este drumul pentru a fi cu adevărat cetățeni europeni.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Obsesia lui Băsescu;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Subiect: "Obsesia lui Băsescu"

În primul weekend al campaniei prezidențiale, Traian Băsescu a plecat la cules de voturi pe plaiurile mioritice, demonstrându-ne că pentru un candidat la Președinția României, demnitatea este un lux la care se renunță ușor la bătălia pentru fotoliul Cotrocenilor.

În județul Dâmbovița, Traian Băsescu s-a dezbrăcat de demnitate și a acceptat să se scrie pe bannerele de campanie că îl susțin niște "no name", niște persoane importante doar pe plan local.

Din dorința de a arăta că nu are rival printre contracandidați, președintele Băsescu l-a identificat drept principal adversar pe Ion Iliescu: "Va fi prima dată când o să-l bat și pe Ion Iliescu, nu numai pe Mircea Geoană" a țintit șeful statului, aflat în turneu prin țară. Pentru că doar președintele de onoare al PSD nu era de ajuns, Băsescu a mai strâns câțiva adversari cu care să se bată. "Nu am negociat interesul național nici cu domnul Vântu, nici cu Voiculescu, nici cu domnul Iliescu, nici cu domnul Patriciu, cu nimeni", a plusat războinicul președinte. Pentru a arăta că are nevoie și de mai mulți adversari, Traian Băsescu a mai lansat un atac, spunând că sufletul său ar dori 220 de parlamentari și nu 300.

Prin astfel de declarații fără un suport real, Băsescu face tot posibilul să mute discuția și analiza celor 5 ani de haos, ură, războaie personale duse contra tuturor pe alte coordonate. Băsescu a uitat să spună că a spart deja 8 milioane de euro pentru bannere în trei județe și 25 de milioane de euro la nivelul întregii țări.

Minciunile, criza, accentele golănești, ministresele penale pe care le-a protejat în văzul întregii țări vor fi evitate, pe cât posibil, la fel cum se va încerca evitarea explicațiilor în cazul Hayssam sau Mircea Băsescu.

Dacă cineva își imaginează că având un Parlament de păpuși, cu o singură Cameră și un președinte ca domnul Băsescu, cu puteri sporite, democrația, viața socială și economică, libertatea presei sau independența justiției vor putea să se mențină măcar la cotele de zi, se înșeală amarnic!

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Adio bani pentru performanțe.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Subiect: "Adio bani pentru performanțe"

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns că, de un an de zile, sunt amenințați cu scăderea lefurilor și frustrați de drepturi prevăzute prin lege (majorări salariale, acordarea sutei de euro pentru materiale didactice, decontarea cheltuielilor de transport etc.), profesorii din învățământul preuniversitar mai primesc un ghiont instituțional: distincțiile pentru performanțe profesionale deosebite nu se mai acordă.
Cadrele didactice care ar fi trebuit să primească anul acesta Diploma "Gheorghe Lazăr" sau Diploma de Excelență se vor alege doar cu nominalizarea. Deși până acum liderii sindicali și cadrele didactice sperau că se vor acorda sumele de bani cuvenite pentru aceste distincții, reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării și Inovării (MECI) au spulberat orice speranță în acest sens dând vina pe Andronescu sau pe primării.

Pentru că acordarea diplomelor este urmată de acordarea unor stimulente deloc de neglijat: 20 la sută din suma salariilor de bază pe ultimele 12 luni (în cazul diplomei "Gheorghe Lazăr" clasa I și a Diplomei de Excelență), 15 la sută din aceeași sumă (clasa a II-a), respectiv 10 la sută din totalul ultimelor 12 salarii de bază (clasa a III-a), profesorii gălățeni care au obținut asemenea distincții vor fi "arși" destul de serios la buzunare. Un profesor cu gradul I și cu peste 25 de ani vechime are un salariu de bază de aproximativ 24 de milioane de lei vechi. Dacă ar fi primit Diploma "Gh. Lazăr" clasa I, i s-ar fi cuvenit aproximativ 19 milioane de lei vechi.

Multe dintre cadrele didactice îndreptățite să primească acești bani susțin că toată povestea este de fapt o găselniță a Guvernului de a face economie lovind iar în oamenii care au obținut performanțe. E un abuz. Așa cum a fost și acela când nu li s-a mai dat profesorilor suta de euro pentru cărți și altele.

Ca să mai îndulcească amarul profesorilor, Ministerul Educației le promite că la anul vor avea prioritate la acordarea acelorași distincții. Vom vedea dacă se vor ține de cuvânt.

     

*

Ședința s-a reluat la ora 10,05.

Lucrările au fost conduse în continuare de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Mihai Alexandru Voicu și Dumitru Pardău, secretari.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deschidem ședința noastră și primul punct din ordinea noastră de zi este Proiectul de Hotărâre pentru alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților; Articolul unic: "Domnul Ludovic Orban, aparținând Grupului parlamentar al PNL, se alege în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a domnului deputat Bogdan Olteanu".

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Votul final va avea loc la ora 12,30.

Înainte, domnul Nicolicea are un anunț de făcut. Vă rog.

Informare privind excluderea domnului Eugen Nicolicea din Partidul Social Democrat și activarea ca deputat independent.  

Domnul Eugen Nicolicea:

Subsemnatul Eugen Nicolicea, deputat ales în Circumscripția electorală nr.27 din județul Mehedinți, Colegiul nr.4, vă aduc la cunoștință că, pe data de 17 octombrie, am fost exclus din Partidul Social Democrat.

Pe cale de consecință, am devenit deputat independent, prin excludere, în conformitate cu art.13 alin.(1) și, în continuare, voi exercita mandatul ca deputat independent.

Momentul, mă adresez colegilor, nu l-am ales eu. L-au ales niște "prostănaci" care și-au pus niște "guzgani" să dea afară cel mai vechi parlamentar PSD.

Normal că am făcut o contestație, dar nu mă aștept la o rezolvare, câtă vreme în spatele acestui lucru este un fals comis de Geoană. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog.

 
Informare privind demisia domnului Neculai Rebenciuc din Partidul Național Liberal și activarea ca deputat independent.  

Domnul Neculai Rebenciuc:

Doamna președinte, mă numesc Rebenciuc Neculai; sunt deputat din Colegiul nr.1 Botoșani.

Vă aduc la cunoștință că, pe data de 13 octombrie, mi-am prezentat demisia din PNL.

Așadar, am devenit deputat independent.

Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Probabil că, dacă colegul nostru, domnul deputat Nicolicea, nu ar fi ieșit la microfon, nu aș fi avut de făcut nicio declarație în această dimineață.

Apreciem pe colegul nostru Nicolicea, eu în mod special. Este colegul nostru, este un luptător, este un social-democrat.

Cred că este numai un accident, o dezinformare. Sunt convinsă că persoana pe care a nominalizat-o nu are cunoștință sau nu știe exact ce s-a întâmplat. Știți cum este, câteodată "Nu știe bărbatul ce știe satul".

Am să te rog, Eugen, să avem un pic de răbdare, n-o să mai facem declarație, ci, teoretic, o să rezolvăm, în condițiile în care sunt convinsă că îți vei desfășura activitatea și ca independent până vor fi rezolvate problemele în cadrul grupului nostru.

Încă o dată, toate aprecierile și îmi pare rău că un coleg ca Nicolicea trebuie să treacă prin aceste situații. Se mai întâmplă, atunci când ai diverși colegi care, după ce-i crești, încearcă să-ți ia locul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Drept la replică, domnul Nicolicea.

(Doamna deputat Aurelia Vasile încearcă să-l convingă pe domnul deputat Eugen Nicolicea să se abțină de la dreptul la replică.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, este adevărat: "Nu știe tot satul ceea ce știe bărbatul." Numai că bărbatul politic a comis un fals în care mi-au atacat rudele, m-a dat afară - cică Decizia Biroului permanent, din care faci parte, doamna Aura, și știi că este un fals - numai și numai ca să mă destituie din șef de organizație.

Am stat de vorbă cu respectivul, care fugea de mine, și i-am spus să stea să mă privească în ochi când spune acest lucru, iar falsul respectiv nu și l-a retras pentru că nu știu cine nu vrea. Probabil că va da socoteală și pentru acest lucru.

În ceea ce privește faptul că "Nu știe bărbatul ce știe tot satul", la așa-zisa excludere a participat secretarul general Dragnea și vicepreședintele Toma și, dacă asta este opțiunea voastră, a alege între un deputat cu cinci mandate - cel mai vechi - și un individ de soiul celui care a instrumentat treaba asta, este opțiunea dumneavoastră.

Nu este momentul pe care l-am ales eu acum, ci, așa cum spun, niște "guzgani" care m-au atacat pe la spate. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu mai sunt alte intervenții, drept care vă rog să-mi permiteți să intrăm în dezbaterea propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final);  

Punctul 14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia propune respingerea.

Inițiatorii nu doresc să... vă rog, doresc să intervină, domnul Giurgiu.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Este vorba de o formulă nefericită, încă din anul 2000, când a fost adoptată Legea pensiilor, care a intrat în vigoare în 2001. De atunci, în textul legii au fost trecute "unități miniere" în loc de "meseria de miner". De atunci a început o luptă care s-a dus pe parcursul mai multor ani și-i privește pe salariații care lucrează ca mineri la Hidroconstrucția. Din păcate, nici până acum nu s-a găsit soluția cea mai bună.

Am pregătit un nou proiect de lege cu mai multe clauze, în care să arătăm de ce s-a ajuns în această situație.

Deocamdată acceptăm respingerea, fiindcă ne-am axat pe celălalt proiect.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor parlamentare nu există solicitări de intervenție.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din munții Orăștiei (rămasă pentru votul final);  

Punctul 15. Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din munții Orăștiei.

Comisia propune respingerea.

Inițiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Din partea grupurilor parlamentare nu sunt solicitări, intervenție.

Rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Capitolului II Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 la Legea recunoștinței față de eroii - martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 (rămasă pentru votul final);  

Punctul 16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Capitolului II "Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987" la Legea recunoștinței față de eroii - martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Inițiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Comisia propune respingerea.

Grupurile parlamentare, de asemenea, nu doresc să intervină.

Propunerea rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămasă pentru votul final);  

Punctul 17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia, de asemenea, propune respingerea.

Inițiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Grupurile parlamentare nu solicită intervenții.

Prin urmare, rămâne la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.161 din 19/04/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămasă pentru votul final);  

Punctul 18. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161 din 19/04/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia, de asemenea, propune respingerea.

Inițiatorii nu doresc să intervină.

Grupurile, de asemenea, nu solicită intervenții.

Rămâne la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică republicată (rămasă pentru votul final);  

Punctul 19. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.

Comisia, de asemenea, a făcut raport de respingere.

Inițiatorii nu doresc să susțină.

Grupurile nu doresc să intervină.

Rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final);  

Punctul 20. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul este de respingere.

Inițiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Grupurile parlamentare, de asemenea.

Rămâne la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final);  

Și ultima propunere de pe ordinea de zi de astăzi are, de asemenea, raport de respingere.

Punctul 21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia propune respingerea, așa cum vă spuneam.

Inițiatorii nu doresc să intervină.

Grupurile, de asemenea, nu solicită intervenții.

Prin urmare, rămâne la votul final.

Așa cum știți, Biroul permanent a programat votul final la ora 12,30. Ordinea de zi pentru astăzi fiind epuizată, vă propun să ne vedem la ora 12,30.

Vă mulțumesc.

  Alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților.  

- după pauză -

În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Mihai Alexandru Voicu și Dumitru Pardău, secretari.

   

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați colegi,

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință. Rog liderii de grup să fie un exemplu pentru colegii din grupurile pe care le reprezintă. Vă rog, stimați colegi.

Primul punct pe ordinea de zi este alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților.

După cum cunoașteți, prin demisia din funcția de deputat a domnului Bogdan Olteanu, domnia sa a deținut și funcția de vicepreședinte al Biroului permanent din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, această funcție a rămas vacantă.

Biroul permanent a aprobat ca astăzi să procedăm la alegerea unui alt vicepreședinte, propus de către Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, în conformitate cu prevederile art.23 și art.28 din Regulamentul Camerei Deputaților. Aceste funcții sunt ocupate conform configurației politice inițiale și a negocierilor grupurilor parlamentare.

O să rog pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, pentru a prezenta propunerea acestui grup, căruia, așa cum am spus, îi revine această funcție pentru a trece pe urmă la votul necesar în această privință.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Propunerea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal pentru ocuparea funcției vacante de vicepreședinte al Camerei Deputaților este domnul Ludovic Orban. Și, pentru că tot sunt la microfon, îmi permit să vă sugerez să adoptăm, ca modalitate de vot, votul cu bile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ludovic Orban este propus, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal pentru această funcție. Conform art.23 din Regulamentul Camerei Deputaților, votul pentru alegerea vicepreședinților Camerei Deputaților se exprimă secret, prin bile.

Urmează, deci, să procedăm la votul secret cu bile pentru alegerea domnului Ludovic Orban.

Înainte de a începe votarea, potrivit art.123 alin.(6) din Regulamentul nostru, este necesară constituirea unei comisii de numărare și validare a voturilor, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Rog liderii grupurilor parlamentare să facă aceste propuneri.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal vă rog, domnule Petru Călian, să faceți propunerea.

 
   

Domnul Petru Călian:

Propunerea noastră este domnul deputat Marius Rogin.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Deci, domnul deputat Marius Rogin.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Doamna Aura Vasile, propunerea, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului PSD+PC, Doina Burcău.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Deci, Doina Burcău.

Domnul lider al PNL, domnul Tăriceanu, vă rog.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Gigel Știrbu.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Gigel Știrbu?

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Da.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

UDMR? Domnul Márton Árpád, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Grupul nostru parlamentar îl propune pe domnul Béres István.

Cineva și-a uitat Constituția aici.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Și minoritățile naționale?

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri. Vă rog să pregătiți cartelele, să se pregătească instalația de vot.

Cine este pentru cele cinci propuneri făcute? Vă rog să votați.

 
   

Mulțumesc. Cu o majoritate covârșitoare, un singur vot împotrivă, propunerea a fost aprobată.

Reamintesc, stimați colegi, că, în conformitate cu prevederile art.126 din Regulament, votul cu bile se desfășoară astfel: fiecare deputat va primi de la secretari câte două bile, una altă și una neagră, care vor fi introduse în cele două urne pe care le avem în față; bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru domnul Ludovic Orban, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot împotriva candidatului, adică împotriva domnului Orban; ambele bile introduse în aceeași urnă înseamnă vot nul.

Îi rog pe domnii secretari să ocupe locurile pentru distribuirea bilelor. Urnele să fie depuse la locul lor.

Deci, un secretar va citi catalogul și domnii Zgonea și Pardău vor fi distribuitori de bile.

Vă rog, domnilor colegi, poate nu greșiți, aveți experiență cu bilele, aveți grijă unde le introduceți.

Domnule secretar, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnul Ovidiu Ganț are o delegație din străinătate și ne-a rugat să-i permitem să voteze primul; cred că nu-i o problemă. Prezent.

- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - absent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - absentă
- Andon Sergiu - prezent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin-Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - absent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - absentă
- Bălan Ioan - absent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - absent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ștefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeș Dumitru - absent
- Bobeș Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - absent
- Borbély László - prezent
- Bordeianu Dan - absent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - absent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - prezent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - absent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - absent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - absent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - absent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - prezent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Chisăliță Ioan-Narcis - absent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - absent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu-Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - absent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina-Elena - prezentă
- Dobre Victor-Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Donțu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - absent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - prezent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - absent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András-György - absent
- Erdei Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - absent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - absent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian-Daniel - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - absent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob-Ridzi Monica-Maria - absentă
- Iacob-Strugaru Stelică - absent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - absent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - absent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - prezentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Jolța Nicolae - prezent
- Kelemen Atilla Béla-Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - prezent
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - absent
- Macaleți Costică - absent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan Mihai - absent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - absent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Emil Radu - absent
- Morega Dan Ilie - prezent
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - absent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Negruț Clement - prezent
- Nica Dan - prezent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Niță Constantin - absent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - absent
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - absent
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - absent
- Păun Nicolae - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Petö Csilla-Mária - absentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - absentă
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - absent
- Preda Cezar-Florin - absent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - absent
- Rățoi Neculai - absent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriță Cornel-Cristian - absent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - prezentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - absent
- Săftoiu Ana Adriana - prezentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - absent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - absent
- Stan Nicolae - absent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - absent
- Stoica Mihaela - absentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - absent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Cornel - absent
- Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Teodorescu Horia - prezent
- Timiș Ioan - absent
- Tița-Nicolescu Gabriel - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - prezent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - absent
- Țurea Răzvan - prezent
- Udrea Elena Gabriela - absentă
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - absent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - absent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - absent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

Reiau rapid pe cei care au fost absenți.

- Albu Gheorghe - absent
- Anastase Roberta Alma - absentă
- Antochi Gheorghe - absent
- Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
- Axenie Carmen - absentă
- Bălan Ioan - absent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - absent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeș Dumitru - absent
- Bobeș Marin - absent
- Boldea Mihail - absent
- Bordeianu Dan - absent
- Bot Octavian - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Buda Daniel - absent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Burnei Ion - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Mircea Vasile - absent
- Călin Ion - absent
- Chisăliță Ioan-Narcis - absent
- Cindrea Ioan - Absent
- Croitoru Cătălin - absent
- Dolineaschi Andrei - absent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - absent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitru Ion - absent
- Edler András-György - absent
- Farago Petru - absent
- Fenechiu Relu - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Holdiș Ioan - absent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Iacob-Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iacob-Strugaru Stelică - absent
- Iancu Iulian - absent
- Iftime Dragoș-Adrian - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - absent
- Lupu Mihai - absent
- Macaleți Costică - absent
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Marian Dan Mihai - absent
- Mocanu Vasile - absent
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Emil Radu - absent
- Năstase Adrian - absent
- Nechifor Cătălin-Ioan - absent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - prezent
- Nicolicea Eugen - absent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Niță Constantin - absent
- Pál Árpád - absent
- Păsat Dan - absent
- Petö Csilla-Mária - absentă
- Petrescu Petre - absent
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Popa Daniela - absentă
- Popa Florian - absent
- Potor Călin - absent
- Preda Cezar-Florin - absent
- Radan Mihai - absent
- Rățoi Neculai - absent
- Resmeriță Cornel-Cristian - absent
- Rizea Cristian - absent
- Sava Andrei-Valentin - absent
- Sârbu Marian - absent
- Socaciu Victor - absent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - absent
- Stan Nicolae - absent
- Stanciu Anghel - prezent
- Steriu Valeriu-Andrei - absent
- Stoica Mihaela - absentă
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - absent
- Știrbeț Cornel - absent
- Timiș Ioan - absent
- Tița -Nicolescu Gabriel - absent
- Țurcanu Florin - absent
- Udrea Elena Gabriela - absentă
- Vlase Petru Gabriel - absent
- Voinescu-Cotoi Sever - absent
- Zătreanu Dan-Radu - absent

Asta-i tot. Mulțumim.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Rog secretarii de ședință, împreună cu membrii comisiei de numărare a voturilor să se deplaseze în sala de ședințe a Biroului permanent pentru a stabili rezultatul votului.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală pentru că urmează partea a doua a ședinței, votul final la un anumit număr de acte normative.

 
     

- după pauză -

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem rezultatele votului. Îl rog pe domnul președinte al Comisiei de validare și de numărare a voturilor, domnul deputat Marius Rogin, să dea citire procesului-verbal.

 
   

Domnul Marius Rogin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal pentru alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților. Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați, prin vot secret cu bile, potrivit art.23 alineatul ultim din Regulament, asupra candidatului propus, în vederea alegerii unui vicepreședinte al Camerei Deputaților, Comisia pentru numărarea voturilor și validare a constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților - 333;
  • numărul deputaților prezenți - 246;
  • numărul total de voturi exprimate - 246;
  • numărul total de voturi anulate - 0;
  • numărul total de voturi valabil exprimate - 246.
    Din care,
    • 165 de voturi pentru și
    • 81 de voturi contra.

Ca urmare a faptului că din totalul de 333 deputați, 165 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Regulament pentru alegerea domnului deputat Ludovic Orban în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Ludovic Orban, sunteți dator vândut. Vă asigur. Vă rog să luați cuvântul.

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Voiam să le mulțumesc, pentru că așa consider normal și politicos și de bun-simț, colegilor mei deputați care au votat pentru și în același timp să constat cu tristețe că de multe ori patima politică depășește niște reguli firește care ar trebui să fie între noi, niște cutume în care să nu transformăm fiecare vot care are mai mult un caracter formal într-un vot politic, așa că îmi pare sincer rău că mulți dintre parlamentarii PD-L au votat împotriva mea.

În rest, încă o dată le mulțumesc colegilor și îi asigur că voi fi la dispoziția deputaților și îmi voi îndeplini atribuțiile cu responsabilitate și corectitudine.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. (Aplauze). Vă asigur că ar fi trebuit să-mi mulțumiți mie întâi.

 
Supunerea la votul final:  

Domnilor colegi,

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, votul final la un număr de 19 acte normative.

  Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (adoptat);

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Voturi pentru? Cu un total de 197 de voturi pentru, nicio abținere și niciun vot nul, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2009 pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat (retrimis comisiei);

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2009 pentru modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Lege cu caracter organic.

Domnul Eugen Nicolăescu, pe procedură.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Ieri, la acest proiect de lege, în cursul dezbaterilor, am solicitat Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale să ne prezinte situația fondurilor care s-au acumulat din sponsorizări pentru a putea fi plătit venitul minim garantat. Dacă nu avem o asemenea situație, aprobăm o lege astăzi ca să ne aflăm în treabă, pentru că s-ar putea ca acei bani să nu fi ajuns în buget și, ca atare, nu putem să alocăm aceste sume. Reprezentantul ministerului a spus că da, o să ne trimită o asemenea informare. Nu a trimis-o.

În consecință, cred că cea mai înțeleaptă măsură în acest moment, ca să nu-i mințim pe oameni, este să retrimitem la comisie acest proiect de lege, să așteptăm punctul de vedere al Guvernului prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și după aceea să ne putem exprima în condiție de cauză.

În consecință, vă propun retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Botiș, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea ar fi onorabilă, dacă prin retrimitere s-ar rezolva acele sume de la societățile de gaz.

Nu cred că o retrimitere la comisie ar aduce mai mulți sau mai puțini bani în fondurile bugetului de stat. În consecință, consider că este oportună prezentarea proiectului spre a fi votat și sper eu, așa cum am precizat și în ședința de ieri, în plen, că veți fi de acord ca banii, pe care tot dumneavoastră îi plătiți prin factura de gaz, o parte din acești bani, să ajungă la persoanele cu handicap și mai ales la familiile care cresc copii cu handicap.

Vă rog să fiți foarte atenți, pentru că în lege veți găsi punctual aceste lucruri. Se alocă bani pentru familiile care cresc copii până în 7 ani și până în 18 ani pentru familiile care cresc copii care au handicap grav accentuat sau mediu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă sunt alte observații?

Domnilor colegi,

Îngăduiți-mi să salut prezența în mijlocul nostru a domnului Norbert Kartmann, președintele Parlamentului landului german Hessa și delegația Subcomisiei pentru izgoniți, strămutați și emigranți din landul Hessa. (Aplauze. Domnii deputați din sala de ședință aplaudă și se ridică în picioare.)

Mulțumim distinșilor noștri oaspeți, le dorim să se simtă bine în mijlocul nostru și în România.

Acum o să supun votului dumneavoastră propunerea domnului Eugen Nicolăescu de restituire a proiectului de lege comisiei de specialitate, pentru o analiză suplimentară. O retrimitere la comisia de specialitate.

Vă rog să votați.

 
   

Cu 123 de voturi pentru, 3 abțineri și 81 împotrivă, proiectul de lege se retrimite comisiei sesizate în fond.

Termen 2 săptămâni pentru prezentarea raportului suplimentar.

 
  Proiectul de Lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere);

3. Proiectul de Lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale.

Lege organică.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votați. Cu 126 de voturi pentru, 78 împotrivă și 6 abțineri, legea, este lege organică, legea a căzut.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991 (adoptat);

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991.

Lege organică.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați. 209 voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (adoptat);

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Lege ordinară.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați. 211 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul Mixt al Miniștrilor, în 16 martie 2007, la Zagreb, Republica Croația (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă și Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învățământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul Mixt al Miniștrilor, în 16 martie 2007, la Zagreb, Republica Croația.

Lege ordinară.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, doamnelor și domnilor.

211 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Statutul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare propus prin Rezoluția nr.596 din 30 ianuarie 2009, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Statutul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare propus prin Rezoluția nr.596 din 30 ianuarie 2009, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Lege ordinară. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră.

218 voturi pentru, un vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.55 din Legea 215/2001 privind administrația publică locală; (Adoptată.)

8. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.55 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală.

Lege organică.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Votul, stimați colegi.

Cu 216 voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, propunerea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.36 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (adoptat);

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.36 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Lege ordinară.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

155 de voturi pentru, 46 împotrivă și 19 abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2002 bibliotecilor (adoptată);

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.334/2002 a bibliotecilor.

Lege ordinară.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Votul, stimați colegi.

Cu 213 voturi pentru, un vot împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere);

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

Lege ordinară.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Doamnelor și domnilor, aveți grijă cum țineți degetele.

Vă rog, votul dumneavoastră.

Cu 105 voturi pentru, 101 voturi împotrivă și 10 abțineri, propunerea comisiei a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (respinsă);

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Lege organică.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Cu 210 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea comisiei de respingere a propunerii legislative a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din munții Orăștiei (respinsă);

13. Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației Arheologice Cetățile dacice din munții Orăștiei.

Lege cu caracter ordinar.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia sesizată în fond propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră, domnilor.

   

189 de voturi pentru, 22 împotrivă și 8 abțineri, propunerea comisiei a fost adoptată.

Da. Stimate coleg, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vin în fața dumneavoastră în dubla mea calitate, aceea de istoric și de deputat. Din păcate, din nou, patrimoniul cultural național de astă dată prin cetățile dacice din munții Orăștiei nu este în atenția noastră. Încă un proiect de lege este respins și aceste monumente nu sunt protejate.

În această situație, în județul Hunedoara, mai este și Ulpia Traiana Sarmisegetuza și Complexul roman de la Micia. Eu nu pot decât să le mulțumesc colegilor din grupul minorităților naționale care m-au sprijinit în demersul meu și să demonstrăm întreg grupul încă o dată că problemele generale ale societății românești sunt și problemele noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Continuăm votul nostru final.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Capitolului II Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 la Legea recunoștinței față de eroii - martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 (respinsă);

14. Următoarea propunere legislativă este cea pentru modificarea și completarea Capitolului II "Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987" la Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

Lege ordinară.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia sesizată în fond propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră, domnilor.

Cu 193 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 9 abțineri, propunerea comisiei de respingere a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (respinsă);

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Lege cu caracter organic.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Domnilor și doamnelor, votul dumneavoastră.

Cu 210 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161 din 19/04/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere);

Pe procedură? Vă rog. Domnul deputat Oajdea.

   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimați colegi,

Am o rugăminte: la pct.18, să retrimitem la comisie acest proiect de lege, pentru că...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, până la pct.18 mai este. O să vă rog să reveniți când ajungem la pct.18. Deocamdată, suntem la pct.16.

La 16 sau la 18, să înțeleg?!

Și la Iași, după 15 urmează 16.

Poziția 16? Atunci, vă rog. Ați spus poziția 18. Să vedem.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Vroiam să vă rog să retrimitem la comisie acest proiect de lege pentru că respingerea lui nu face decât să păstreze actuala incompatibilitate morală dintre directorii de deconcentrate și consilierii locali sau județeni, mai exact inspectorul general votează acordarea bugetului către școli în primărie, lucru care nu facem decât să...cu alte cuvinte, să-i mituim prin banii publici acordați și cred că trebuie revizuit în comisie și retrimis la comisie. Facem o greșeală dacă îl votăm și îl respingem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să vă spun despre ce propunere legislativă este vorba: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.161 din 19.04.2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Este o lege cu caracter organic.

Distinsul nostru coleg propune retrimiterea acesteia la comisia de specialitate.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

Ce asociere, doamna deputat Aura Vasile, vă rog să nu influențați Grupul liberal!

 
   

Cu 113 voturi împotrivă, 6 abțineri și 83 voturi pentru, propunerea distinsului nostru coleg a fost respinsă.

Doamna colegă, nu vă pot refuza această dorință. Microfonul vă aparține.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Constituția stabilește foarte clar care dintre cetățenii României nu au voie să fie membri de partid sau să facă politică. Deja sunt alte legi elaborate de fostul Guvern Boc care în acest moment sunt la Curtea Constituțională pentru că încalcă Constituția. Deci, am votat pentru a respecta articolele și tezele din Constituția României.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. O explicație interesantă.

Domnule deputat Oajdea, vă rog.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Vreau să explic și eu votul dacă se poate. De ce cred că acest proiect de lege trebuie adoptat. Ce se întâmplă astăzi în consiliile locale și consiliile județene? Avem consilieri locali și județeni care sunt directori de spitale, avem consilieri locali care sunt inspectori generali, ei acolo ce fac? Votează bugetul în instituțiile lor. Știm că o parte din spitale sunt finanțate de consiliile locale, de consiliile județene, la fel și școlile. Nu poți și nu e moral să fii și membru în Executiv și în Legislativ în același timp. Deci, ei votează bugetul care urmează să-l primească.

Conform Legii nr.215, când ești consilier local sau consilier județean, trebuie să acționezi în interesul cetățenilor. și nu în interesul instituției pe care o conduci de pe cealaltă poziție. Nici timpul nu-ți permite fizic să acorzi și audiențe, în calitate de consilier local, sau județean, și nici în calitate de conducător al unei unități deconcentrate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule coleg.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, deci retrimiterea a fost respinsă.

Votul dumneavoastră pentru propunerea comisiei de respingere a propunerii legislative.

Repet: este o lege organică și Camera Deputaților este Cameră decizională.

Votul dumneavoastră.

 
   

Cu 128 de voturi pentru, 80 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege rămâne într-o altă ședință pentru dezbaterea pe articole.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică republicată (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere);

17. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.

Lege cu caracter organic.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi.

Cu 106 voturi pentru, 97 împotrivă și 5 abțineri, propunerea comisiei nu a trecut. Aceeași soartă ca și propunerea precedentă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare (respinsă);

18. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Este lege organică.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia sesizată în fond ne propune respingerea propunerii legislative.

Votul dumneavoastră, domnilor și doamnelor.

206 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri. Propunerea comisiei de respingere a propunerii a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare (respinsă).

Și ultimul act normativ supus atenției dumneavoastră de la poziția 19: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Lege cu caracter organic.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia sesizată în fond propune respingerea propunerii legislative.

Votul, stimați colegi.

   

Cu 204 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule Călian, motivarea votului sau procedură?

Domnul deputat Petru Călian, procedură.

Vă rog să mai aveți puțintică răbdare.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Vă rog să sesizați faptul că la pct.3 de la votul final, proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi astfel încât să fie respins, așa cum ați specificat dumneavoastră.

În consecință...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Rămâne pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Petru Călian:

Corect. Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Bun. Precizarea era clară pentru procesul-verbal.

Doamnelor și domnilor colegi,

Constatăm că am epuizat ordinea de zi.

Mâine, poimâine, audierea noului Cabinet. Să vă dea Dumnezeu înțelepciunea necesară să votați pentru Cabinetul nou constituit. Vă mulțumesc.

Toate cele bune!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,55.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 21 october 2019, 11:06
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro