Plen
Ședința Senatului din 28 octombrie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.144/06-11-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 28-10-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 28 octombrie 2009

18. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (L359/2009)

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

................................................

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Vă rog, domnule secretar de stat Cristian Irimie. Microfonul 9.

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și domni senatori,

Proiectul de act normativ redefinește rezidențiatul pe post, stabilind criterii obiective și precise potrivit cărora unitățile sanitare și specialitățile medicale pot fi declarate ca deficitare.

În prezent, rezidențiatul se organizează pe trei forme: rezidențiat pe locuri, rezidențiat pe post și rezidențiat cu timp parțial, acesta din urmă asigurând numai pregătirea pentru specialitatea medicină de familie.

Durata rezidențiatului este cuprinsă între 3 și 7 ani, în funcție de specialitate.

Rezidențiatul pe post se organizează în funcție de numărul de posturi solicitate de unitățile sanitare publice din rețeaua Ministerului Sănătății, precum și de ministerele cu rețea sanitară proprie.

De asemenea, se poate organiza rezidențiat pe post pentru specialitățile deficitare, care sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătății.

Rezidenții încheie contracte cu unitățile sanitare unde vor lua concursul, postul ocupat de aceștia fiind rezervat pe toată durata efectuării rezidențiatului.

Rezidențiatul se va organiza la nivelul centrelor universitare cu instituții de învățământ superior medical.

Prin prezentul proiect de act normativ se introduc noi dispoziții privind formarea în specialitatea medicină de familie a absolvenților licențiați în medicină, începând cu sesiunea de rezidențiat 2010.

De asemenea, se reglementează situațiile de încetare a calității de rezident.

Totodată, se creează posibilitatea pregătirii profesionale în vederea obținerii dreptului de liberă practică pentru absolvenții de medicină.

Se introduce diploma care certifică absolvirea și promovarea stagiilor în perioada de rezidențiat.

Ministerul Sănătății susține acest proiect de lege și vă roagă să-l aprobați.

Vă mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Secășan, din partea comisiei. Microfonul 7.

Domnul Iosif Secășan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Numeroasele deficiențe ale legislației în domeniu privind organizarea și finanțarea rezidențiatului au indus apariția Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 și a actualului proiect de lege.

Proiectul de lege este rezultatul punerii de acord a Ministerului Sănătății și a Colegiului Medicilor din România.

Comisia a analizat proiectul și a hotărât, cu 9 voturi pentru, să adopte raport de admitere, sigur, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Prezentul act normativ face parte din categoria legilor ordinare și Senatul îl ia în dezbatere în calitate de primă Cameră sesizată.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule senator Secășan.

Dezbateri generale.

Doriți să puneți întrebări reprezentantului Guvernului?

Doamna senator Boitan. Microfonul 2.

Eu nu mai pot interveni, că fiică-mea a trecut de rezidențiat, altfel interveneam și eu.

Doamna Minerva Boitan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Cred că se cuvine să menționăm că rezidențiatul este o etapă foarte importantă în formarea unui medic specialist.

Plecând de la considerentul că au existat, într-adevăr, mici deficiențe în actele normative de până acum, plecând de la considerentul că această etapă a avut ceva lacune în pregătire, noi am reușit, aș putea spune printr-o înțelegere deplină, ca, la nivelul comisiei și în colaborare cu Colegiul Medicilor, cu Ministerul Sănătății, să alegem o formă optimă de pregătire în continuare.

Eu sper ca, tot de la acest nivel, în viitorul apropiat, să reușim și o finanțare optimă a acestei perioade de pregătire a medicilor, pentru ca să nu mai avem surpriza, pe care o tot avem de câțiva ani, ca, la sfârșitul rezidențiatului, doctorii noștri să fie foarte buni concurenți pe piața muncii în vestul Europei și în alte părți ale lumii.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă domnul senator Frunda a terminat convorbirea telefonică, îl invit la micron. Microfonul 2.

Vă rog.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Tocmai spuneam la telefon să nu mai sune, pentru că îl deranjează pe președintele de ședință, și au înțeles acest lucru.

Vă mulțumesc, domnule președinte, că-mi acordați cuvântul și mulțumesc doamnei colege pentru ceea ce a spus și, de asemenea, comisiei.

Cred că această modificare a rezidențiatului este foarte importantă și cred că îmbunătățește una dintre lacunele rezidențiatului existent în România.

Cred însă că nu este punctul terminus și trebuie mers mai departe cu modificarea legislației.

Nu vă spun un lucru nou dacă vă spun că un student la medicină face 5-6 ani, începând de la 18 ani, la 23-24 de ani termină facultatea, plus cei, să spunem, cam 6-7 ani până când termină rezidențiatul, ajunge la 30 de ani și nu știe unde va fi repartizat.

Va intra pe o listă, pe posibilele locuri libere, și va ajunge ca la 30-32 de ani să încerce să revină într-un centru universitar, într-o reședință de județ, într-un spital mai mare sau mai mic și să-și construiască viitorul.

Această situație îmi aduce aminte de repartițiile de pe vremea lui Ceaușescu.

Când erai repartizat, nu știai unde vei ajunge și cum poți să-ți construiești cariera.

Cred că din acest punct de vedere trebuie legea modificată în continuare.

Trebuie să respectăm tradițiile din România interbelică și normele europene, ca acei rezidenți care sunt buni, care lucrează lângă profesori, care dovedesc că sunt buni să poată rămâne pe post, ca profesor universitar, cu consimțământul senatului universitar.

Trebuie văzute care sunt legăturile respective, să-i stimuleze pe rezidenții buni să rămână în spitalele universitare.

În România de azi avem problema medicilor, cei mai buni medici pleacă în străinătate, tocmai pentru că după rezidențiat nu au un loc în reședințe de județ, nu au un loc în spitalele universitare și sunt prost plătiți, iar noi încercăm să reglementăm anumite aspecte care sunt importante, dar nu sunt determinante.

Pe această cale, fac un apel la colegii medici, la colegii juriști să gândim o modificare a acestei legi, la Guvern, pentru Ministerul Sănătății, să se modifice această lege, pentru că, dacă nu, vom continua să creștem medici care vor pleca în străinătate.

Este un drum spre vest: medicii din România, în special de etnie maghiară, pleacă în Ungaria, medicii din Ungaria pleacă în Austria și Germania, nemții pleacă în Elveția și în Anglia, iar englezii pleacă în America.

Trebuie să punem capăt.

Este mai mult decât o problemă doar a medicilor, este o problemă socială importantă a României.

Nimeni nu a avut curajul sau nu a avut puterea să modifice această lege.

Haideți să o modificăm, să ne gândim la acești tineri medici de care avem nevoie.

Avem un sistem medical lacunar, prost instrumentat, cel public, subfinanțat și cu medici care sunt stimulați să plece în străinătate.

Trebuie să facem ceva.

Ceea ce s-a făcut este un pas.

Nu este suficient, trebuie să continuăm demersurile legislative.

Vă mulțumesc că mi-ați acordat posibilitatea, domnule președinte.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc domnului senator Frunda.

Vreau să vă spun că nu a fost completă parabola, metafora pe care a făcut-o.

Ar fi trebuit să spuneți că medicii de etnie românească sar peste toate etapele și se duc direct în Franța, Anglia și Statele Unite, nu-s ca ungurii.

Mulțumim foarte mult.

Lăsând gluma la o parte, este, într-adevăr, o problemă deosebită care ar trebui să fie în continuare obiectul preocupărilor dumneavoastră.

Doamna senator Andronescu, vă rog. Microfonul 4.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu apreciez că este o lege deosebit de importantă pentru un domeniu la fel de important, cel al sănătății.

Aș vrea să ridic aici, în fața dumneavoastră, trei probleme și să vă adresez, de asemenea, și o rugăminte.

Prima dintre ele se referă la rezidențiatul pe post.

Eu cred că rezidențiatul pe post trebuie să rămână cu referire strictă la acele posturi care nu se pot ocupa.

Nu trebuie să creăm situații speciale, pentru că există riscul să apară derapaje pe care, fără îndoială, nimeni nu și le dorește.

Aș aduce ca argument - și cei care lucrează în domeniul sănătății știu - că vechea lege a rezidențiatului lăsa o portiță deschisă de intrare în rezidențiat pentru cei care deveneau preparatori universitari.

Dacă vă veți uita la structurile universităților noastre, o să vedeți că s-au suprapopulat cu preparatori, ceea ce, fără îndoială, nu este un lucru extrem de favorabil.

A doua problemă pe care vreau să o ridic aici se referă la diplomele pe care le obțin cei care parcurg această formă de învățământ.

Este o formă de învățământ postuniversitar și, ca urmare, diploma de medic specialist trebuie să fie acordată de universitate, pentru că universitatea este prima responsabilă de această formă de învățământ postuniversitar.

Sigur, trebuie să rămână dreptul Ministerului Sănătății de a organiza un examen de intrare în profesie, ceea ce e cu totul altceva.

Examenul acela dă dreptul de a practica meseria de medic specialist, și nu de a avea o diplomă de medic specialist.

Nu poate să dea ministerul o diplomă.

Și a treia problemă pe care o ridic se referă la durata rezidențiatului, pentru că, într-adevăr, ceea ce spunea aici domnul senator Frunda este extrem de adevărat.

Există mai multe specializări unde durata este chiar de 7 ani, ceea ce este exagerat de mult.

Ne-am uitat și am analizat împreună cu toți rectorii universităților de medicină și farmacie ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană și au convenit Domniile Lor, printr-un consens, să propună reducerea rezidențiatului până la 5 ani, de la perioadele acelea care erau de 7 ani să se ajungă la 5 ani.

Iată acestea sunt trei motive pentru care vă adresez rugămintea să trimitem această ordonanță înapoi la comisie și să încercăm să facem o corectură a acestor articole, care mie mi se pare că sunt normale și așteptate și de cei care intră în rezidențiat, și de universitățile care gestionează aceste programe.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc doamnei senator Andronescu pentru intervenție.

Este o propunere de retrimitere la comisie.

Doream să vă informez că termenul de adoptare tacită este 19 noiembrie, deci ar fi suficient timp.

Doriți, în legătură cu această propunere, să comentați, să o sprijiniți sau să vă manifestați dezacordul?

Domnule secretar de stat Irimie, vă rog.

Domnul Cristian Anton Irimie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Problema, în parte, pe care a ridicat-o doamna ministru este corectă, referitor la întinderea, ca timp, a specialităților, dar, dintotdeauna în medicină, neurochirurgia, unde se fac 7 ani de rezidențiat, și pe vremea când eram eu secundar, cum se chema atunci, și făceam 3 ani, ei făceau 5 ani, deci este o specialitate unde, așa cum spunea profesorul Arseni, marele neurochirurg, se lucra pe creier și trebuia învățată mai bine.

De asemenea, pot să vă spun că prin această ordonanță noi precizăm că rezidențiatul pe post nu se face decât în spitalele deficitare, nicidecum în clinici universitare sau în spitalele județene.

De aceea nu văd de ce...

Comisia pentru sănătate publică a fost foarte aplicată și a dezbătut îndelung această ordonanță.

De aceea, revin cu gândul, dacă se poate, ca anumite neclarități să fie precizate la Camera decizională, v-am mulțumi foarte mult.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Ichim, vă rog. Microfonul 1.

Domnul Paul Ichim:

La vremea când s-a discutat în Comisia pentru sănătate publică a venit, din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Nechita, n-a fost domnul secretar de stat Irimie.

Mă surprinde că dânsul a susținut două puncte care veneau un pic în divergență cu doamna senator Ecaterina Andronescu, apropo de eliberarea diplomelor și urmărirea lor de către universități.

Țin să vă spun că până și Colegiul Medicilor, reprezentat de prof.

Astărăstoae, a insistat și pentru durata de pregătire și că ar trebui amendat și prins acest lucru în programul de învățământ.

Am aici o observație - la care poate nu e nevoie de plen -, vreau să vă spun că, la ora actuală, se face rezidențiatul într-un număr prea mare de ani și poate să fie făcut și în 15

ani.

Dacă nu se ocupă nimeni de rezidenți, ceea ce se întâmplă în multe din centrele universitare, că-l fac 10 sau 15 ani, nu sunt specialiști.

Pe vremuri, făceam specialitățile între 3 și 5 ani și erau profesorii altfel aplecați asupra rezidenților.

Vreau să vă spun, ca practician, am întâlnit rezidenți de an IV sau V care nu se descurcau în plaga operatorie făcută în clinică universitară adevărată.

Problema pleacă și de la ce vrea să facă omul și de la pregătirea acordată de către profesori în aceste centre universitare.

Dați-mi voie să-i răspund ceva domnului Frunda György, adică să-i aduc o informație, nu să-i răspund, că nu m-a întrebat.

E un paradox.

Pe vremea comunismului, aveau totuși grijă de rezidenți și chiar de stagiari, le asigurau măcar minimum de confort, adică le asigurau o locuință, situație care, la ora actuală, nu se mai regăsește la rezidenți.

Am avut o discuție cu profesorul Astărăstoae cu ocazia acestei ordonanțe și am convenit ca autoritățile locale să fie obligate prin lege să le asigure măcar locuință, știindu-se faptul, chiar prin legea aceasta cu salarizarea, că nivelul de salarizare al medicilor rezidenți este mult, mult sub ceea ce cheltuiesc ei cu învățământul. Țin să vă spun că un tratat de medicină costă 4-5 milioane, iar ei își fac atunci biblioteca.

Deci nici nu-i plătim, nici nu-i găzduim, treabă care pe vremea lui Ceaușescu se făcea.

Acesta este un paradox, iar noi ne mirăm de ce nu ne rămân rezidenții în țară.

Vă mulțumesc.

Ca să definitivez...

Domnule președinte, vă rog să mă scuzați.

Cred că nu e rea propunerea doamnei senator Andronescu, dar cu un raport rapid, într-o săptămână.

Mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Cinteză, după aceea urmează doamna senator Andronescu.

Vă rog, domnule senator Cinteză. Microfonul 2. (Discuții la prezidiu.)

Domnul senator Frunda a mai vorbit.

O să vă ofer cuvântul, domnule senator Frunda, după doamna senator Andronescu.

Vă rog, domnule senator Cinteză. Microfonul 2.

Domnul Mircea Cinteză:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Toți antevorbitorii au ridicat probleme extrem de importante.

În România, problemele rezidențiatului și ale medicinei sunt grave, însă pentru ca să putem face ceva este nevoie să existe un ministru al sănătății și un ministru al educației, cercetării și inovării care să aibă în față o perspectivă de măcar trei ani, în care să poată pune la punct o problemă așa de complicată.

Cu ocazia diverselor campanii electorale, nu se poate face o strategie pe termen lung.

Acest act normativ pe care-l discutăm se referă la o problemă punctuală, care este importantă, este limitată.

Nu are sens, cu ocazia aceasta, să ridicăm toate celelalte probleme, care sunt grave.

Nu există pericolul ca prin acest act legislativ preparatorii să intre în specialitate pe calea din dos, pentru că el se referă numai la locurile deficitare, unde nu vine nimeni.

Părerea mea este că merită să fie adoptat acest act normativ în această formă, iar această discuție să fie un punct de plecare pentru ca în anii viitori să discutăm serios problema rezidențiatului, care este mult mai gravă decât ce poate să rezolve acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnă senator Andronescu, aveți cuvântul - microfonul 4 -, urmează domnul senator Frunda.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am revenit cu rugămintea insistentă de a retrimite la comisie.

Această lege reglementează rezidențiatul pentru anul următor și, dacă tot facem o lege, să fie o lege bună, care să aducă reglementările așteptate de sistem.

Aș vrea, de asemenea, să-i răspund distinsului coleg, domnul senator Ichim, că nu este obligatoriu să gândim toți identic, să exprimăm opinii identice, chiar dacă facem parte din același partid.

De altfel, cred că dacă-i întrebați pe cei doi colegi, pe fostul ministru Bazac și pe fostul secretar de stat Necula, o să constatați că aceleași puncte de vedere pe care le-am exprimat de la acest microfon le-am discutat și cu Domniile Lor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Și eu vă mulțumesc.

O să-l rog respectuos pe domnul senator Frunda să fie extrem de scurt.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Frunda György:

Îmi era frică de faptul că o să-mi spuneți să mai încerc o dată și să fiu mai lung, dar am o veste bună - voi fi foarte scurt.

Sunt de acord cu tot ceea ce au spus colegii mei, și vreau să le mulțumesc tuturor, cu o singură excepție, nu-mi doresc vremurile lui Ceaușescu, nici măcar cu locuința asigurată într-un sat.

Trebuie să vă spun că atunci au plecat mai mulți medici decât astăzi, mulți au sărit peste frontieră, unii au fost arestați și bătuți, alții au reușit să fugă.

A fost un sistem în care medicul a fost mult mai puțin respectat ca acum, nu au avut atâtea șanse ca acum, cu toate greutățile, care sunt inerente, ale actualului regim, dar voiam să dau o replică, pentru că mi s-a părut că este un soi nu de laudă, dar de recunoaștere a ceea ce făcea regimul Ceaușescu pentru medici.

Cred că regimul Ceaușescu îi dezumaniza pe medici.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Domnule senator, vă rog frumos, nu discutăm...

Domnul Frunda György:

Am avut mulți colegi...

Termin într-o frază.

Ba da...

Domnule președinte, cred că trebuie spusă în Senat o asemenea reflecție, ceea ce a fost atunci cu medicii care erau repartizați în altă parte decât domiciliul lor, când s-au făcut mutări etnice, când un medic de naționalitate maghiară nu putea să ajungă înapoi la Târgu Mureș nici după 10-20 de ani și nu avea de ales decât Moldova sau Germania.

Aceste vremuri nu le vreau înapoi nici cu case.

Știu că nu asta ați vrut să spuneți și nu ați vrut să lăudați acel sistem, dar nu puteam să nu spun aceste lucruri, pentru că a fost un regim absolut inacceptabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Ichim, vă ofer un minut, pentru că v-a pronunțat numele, dar vă rog frumos, noi am înțeles foarte bine și-l știm și pe domnul senator Frunda foarte bine, nu are rost să vă faceți probleme.

Domnul Paul Ichim:

Salut talentul oratoric al domnului senator, dar, dacă îmi aduc aminte bine, am spus "un paradox".

Nu sunt melancolic, nu fac apologia sistemului, chiar am spus, cu regret, "un paradox", ăia puteau să asigure măcar un acoperiș

deasupra, iar noi, în atâta democrație, pe rezidenții noștri îi trimitem la diverse gazde, unde ei își dau tot salariul pe chirie, și am zis: "un paradox".

Chiar am spus cu revoltă acest lucru.

Mulțumesc.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi, Consider că ne aflăm în fața unei propuneri procedurale a doamnei senator Ecaterina Andronescu, privind retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar, o propunere care a fost susținută de Grupul parlamentar al PNL, prin domnul senator Ichim, și care a fost contestată sau combătută de Grupul parlamentar al PD-L, prin domnul senator Cinteză.

Este însă obligația mea să supun la vot această propunere, dacă veți fi de acord, cu mențiunea ca acest raport suplimentar să fie dat săptămâna viitoare de către comisie.

Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei senator Andronescu privind retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar.

Vă rog să votați.

Cu 33 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea nu a fost aprobată.

În aceste condiții, vom intra în procedura de adoptare a actualului proiect de lege.

Comisia pentru sănătate publică a întocmit raportul și va fi prezentat de domnul senator Calcan. (Discuții la tribună.)

Eu cred că este bine să rămânem la practica aceasta, să nu avem derapaje după aceea, cu 5-6 voturi.

Intrăm în procedura de adoptare, unde vă puteți exprima de asemenea.

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente, prezentat de domnul senator Calcan.

Supun mai întâi la vot raportul comisiei, cu amendamentele.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 54 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

În continuare, supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cu 57 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 2 martie 2021, 15:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro