Paul Ichim
Paul Ichim
Ședința Senatului din 19 octombrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/29-10-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 19-10-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 19 octombrie 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.30 Paul Ichim (PNL) - declarație politică cu titlul "17 octombrie - Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei" (declarație politică neprezentată în plen);

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Paul Ichim:

Declarația politică este intitulată "17 octombrie - Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei".

Aproximativ jumătate din populația lumii trăiește cu mai puțin de 2 dolari/zi, dar un miliard trăiește cu mai puțin de un dolar/zi.

"Situația nu poate fi modificată decât prin apariția unor locuri de muncă stabile și productive, reguli echitabile și respectarea drepturilor fundamentale la locul de muncă."

(liderul sindical Bogdan Hossu, în 2008).

Soluțiile identificate și propuse de el sunt:

  • salarii crescute;
  • locuri de muncă independente;
  • accesul la servicii financiare, la formare și educare;
  • politici de școlarizări;
  • eliminarea muncii forțate a copiilor.

Cu acea ocazie, Marian Sârbu, fost ministru al muncii, familiei și protecției sociale, declara:

  • trebuie create locuri de muncă, altfel crește riscul să devenim o națiune de asistați social;
  • se impune angajarea tinerilor, a persoanelor între două vârste, a femeilor, oricând, astfel crește rata populației active.

Datele din 2008 arătau că în România erau 15 milioane de persoane în vârstă apte de muncă, dintre acestea fiind ocupate numai 8,8 milioane, iar salariate, cel mult 4,7 milioane.

Banca Mondială estimează că sărăcia în România va crește în acest an cu 1,7% față de 2008, la 7,4%, iar printre cei mai afectați sunt copiii:

  • proporția sărăciei printre copii (sărăcia absolută) este anticipată să urce la 10,7% în 2009, față de 7,8% în 2008;
  • câmpurile cele mai vulnerabile, pentru sărăcia absolută, se găsesc în mediul rural, iar aici, copiii proveniți din familii numeroase, tinerii, romii, șomerii și lucrătorii în agricultură.

Se așteaptă ca avansul sărăciei să fie mai mare în mediul urban decât în cel rural (în acest moment).

În 2008, numai 5,7% din populația României trăia în sărăcie, după ce creșterea economică din anii anteriori a scos din sărăcie sute de mii de oameni.

Numărul românilor care trăiau în sărăcie absolută scăzuse de la 2,1 milioane de persoane la 1,2 milioane în 2008.

România are cele mai mici cheltuieli de protecție socială din Uniunea Europeană.

Banca Mondială sesizează aceste lucruri.

Cheltuielile pentru programe care țintesc reducerea sărăciei sunt factori mici, raportați la PIB sau la nevoi, și au scăzut dramatic în ultimul an.

După statistici mai vechi (apărute în 2003-2004), erau raportate următoarele ierarhii:

  • sărăcie după etnie: romi, români, celelalte etnii (în afară de maghiari), maghiari;
  • urban/rural - conduce ruralul detașat;
  • după regiunile țării, de la primul loc spre cel mai scăzut procent de sărăcie:
  • nord-estul țării (Botoșani);
  • sud-vestul țării (Oltenia);
  • sudul țării apropiat de sud-estul țării;
  • centrul țării;
  • vestul țării (Banat);
  • nord-vest (Baia Mare);
  • București.

Un studiu efectuat în 2007 de barometrul de opinie publică al Fundației Soros arăta că rata sărăciei absolute în România era comparabilă cu cea din unele state din Uniunea Sovietică.

Înțeleg că un europarlamentar, Corina Crețu, pe baza datelor descrise mai sus, a susținut o luare de cuvânt în Parlamentul European, unde a avertizat că 1 din 10 copii români trăiește în sărăcie absolută.

Impactul asupra sănătății fizice și psihice nu mai este de comentat, dar apar probleme deosebite de școlarizare, educaționale și, implicit, de integrare socială.

Raportată la Europa, sărăcia absolută afectează și state europene care nu s-ar crede că ar trebui să fie pe listă alături de statele nou-integrate din est: în Germania 1 din 6 copii germani trăiește în sărăcie.

La nivelul Europei, din 78 de milioane de săraci, 19 milioane sunt copii.

Am relatat date statistice din 2007-2008 și le-am raportat la studiul și prognoza făcute de Banca Mondială pentru România în 2009.

În momentul aprobării bugetului în 2009, am intervenit și am constat că nu sunt investiții majore în România, mai ales în Moldova, care ar oferi locuri de muncă și care ar deveni primul program de luptă împotriva sărăciei.

Am pierdut un an de potențiale investiții, am împrumutat o sumă enormă de la FMI, peste posibilitățile economice actuale ale țării, acoperind salarii și pensii doar pentru liniștea candidatului de la Cotroceni.

Nu am înțeles ce reforme deosebite au fost făcute în România în 2009, decât un scandal continuu pentru alegeri.

Când 10% din populația tânără a României, needucată, marginalizată social, neintegrată, apropiată de infracționalitate, va fi pe străzile țării, ne vom reproșa că anul 2009 (parțial, independent de noi, dar și cu largul concurs al guvernanților) se va înscrie la cea mai mare catastrofă socioeconomică din ultimele decenii.

Ca un paradox al țării noastre, toate țările europene au preocupări în domeniu, se îngrijorează pentru viitor, propun programe, doar noi avem grija "vrăjelilor" făcute de "chiriașul"

de la Cotroceni.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 25 februarie 2021, 20:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro