Mircea Grosaru
Mircea Grosaru
Sittings of the Chamber of Deputies of December 15, 2009
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.160/24-12-2009

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2009 > 15-12-2009 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of December 15, 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.16 Mircea Grosaru - prezentarea unei scrisori primite de la Asociația Ad Astra;

 

Domnul Mircea Grosaru:

Pe adresa de e-mail a subsemnatului a fost transmisă următoarea scrisoare de către Asociația Ad Astra, pe care o prezint ca declarație politică.

Asociația Ad Astra a trimis Parlamentului o scrisoare în sprijinul bugetului cercetării și petiția semnată de peste 3.150 de persoane

Către Parlamentul României

Conform proiectului de buget pe anul 2009, Guvernul român a alocat cercetării științifice 1.413.146 mii lei, o sumă ce este cu 28% mai mică față de cea alocată în 2008 și reprezintă 0,24% din produsul intern brut (p.i.b.).

Bugetul alocat pentru cercetare Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, care distribuie fondurile prin competiție către toate tipurile de instituții de cercetare, prin Autoritatea Națională de Cercetare Științifică (ANCS), este de 1.137.848 mii lei. Din aceștia, conform declarațiilor vicepreședintelui ANCS, aproximativ 260.000 mii lei reprezintă datorii ce ar fi trebuit plătite anul trecut; bugetul alocat efectiv în acest an pentru cercetare prin ANCS este deci în scădere cu 50% față de cel din anul anterior.

Această situație reprezintă o încălcare a angajamentelor Guvernului și a principalelor partide parlamentare, precum și a legislației în vigoare. Vă solicităm prin această scrisoare sprijinul dumneavoastră pentru creșterea sumei alocată pentru cercetare, de la bugetul de stat, în 2009.

Astfel, prin Pactul Național pentru Educație partidele parlamentare s-au angajat să asigure "în perioada 2008-2013, din alocarea bugetară anuală, a minimum 6% din p.i.b pentru educație și a minimum 1% pentru cercetare, pentru a așeza sistemele de educație și cercetare pe o temelie financiară solidă, pe durată medie și lungă". Pactul a fost semnat în 5 martie 2008 de către toate partidele parlamentare (PD-L, PSD, PNL, UDMR, PC, Grupul minorităților naționale) prin președinții acestora, inclusiv de către actualul prim ministru, domnul Emil Boc. De asemenea, Programul de Guvernare menționează explicit: "Guvernarea va respecta Pactul național pentru educație și va aplica strategia Educație și cercetare pentru societatea cunoașterii, elaborată în baza pactului național și asumată de președinția României și sindicatele din educație."

Conform OG nr.57/2002, aprobată prin Legea nr.324/2003 (Legea cercetării), articolul 49, cu modificările la zi, "Fondurile alocate anual în bugetul de stat la Capitolul Cercetare științifică reprezintă o prioritate a cheltuielilor bugetare" și "Din fonduri publice se alocă sume pentru acțiuni finanțate pe bază de programe, precum și pentru celelalte cheltuieli stabilite în condițiile legii, asigurându-se anual o creștere a alocațiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut." Nu este deci legală o scădere a sumelor alocate pentru cercetare. Trebuie menționat că o versiune anterioară a acestei legi prevedea explicit alocarea a minimum 0,8% din p.i.b. pentru cercetare.

În cadrul negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat prin Documentul de poziție privind Capitolul 17 - Știința și cercetarea, să asigure "Realizarea unei finanțări adecvate a sistemului CDTI. Estimarea ANSTI privind nivelul cheltuielilor CD în anul 2007 este de cca. 1% din p.i.b. și, respectiv, de cca. 150 €/cap locuitor, adică 300.000 €/cercetător." Suma alocată pentru 2009 reprezintă aproximativ 17 €/cap locuitor și aproximativ 37.000 €/cercetător activ, deci mult sub nivelul asumat pentru anul 2007 în cadrul negocierilor pentru aderare.

De asemenea, Parlamentul European, prin Rezoluția sa din 2005 cu privire la Strategia Lisabona (P6_TA(2005)0069), recomandă tuturor statelor membre să angajeze măsuri pentru investiții în cercetare-dezvoltare de minimum 3% din p.i.b., din care cel puțin 1% de la bugetul de stat.

Trebuie subliniat că actuala criză economică nu motivează o reducere a investiției în educație și cercetare ci, din contră, investiția în aceste domenii strategice reprezintă o soluție de ieșire din criză. Subfinanțarea educației și cercetării, activități cu impact pe termen mediu și lung, va conduce nu la rezolvarea, ci la adâncirea crizei economice, precum și la îngustarea spectrului de soluții pentru rezolvarea acesteia. Reducerea deliberată a nivelului competențelor în economie, prin amputarea actului de formație și prin marginalizarea activităților științifice este ostilă oricărei strategii fiabile de redresare economică. Astfel, Comisia Europeană, în cadrul comunicatului său "From financial crisis to recovery: A European framework for action" din 29 octombrie 2008, recomandă explicit ca măsură anticriză "creșterea investiției în cercetare-dezvoltare, inovare și educație". SUA și statele europene au inclus deja în programele lor anticriză investiții suplimentare în cercetare și educație. Astfel, Camera Reprezentanților din SUA a votat recent, în cadrul pachetului anticriză, acordarea unor bugete suplimentare de 3,6 miliarde dolari pentru cercetare și 65,2 miliarde dolari pentru educație. În Franța, președintele Nicolas Sarkozy a indicat ca principale direcții pentru pomparea a 175 miliarde euro în viitorii trei ani, în sprijinul relansării economice, "investiții în universități, cercetare și mediul înconjurător". Marea Britanie a adoptat și ea un plan de creștere continuă, pentru următorii patru ani, a bugetului pentru cercetare. În Germania, bugetul alocat cercetării în 2009 a crescut cu 9% față de cel din anul anterior.

Diminuarea drastică a bugetului cercetării, prevăzută în proiectul de buget elaborat de Guvern, va afecta nu numai posibilitatea de a demara noi proiecte de cercetare, prin competițiile programate pentru 2009 în cadrul Programului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI) II, ci și derularea normală a proiectelor în lucru. Consecința cea mai gravă a acestei diminuări a bugetului cercetării va fi însă pierderea resurselor umane din cercetare, ce va distruge practic orice posibilitate de redresare a cercetării românești în viitorii 5-10 ani. Vom asista la inversarea procesului de revenire în țară a cercetătorilor români din diaspora, ce începuse timid în ultimii 2-3 ani, și la un braindrain masiv. Ca urmare a integrării europene, este extrem de simplu pentru un cercetător din România să își găsească de lucru în Uniunea Europeană, având în vedere chiar multiplele oportunități ce apar prin investițiile în cercetare din pachetele anticriză ale țărilor occidentale. Această situație apare în contextul în care România are deja un deficit enorm de cercetători, ca urmare a subfinanțării cercetării din perioada anterioară anului 2005. Țara are nevoie de o creștere de aproximativ 3 ori a numărului cercetătorilor pentru ajungerea la media europeană, iar acest lucru se poate face pe termen scurt numai prin atragerea unei părți semnificative a oamenilor de știință români din străinătate, care devine acum imposibilă. Capitalul uman este cea mai importantă componentă a sistemului de cercetare, iar regenerarea lui se poate face doar în zeci de ani. Dacă construcția unei autostrăzi sau a unei clădiri poate fi întreruptă pentru un an și reluată apoi fără probleme, subfinanțarea cercetării, chiar și pentru un an, are efecte negative, care persistă timp de decade. Practic, reducerea bugetului reprezintă o distrugere premeditată a cercetării din România și deci a competitivității pe termen lung a economiei românești, în beneficiul țărilor occidentale din Uniunea Europeană.

În acest context, vă rugăm să faceți toate demersurile necesare pentru alocarea, de la bugetul de stat, a cel puțin 0,8% din p.i.b. pentru cercetare pentru anul 2009 și a cel puțin 1% din p.i.b. pentru anul 2010. Marea majoritate a acestor fonduri trebuie alocată prin competiție, conform bunelor practici internaționale, prin programele derulate de ANCS. Alocarea în 2009 a unei sume mai mici decât cea din anul anterior va duce la o distrugere ireversibilă a cercetării din România.

Asociația noastră sprijină, de asemenea, o reformă reală a sistemului de cercetare și învățământ superior din România, care să ducă la un maxim de eficiență a investiției publice în aceste sisteme. Atașăm acestei scrisori o petiție care solicită atât un buget adecvat pentru cercetare, cât și măsuri de reformă ce vizează principalele probleme ale sistemului cercetării din România. Această petiție a fost semnată online de peste 3.150 de persoane, majoritatea cercetători, în condițiile în care în țară există aproximativ 9.000 de cercetători activi. Printre semnatarii scrisorii se găsesc și foști miniștri, foști secretari de stat pentru cercetare, prorectori ai unor universități, directori de institute de cercetare, academicieni, cercetători români de la universități prestigioase cum ar fi Yale, Harvard, Stanford sau MIT.

Vă trimitem, de asemenea, în continuarea acestei scrisori, și un document cu sugestii de modificări legislative pentru reforma sistemului cercetării, dezvoltării, inovării, susținut de asociația noastră.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 21 november 2019, 21:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro