Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 16, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.18/26-02-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 16-02-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 16, 2010

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari.

  Mircea Gheorghe Drăghici - declarație politică privind Pactul național pentru promovarea Programului național de autostrăzi;

Domnul Mircea Dușa:

Bună dimineața!

Deschidem ședința dedicată declarațiilor politice și astăzi vom începe cu Grupul parlamentar al PSD.

Are cuvântul domnul deputat Drăghici.

Domnule deputat, aveți microfonul.

   

Domnul Mircea Gheorghe Drăghici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarație politică privind "Pactul național pentru promovarea programului național de autostrăzi".

Vă supun atenției astăzi un proiect în interesul fiecărui român. De aceea, vă invit să ne unim forțele într-un pact național care să promoveze legea autostrăzilor, un document cu care suntem datori unei țări întregi.

Convinși că dezvoltarea infrastructurii reprezintă proiectul public numărul unu în România în următorii 10-20 de ani, conștienți de faptul că România este o țară care se confruntă în momentul de față cu riscuri majore, întrucât sistemul de autostrăzi este slab dezvoltat, preocupați de riscul ca decalajul față de țările membre ale Uniunii Europene să crească din cauza interesului scăzut față de sistemul de transporturi, îngrijorați de perspectiva că, fără drumuri dezvoltate, economia va fi în derivă, iar criza va produce efecte greu de contracarat, convinși că fără o intervenție decisă și coerentă, riscăm ca strategia autostrăzilor să fie doar o bucată de hârtie, fără rezultate directe vizibile, invit toți reprezentanții partidelor politice să susțină Pactul pentru promovarea programului național de autostrăzi.

Având în vedere atât necesitatea construcției de autostrăzi în România, cât și transparența și răspunderea utilizării banilor publici în mod judicios, se impune elaborarea unui cadru legislativ și declararea Programului național de autostrăzi drept prioritate națională.

Acest program trebuie să fie unul continuu care să țină cont de resursele bugetare, de disponibilitatea instituțiilor de finanțare internaționale de a se implica în acest program, cât și de programele negociate de țara noastră cu Uniunea Europeană. Programul trebuie să fie unul cu continuitate indiferent de culoarea politică a Guvernului sau a deținătorului portofoliului de ministru al transporturilor, pentru ca România să aibă credibilitate în negocierile financiare internaționale menite să asigure finanțarea.

Programul vine să completeze prevederile Legii nr.203/2003 care aprobă liniile directoare și criteriile după care trebuie dezvoltată infrastructura în România, precum și asigurarea interoperabilității cu infrastructura europeană. În cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană la Capitolul 9 - Politica în domeniul transporturilor, unul dintre subiectele de discuție a fost reprezentat de convenirea viitoarei rețele transeuropene de transport pe teritoriul României.

Infrastructura definită mai sus va putea asigura o dezvoltare echilibrată a României, va facilita accesul din zonele izolate și periferice ale țării către marile noduri de circulație și economice.

Programul național de autostrăzi va conduce, în mod inevitabil, la realizarea unui buget multianual pentru acest domeniu. Resursele vor fi constituite din alocări de la bugetul de stat, fonduri de la Uniunea Europeană, finanțări de la instituții financiare internaționale, precum și din mediul privat, utilizând parteneriatul public-privat pentru acele sectoare în care traficul este ridicat și care prezintă astfel un apetit investițional al mediului privat. Prezentul program este estimat la aproximativ 22.901,33 milioane euro și cuprinde aproximativ 2.458,8 km.

Vârful de sarcină bugetară va fi realizat între anii 2012-2016 și în nici un an din cei zece, cheltuiala minimă de la buget nu va scădea sub cifra de un miliard de euro. Programul presupune investiții anuale medii de 2 miliarde de euro, iar în perioada de vârf de sarcină va fi în jur de 3 miliarde de euro anual. Rambursarea creditelor, cât și plățile aferente contractelor de parteneriat public-privat, în marea lor majoritate, se vor face după 2020, fiind încheiate contracte pe termen lung.

În concluzie, strategia presupune cheltuieli pentru perioada proiectelor până în anul 2020, finanțate prin: buget, aproximativ, 7234,6 milioane euro; parteneriat public privat, aproximativ 6723 milioane de euro; instituții financiare internaționale, aproximativ 7588 milioane de euro; de la Uniunea Europeană, aproximativ 3785 milioane de euro. Prin finanțarea alocată de la buget se înțelege: încasări din taxe și tarife (vigneta), alte încasări din contractele de concesiune, chirii, penalizări și credite de la băncile comerciale.

Este un proiect pentru toți românii. De aceea vă rog să semnăm Pactul pentru promovarea programului național de autostrăzi și să promovăm o lege, pe care toți românii o doresc și o așteaptă de atâta amar de vreme.

Și o să depun la președinții grupurilor parlamentare atât proiectul de lege, cât și anexele aferente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Claudia Boghicevici - declarație politică ce privește modul în care românii, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, respectă legile țării și se comportă zi de zi;

Grupul parlamentar al PD-L, doamna deputat Claudia Boghicevici.

   

Doamna Claudia Boghicevici:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi privește modul în care românii, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, respectă legile țării și se comportă zi de zi.

De când face parte din Uniunea Europeană, România a aderat la mai multe tratate internaționale și și-a modificat legislația, astfel încât să fie la unison cu prevederile internaționale.

Cu toate acestea, ne aflăm într-o situație paradoxală. Deși avem bază legislativă, aceasta uneori nu se aplică. Unii români se ghidează după propriile reguli, ba chiar asistăm la cazuri în care oamenii își fac singuri dreptate.

Cazurile concrete ale sfidării legii scrise se întâmplă la fiecare pas. Sub ochii noștri, conducătorii auto parchează unde doresc, fără a fi deranjați că autoritățile le pot ridica mașina, căci acest lucru arareori se întâmplă. Pietonii traversează pe unde le este mai la îndemână, fiindcă inclusiv șoferii nu respectă trecerile de pietoni și cei abilitați nu amendează.

Oricine poate fuma pe stradă fără a-l interesa că cel de lângă el este un nefumător. Chiar mai mult, o persoană poate agresa o alta și nimeni nu intervine, întrucât nu dorește să aibă probleme sau să fie chiar el agresat.

Avem, stimați colegi, legislație. Dar la ce ne ajută dacă nu se aplică?

Fac apel pe această cale atât la autorități, cât și la oameni. Este momentul să acționăm în colegiile din care venim. Este momentul să determinăm oamenii să fie mult mai conștienți de drepturile lor, să îndrăznească să se adreseze autorităților, unor autorități gata să răspundă și să acționeze prompt conform legii. Consider că este necesară o revalorizare a autorităților față de cetățean, a cetățeanului față de autorități și a cetățeanului față de semenul său.

Dacă avem conștiința sondării de sine atât profesional, cât și individual, facem primul pas spre ceea ce va trebui să devenim fiecare dintre noi, cetățeni responsabili, cetățeni care respectă legile țării. Fiindcă acolo unde legea nu e respectată, nu avem cum să avem progres, iar România a ajuns într-un punct în care nu-și poate permite să nu facă pași înainte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Pavel Horj - declarație politică; Cine ne garantează pensiile private?;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, are cuvântul domnul deputat Pavel Horj.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Pavel Horj:

Domnilor parlamentari,

Declarația mea politică se referă la pensiile private.

După ani de zile de discuții și tergiversări, în urmă cu 2 ani, în primăvara anului2008, s-a lansat pilonul II de pensii, acesta fiind privit drept singura soluție prin care se poate evita colapsul actualului sistem publicde pensii în anii urmatori.

Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii) este asigurarea unei pensii private, care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării și investirii de către companii private specializate, în interesul participanților, a unei părți din contribuția individuală de asigurări sociale.

Contribuțiile la fondurile de pensii private sunt nominale și, imediat după ce sunt virate în contul salariatului, devin proprietatea acestuia. Până la pensionare, banii strânși în contul fondului de pensii ales vor fi investiți, prudențial, de către o companie specializată, autorizată de către CSSPP. Activele strânse în contul de pensie privată pot fi și moștenite, după pensionare având însă și dreptul de a utiliza activul personal pentru plata pensiei private, sau a primi pensia privată într-o rată unică sau eșalonată.

Spre deosebire de sistemul de stat (pilonul I) bazat pe solidaritatea între generații, de tip "pay as you go" (angajații plătesc acum pentru pensionarii de acum), unde nu există conturi individuale, iar banii sunt plătiți imediat pensionarilor actuali, fără a se face plasamente financiare, noile fonduri de pensii sunt constituite prin contribuțiile individuale ale participanților, fiind administrate de către societăți private.

Acum, la 2 ani de la lansare, putem să vedemunde suntem. Deloc surprinzător, România se află pe ultimul loc în rândul țărilor din Europa de Est în ceea ce privește activele fondurilor private de pensii, astfel că nu ne putem compara nici măcar cu Croația, țara în care fondurile private de pensii dețin active de3,6 miliarde euro, în timp ce, în România, activele totaleau ajuns la 610 milioane de euro, din care 568 milioane aferente pilonului II și 48 milioane pilonului III (pensiile facultative).

În 2010, pe fondulmajorării contribuției de la 2% la 2,5% din venit, pilonul II poate ajunge la active de 1 miliard de euro, adică mai puțin de 1% din p.i.b., în timp ce în Bulgaria, spre exemplu, în 2008 ponderea activelor în p.i.b. a fost de3,8%, în Polonia de 11%, iar în Ungaria de 10%.

O contribuție lunară de 20 euro, timp de 25 de ani, la un fond de pensii private facultative, ar putea asigura o pensie de 140 euro pe lună, timp de 15 ani. Această prognoză se bazează pe un randament mediu estimat, al investițiilor realizate de fondurile de pensii private, de 7%. Astfel, un contribuabil la un fond de pensii private facultative, care ar contribui, în 25 de ani, cu suma de 6.000 euro, ar putea să dispună, la sfârșitul perioadei respective, de un activ în valoare de circa 25.000 euro, datorită fructificării investițiilor realizate de fondurile de pensii private facultative, potrivit directorului SAI Certinvest, Eugen Voicu. (Societatea de administrare a investițiilor SAI Certinvest)

Cine ar trebui să ne garanteze aceste pensii? CSSPP (Comisia de supraveghere a sistemului de pensii private). Pilonul II este abia la început și are nevoie de supraveghere prudențială și de o reglementare adecvată. Suntem forțați să contribuim la pensiile private obligatorii, dar nu avem o garanție reală privind randamentul minim.

Contextul crizei financiare internaționale face și mai acută această temă a securității financiare a populației. Așa cum este conceput în prezent sistemul de pensii private obligatorii riscăm să primim o pensie fără valoare. Criza financiară a determinat ajustări ale sistemului în aproape toate țările din regiune care au implementat acest tip de reformă, ajustări ce au îmbrăcat forma fie a reducerilor de contribuții, fie a renunțării la obligativitatea participării.

Ceea ce trebuie pus în discuție este aspectul esențial al existenței unei garanții minime reale a randamentului pilonului II de pensii. Românii își lasă banii în administrarea unor fonduri private nu pentru că aceasta este opțiunea lor, ci pentru că așa le cere legea. Corect ar fi ca legea să le garanteze că acești bani nu vor fi pierduți.

În acest moment, legea prevede garantarea contribuției nominale minus comisionul de administrare. Dacă ai contribuit cu 10 lei în 2008 la pilonul II ți se garantează că peste 30-35 ani vei primi înapoi 10 lei minus comisionul de administrare, dar 10 lei de astăzi nu vor avea aceeași valoare cu 10 lei de peste 3 decenii, chiar la o rată de inflație modestă de 2-2,5% (media de zonă euro). În 30 de ani, valoarea reală a unei sume de bani din prezent se înjumătățește.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În spiritul recomandărilor organismelor europene și ale Băncii Mondiale și nu în ultimul rând în acord cu bunul simț și cu interesul public, fără a lua în considerare o creștere minimă de măcar 7%, este imperios necesară schimbarea Legii 411/2004 în sensul introducerii randamentului minim garantat egal cu rata inflației. La Biroul permanent al Camerei Deputaților se află încă din luna octombrie un proiect de lege care prevede modificarea alin.(2), art.35 din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat care prevede că "suma cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea punctului plătit, actualizată cu rata inflației între data plății contribuției și data ieșirii la pensie a participantului"

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Considerăm că această prevedere legislativă ar trebui adoptată în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircea Irimescu - declarație politică cu titlul Sisteme publice bolnave;

Grupul parlamentar al independenților, domnul deputat Mircea Irimescu.

   

Domnul Mircea Irimescu:

Bună dimineața!

"Sisteme publice bolnave".

Stimați colegi,

Din când în când, parcă tot mai des în ultima vreme, societatea românească dezbate cu ardoare teme aduse în discuție publică de măsurile zise reformatoare ale guvernului.

În sine, această stare de fapt, proprie regimurilor democratice, ar putea fi utilă și normală dacă poziția inițiatorului acțiunilor care se vor înnoitoare ar fi una profesionistă, de bună credință, și dacă sistemul de organizare al dezbaterilor ar fi eficient. Din păcate nu este așa. Guvernul pare că are ceva de ascuns, iar confruntările de idei generate de acțiunile executivului, de obicei nu conduc la nicio finalitate practică, chiar noțiunea de dezbatere, de altfel aparentă, fiind adesea compromisă.

Mai totdeauna în astfel de ocazii, ne toacă mărunt nervii în discuții televizate reprezentanții Guvernului cu mereu aceiași avocați ai lor, "analiștii" presei, aceiași și aceiași pricepuți în toate reprezentanți ai formațiunilor politice, aceiași câțiva gureși lideri sindicali și, ici-colo, specialiști și reprezentanți ai societății civile. Lumea le cunoaște până la sațietate figurile, inflexiunile vocale, ticurile de toate felurile, puținele idei pe care le emit și nu se alege cu mare lucru din urmărirea programelor TV. La rândul ei, presa scrisă, din ce în ce mai puțină, deși conține adesea materiale de calitate, are un impact la public mai scăzut. Pentru nivelul de astăzi al societății românești este limpede că sistemul organizării și promovării dezbaterilor publice este unul ineficient, controlat, puțin netransparent și, în ultimă instanță, bolnav. Din păcate, nu singurul.

Subiectul care captează intens atenția în aceste zile este cel referitor la sistemul (tot bolnav!) public de pensii din România. Este o temă de interes public major care privește nivelul de trai actual sau de viitor al milioane de oameni și cetățenii simt importanța demersului. Ar vrea să fie activi, să se țină seama și de părerile lor, dar au slabe șanse de a-și impune vreun punct de vedere.

Guvernul susține, plecând de la gravul deficit înregistrat în cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat, că sistemul public de pensii este "nesustenabil", că o parte dintre pensii ar fi fost calculate pe criterii imorale ("pensiile nesimțite") și că el este cel chemat atât să echilibreze bugetul, cât și să reinstituie corectitudinea în calcularea pensiilor.

Înlăturând jenanta zgură propagandistică a demersului guvernamental se vede clar o încercare de manipulare: folosirea (și a) sistemului de pensii pentru decontarea gravei crize economice cu care se confruntă țara. Proiectul legislativ propus de executiv urmărește de fapt rezolvarea unor probleme acute, imediate, evitând o abordare măcar pe termen mediu.

Folosirea sistemului de pensii ca pârghie pentru rezolvarea proceselor reformatoare în cadrul societății românești nu este un lucru nou. Guvernele FSN-iste - de toate nuanțele - de după 1990, după ce au scos la pensie fără respectarea limitei de vârstă a cohortelor de activiști comuniști și securiști, au făcut chiar "reformă economică" abuzând de sistemul public de pensii. Realitatea arată că milioanele de pensionari făcuți atunci pe criterii exclusiv politice sunt balastul care sufocă astăzi sistemul de pensii de stat din România. Ăsta și nu pensiile majorate decent în anii de creștere economică ai primului deceniu din acest secol.

Argumentarea în favoarea reducerii - sub orice formă - a pensiilor din România care pleacă de la numărul tot mai scăzut al contribuabililor la fondul public de pensii și de la numărul tot mai mare al pensionarilor poate fi chiar ea "nesimțită". Cine sunt cei care, guvernând, au scos la pensie în 1991-1995 milioane de oameni înainte de vârsta legală de pensionare? Aceștia sau cei care, la fel ca în majoritatea țărilor europene, prin muncă, au ajuns să aibă o pensie de stat de 8-900 euro sunt "nesimțiții" țării? Inducerea în eroare prin justificarea că majorarea pensiilor mici este posibilă numai prin "tăierea" pensiilor mari seamănă într-o oarecare măsură cu asmuțirea muncitorimii împotriva intelectualității de la începutul anilor '90 ai secolului trecut, ceea ce este grav chiar și numai prin involuția pe care o ascunde.

Perspectiva sistemului public de pensii din România peste 20 de ani este insuficient lămurită. Dacă astăzi avem, să zicem, 3 milioane de contribuabili asta înseamnă că, groso-modo, peste un sfert de veac vor fi tot atâția pensionari. Cum este de presupus că economia își va reveni și se va ajunge la 7 milioane de contribuabili, pensiile vor avea condiții de a se majora din nou. Vor crește ele sau, dimpotrivă, va fi nevoit Guvernul să acorde ajutoare sociale tuturor celor care nu contribuie acum și nu vor contribui nici în viitor la fondul de pensii, pentru că, nu-i așa, vor fi foarte mulți votanți în această situație și nu-i va putea lăsa nimeni "să moară"? Cum vom sta atunci cu principiul contributivității și cu "nesimțirea"? Asta pare a nu interesa pe nimeni acum, așa cum nu-i interesa nici pe cei care ne conduceau cu 20 de ani în urmă din ce se vor plăti pensiile astăzi.

Părem blestemați. În continuare, de la instaurarea regimului comunist, ceea ce face o generație, distruge generația care urmează, fiecare declarându-se "de sacrificiu". Nu știu ce jertfă ar trebui să facem pentru ca civilizația noastră să dobândească fireasca continuitate de care se bucură de secole suratele țării noastre din Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Ileana Carmen Moldovan - declarație politică cu referire la Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice;

Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Carmen Moldovan.

Doamna deputat, microfonul vă aparține.

   

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Le spun Bună dimineața! celor 10 colegi prezenți în sală.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice, recent avizat de Guvernul Boc, suscită critici pe cât de numeroase, pe atât de justificate. Proiectul are nu mai puțin de 112 pagini și este o nouă mărturie a apetenței Guvernului pentru supralegiferare în detrimentul simplității și concreteței. Actul normativ în discuție afectează prin implicațiile sale, atât categoria pensionarilor, în mod direct și imediat, cât și întreaga populație activă a României, adică viitorii pensionari ai țării.

Iată câteva critici succinte pe marginea acelor prevederi ale proiectului care reglementează creșterea graduală a vârstei de pensionare a femeilor de la 58 de ani și 9 luni, în prezent, la 60 de ani până în 2014, respectiv la 65 de ani până în 2030.

Discutăm așadar despre o modificare legislativă prin care Guvernul urmărește, prin sistemul public de pensii, pe de o parte, prelungirea stagiului complet de cotizare al femeilor, iar, pe de altă parte, egalizarea vârstei standard de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților. Dezavuez categoric această inițiativă guvernamentală ca fiind inechitabilă, păguboasă și în fapt nejustificată din cel puțin trei motive.

În primul rând, într-un stat normal, condus de un guvern responsabil, prelungirea vârstei de pensionare ar trebui să fie un drept, și nu o obligație. Continuarea sau nu a activității profesionale ar trebui să depindă exclusiv de voința și respectiv de capacitatea persoanei de a-și exercita meseria la parametrii optimi astfel încât, cine dorește să poată activa și dincolo de o limită de vârstă fixată oricum arbitrar.

Similar, vârsta de pensionare s-ar cuveni flexibilizată suplimentar inclusiv între femei, cel puțin după categoria profesională, căci a considera egale ca efort și uzură munca unei asistente medicale la oncologie, de pildă, cu cea a unei secretare sau pe cea a unei profesoare universitare cu cea a unei însoțitoare de zbor, îmi pare o mostră de ignoranță deșănțată, pe care numai actualul guvern și-ar putea-o permite.

În al doilea rând, implicațiile proiectului de lege sunt, puțin spus, contraproductive, de-a dreptul nocive, pentru femeile angajate în sectorul public, aceasta întrucât inițiatorul omite în mod comod reticența angajatorilor din România față de persoanele vârstnice. Or, într-o societate încă vădit și profund patriarhală precum a noastră, a aproba proiectul de lege ar însemna să adăugăm discriminării asociate condiției de femeie o a doua formă de discriminare, de această dată după vârstă.

Unde și cum și în ce condiții se va putea angaja, de pildă, o femeie în vârstă de 61 de ani, cu studii medii, fostă funcționară la primăria din Răchițele?

Stimați colegi,

Îndrăznesc să sper că în viitoarele dezbateri în comisii și în plen nu vom invoca, așa cum face Guvernul, pretextul tratamentului egal al femeilor cu bărbații pentru a cere în fapt femeilor să lucreze până acestea cad literalmente din picioare.

În sfârșit, la fel cum a făcut-o deja în pretinsa expunere de motive a proiectului de lege, Guvernul va căuta în curând și în fața noastră pseudojustificări ale inițiativei sale. Ni se vor menționa atunci îmbătrânirea populației și creșterea treptată a speranței de viață, agravarea ratei de înlocuire sau prezumtive fraude masive în pensionările pe caz de invaliditate, sau multiplicarea pensionărilor anticipate.

Oricare vor fi aceste explicații, la orice analiză sumară, de bun simț chiar, veți putea constata că nu femeile vârstnice din România sunt vinovate de toate acestea. Nu pe ele trebuie să ne răzbunăm pentru eventuale cazuri frauduloase de pensionare anticipată. Nici pentru lipsa oricărei politici demografice în ultimii 20 de ani și nici pentru îmbătrânirea populației, un fenomen oricum global și nu strict cantonat României. Iar a trăi mai mult nu înseamnă necesarmente și a trăi mai bine sau mai sănătos, poate dimpotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Tinel Gheorghe - declarație politică: Mai are nevoie România de referendum ca și manifestare de voință a poporului român?;

Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Gheorghe Tinel.

   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Mulțumesc că ați venit într-un număr așa de mare! Am emoții, sala plină?!

Declarația mea politică se intitulează în această dimineață "Mai are nevoie România de referendum ca și manifestare de voință a poporului român?"

Stimati colegi,

La referendumul din 22 noiembrie 2009, poporul român s-a manifestat în proporție de aproape 80%, din cei peste 50% prezenți la vot, pentru reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300 și trecerea la parlament unicameral.

Imediat după anunțarea rezultatului votului atât Mircea Geoană, cât și Crin Antonescu anunțau pompos că după turul doi al alegerilor prezidențiale vor demara procedurile de constituire a Comisiei constituționale care să aibă ca nucleu central al revizuirii Constituției, ceea ce au votat românii, adică reducerea numărului de parlamentari și Parlament unicameral.

Deh! Dădea bine la popor înainte de al doilea tur prezidențial, astfel de declarații. Numai că, așa cum îi șade bine unui politician cu vechi state în România, imediat după epuizarea alegerilor prezidențiale, cei doi lideri politici nu numai că au uitat ceea ce au promis, dar acum se și opun pe față demarării procedurilor parlamentare de revizuire a Constituției în sensul cerut de votul popular din noiembrie anul trecut.

Stai și te întrebi: ce reprezintă pentru Geoană și Antonescu voința românilor? Un moft, un pretext oarecare, o lozincă, sau o sumă a acestora? Hotarât lucru, PSD și PNL declară prin liderii lor politici că nu vor punerea în practică a rezultatului referendumului. Și atunci, ce e de făcut? Sincer, nu știu. Dar mi-e greu să cred că te mai poți numi politician în România dacă nu respecți poate cea mai importantă cerință a acestei condiții, cea a votului popular.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Jolța - declarație politică intitulată România lui Boc;

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Pavel Horj. A fost.

Domnul deputat Nicolae Jolța.

   

Domnul Nicolae Jolța:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "România lui Boc".

În fiecare zi aflăm tot mai multe vești proaste de la Guvern: aflăm că firmele se vor închide în continuare din cauza impozitului forfetar, la care "Guvernul Boc" nu vrea să renunțe; aflăm că suspendarea prevederilor privind nedeductibilitatea t.v.a. la achiziția de mașini, reducerea t.v.a. pentru tranzacțiile cu imobile noi, ori menținerea cotei de impozitare la 3% pentru veniturile obținute de microîntreprinderi nu sunt posibile și, deci, că și mai multe firme vor da faliment; aflăm că în România numărul șomerilor a ajuns la sfârșitul lunii ianuarie la 740.982 persoane, iar rata șomajului la 8,1%; aflăm că doar în luna ianuarie, alți peste 30.000 de oameni au rămas fără serviciu și că, la un an de guvernare Boc, Guvernul se poate "lăuda", cu ghilimelele de rigoare, cu contraperformanța de a fi concediat peste 300.000 de persoane în ultimele 12 luni; aflăm nu numai că pensiile românilor au fost reduse, de facto, prin nerespectarea prevederilor legale privitoare la cuantumul punctului de pensie, dar și că Guvernul se pregătește să mai dea o lovitură pensionarilor, prin adoptarea Legii sistemului unitar de pensii, și nu ne referim doar la beneficiarii așa-ziselor pensii de lux, ci la peste 5 milioane de români care vor avea de suferit dacă noile reglementări vor intra în vigoare în forma propusă de Guvern.

Tăvălugul veștilor proaste continuă cu drumuri blocate și autorități incapabile să facă față situației, cu blocaje și întârzieri în plină iarnă la plata ajutoarelor de încălzire, cu instituții deconcentrate, devastate de schimbările succesive ale legislației și din ultima perioadă, și exemplele, din păcate, pot continua.

Dacă însă, stimați colegi, la auzul atâtor vești proaste, ați putea crede că România se află în cea mai severă criză cu putință, ei bine, v-ați înșelat, pentru că de la Guvern vin și vești bune. De exemplu, numărul șomerilor a scăzut cu o persoană pentru că domnul Pogea, rămas fără loc de muncă după ce domnul Vlădescu a fost numit ministru în locul domniei sale, a primit un loc în Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea.

Dacă credeați că România nu mai are resurse financiare pentru plata ajutoarelor de încălzire ori pentru plata pensiilor, vestea bună este că banii mai sunt pentru că, altfel, de unde ar putea fi plătit salariul de 13.000 de euro (fără sporuri și bonificații) al domnului Ionuț Popescu, noul director general al Fondului Proprietatea?

Stimați colegi,

Am mai vorbit de la această tribună despre criza celor două Românii: o Românie a oamenilor obișnuiți, pe care guvernanții îi îndeamnă să strângă cureaua în această perioadă, sau îi silesc să o facă așa cum se întâmplă în cazul pensionarilor; și una a clientelei politice care, ca să-l citez pe premierul Boc, în disprețul nesimțit al vremurilor dificile, pe care cu toții le traversăm, prosperă.

Din păcate, nu sunt două Românii, ci una singură: România lui Boc!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - declarație politică: Îl susținem pe domnul Gevat Ismet Nejdet pentru a prelua funcția de inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului școlar județean Constanța;

Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Amet Aledin.

   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Îl susținem pe domnul Gevad Ismet Nejdet, pentru a prelua funcția de inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului școlar județean Constanța."

Învățământul în limba maternă constituie pentru Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România un element important al continuității etnice, fiind cel care oferă garanția păstrării identității.

După anul 1878, an în care Dobrogea a devenit provincie românească, a fost dezvoltat un sistem de învățământ în limbile tătară și turcă, sistem promovat cu întreruperi chiar și în perioada regimului comunist.

În ultimii ani, au fost reluate cursurile în limba maternă, creșterea calitativă fiind evidentă. Acest lucru a fost posibil și datorită prezenței unor etnici tătari în cadrul structurilor de conducere ale Inspectoratului școlar județean Constanța. Astfel, s-au evidențiat doamnele Narcis Amza, Ulgean Ene Memedemin, precum și domnul Gevat Ismet Nejdet.

Din păcate, desele schimbări petrecute la nivelul conducerii inspectoratului au însemnat în ultima lună și luarea unei măsuri drastice, spunem noi, măsură ce a dus la eliberarea din funcție a domnului Gevat Ismet Nejdet. Motivul invocat nu are consistență, fapt pentru care contestăm respectiva decizie.

Mai mult, ne exprimăm dorința de a-l propune chiar adjunct al inspectorului general. Experiența profesională îl recomandă pentru a ocupa postul.

Sigur, demersul nostru va continua, deoarece avem nevoie de oameni competenți, în general, în orice domeniu. Iată de ce am apelat și la această formă de sprijin, având convingerea că există calea de a reglementa situația.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Tudor Ciuhodaru - pledoarie pentru adoptarea unui proiect de lege ce prevede finalizarea Spitalului de Urgență din Iași;

Grupul parlamentar al independenților, domnul deputat Ciuhodaru.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Bună dimineața! Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă mulțumesc, pentru că... Haideți să-mi aduc întâi aminte de ceea ce spunea Robert Kennedy: "Unii oameni văd lucrurile așa cum sunt și se întreabă de ce?" Eu văd lucruri care nu există și mă întreb de ce nu?

Acum aproape un an, căutam o soluție pentru problema drogurilor așa-zis legale.

Acum un an, am depus o inițiativă legislativă pe care ați votat-o în Parlamentul României.

Pentru un parlamentar la primul mandat, este ceea ce acesta își poate dori cel mai mult, pentru că se vede că în Parlamentul României se pot rezolva probleme, iar, încă o dată, vă mulțumesc, pentru că ați găsit soluția sănătoasă pentru rezolvarea acestei probleme interesând sănătatea românilor.

Și, pentru că nu sunt aici doar ca să vă mulțumesc, vă voi mai adresa o rugăminte: pe ordinea de zi a Camerei Deputaților este o lege ce prevede finalizarea Spitalului de Urgență din Iași. Ea a fost, poate, prea mult amânată. Și pot doar să mă întreb: cine sau câți trebuie să mai moară plimbați între ambulanțe la Iași, pentru ca să votați și această lege.

Eu sper că veți găsi înțelepciunea necesară și, așa cum ați votat pentru interzicerea drogurilor legale, veți vota și pentru sănătatea ieșenilor și a Moldovei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Ioan Stan - intervenție în numele celor ce vor fi afectați de noul proiect de Lege a pensiilor;

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Ioan Stan.

   

Domnul Ioan Stan:

Doamnelor și domnilor colegi,

O parte a colegilor mei din teritoriu, și anume cea născută "mai demult", m-a mandatat să intervin în numele acesteia la dezbaterea publică a Proiectului de Lege a pensiilor.

Respect acest mandat, ca de altfel pe toate cele care mi-au fost încredințate, și vă invit să citim printre rânduri acest proiect de lege, pentru a descoperi împreună "portițele" despre care se spune că orice lege le oferă celor pricepuți să le caute.

După ce s-a încercat prezentarea acestei largi categorii sociale pe care o alcătuiesc pensionarii, drept o masă de asistați sociali, care atârnă ca o piatră de moară la gâtul economiei românești, iată că "gânditorii" de profesie ai Guvernului au descoperit metoda sigură - și mă tem că infailibilă - de a atrage la bugetul de stat noi resurse pe seama sus-menționaților "vinovați", în paralel cu dispariția acestora înainte de vreme.

Principala cale pentru inundarea vistieriei statului cu afluvii financiare este "creșterea vârstei de pensionare și descurajarea accesului la pensionarea anticipată și de invaliditate".

Cu cinism, ni se comunică faptul că Ministerul Muncii "mizează", ca urmare a acestei abordări, pe reducerea numărului de pensionari, cu circa 253.000 de persoane în 2010, și cu circa 284.000 de persoane în anul 2020. Se argumentează că această procedură ar atrage la bugetul consolidat al statului, prin reducerea plăților, circa 2,761 miliarde lei în anul 2010, și circa 24,119 miliarde lei în anul 2020.

Ce înseamnă creșterea vârstei de pensionare? Înseamnă că femeile și bărbații, care mai au fericirea de a avea un loc de muncă, ar fi trebuit să se pensioneze la 58 de ani și 8 luni, doamnele, și la 63 de ani și 8 luni, domnii, conform prevederilor legislației în vigoare pentru trimestrul IV 2009. Iar ei, aceștia la care se referă proiectul de lege, și-au permis a se pensiona doar la 54 de ani și 7 luni vârsta medie. Adică, de fapt, le-au permis să se pensioneze cu aceleași acte normative în vigoare și cei plătiți de la același buget de stat, să o aplice!

Aș dori să fiu foarte bine înțeles! Nu la "pensiile nesimțite" mă refer. Sper doar ca "eradicarea" acestora să nu aibă soarta "salariilor nesimțite".

Nu de soarta bolnavilor închipuiți, dar supuși cotizanți la buzunarul medicilor din comisiile de evaluare pentru acordarea pensiilor de invaliditate, mă înfior. Sper doar ca noile măsuri preconizate de proiectul de lege să ajute la reala determinare a stării de sănătate a celui evaluat.

Nu am nimic împotriva atragerii în rândul contribuabililor la sistemul public de pensii a noii categorii de plătitori, câtă vreme de la același amintit buget al statului își primesc lefurile.

Sper doar ca aceste categorii să fie delimitate și incluse în sistem, începând cu "elefanții", și nu cu "vrăbiuțele".

Dar chiar mi se pare de discutat problema vârstei de pensionare!

Am vorbit de cinism în evaluarea câștigului la buget pe seama acestui deziderat. Nu este o metaforă! Este chiar cinism să compari vârsta de pensionare a românilor cu cea a altor popoare europene, uitând să compari și condițiile de muncă și de viață ale celor în discuție.

Este adevărat că, în aproape toate țările Europei, vârsta de pensionare este de 65 de ani. Numai că, doar despre popoarele fostului sistem comunist, specialiștii afirmă că au o speranță de viață mai mică datorită alimentației insuficiente de care au beneficiat în timpul regimurilor "roșii" și a stresului la care au fost supuse după căderea acestor regimuri.

Dacă pentru înfometare nu mai avem cui să cerem socoteală, credeți că acest stres a dispărut sau că măcar s-a diminuat? Să-i întrebăm despre aceasta pe cei care au fost obligați să aleagă varianta pensionării anticipate, pentru că locurile lor de muncă au dispărut, iar ei se aflau la o vârstă la care nu mai prezentau atractivitate pentru niciun angajator. Să-i întrebăm despre aceasta pe cei hrăniți "consistent" cu soia-alimente și obligați să îndeplinească sarcinile cincinalelor ceaușiste, iar mai apoi să răspundă cerințelor necruțătoare ale unei piețe a forței de muncă înecată de supraofertă față de cerințele unei economii în declin.

Este corect ca la o speranță de viață mai mică decât cea europeană, cu 5 - 6 ani, să impui o vârstă de pensionare egală? Nu! Este doar de înțeles de ce pretinde inițiatorul legii că trebuie să calculăm vârsta de pensionare printr-un algoritm special bazat pe speranța de viață la pensionare și nu pe baza speranței de viață!

Pe de o parte, speranța de viață la pensionare se calculează adunând în aceeași căciulă toate felurile de pensionari, iertată fie-mi expresia, adică cel cu limită de vârstă cu cel bolnav, cu cel cât de cât sănătos, iar pe de altă parte, lucru pe care nici măcar nu-l pomenește inițiatorul, cât mai trăiește pensionarul în condițiile pe care i le oferă onor guvernarea în funcțiune. Vă las pe domniile voastre să apreciați corectitudinea acestui "sublim" algoritm, iar eu vă asigur, doamnelor și domnilor colegi, că nu voi fi părtaș la aceasta.

Vă mulțumesc.

 
  Cristian-Ion Burlacu - atenționare în problema gestionării problemelor de mediu, în acord cu exigențele legislației europene în Valea Prahovei;

Domnul Mircea Dușa:

Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Cristian Burlacu.

   

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Doresc, în calitate de deputat de Valea Prahovei, să vă aduc în atenție o problemă deosebită cu care ne confruntăm: lipsa de experiență a autorităților administrației publice locale în gestionarea problemelor de mediu în acord cu exigențele legislației europene.

Situația pe care v-o prezint probabil că nu este unică. Dar, iată, pe scurt, despre ce este vorba: în vederea organizării Festivalului Olimpic al Tineretului European, FOTE 2013, pe Valea Prahovei se lucrează intens la infrastructură.

În prezent, la Sinaia, beneficiarul lucrării, respectiv Primăria, a inițiat demersurile pentru obținerea autorizațiilor necesare realizării proiectului "Construire instalație de transport pe cablu tip telescaun în zona pârtiilor de schi "Valea Soarelui", parte integrantă din proiectul Dezvoltarea zonei turistice Sinaia - Perla Carpaților."

Din păcate, terenul respectiv, care face parte din domeniul public al orașului Sinaia, se află în interiorul Parcului Natural Bucegi, arie protejată inclusiv în intravilan.

Mai mult decât atât, Bucegii, fiind sit Natura 2000, reprezintă o arie protejată de importanță comunitară, cu alte cuvinte aflată în atenția organismelor europene, a căror exigență în materie de protecția mediului nu este cazul să o mai invoc acum.

Menționez că toate obiectivele de investiții negociate de România pentru FOTE 2013, nu numai ca au girul autorităților locale și județene, ci sunt "garantate" de către Guvernul României.

Pentru prahovenii mei, pentru turismul de pe Valea Prahovei, FOTE 2013 este o îndelung așteptată gură de oxigen: vor apărea noi locuri de muncă, se vor moderniza capacitățile de cazare și vor deveni mult mai atractive. Destinațiile Sinaia, Bușteni, Azuga vor putea fi recunoscute la nivel european, ca interesante pentru sporturile de iarnă...

În această situație, nu pot să nu susțin realizarea investițiilor în infrastructură, repet, garantate de Guvernul României. Dar, în egală măsură, avem datoria, pentru generațiile viitoare, să apărăm valorile inestimabile ale Parcului Natural Bucegi.

În consecință, am apreciat că singura instituție capabilă să se implice în impunerea unei soluții acceptabile și să monitorizeze, la fața locului, pe tot parcursul lucrărilor respectarea soluției impuse, este Ministerul Mediului.

Întrucât tergiversarea luării unei decizii ar putea pune în pericol realizarea investițiilor respective, ca urmare a faptului că soluția propusă de Primăria Sinaia a fost deja reclamată de către reprezentanți ai societății civile ca fiind neconformă cu legislația de mediu europeană, îi adresez rugămintea, și pe această cale, domnului László Borbély, ministrul mediului și pădurilor, de a dispune rezolvarea situației cu celeritate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
  Dragoș Gabriel Zisopol - declarație politică intitulată 20 de ani de activitate neîntreruptă a Uniunii Elene din România;

Urmează Grupul parlamentar al minorităților naționale și are cuvântul domnul deputat Zisopol Dragoș.

   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "20 de ani de activitate neîntreruptă a Uniunii Elene din România".

În ziua de 28 decembrie 1989 se puneau bazele Uniunii Elene din România, care avea să dobândească personalitate juridică prin efectele sentinței nr.458 din 26 februarie 1990 a Judecătoriei Sectorului 1, București.

Uniunea Elenă din România este instituția de utilitate publică, echidistantă față de partidele politice din țară și din străinătate, ce reunește cetățeni de români de origine greacă și mulți filoeleni, organizați în comunități grecești teritoriale.

De peste 20 de ani, Uniunea Elenă din România, ca moștenitoare și continuatoare a bogatelor tradiții ale elenismului în cadrul modelului românesc inedit privind respectarea drepturilor minorităților naționale, desfășoară multiple activități pentru păstrarea, dezvoltarea și libera exprimare a identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a membrilor săi.

Uniunea Elenă din România contribuie la îmbunătățirea tezaurului cultural al României, alături de culturile țărilor europene, sprijină enoriașii români și greci, prin puntea spirituală comună și indestructibilă a credinței creștin-ortodoxe.

Uniunea Elenă din România se implică activ în procesul transformării societății românești pe calea democrației, a statului de drept, a economiei de piață, a îmbunătățirii calității vieții, precum și în efortul conjugat de integrare deplină a României în marea familie a Europei Unite.

Permiteți-mi să mulțumesc public, în calitate de deputat și președinte al Uniunii Grecilor din România, tuturor celor care, timp de peste 20 de ani, prin angajamentul domniilor lor, au contribuit la păstrarea sufletului de grec și a inimii de român în același trup, al Uniunii Elene din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Cristian Rizea - declarație politică cu titlul Transparență sau contracte încheiate în umbră?;

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD și are cuvântul domnul deputat Cristian Rizea.

Fac precizarea și vă rog să vă încadrați, conform Regulamentului, în 3 minute, deoarece sunt destul de mulți vorbitori, și să dăm posibilitatea tuturor să-și prezinte declarațiile.

   

Domnul Cristian Rizea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Transparență sau contracte încheiate în umbră?"

Având în vedere situația pieței energiei din țara noastră, potențialul de producere a energiei, fructificarea acestuia, dar și faptul că Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, este necesar ca politicile acestei societăți să respecte principiile eficienței economice, în condiții de transparență totală a actului decizional.

Informațiile din mass-media au vehiculat, în ultimii ani, numeroase suspiciuni legate de accesul exclusiv al anumitor traderi privați de energie la contracte de vânzare-cumpărare a energiei electrice încheiate cu Hidroelectrica SA, în general pe termen mediu și lung.

Deși s-a solicitat în mod expres aducerea la cunoștința opiniei publice a clauzelor contractuale, în special cantități și prețuri, aceste informații continuă să fie secretizate, ceea ce contribuie la menținerea unui climat de nontransparență și incertitudine.

Nu este normal ca asupra unei societăți cu capital de stat să planeze suspiciuni cu privire la contractele încheiate și condițiile sau termenele acestor contracte. Să nu uităm că vorbim despre un domeniu vital atât pentru economia în ansamblu, cât și la nivel microeconomic, având impact asupra agenților economici și populației.

Mai mult decât atât, recenta reorganizare a producătorilor de energie electrică și termică de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, prin înființarea Companiilor Naționale Hidroenergetica SA și Electra SA, care preiau patrimoniul SC Hidroelectrica SA, presupune o reconsiderare a angajamentelor contractuale anterioare ale societății.

Ce se va întâmpla cu contractele aflate în derulare la momentul acestei schimbări? Aceasta este întrebarea pe care am adresat-o, împreună cu alți colegi deputați, ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri, Adriean Videanu.

În așteptarea unui răspuns, supun atenției opiniei publice acest subiect deosebit de important, care poate avea impact asupra fiecăruia dintre noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Marian Avram - declarație politică cu titlul Sistemul de irigații a intrat la apă;

Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Marian Avram.

   

Domnul Marian Avram:

Stimați colegi,

Astăzi vreau să vă atrag atenția asupra faptului că sistemul de irigații din România așteaptă soluții.

Un studiu realizat recent arată că în cei 25 de ani, de când s-au folosit sistemele de irigație, România nu a avut niciun fel de profitabilitate, datorită faptului că niciodată nu s-a realizat o irigare bună, ci una deficitară, cheltuindu-se miliarde de dolari pentru realizarea și funcționarea sistemului.

Indiferent cât de mulți bani s-ar pompa n ceea ce a mai rămas din sistemul de irigații, rezultatele vor continua să fie aproape nule. Gândit ca o activitate ce ar urma să genereze profit, sistemul s-a transformat într-o struțo-cămilă comunisto-capitalistă, care nu generează venit, ba, mai mult, înghite milioane de euro anual, fără să salveze mare lucru din culturile fermierilor.

Sistemul a fost greșit din proiectare, energofag, cu până la trei nivele de repompare.

Ar trebui proiectat un nou sistem de irigații, care să țină seama de alarmele care vin zi de zi, cum ar fi încălzirea globală sau fenomenele climatice.

Ar trebui să se țină cont de raportul Comisiei de anchetă privind sistemul de irigații, anchetă realizată de membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice în 2009.

Ar trebui să se realizeze un studiu de fezabilitate în baza căruia să se folosească alimentarea gravitațională în sistemul de irigații pe suprafața de hectare funcționale, dar și pentru identificarea de noi surse de apă din lacurile de acumulare, astfel încât să putem elimina din consumul mare de energie în prezent.

În 2010, ajutoarele de stat pentru agricultură nu vor mai fi acordate, inclusiv cele acordate în sistemul de irigații. În acest caz, ministerul ar trebui să caute alte forme de acordare a ajutorului de stat, precum îmbunătățirea accizei la motorină sau alte forme acceptate de Uniunea Europeană.

Avem nevoie de fermieri capabili să facă agricultură performantă, de resurse financiare suficiente și de condiții materiale, printre care și un sistem național de irigații.

De asemenea, prin apariția fondului funciar, aproape 5 milioane de hectare se află acum în exploatații de peste 100 de hectare. Mare parte dintre acestea sunt performante, dar mare parte dintre acestea nu au irigații.

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Cristian Apostolache - prezentarea cazurilor de vaccinare cu vaccin expirat în județul Prahova;

Domnul Mircea Dușa:

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Apostolache.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

În Prahova, 27 de nou-născuți au fost imunizați cu vaccin expirat. Se întâmplă în România anului 2010, perioada în care, în fruntea țării, se află "Guvernul Boc 4".

Cineva cu care discutam despre acest subiect, acum câteva zile, a exclamat jovial: "Și ce te miri? Trăim în România, țara în care se poate întâmpla orice!"

Ca cetățean al acestei țări, nu pot fi de acord cu această stare de fapt. Nu pot fi de acord ca autorități ale statului, plătite din bani publici și având ca scop protejarea sănătății populației, să încurajeze vaccinarea împotriva tuberculozei cu doze expirate, și nimeni să nu fie sancționat.

Nu este posibil ca reprezentanții Ministerului Sănătății să decidă prelungirea termenului de valabilitate a vaccinurilor împotriva tuberculozei, pentru ca, apoi, în 24 de ore, să recomande direcțiilor județene de sănătate publică să retragă vaccinurile expirate.

Această măsură aberantă a Ministerului Sănătății a condus la vaccinarea a 27 de nou-născuți prahoveni cu vaccin expirat, dintre care 4 au fost vaccinați la Maternitatea din Vălenii de Munte.

Stau și mă întreb, ca de altfel milioane de români, ce are de gând această coaliție de guvernământ cu poporul român?

După ce a lovit în pensionarii acestei țări, cu fel de fel de măsuri haotice, a venit rândul celor care vin pe lume, pentru a li se aplica un tratament "corespunzător".

Guvernul Boc lovește, astfel, în persoanele care au muncit pentru această țară și cărora, în loc să le mulțumească, încearcă să le ia din drepturile deja câștigate, și în copii, viitorul acestei țări, pe care în loc să-i protejeze, îi transformă în cobai, testând pe corpul lor vaccinuri expirate.

Mă întreb, domnule Boc și domnule ministru al sănătății, dacă în locul copiilor vaccinați cu vaccin expirat ar fi fost copilul dumneavoastră, le-ați fi permis medicilor să-l vaccineze? Mai mult ca sigur că nu.

Pentru această măsură, domnule Boc și domnule ministru al sănătății, ar fi trebuit să vă dați demisia imediat și să lăsați locul unor persoane capabile, profesioniste, și care să demonstreze atașament față de acest popor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Mircea Lubanovici - propunerea lansării proiectului social-caritabil Sprijin direct de la om la om;

Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Mircea Lubanovici.

   

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pornind de la necesitatea soluționării problemelor copiilor orfani, a persoanelor cu dizabilități sau cu nevoi speciale și, din dorința de a contribui la îmbunătățirea vieții acestora, fiind inspirat de modul în care în țările occidentale (în special în Statele Unite ale Americii), persoane private, dar și organizații caritabile, se implică în ajutorarea directă a celor cu nevoi speciale, propun lansarea unui proiect social-caritabil ce ar fi de un real beneficiu persoanelor menționate, în special acum, în condițiile contracției bugetare cu care se confruntă atât România, cât și Republica Moldova.

Acest proiect, ce constituie o inițiativă personală, pe care l-am denumit "Sprijin direct de la om la om" ("One to One Assistance") constă în "adoptarea la distanță", din punct de vedere moral, dar și în acordarea de sprijin material, însă fără efectuarea procedurilor legale clasice de adopție a copiilor orfani sau persoanelor considerate a fi cazuri speciale, în viața socială din România, precum și din Republica Moldova.

Sprijinul concret poate consta în: plata tratamentelor medicale urgente; plata școlarizării în instituții specializate a copiilor cu nevoi speciale; burse de studii pentru copiii merituoși ("excel students"); o contribuție financiară lunară pe termen nelimitat, hotărâtă individual de persoana sau organizația care este implicată în procesul de "adopție la distanță", precum și orice altă formă de sprijin material, pe care nu l-am menționat aici, dar care ar fi de un real beneficiu persoanelor din obiectivul acestui proiect.

Proiectul social-caritabil "Sprijin direct de la om la om" ia în considerare atât implicarea persoanelor filantropice și a organizațiilor neguvernamentale, nu doar din SUA sau România, cât și a organizațiilor cu caracter religios-caritabil și chiar a bisericilor românești din întreaga lume.

Totodată, vă invit, pe această cale, stimați colegi deputați, să participați împreună cu mine la acest proiect generos menit să ușureze viața familiilor din categoriile sociale defavorizate.

Am convingerea că este și de datoria noastră să ajutăm, după posibilitățile individuale, la protejarea unor conaționali aflați în nevoi speciale în aceste momente dificile cauzate de criza economică mondială.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Nicolae Păun - marcarea încheierii procesului de dezrobire a țiganilor - Ziua dezrobirii;

Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Nicolae Păun.

   

Domnul Nicolae Păun:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În această săptămână, la data de 20 februarie, ca de altfel în fiecare an, romii din România comemorează "Ziua dezrobirii", dată care marchează atât încheierea procesului de dezrobire a țiganilor de pe moșiile boierești, cât și adoptarea legislației privitoare la aceasta.

Stimați colegi,

Poate adevăratul motiv de sărbătoare este însăși supraviețuirea a 500 de ani de robie în fostele principate românești, în pofida tratamentului similar cu sclavii din istoria antică de care a avut parte această etnie până la câștigarea statutului de om liber și egal în drepturi cu românii, maghiarii, sașii și evreii din această țară.

Reamintesc că abia după 1990, odată cu răsturnarea regimului comunist, țiganii, sau romii, au fost recunoscuți ca minoritate națională. Deși acest lucru a presupus implicit câștigarea unor drepturi politice și civile, deteriorarea situației economice și sociale a țiganilor, din păcate, din 1990 și până în prezent, a continuat. Trebuie să recunoaștem că acest lucru s-a datorat atât neglijării instituționalizate, cât și - în unele situații - unei legislații discriminatorii. Aici aș putea să dau doar câteva exemple edificatorii, cum ar fi Legea Fondului funciar, Legea ajutorului social, Legea învățământului etc.

Deși romii din România au fost și sunt cei mai interesați să evolueze spre o societate multietnică, în ciuda tuturor afirmațiilor de până în prezent, printr-o bună conviețuire, care să le permită și ridicarea standardului de viață, în ultimii 20 de ani nu a existat, în opinia mea, suficientă voință politică pentru ca romii din România să fie integrați cu adevărat în societate. Abia în urma unei propuneri legislative elaborate de mine în anii anteriori și în urma unor gândiri venite din partea organizațiilor nonguvernamentale ale romilor și preluate de guvernanți, a fost creat un mecanism instituțional care să se ocupe de starea acestei părți considerabile de populație, în opinia mea cam 10%, din populația la nivel național, sigur, această cifră este oarecum contestată pentru că nu este o cifră oficială, însă este reală. Cu toate acestea, majoritatea romilor continuă să sufere de lipsa unor locuri de muncă, de lipsa locuințelor și chiar a utilităților minime pentru un trai decent în unele localități în secolul XXI.

Câteva exemple sunt edificatoare: abia un procent de 25% din populația activă de romi reușește să-și găsească locuri de muncă cu forme legale, deși legislația interzice, în mod categoric, munca la negru. Prin urmare, 75% din populația activă de cetățeni români de etnie romă nu au cărți de muncă și, implicit, nu au foarte mulți dintre aceștia nici documente de identitate. Altfel spus, nu pot beneficia de avantajele legilor în vigoare, inclusiv de protecție socială. Nu în cele din urmă - din cauza rasismului manifestat de către o parte a populației majoritare - 68% dintre romi, conform statisticilor (și de data aceasta sunt statistici oficiale) se consideră discriminați din cauza aparenței și apartenenței lor etnice.

Trebuie să subliniez - pentru toți actorii scenei politice actuale - că problemele romilor din România nu sunt numai ale lor, ci ale noastre, ale tuturor românilor.

Consider că dacă romii sunt ajutați, în ciuda multor declarații de presă, în ciuda multor opinii ale unor oameni cu poziții extrem de bine configurate în scena politică românească, prin politici și programe adecvate eu cred că romii pot da valori umane, care să facă cinste prestigiului României în foarte multe domenii, pentru că acest lucru l-au mai făcut în trecut și în condiții mai vitrege.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, vă întrerup puțin, vă rog să vă apropiați de finalizare, mai sunt foarte mulți colegi, termenul e trei minute, conform Regulamentului.

 
   

Domnul Nicolae Păun:

Eu cam atât am avut de spus. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Vă mulțumim și noi.

 
  Cătălin Cherecheș - declarație politică intitulată 2010 - Anul european pentru combaterea sărăciei și excluderii sociale;

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Cherecheș Cătălin are două declarații scrise și una verbală.

   

Domnul Cătălin Cherecheș:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mi-am intitulat declarația politică de azi "2010 - Anul european pentru combaterea sărăciei și excluderii sociale."

Statisticile arată că 79 de milioane de europeni trăiesc sub pragul de sărăcie, iar din cauza recesiunii economice, în următorii ani s-ar putea ca Europa să trebuiască să facă față unei situații în care încă șase milioane de europeni să-și piardă locurile de muncă, pentru tot mai mulți oameni asta însemnând creșterea datoriilor, traiul la limita subzistenței sau pierderea locuințelor.

Ca răspuns, 2010 a fost desemnat "Anul european pentru combaterea sărăciei și excluderii sociale", pentru a recunoaște că toți oamenii au dreptul de a trăi în demnitate și incluși în societate.

România are și ea săracii ei. 25% din populația României este vulnerabilă la fenomenul sărăciei, confruntându-se cu dificultăți serioase legate de accesul la un loc de muncă, la locuință, la servicii sociale și financiare. Sunt prea mulți cei care trăiesc în sărăcie, fără să aibă acces la servicii de bază. De aceea, după aprobarea bugetului pe acest an, e legitim să fim preocupați și să vedem ce face Guvernul pentru combaterea acestui flagel. Ce fac sectoarele public și privat? Cum își împart responsabilitatea pentru a combate sărăcia și excluderea socială? Ce face clasa politică pentru o societate mai solidară? Cum se va implica societatea civilă, ONG-urile, partenerii sociali, autoritățile locale în găsirea și aplicarea măsurilor cu impact în ceea ce privește eradicarea sărăciei?

Să nu uităm că România s-a clasat pe locul al treilea în Uniunea Europeană, după ponderea celor care susțin că sărăcia e o problemă larg răspândită în țara lor. Grupurile cele mai vulnerabile la sărăcie sunt cu precădere din zona rurală, unde trăiesc 75% dintre săraci. De asemenea, copiii, în special cei proveniți din familii numeroase, tinerii, romii, șomerii și lucrătorii din agricultură prezintă un risc ridicat de sărăcie. România are cele mai mici cheltuieli pentru protecția socială din Uniunea Europeană. Un raport al Băncii Mondiale subliniază că sistemele de protecție socială actuale nu se adresează prea bine sărăciei, iar cheltuielile pentru protecție socială raportate pe cap de locuitor sunt în România cele mai mici din Uniunea Europeană.

Totodată, cheltuielile pentru programe care să țintească reducerea sărăciei sunt foarte mici, dacă se raportează la produsul intern brut (p.i.b.) sau la nevoi. În plus, au scăzut în ultimii ani drastic. Sunt date pentru care trebuie luate în calcul și trebuie căutate soluții, nu doar în anul 2010, "Anul european pentru combaterea sărăciei".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Mihai Stroe - declarație politică cu tema Delta are nevoie de un cadru normativ riguros;

Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Mihai Stroe.

   

Domnul Mihai Stroe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Delta are nevoie de un cadru normativ riguros"

În ultimii douăzeci de ani, numeroase acte normative au încercat să rezolve într-un fel sau altul vidul legislativ al Biosferei Delta Dunării. Cea mai mare parte a actelor normative sau proiectelor care vizează Delta Dunării sunt ambigue sau incomplete și, de cele mai multe ori, trebuie să fie urmate de hotărâri de Guvern care să le rectifice. Așa se face că, în ciuda intențiilor bune, sau mai puțin bune, multe dintre actele normative aprobate de Guvern sau votate de Parlamentul României nu pot fi aplicate, ceea ce face ca legile, hotărârile sau ordinele de ministru să fie total inutile. Procesul de emitere a unui act normativ este atât de complicat, încât de la aprobarea acestuia până la punerea în practică pot trece uneori trei, patru sau cinci ani de zile.

Stimați colegi,

Este inutil să vă mai spun că Delta Dunării este un monument natural unic în Europa, care nu beneficiază însă de toată atenția noastră. Importanța ei pentru patrimoniul natural românesc, european și universal reclamă, în cel mai scurt timp, o legislație unitară, eficientă și care să nu mai necesite modificări cu fiecare nouă sesiune parlamentară.

Complexitatea problemelor Deltei rezidă în multitudinea elementelor care trebuie să fie reglementate într-un adevărat Cod al Deltei Dunării, care să grupeze aspecte privind pescuitul și exploatările piscicole, concesionarea diverselor arii, conservarea biodiversității, turismul în regiune, aspectele socio-economice ale populației care trăiește în regiune, poluarea, dar și alte aspecte.

Delta Dunării are nevoie cât mai repede de acțiunea noastră, de înțelegerea fenomenului "Delta Dunării", pentru că lipsa unei legislații coerente va produce daune iremediabile acestui spațiu. Suntem deja în situația în care cuantificăm pierderi iremediabile, iar lipsa noastră de acțiune nu ne-o vor ierta generațiile viitoare. De asemenea, legislația viitoare trebuie să aibă unic obiectiv conservarea patrimoniului natural al Deltei și nu conservarea intereselor economice ale unor grupuri de afaceri care beneficiază de avantajele bogățiilor sale.

Vă mulțumesc,

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Adrian Solomon - declarație politică: Regimul Băsescu-Boc, împotriva românilor din interiorul granițelor naționale;

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Solomon Adrian.

   

Domnul Adrian Solomon:

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Regimul Băsescu-Boc, împotriva românilor din interiorul granițelor naționale".

Departe de mine gândul de a fi un antiunionist în "chestiunea basarabeană"; de asemenea, departe de mine gândul de a fi un utopist în aceeași chestiune; prin urmare, nu-mi rămâne a fi decât un realist. Vreau să mă explic. Nu cred în acest moment sau într-unul viitor previzibil că Republica Moldova se va uni cu România și nu cred nici în integrarea prea rapidă a acesteia în Uniunea Europeană. Nu cred că fac parte din generația care va rupe blestemul înstrăinării pământului românesc dintre Prut și Nistru. Nu cred, totodată, că este util României să intre forțat peste realitățile moldovenești.

Prin urmare, nu înțeleg de unde are Guvernul României 100 de milioane de euro ca să-i acorde cu titlul de "credit nerambursabil" Republicii Moldova prin intermediul prezidentului Băsescu. De unde atâta generozitate din partea unei țări aflate sub nivelul de suportabilitate fiscală, a unei țări care trăiește de câțiva ani pe datorie, din partea unei țări care disponibilizează zeci de mii de oameni pentru a economisi câțiva bănuți, care îngheață pensiile, condamnând pensionarii la sărăcire tocmai pentru a economisi niște bănuți.

Guvernul României se opune din răsputeri măririi cuantumului pensiilor neimpozitate de la 1000 lei la 2000 lei. Pierderile încasărilor la bugetul țării în urma acestei măsuri ar fi de 70 de milioane de euro, bani care ar rămâne, totuși, în buzunarele pensionarilor.

Iată deci că Băsescu și Boc au datorii și responsabilități pentru românii de dincolo de Prut, dar nu au responsabilități și datorii față de românii de dincoace de Prut.

Orice urmă de bună-credință a gestului prezidențial față de Republica Moldova este umbrită de această ură a actualei puteri din România față de anumite categorii socio-profesionale: pensionari, profesori, precum și alți bugetari.

Nota bene: Prin disponibilizarea celor 15 000 de profesori se realizează o economie de exact 100 de milioane de euro. Repet: Băsescu a făcut cadou Republicii Moldova 100 de milioane de euro.

Români, după ce Băsescu și Boc l-au pus pe "Dracu" (Șeitan) la muncă (Ministerul Muncii și Protecției Sociale), nu rămâne decât să-i suportăm pe cei puși în fruntea țării prin votul fraudat al celor din străinătate răsplătiți, iată, cu stipendii consistente de prezident. Noi, cei din țară, n-avem decât să sperăm că ne va rezolva Șeitan, adică Dracu.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Marian Neacșu - referire la o problemă stringentă pentru locuitorii din Slobozia: Apa noastră cea de toate zilele;

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Marian Neacșu.

   

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se referă la o problemă de maximă importanță pentru locuitorii municipiului Slobozia, județul Ialomița, și se intitulează "Apa noastră cea de toate zilele".

Timp de zeci de ani, municipiul Slobozia a băut apă din Dunăre, care, de altminteri, poate fi o apă extrem de curată și sănătoasă dacă se bea din prima sută de kilometri a Dunării, și nu din ultima parte a bătrânului fluviu care și în care se spală atâtea țări și popoare. În urmă cu ani, municipalitatea din Slobozia a avut ideea, și au pus-o în practică, de a fora puțuri de mare adâncime pentru a extrage apă potabilă, o idee bună și agreată de toți slobozenii, pentru ca oferea o alternativa imediata si proprie la sursa de suprafața si mai ales pentru că apa de mare adâncime este, peste tot unde este exploatată, mult mai pură și sănătoasa.

După ce municipiul Slobozia a reușit să-și vadă îndeplinită dorința de a bea altă apă decât aceea din Dunăre, odată cu inaugurarea surselor de extracție a apei de la mare adâncime, în urmă cu doi ani, s-au declanșat o serie de atacuri furibunde ale PD-L împotriva primarului municipiului Slobozia, atacuri care am socotit, la început, că au un scop eminamente politic, vizând exclusiv discreditarea acestuia și implicit pierderea credibilității în fața cetățenilor. Era evidentă, de la bun început, încercarea membrilor PD-L de a politiza un fapt obiectiv și binecunoscut, și anume că municipiul Slobozia avea nevoie, după schimbarea sursei de apă potabilă, și de schimbarea urgentă a rețelei de conducte vechi și înfundate cu mizeria adunată de zeci de ani. Iar prezența, ușor peste nivelul admis, a fierului la consumatorii finali din anumite zone ale municipiului a devenit principalul motiv de linșaj politic si mediatic. De fapt, se cunoștea foarte bine că vor apărea probleme cu conductele vechi ale orașului, fapt confirmat public în urmă cu doi ani, chiar de directorul firmei care a realizat lucrările de forare și aducțiune a apei.

Cu toate acestea, PD-L a desfășurat o amplă campanie politică de denigrare și culpabilizare a primarului, de parcă acesta ar fi adus de acasă conductele afectate de chimismul diferit al apei de adâncime și le-a plantat într-o noapte pe sub asfalt.

După "preluarea totalitaristă a puterii" de către partidul stat PD-L, tema primită de "proaspătul" prefect "apolitic" și interesat de binele obștii a fost aceea de a defăima pe primarul ales de cetățeni și de a-l ataca neobosit prin folosirea tuturor instituțiilor subordonate Guvernului în teritoriu, în special prin utilizarea Direcției de Sănătate Publică drept un instrument politic de cea mai joasă speță, după cum s-a văzut recent.

Nu ne-a surprins lipsa de scrupule a prefectului actual în ceea ce privește utilizarea funcției administrative pentru lupta politică, dar am avut, totuși, neplăcuta surpriză să asistăm la o extraordinară escaladare a nerușinării cu care acționează reprezentantul Guvernului în teritoriu și șeful său de partid, care au folosit pârghii și relații din Ministerul Sănătății, din institutele publice de sănătate și din serviciile descentralizate, toate acestea pentru atacuri politice împotriva primarului municipiului Slobozia și a Partidului Social Democrat, lucru pe care l-am fi trecut poate cu vederea dacă nu ar fi antrenat o tema extrem de sensibilă pentru populație.

Din nefericire pentru domnii Teculescu și Cazacu, am înțeles, după o vreme, scopul real al zbaterii lor politico-administrative. Aceștia au creat o falsă problemă administrativă, s-au prevalat de pozițiile de forță pe care le dețin mulțumită guvernării actuale, pentru ca prin instrumentele pe care le-au numit în fruntea unor instituții, și care ar fi trebuit să fie, de fapt, în slujba tuturor cetățenilor, să poată falimenta societatea din subordinea Consiliului local, SC Urban SA Slobozia, și să preia, prin partenerii lor oculți, operarea sistemului de alimentare cu apă a municipiului.

Mai concret spus, stimabilii conducători ai PD-L Ialomița doresc să preia, prin firme interpuse, partea profitabilă din activitatea de producere, distribuire și canalizare a apei din municipiu, iar municipalitatea - noi toți cetățenii municipiului - să rămânem cu datoriile istorice de sute de miliarde de lei ale Urban SA, inclusiv datoria publică contractată pentru aducțiunea de apă din subteran.

Mai mult decât atât, pentru că potențialele surse de finanțare din bani europeni nu se acordă pentru reabilitarea sistemului de distribuție existent, înseamnă că înlocuirea țevilor metalice, uzate și ineficiente va rămâne tot în sarcina municipalității.

Nota zece la materia afacerilor domnilor Teculescu și Cazacu! Suntem nevoiți să le acordăm marele premiu la scenariu și regie.

Și noi, cetățenii municipiului Slobozia, sperăm să nu fim nevoiți să acceptăm apa portocalie pe care ne-o pregătesc de atâta timp, cu atâta eforturi și manevre. Din nefericire pentru ei, cetățenii, mulți si onești ai municipiului, le-au înțeles jocul. Și îi vor trata în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

 
  Ciprian-Florin Luca - declarație politică cu obiectul: Președintele Traian Băsescu duce în Moldova modelul românesc de succes al costului de 80 de milioane euro pentru un kilometru de autostradă;

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Ciprian Florin Luca.

   

Domnul Ciprian Florin Luca:

Domnule președinte,

Declarația mea politică este cu privire la celebrul împrumut dat de România, deci: "Președintele Traian Băsescu duce în Moldova modelul românesc de succes al costului de 80 de milioane euro pentru un kilometru de autostradă".

România a decis să acorde Republicii Moldova un sprijin financiar nerambursabil în sumă de 100 milioane de euro, a declarat președintele Băsescu la Chișinău, în cadrul vizitei făcute la sfârșitul lunii ianuarie 2010. Aceste fonduri vor fi acordate în tranșe anuale a câte 25 de milioane de euro, în perioada următorilor ani, respectiv în 2010-2013. Aceste fonduri, afirmă președintele României, "vor fi utilizate în proiecte de revitalizare a infrastructurii, iar finanțarea se va face în baza unui acord care va fi definitivat în zilele următoare.

Președintele Traian Băsescu a fost însoțit în vizita din Moldova de primul specialist din Ministerul Transporturilor, domnul ministru Radu Berceanu, care a avut misiunea de a transfera din experiența și competențele României în materia dezvoltării infrastructurii rutiere prin promovarea proiectelor de construire a autostrăzilor.

Probabil, Traian Băsescu a omis să facă cunoscut părții moldovene că, în anul 2009, toate rapoartele Comisiei Europene arată că, dacă există un minister care a fost incapabil să promoveze vreun proiect finanțat din fonduri europene care să fie aprobat, acesta este Ministerul Transporturilor; or, zona de maxim interes este cea mai rămasă în urmă în România.

Construcția unei porțiuni de autostrada pe banii constructorului devine astăzi o certitudine, după ce Ministerul Transporturilor și consorțiul franco-elen Vinci-Aktor vor semna contractul de concesiune care se va întinde pe o perioadă de 30 de ani, pentru tronsonul Comarnic-Brașov (55 km). Valoarea prevăzută în contract este de 1,57 miliarde de euro, iar construcția acestui tronson ar urma să se finalizeze în 2014. De asemenea, suma pe care o va plăti statul român, după al. cincilea an de concesiune, va fi de 180 milioane euro anual, suma finală ajungând la 4,8 miliarde de euro după 30 de ani, respectiv până în anul 2040, astfel costul autostrăzii în România devine 80 de milioane de euro pe km.

Pentru a evidenția costul unui km de autostradă la momentul de referință 2010, vom prezenta referințele privind costul unui kilometru de autostradă în unele țări ale Uniunii Europene cum ar fi:

  • Franța 46,35 milioane euro
  • Anglia 32,4 milioane euro
  • Austria 20-35 milioane euro
  • Slovacia 34-73 milioane euro
  • România 80 milioane euro.

Premierul Emil Boc și ministrul transporturilor, Radu Berceanu, au semnat contractul pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov. Contractul este atribuit consorțiului Vinci-Aktor și prețul final pe care îl va plăti statul român este de 4,8 miliarde euro. Totodată, premierul Emil Boc formulează o opinie proprie și afirmă că, prin semnarea contractului privind construcția tronsonul autostrăzii Comarnic-Brașov (55 km). "Transmit un mesaj pentru tot ce înseamnă infrastructură, sunt convins că nu este departe ziua când și alte tronsoane vor fi parte a unui parteneriat public-privat; Sibiu-Pitești poate fi alt tronson."

Dacă acesta este mesajul transmis de președintele Traian Băsescu Republicii Moldova, și dacă presupusul acord de asistență financiară nerambursabilă de 100 de milioane euro destinat Republicii Moldova pentru perioada 2010-2013 se suprapune transferului de competență a specialiștilor români în materia construcției de autostrăzi, atunci putem ușor "constata că vizita președintelui Traian Băsescu în Republica Moldova nu face decât să promoveze transferul incompetenței și incapacității administrației Boc privind realizarea infrastructurii rutiere din România înspre Republica Moldova.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim. Cred că am epuizat lista.

 
   

Au depus declarații scrise de la Grupul parlamentar al PSD+PC următorii deputați: Victor Cristea, Ioan Munteanu, Cătălin Cherecheș, două, am mai anunțat, Valeriu Zgonea, Filip Georgescu, Culiță Tărâță, Liviu-Bogdan Ciucă, Florin Iordache, Sonia Drăghici, Ion Dumitru, Mugurel Surupăceanu, Vasile Popeangă, Vasile Mocanu, Neculai Rățoi, Oana Niculescu-Mizil, Ion Burnei, Marian Ghiveciu, Gheorghe Ana, Costică Macaleți, Emil Radu Moldovan, Ioan Roman, Dorel Covaci, Ion Stan, Ion Călin, Florin Pâslaru, Surdu Victor, Manuela Mitrea și Dușa Mircea.

De la Grupul parlamentar al PD-L: Marius Rogin, Cornel Ghiță, Samoil Vîlcu, Gheorghe Ciobanu, Petru Călian, Ioan Holdiș, Riviș-Tipei Lucian, Florin Postolachi, Valeriu Tabără, George Ionescu, Gheorghe Coroamă, Doru Leșe, Ioan-Nelu Botiș, Silviu Prigoană, Mircia Giurgiu, Daniel Buda, Cornel Știrbeț, Ioan Oltean, Iorguș Zanfir, Boiangiu Victor, Cezar Preda, Chirilă Constantin.

De la Grupul parlamentar al PNL: Cristian Buican, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Andrei Gerea, Nini Săpunaru, Bogdan Țîmpău, Titi Holban, Lucia-Ana Varga, Horea Uioreanu, Virgil Pop, Dan Motreanu, Cornel Pieptea.

De la Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircea Grosaru.

De la Grupul parlamentar al independenților, domnul deputat Boabeș, două declarații, și domnul Vasile Soporan.

Cu aceasta, declar ședința dedicată declarațiilor politice închisă. Urmează plenul, cu ordinea de zi aprobată de plen ieri.

Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Ioan Oltean - declarație politică Rolul societății civile în asigurarea controlului cetățenesc asupra modului de îndeplinire a mandatului aleșilor, între teorie și realitate;

Domnul Ioan Oltean:

"Rolul societății civile în asigurarea controlului cetățenesc asupra modului de îndeplinire a mandatului aleșilor, între teorie și realitate"

Mi-am propus să abordez astăzi o temă actuală, chiar dacă pe nedrept neglijată în ultimul timp. Asigurarea controlului cetățenesc al societății civile asupra modului de îndeplinire a mandatului aleșilor este o parte din dreptul de informare al cetățenilor care dă consistență principalului drept al acestora, acela de a fi corect și prompt informați, aceasta pentru a fi în măsură să aleagă.

Societatea civilă este un depozitar de valori, de idei, de abilități și de cutume și, de asemenea, un element important al oricărei democrații pluraliste, element necesar pentru a asigura contraponderea, din partea cetățenilor și a populației, față de guvernanți și față de parlamentari, în funcționarea mecanismelor democratice.

Societatea civilă înseamnă, de fapt, spontaneitate și dinamism. Existând și trăind drept o societate de ființe dinamice care se asociază pentru a-și apăra interesele, ea creează resursele și deci valorile. Organizarea societății civile se produce în mod spontan și voluntar, fie în baza unor idei și interese comune și publice, fie ca o contrapondere la dominația statului, fie complementar sau ca partener al acestuia.

Astăzi, societatea civilă, corelativă, de fapt, statului de drept, se manifestă prin reprezentanții săi, mai precis prin asociații care se formează în afara statului și independent de stat, care se disting, adică fac notă aparte față de profesioniștii politicii, guvernanți și parlamentari. Ea intră în forme de concurență sau de colaborare cu aceștia și cu instituțiile statului.

Transparența la nivelul instituțiilor statale, accesul la informațiile de interes public, cunoașterea deciziilor luate de autorități, participarea activă a cetățeanului la viața publică, la luarea deciziilor publice, de interes general, sunt elemente fundamentale ale statului de drept, pe care se construiește și apoi se întărește și se consolidează o democrație.

Din experiența noastră democratică putem spune că acțiunea societății civile este decisivă, indiferent de modul sau de culoarea politică de la guvernare. Ea condiționează și a condiționat și în România vitalitatea democratică și economică, ea adăpostește impulsurile de rezistență din care apar elanurile de acțiune democratică. Modelul ideal al vieții în comun este o triadă echilibrată formată din stat, piață și societatea civilă.

Conceptul de "societate civilă" presupune o abordare dinamică nu numai prin luarea în considerare a ansamblului organizațiilor care o alcătuiesc, ci și a interacțiunii dintre ele, dintre acestea și executiv sau legislativ. Acordarea rolului cuvenit societății civile presupune în primul rând integrarea, valorizarea și gestionarea mecanismelor de interacțiune.

Sectorul public acționează în general într-o logică de redistribuire și de echitate, pe când sectorul privat este profund atașat logicii rentabilității și profitului. Interacțiunea între societatea civilă și organizațiile guvernamentale se desfășoară în ambele sensuri.

În cercetarea societății civile sunt urmărite tocmai legăturile existente între societatea civilă și Guvern sau Parlament. Contribuția societății civile la o bună conducere a țării poate fi concentrată în mod practic în câteva zone de interes: transparența în informare în scopul exercitării controlului, politici publice și factori de decizie, îmbunătățirea performanței în cadrul guvernării și justiția socială, adică supremația absolută a legii.

Potrivit legii actuale în vigoare, la Camera Deputaților accesul la informația publică este asigurat tuturor cetățenilor, persoanelor juridice de drept privat precum și altor persoane juridice de interes public.

Peste tot în lume ONG-urile și prin ele cetățenii, deci societatea civilă, joacă un rol major, determinant, în promovarea drepturilor individuale și în dezvoltarea societății în asemenea măsură încât comunitatea internațională, nu numai cea europeană în care ne aflăm, ar fi de neconceput în absența lor.

Pe de altă parte, este adevărat că în special în cadrul Uniunii Europene, organizațiile civile se găsesc acum într-un punct decisiv în dezvoltarea lor.

De aceea, este necesară o mai clară definire a statutului lor și a realei lor autonomii, întrucât fără acestea rolul lor de element critic, de control, precum și de promotor al dezbaterii publice ar rămâne doar un simplu deziderat.

În ceea ce privește informarea, în scopul exercitării controlului, contează tipul de informație și mijloacele de răspândire a ei care este urmărit de organizațiile civile pentru o mai bună transparență și responsabilitate, precum și eficiența controlului public asupra întăririi angajamentului guvernamental pentru o mai bună și mai corectă implementare a legislației și a programelor pe diferite domenii.

Pe de altă parte, societatea informațională a deschis un nou spațiu de dezbatere publică, acesta lărgind considerabil sfera deliberărilor.

Tehnologia informației și a comunicării poate duce cu gândul, fără a exagera, la o viitoare democrație electronică.

Cu toții trebuie să fim conștienți că în cadrul Uniunii Europene transparența în exercitarea funcțiilor Parlamentului, a mandatului uninominal al aleșilor, asigurarea condițiilor pentru accesul liber la informația de interes public în scopul exercitării controlului de către societatea civilă reprezintă un autentic examen de democrație, un test și un parcurs pe care, cu pași mici, îl traversăm cu succes.

    Ioan Oltean - declarație politică O problemă mondială: organismele modificate genetic;

Domnul Ioan Oltean:

"O problemă mondială: organismele modificate genetic"

Proaspăt reales în funcția de președinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea să "autorizeze" introducerea organismelor modificate genetic în țările membre ale Uniunii. Aceste organisme au materialul genetic modificat altfel decât prin încrucișare naturală. Primul organism modificat genetic a fost roșia, în 1994, sub formă de pastă de tomate. În 1996, s-a introdus în agricultură, deci și în largul consum, soia și porumbul, urmate de cartof, rapiță, grâu și orez. Cei mai mari cultivatori de aceste organisme sunt SUA (72% din producția mondială), Argentina (21%) și Canada (6%).

În 1997, România a acceptat introducerea acestor organisme modificate genetic, deși nu exista o legislație în domeniu. Așadar, lobby-ul marilor companii americane și-a atins scopul, raportat la lipsa de informare sau la problemele financiare ale românilor. Noi am acceptat aceste produse fără să ne intereseze riscurile pe termen mediu și lung, din punct de vedere al sănătății sau al protecției mediului, neexistând o dezbatere pe această temă.

Una dintre prioritațile lui Barroso este de a autoriza cel puțin două soiuri de organisme modificate genetic, și anume: porumbul MON 810, produs de compania americană Monsanto și acceptat doar de Spania, și cartoful Amflora, produs de compania germană BASF, cultivat experimental doar în Germania. Este o problemă mondială, o problemă care poate afecta sau poate aduce surplus economic statelor membre ale Uniunii. De aceea, este foarte importantă o dezbatere a persoanelor sau autorităților direct implicate, precum agricultorii, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătății. Trebuie analizate cu mare atenție toate problemele invocate de organizații precum Greenpeace, care critică cu tenacitate introducerea acestor organisme.

Una dintre problemele care trebuie analizate ar fi importanța coexistenței dintre culturile modificate genetic, convenționale și ecologice. Este necesar ca agricultorii care cultivă organisme modificate genetic să fie responsabilizați de eventuale contaminări ale parcelelor vecine și să suporte consecințele economice. Ce se va întâmpla cu plantele cultivate alăturat de cele modificate genetic sau cu terenul pe care acestea au fost cultivate? Va mai fi el la fel de roditor dacă se cultivă alte plante? Ce se întâmplă cu porumbul transgenic cultivat în România care este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare, dacă acesta nu mai rentează economic? Ce se întâmplă cu ecosistemele, având în vedere că aceste organisme modificate genetic sunt plante care își produc propriul pesticid? Fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab și nu mai merită să dea banii pe sămânța modificată genetic. De asemenea, o echipă guvernamentală din Spania a concluzionat că incidența sfredelitorului porumbului este "mică" și "nu justifică cultivarea acestor varietăți transgenice". În schimb, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR), suprafața cultivată ecologic în anul agricol 2008, încheiat la 30 iunie 2009, a crescut cu 16,4%, la 221.410 hectare. În anul 2007 s-au realizat culturi ecologice pe o suprafață de 190.129 hectare. Dar suntem noi conștienți sau cunoaștem toate consecințele utilizării acestor plante modificate genetic?

La reuniunea Comitetului Științific European convocat săptămâna trecută, 13 state sunt pro introducerii o.m.g.-urilor, iar 11 se împotrivesc categoric, existând posibilitatea ca decizia introducerii o.m.g.-urilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui Guvern din cele 27 de state membre ale UE. Așadar, se impune necesitatea unei dezbateri ample cu privire la consecințele atât la nivel individual, cât și la nivel statal, pe care le induce cultivarea acestor organisme.

    Ioan Oltean - declarație politică Pe flancul de sud-est al NATO;

Domnul Ioan Oltean:

"Pe flancul de sud-est al NATO"

Pe fondul realităților actuale, marcate de o lume tot mai dezbinată și încărcată de ură și conflicte internaționale, România are o misiune decisivă în contextul asigurării securității în Balcani.

După ani buni de așteptare, încă după cel de-al doilea Război Mondial, am sperat ca România să beneficieze de garanții de securitate din partea Occidentului și a Statelor Unite. După decenii de subjugare comunistă, a venit, în sfârșit, momentul ca țara noastră să se bucure de beneficiile poziționării sale geografice.

Pentru prima dată în istoria noastră, vom putea spune că într-adevăr contăm. Avem o funcție extrem de importantă datorită poziției noastre geostrategice. Interesul SUA și NATO pentru spațiul românesc și politicile constante purtate în acest sens demonstrează faptul că România trebuie să-și joace propriul rol pe flancul de sud-est al NATO.

Integrarea în NATO a însemnat de la început declanșarea unui proces complex în toate domeniile vieții politice, economice, sociale și militare. Acest efort colectiv a schimbat radical statutul României și i-a asigurat integrarea în comunitatea euroatlantică. Poziționată strategic în zona de frontieră a NATO, România devine un avanpost al Alianței Nord-Atlantice, pe fondul unei uriașe negocieri mondiale între SUA, Rusia și Europa.

România nu mai face parte din "zona gri" sau zona-tampon. Pasul făcut prin decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de a accepta amplasarea unui scut antirachetă în Romania, acordă greutate statului român la nivel de imagine pe plan mondial și, în același timp, asigură o creștere considerabilă a nivelului de securitate a României.

Decizia luată de CSAT va conferi României atribuții esențiale în noua arhitectură pe care NATO o dezvoltă cu scopul de a asigura securitatea aliaților, mai ales a celor aflați în spațiul din Balcani și de a contracara orice posibile amenințări actuale și viitoare. Mai mult decât atât, să fii în echipa celor puternici îți conferă ție, ca stat de dimensiuni medii în această zonă, o putere mai mare de negociere.

România, Bulgaria și Turcia - considerate flancul "vulnerabil" al NATO în privința rachetelor care ar putea veni dinspre Orientul Apropiat - intră acum sub protecția unui nou sistem defensiv. Țara noastră, în noua structură de amplasare a scutului antirachetă, beneficiază de acoperirea integrală a teritoriului pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu rază medie de acțiune, față de varianta precedentă în care era protejată doar partea zonei de vest a țării.

Totodată, la Marea Neagră vom avea un cuvânt greu de spus și accentuez că România nu e în niciun caz o amenințare pentru Rusia, aflându-se la mii de kilometri distanță de aceasta și ținând cont și de concesia făcută Kremlinului de catre Statele Unite prin renunțarea la vechea configurație a sistemului antirachetă. Acesta urma să fie implementat în Cehia și Polonia, prin urmare este simplu a se demonstra că implicarea României în noul plan este adresată eventualelor amenințări din Orientul Apropiat și nu vecinului de la Răsărit.

Ca o consecință a celor prezentate mai sus, mă adresez celor care s-au grăbit să ne arate cu degetul și să folosească un ton acuzator la adresa politicii externe pe care România o face în prezent, că a realiza cu costuri minime beneficii maxime nu este un lucru ușor și asta o datorăm strategiei politice a Guvernului care a văzut în parteneriatul cu Statele Unite o "soluție diplomatică extrem de viabilă". Fără îndoială, asistăm la un succes politic, diplomatic și militar al României.

Vreau să îi liniștesc pe cei care s-au pripit în a da declarații diverse pe tema deciziei CSAT, transmițându-le că subiectul cu pricina va face obiectul unei ample dezbateri publice, nu doar în presă, dar și în Parlament.

Totul este în conformitate cu legislația națională, respectându-se atât Constituția și legile în vigoare, cât și deciziile adoptate la summit-ul NATO de la București și cel de la Kehl, prin care au fost reiterate principiile privind indivizibilitatea securității și solidarității aliaților.

Și nu în ultimul rând, vreau să vă amintesc că a fi membru al NATO nu creează numai drepturi, ci și obligații. Nu putem beneficia de securitate și protecție fără a ne îndeplini și obligațiile de aliat. Așadar, așteptăm sfârșitul negocierilor bilaterale pentru încheierea acordurilor necesare pentru a putea fi ratificate.

    Daniel Buda - declarație politică: Organizarea regională - impuls pentru economie, nu pentru discuții sterile;

Domnul Daniel Buda:

"Organizarea regională - impuls pentru economie, nu pentru dicuții sterile"

Este cunoscut faptul că legea statutului minorităților naționale este, pentru UDMR, unul din obiectivele politice cu care această formațiune a etnicilor maghiari încearcă să rezolve multe dintre problemele ei interne, practic aceasta fiind miza participării la viața politică. Însă, trebuie să facem distincția între ceea ce doresc partenerii noștri de guvernare și ceea ce trebuie să realizăm noi, ca stat membru al Uniunii Europene. Respectiv, din această poziție, în mod primordial, trebuie să gândim o reașezare a regiunilor, însă, fără îndoială, nu pe criterii etnice. Mai mult decât atât, modificarea numărului regiunilor de dezvoltare nu este și nici nu va fi niciodată, cu certitudine, proiectul unui singur partid, ci al întregii clase politice, ca o cerință a cetățenilor pe care îi reprezentăm.

Au trecut vremurile când clasa politică are datoria de a răspunde prezent la proiectele aduse în dezbatere fără a fi interesată de repercusiunile asupra națiunii. Desigur, nu trebuie să evităm dezbaterile în virtutea cărora în viitorul apropiat se conturează premisele unor modificări administrativ-teritoriale, însă, după cum am mai menționat, ca urmare a statutului de membru cu drepturi depline al țării noastre în structurile europene și, desigur, ca urmare a consultării tuturor partidelor politice și a cetățenilor.

Regulile democrației ne impun dezbaterea unui proiect legislativ în mai multe etape, astfel încât societatea să fie informată și consultată cu privire la oportunitatea oricărui demers legislativ.

Am asistat cu toții zilele acestea la dezbateri televizate în care PD-L era acuzat de faptul că dorește să reorganizeze România prin aprobare tacită, ba că este de acord cu dublarea regiunilor, ba că vinde țara și așa mai departe, însă ceea ce este mai surprinzător este tocmai faptul că politicieni de marcă care se presupune că au suficientă experiență în legislativul românesc discută în necunoștință de cauză cu privire la adoptarea unui proiect de lege. Fac precizarea că, indiferent de poziția pe care o vom ocupa, noi, cei de la PD-L, fie opoziție sau putere, nu vom face niciodată rabat de la prevederile legale și, cu atât mai puțin, de la legea fundamentală. Nu vom accepta, în virtutea compromisului, trecerea unor proiecte legislative, ignorând regulile fundamentale ale democrației.

Ceea ce interesează cu prioritate pe toți parlamentarii, este, fără îndoială, redresarea economiei, creșterea capacității țării noastre de atragere de investitori străini și, desigur, dezvoltarea capacității României de a absorbi fondurile europene. Consider că toate dezbaterile cu privire la reorganizarea României trebuie să aibă, deci, ca principal scop, întărirea capacității de absorție a fondurilor europene. Aceasta este, dacă doriți, chintesența reorganizării statului.

Situația în care se află acum statul nostru se datorează, pe de o parte, crizei economice internaționale, iar, pe de altă parte, incapacității foștilor guvernanți de atragere a fondurilor europene. Să ne aducem aminte că, la un moment dat, România nu a absorbit nimic din fondurile europene, iar abia acum a început să-și dezvolte această capacitate. Din acest motiv, consider că trebuie să privim cu maximă responsabilitate acest proiect și pot să vă asigur că în niciun caz nu vom permite să avem de-a face cu o reorganizare instituțională sau cu o organizare administrativ-teritorială care să încalce principiile constituționale de astăzi, sau să acceptăm o regionalizare pe criterii etnice.

Nu putem să nu recunoaștem importanța actuală privind structura de dezvoltare a regiunilor din România, însă, trebuie să evoluăm, să progresăm, astfel încât să ajungem la standarde cu adevărat europene. Nu cred că trebuie să ne fie frică în momentul de față că ne vor fura unii țara sau că vor veni investitori care să subjuge din nou neamul românesc. România trece, în momentul de față, printr-o perioadă dificilă din punct de vedere economic și trebuie să facă față unor provocări foarte mari din punct de vedere al consolidării statului în interiorul Uniunii Europene. De aceea, o reorganizare a regiunilor de dezvoltare privită prin prisma unei creșteri economice care va conduce România în rândul țărilor cu adevărat europene nu trebuie să fie decât un demers rațional și pur economic.

În privința înființării așa-zisului Ținut Secuiesc, este binecunoscută poziția noastră consolidată de prevederile constituționale conform cărora "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil", fapt ce nu poate fi negociat cu nimeni. Nici măcar cu UDMR.

    Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată: Lipsa finanțării în cadrul administrațiilor publice locale;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Lipsa finanțării în cadrul administrațiilor publice locale"

Nu mai este un secret pentru nimeni familiarizat cu lumea politicii faptul că de ani de zile oamenii politici vin și cer încredere în numele reformelor pe care vor să le facă. Trăim într-o epocă a reformelor clamate. Peste tot auzim discutându-se despre reformă, auzim guvernanții cum se laudă că au reformat sistemul sanitar, invatamantul, ca au reformat sau ca vor reforma administratia locala. Guvernanții țin pledoarii despre modalitatea în care fac ei cele mai bune reforme, iar cetățenii simt pe pielea lor efectele unei reforme care, de peste cinci ani de zile, nu aduce decât incertitudine și schimbări pompieristice într-o societate care parcă nu-și mai regăsește drumul.

Auzind aceste cuvinte, mulți vor considera că fac o pledoarie antireformă. Total fals! Cred în reformarea statului și, prin proiectele de legi propuse, am contribuit la aceasta. Nu cred, însă, în reforma clamată pe afișe, în reforma ca retorică de partid și, inainte de orice, nu cred în reformă de dragul reformei!

Oamenii din colegiul pe care îl reprezint aici m-au întrebat de nenumărate ori ce vrea clasa politică să facă din România. M-au întrebat de ce, în ciuda nenumăratelor schimbări, sistemul de educație este din ce în ce mai puțin performant, m-au întrebat de ce Spitalul județean din Focșani este din ce în ce mai părăginit și de ce ei, ca cetățeni care plătesc contribuții la bugetul asigurărilor de sănătate, nu beneficiază de condiții minime în unitățile medicale. Întrebările de pe buzele românilor sunt mereu aceleași: "de ce nu pot trăi normal în România?", "de ce viața li se schimbă odată cu alegerea unei noi guvernări?", "de ce azi pensia este 500 lei, iar mâine se micșorează?" Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care sunt convins că și dumneavoastră le auziți în desele întâlniri cu cetățenii pe care îi reprezentați.

De multe ori găsesc răspunsul potrivit la aceste întrebări, însă din ce în ce mai des răspunsurile mele nu pot justifica lispa de viziune și profesionalism a celor care ne conduc și care, în numele reformei, fac greșeli după greșeli. Greșeli care se răsfrâng asupra oamenilor simpli, asupra celor care, în lipsa unei alternative serioase, trag speranța că lucrurile s-ar putea îndrepta. Mă refer aici nu numai la pensionarii care își văd pensiile diminuate și la cei deja 700.000 de șomeri, ma refer și la cele câteva mii de angajați din administrațiile locale care, amenintați de spectrul incompetenței guvernamentale, riscă fie să nu își mai primească salariile, fie să rămână și ei șomeri.

Cauza acestei situații este, firește, mult clamata reformă în administrație. Ignorând mesajele venite din zona administrației locale care cer o descentralizare reală, guvernanții au hotărât să facă reforma în acest domeniu politicianist și, din păcate, după ureche.

În primăriile din România conduse de primari PSD și PNL, se petrec adevărate drame! Drame generate de faptul că acestea nu au asigurate fondurile bugetare nici pentru plata salariilor angajaților, fără să mai vorbim de asigurarea cofinanțării proiectelor europene pe care le au în derulare.

La televizor ne batem cu pumnul în piept și vorbim despre marea prioritate a Guvernului - aceea de atragere a fondurilor europene, însă, în realitate, lăsăm milioane de euro să ne scape printre degete pentru că nu suntem în stare să alocăm fondurile necesare cofinanțării acestor proiecte. Poate, în ceasul al 12-lea, guvernanții vor găsi înțelepciunea necesară și vor realiza că necesarul de capital public al României, în vederea dezvoltării, nu poate fi asigurat fără atragerea masivă a fondurilor europene și a investitorilor străini. Poate, în ceasul al 12-lea, guvernanții actuali vor realiza că pentru a reduce decalajul dintre România și țările dezvoltate din Uniunea Europeana este nevoie de pași înainte, nu de pași făcuți înapoi. Poate, în ceasul al 12-lea, vom întelege că pentru toate aceste lucruri avem nevoie ca administrațiile locale să primească fondurile necesare pentru a putea servi comunitățile pe care le reprezintă, însă ar mai fi o condiție: ca în acel ceas 12, în primăriile asuprite din România să mai existe funcționari publici dispuși să muncească pentru binele acestor comunități.

Drumurile pe care România le-ar putea construi sunt importante pentru toți, la fel și spitalele, dar cel mai important lucru pentru România ar trebui să fie chiar românii. Noi, oamenii acestei țări suntem cei care o putem dezvolta, iar pentru ca noi, românii, să putem munci pentru un bine comun avem nevoie de reforme făcute profesionist de către profesioniști.

Dacă reformele prostești vor continua, atunci vă asigur că peste câțiva ani nu vor mai fi nici profesori în școli, nici medici în spitale și nici funcționari publici în primării.

Nimeni nu poate cere cuiva să se sacrifice și să muncească două sau trei luni fără salariu, așa cum se întâmplă acum în mai multe primării din Vrancea, de exemplu. Nimeni nu poate cere unui funcționar public să stea, luni de zile în stres, în speranța că nu va fi concediat, așa cum prevede Proiectul de Lege privind normativele de personal pentru unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice din subordinea acestora, proiect calificat de către primării cu care am discutat ca fiind unul aberant, care nu ține cont de realitățile existente la nivelul unităților administrativ-teritoriale, iar stabilirea personalului maxim care poate fi încadrat s-a făcut având ca singur criteriu reducerea cheltuielilor bugetare.

Din punctul de vedere al primărilor din județul Vrancea este inadmisibil ca o localitate cu până la 1500 de locuitori să poată avea un maxim de 10 angajați, iar o localitate cu 3.000 de locuitori să aibă maxim 12 angajați.Toți primarii cu care am discutat s-au întrebat care au fost criteriile ce au stat la baza stabilirii normelor de personal. Și punctul de vedere al "Asociației comunelor din România" - filiala Vrancea este similar, pentru ei proiectul de lege fiind unul aberant, iar efectul aplicării unui astfel de proiect fiind incapacitatea administrațiilor locale de a răspunde cerințelor stabilite prin restul actelor normative care reglementează activitatea în domeniul administrației publice locale.

Iată, așadar, cum nepriceperea unor guvernanți care clamează că fac reformă duce, în fapt, la bulversarea societății.

    Cezar-Florin Preda - declarație politică despre măsurile luate de Guvern privind cheltuirea banului public;

Domnul Cezar-Florin Preda:

Din punctul meu de vedere, ne aflăm într-o zonă a măsurilor corecte, și mă refer la faptul că tot ce s-a făcut în direcția reducerii veniturilor din banii statului român este lăudabil. Primul-ministru a reușit să reducă numărul de agenții și autorități și salariile din aceste instituții din subordinea primului-ministru. Legea sistemului unitar de pensii și Legea salarizării unice sunt alte două măsuri care restabilesc echitatea și corectitudinea în cheltuirea banului public și a recompensării funcție de competențe sau contribuție. Este o măsură corectă să faci pensia pe baza contribuției. Acum, pe lângă aceste autorități, mai există și instituții care se află sub controlul Parlamentului, cele de supraveghere, unde sunt salarii exagerat de mari și acele sinecuri ale consiliilor de administrație.

Aceste sinecuri, adică aceste posturi plătite cu salarii uriașe și ocupate de persoane dintre care unele nu au dat în nicio situație proba competenței lor, fac parte din zona acelor chestiuni care încă nu au fost încă soluționate. Legat de sinecuri, acestea există, în general, pentru oamenii slab pregătiți și care caută să-și ducă incompetența în niște zone care nu sunt vizibile. Sinecurile au supraviețuit, momentan, măsurilor privind cheltuirea banului public luate de Guvern.

Bineînțeles că nu sunt de acord cu aceste salarii, dar se va face lumină și în aceste cazuri. Sinecurele sunt, în general, atributul unor oameni care nici măcar nu au muncit politic pentru a ajuta partidul.

În 20 de ani, am ajuns să avem un milion patru sute de mii de bugetari, funcție de cum s-au succedat partidele politice și și-au consolidat clientele politice. Niciun clientelar al unui partid politic n-a venit pe un post de bugetar cu gândul că va pleca a doua zi, ci fiecare a venit cu gândul că trebuie să-și convingă șeful să-i fixeze o anumită fișă a postului și să nu mai plece niciodată de acolo.

Referitor la membrii în consiliile de administrație, secretarii de stat membri au fost obligați prin lege să aibă posturi în aceste consilii. Ce nu prevede legea este obligația aceasta în fișa postului, dacă au acceptat să fie secretari de stat să se ducă în aceste consilii fără să ceară bani și asta trebuie să facem acum. Este dreptul nostru. Eu cred că așa trebuie făcut, este un pas.

    Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică: În 2010 trăim mai rău ca în 1980;

Domnul Nicolae Ciprian Nica:

"În 2010 trăim mai rău ca în 1980"

Doresc să supun astăzi atenției dumneavoastră o situație care poate fi catalogată absurdă și imorală și care pune în evidență foarte bine statutul unui primar de opoziție în România europeană a anului 2010. Colegiul pe care îl reprezint are în componența sa și orașul Panciu, un oraș vrâncean cu aproximativ 10.000 de locuitori care, din data de 15 ianuarie 2010, nu mai beneficiază de iluminat public pe motiv de neplată a facturilor către furnizorul de energie electrică. Din punctul meu de vedere, este vorba despre o atitudine răuvoitoare a Agenției de Furnizare a Energiei Electrice care a decis, unilateral, să închidă lumina în oraș, în ciuda eforturilor autorităților locale de a soluționa această situație.

Pentru ca unii dintre dumneavoastră să nu afirme că situația de la Panciu nu ar fi una deosebită, fac următoarele precizări: în anul 2007, Primăria Panciu a investit în Proiectul de modernizare a iluminatului public astfel încât rețelele de iluminat public să devină mai eficiente. Din bugetul local au fost modernizați șapte kilometri de rețea de transport, distribuție și furnizare. Au fost înlocuite 1.600 corpuri de iluminat pentru a scădea consumul și au fost modernizate toate punctele de aprindere și măsură din sistemul de iluminat public. Deși criza financiară începuse să își spună cuvântul, în 2009 Primăria Panciu a plătit lună de lună sute de milioane de lei în contul iluminatului public stradal.

Bunelor intenții li s-a răspuns însă cu rea-voință. Un exemplu în acest sens este cel privind facturarea din luna decembrie 2009, când factura pentru iluminatul public a fost umflată cu o cantitate aproape triplă față de consumul pe care orașul îl are în medie pe o lună de zile. Adică, la același număr de consumatori, consumul pe iluminatul public stradal a crescut de la an la an, ajungându-se ca în 2009 consumul facturat catre Primăria Panciu să fie cu 280% mai mare față de anul 2005. Datele statistice sunt mai multe decât grăitoare.

Precizez, încă o dată, că Primăria Panciu nu a negat faptul că are datorii la plata energiei electrice, dar a contestat faptul că peste consumul real de 54.000 kW/lună au mai fost facturați în plus alți 170.000 kW, doar în luna decembrie a anului 2009. În plus, soluțiile propuse de Primăria Panciu privind plata facturilor restante au fost ignorate. Este evident că într-un an de criză, în care autoritățile locale aproape că nu pot asigura salariile angajaților, o altă instituție publică nu poate fi decât absurdă dacă cere plata integrală a unor datorii vechi de câțiva ani. Și totuși, acest lucru se întâmplă într-un oraș din județul Vrancea, în care primarul are "neșansa" de a nu fi de aceeași culoare politică cu cel care conduce Agenția de Furnizare a Energiei Electrice Focșani.

Stimați colegi, în județul Vrancea datoriile primăriilor către Agenția de Furnizare a Energiei Electrice Focșani se ridică la aproximativ 3 milioane lei, însă doar la Panciu a fost întrerupt iluminatul stradal. Vă întreb, ce vom face dacă acest comportament al celor din subordinea ministrului Videanu va continua? Și Primăria Municipiului Adjud are datorii la iluminatul stradal, iar primarul este și el "ghinionist" - a fost ales pe listele PSD! Se va întrerupe și acolo iluminatul? Oraș dupa oraș, România va intra în beznă. Azi s-a decis oprirea iluminatului stradal, mâine se va decide oprirea energiei termice pentru că CET-urile au datorii, iar poimâine vom merge pe șoselele din România din groapă în groapă pentru că ministrul Berceanu ne-a spus că ninsoarea ne-a "mâncat" toți banii din buget.

Stimați colegi, am adus această problemă în fața dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă asupra lipsei de viziune a unor instituții ale statului care nu văd mai departe de politica de "recuperare" a datoriilor. O politică care nu ține cont de faptul că lipsa iluminatului public, a căldurii au devenit aproape drepturi fundamentale în anul de grație 2010.

Deja sunt semnale în Panciu, din cauza lipsei iluminatului public a crescut numărul acțiunilor de vandalism și huliganism. Într-o singură noapte, huliganii au distrus 12 stâlpi de iluminat public aflați în proprietatea Primăriei Panciu, producând o pagubă de 6.432 lei. Iată, așadar, că lipsa iluminatului stradal a devint o problemă socială. Cred că este inadmisibil ca cetățenii unui oraș dintr-o țară care face parte din Uniunea Europeană să fie obligați să stea în întuneric și să se gândesacă, în momentul în care intenționează să iasă seara din casă, dacă vor fi sau nu în siguranță pe străzi.

Stimați colegi, este de condamnat atitudinea sfidătoare a unei agenții publice ai cărei salariați sunt plătiți din bani publici și care, așa cum am arătat și mai sus, nu văd mai departe de îndeplinirea indicatorilor de performanță și care nu sunt interesați de dramele care pot lua naștere într-o comunitate lăsată în beznă, ci sunt preocupați doar de comoditatea fotoliului lor de director.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică cu subiectul Consilierii psihologici - o necesitate actuală a sistemului de învățământ;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Consilierii psihologici - o necesitate actuală a sistemului de învățământ"

În școlile românești, cabinetele de asistență psihopedagocică sunt insuficente sau inexistente, deși elevii simt nevoia acută de asistență specializată. Nici cabinetele private nu se ocupă de soarta minorilor, preferând să lucreze cu adulții. Cazurile de suicid, din ultimii ani, din rândul adolescenților demonstrează că anumite motive, aparent banale pentru unii dintre noi, pot deveni cauze de sinucidere pentru tineri, cu titlu de exemplu: teama de corijențe, o notă proastă, o ceartă cu un profesor sau cu un coleg de clasă sau o decepție sentimentală. Nopțile petrecute în fața calculatorului, oboseala accentuată, violența verbală și fizică față de colegi și profesori, epuizarea din cauza temelor de acasă sau pur și simplu sentimentul de debusolare și negăsirea locului în societate fac ca unul din zece elevi să ajungă în cabinetul psihologului pentru consiliere de specialitate.

În România există, încă din anii '90, un cadru normativ pentru înființarea în fiecare școală a unui cabinet de asistență psihopedagogică abilitat să ofere consiliere psihologică și orientare profesională pentru elevi, numai că, din păcate, niciun ministru al educației nu a creat un program real de înființare a cabinetelor psihologice în școli. Consilierii școlari au de foarte multe ori un rol important în viața elevilor, în alegerea carierei și în deciziile pe care aceștia le iau. Consilierii sunt pregătiți atât să îi educe pe copii, cât și să-i consilieze și să-i ajute atunci când au nevoie. Ei sunt, de fapt, o punte de legătură atunci când apar probleme între ideile și așteptările părinților sau profesorilor și cele ale elevilor.

În ultima perioadă, necesitatea cabinetelor de asistență psihopedagogică este enormă, elevii trebuie asistați să se adapteze la mediul școlar și social, să depășească tentații ca drogurile, alcoolul, violența sau furtul. În școlile din România există în acest moment numai 1.590 de consilieri școlari. Unii sunt psihopedagogi, alții psihologi sau sociologi, în condițiile în care legea prevede ca la 800 de elevi să existe un consilier psihologic.

Consider că statul poate economisi foarte mulți bani în urma înființării acestor cabinete în școli în sensul că, prin orientarea profesională de timpuriu, tinerii își vor cunoaște mai bine interesele și se vor ghida mai ușor pe piața muncii, scăzând numărul șomerilor, vor avea o conduită normală în societate, scăzând numărul faptelor antisociale. Sper ca reprezentanții ministrului de resort să înțeleagă importanța acestui domeniu în sistemul de învățământ românesc și să adopte, prin noua lege a învățământului, cadrul legal și financiar adecvat înființării cabinetelor psihologice în școli, ca o necesitate urgentă a sistemului educațional.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Integrarea profesională a tinerilor instituționalizați;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Integrarea profesională a tinerilor institutionalizați"

Integrarea profesională este foarte importantă pentru tânărul care aspiră la autonomieși independență socială. Din pacate, ei nu au pregătirea necesară pentru a face față cerințelor profesionale actuale - limbi străine, informatică, abilități de comunicare etc. Dificultățile de a găsi și păstra un loc de muncă sunt generate și de faptul că nu au o locuință. În aceste condiții, tânărul se vede aruncat într-un cerc vicios, din care nu poate ieși decât cu sprijinul și implicarea celorlalți. Pendulând între aceste puncte ale dilemei, de cele mai multe ori renunță, abandonându-se hazardului și indiferenței.

După încheierea pregătirii profesionale, integrarea profesională a tinerilor cu familie poate fi facilitată chiar de familia extinsă, de sistemul de relații de rudenie, pe când tinerii orfani sau abandonați ar putea fi sprijiniți prin implicarea agenților economici și prin intervenția comunității (biserică, autorități, organizații, voluntari). O mare parte dintre tinerii din instituțiile de plasament care au împlinit 18 ani, și-au finalizat studiile și ar trebui să se angajeze, refuză sau unii dintre ei nu au contactat niciodată un angajator. Aproape 1.800 de copii aflați în grija statului au împlinit 18 ani, sau și-au finalizat studiile în anul școlar anterior, majoritatea ca absolvenți ai învățământului de masă, adică liceu, școli profesionale sau postliceale. Dintre aceștia, 291 nu au contactat sau au refuzat să contacteze vreun angajator sau instituție în vederea angajării. Însă, în jur de 500 și-au găsit anul trecut un loc de muncă, iar alți 500 care au doar studii medii intenționează să le continue.

Conform legislației în vigoare, odată cu terminarea instruirii școlare și profesionale, tinerii ocrotiți în centrele de plasament sunt nevoiți să părăsească instituția și să-și găsească singuri propriul drum în viață. Din păcate, ei nu sunt pregătiți pentru a face acest pas către independență. În contextul actual, datorită situațiilor socio-economice ale familiei și a modului de organizare a sistemului de protecție socială, dezideratul integrării este foarte dificil. Din momentul în care a părăsit instituția, tânărul conștientizează dificultățile de integrare în grupuri, organizații sau colectivități formate din persoane cu familie. Inhibiția în fața unor acțiuni sau decizii majore care îi vor influența cursul vieții își află originea în faptul că instituția decidea pentru individ, îi propunea scopuri, iar acesta le executa. În acest context trebuie completat cadrul legislativ specific și identificate soluții prin elaborarea unor programe și strategii de incluziune socială și profesională, care să vină în sprijinul și în susținerea acestor tineri.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Lipsa de personal din instanțele judecătorești;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Lipsa de personal din instanțele judecătorești"

Reformarea justiției rămâne și în acest an o prioritate. Declarațiile responsabililor din sistem sună, ca de fiecare dată, pompos. Se vorbește despre continuarea reformei, despre combaterea corupției, despre o legislație anticorupție coerentă, despre implementarea urgentă a noilor coduri juridice, despre hotărârea magistraților de a împinge actul de justiție în secolul XXI, dar nu se vorbește nimic despre supraaglomerarea instanțelor de judecată cu zeci de mii de dosare, despre resursa umană insuficientă, care din greu mai face față, despre blocarea actului de justiție până la urmă. La nivel național, la instanțele de judecată și la parchetele de pe lângă acestea, sunt vacante peste 650 de posturi de judecători și peste 700 de procurori, problematica deficitului de personal fiind de departe o problemă nerezolvată. Dar cum să dezvolți calitatea actului de justiției, când Guvernul Boc a blocat, printr-o ordonanță nefericită, întregă "paletă" de posturi bugetare, neținând cont că, cel puțin la nivelul sistemului judiciar, lucrurile sunt destul de delicate. Judecătorii intră în ședințe, în medie, cu apoximativ 100 de dosare, iar media dosarelor instrumentate de un singur procuror fiind de aproximativ 150. Situația personalului de specialitate juridică de la nivelul instantelor este si mai gravă, aici deficitul de personal fiind unul serios, peste 800 de grefieri la nivel național. Din punctul meu de vedere, efectele acestor măsuri negândite și iraționale luate de către actuala guvernare se vor regăsi mai târziu sub forma unor condamnări ale României la CEDO, iar factura o vom plăti fiecare dintre noi. La acest tablou sumbru ar trebui adăugată și lipsa de logistică elementară de lucru de la nivelul instanțelor de judecată, încăperile mici și insalubre în care își desfășoară activitatea personalul chemat să înfăptuiască actul de justiție.

Personal, consider că trebuie identificate urgent soluțiile de deblocare a situației privind lipsa de resurse umane de la nivelul instanțelor de judecată, prin deblocarea posturilor vacante și organizarea de concursuri pe post. De asemenea, trebuie identificate sursele financiare pentru renovarea anumitor instanțe din țară care stau să cadă sau a celor care sunt sub nivelul minim acceptat privind condițiile de muncă.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Scutirea de la plata penalităților pentru întreținere;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Scutirea de la plata penalităților pentru întreținere"

Prin prezenta declarație politică doresc să evoc faptul că împreună cu mai mulți colegi parlamentari am inițiat un proiect de act normativ pentru modificareași completarea Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Propunerea legislativă prevede scutirea de la plata penalităților acumulate la întreținere pentru cetățenii care își achită datoriile de bază. Proprietarii care își achită către asociațiile de proprietari cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, vor fi scutiți de la plata penalităților pentru suma cu titlu de restanță. Prin cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari se înțelege datoria cu titlu de bază fără suma rezultată din penalități. Aceste prevederi se aplică și chiriașilor care dețin spațiu locativ în baza unui contract de închiriere cu administrația locală, centrală sau orice instituție a statului. Aceste reglementări sunt valabile pentru familiile cu un venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv persoană singură, ce nu depășește suma de 600 ron. Sumele cu titlu de penalități datorate către asociațiile de proprietari, anulate conform prezentei legi, vor fi anulate și din obligațiile contractuale, cu titlu de penalități, existente între asociațiile de proprietari și societatea furnizoare de servicii.

În condițiile unei ierni atât de grele, cum a fost în acest început de an, și crizei economice tot mai acute, o asemenea inițiativă este de un real ajutor pentru cei care înregistrează restanțe la plata întreținerii. Reducerea activității economice generează scăderea veniturilor populației, iar devalorizarea monedei naționale determină creșterea sumelor la facturile de utilități. În aceste condiții, se înregistrează foarte mulți restanțieri la plata întreținerii, care sunt copleșiți nu doar de aceste restanțe, dar mai ales de penalizările ce se acumulează.

Scutirea de la plata acestor penalități este necesară și benefică pentru cei care se află într-o asemenea situație dramatică și s-ar putea totodată evita un posibil blocaj. De aceea, consider că trebuie făcut tot posibilul ca această propunere legislativă să fie dezbătută și votată cu celeritate.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Pledoarie împotriva măsurii de egalizare a vârstei de pensionare;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Pledoarie împotriva măsurii de egalizare a vârstei de pensionare"

Actuala formă a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prevede atingerea vârstei standard de pensionare de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați în anul 2013. Considerăm că aceste vârste standard de pensionare trebuie păstrate cel puțin până în anul 2050. Ne exprimăm dezacordul față de pericolul egalizării vârstei de pensionare dintre femei și bărbați, întrucât egalitatea nu începe cu finalul, adică cu egalizarea vârstei de pensionare. Mai întâi trebuie să avem drepturi egale din toate celelalte puncte de vedere și abia apoi, în timp, să ajungem să avem o vârstă egală pentru pensionare.

În favoarea ideii privind neegalizarea varstei de pensionare vă prezint câteva argumente: a) femeia, în continuare, este singura care se ocupă de gospodărie, educația copiilor și îngrijirea bătrânilor, conform statisticilor, doar în 5 la sută din familiile din România există un parteneriat soț-soție în ceea ce privește gestionarea activităților din gospodărie; b) discrepanța dintre condițiile de muncă de acasă din România și cele din statele occidentale, și, mai mult, diferența majoră dintre mediul rural și cel urban (lipsa apei curente și a canalizării din satele și comunele noastre); c) absența alternativelor pentru creșterea copiilor (creșe, grădinițe, bone scumpe și nepregătite). De asemenea, prelungirea vârstei de pensionare ar duce la diminuarea numărului bunicilor implicați în susținerea familiilor, absența alternativelor pentru îngrijirea bătrânilor; numărul femeilor care suferă de boli cronice din România este de trei ori mai mare decât cel al bărbaților.

Consider că prelungirea vârstei de pensionare, așa cum executivul o prezintă în proiectul prinvind Legea pensiilor, ar avea drept consecință imediată creșterea numărului pensionărilor pe caz de boală; absența locurilor de muncă și riscul creșterii șomajului, iar consecința egalizării vârstelor de pensionare între femei și bărbați s-ar transpune în riscul ca de la 60 de ani femeile să rămână și fără loc de muncă și fără pensie, efectul imediat fiind acordarea de ajutoare sociale suplimentare de către stat și în niciun caz reformarea sistemului public de pensii.

Fără a ne opune dorinței femeilor care doresc și pot să-și continue activitatea și după 60 de ani, considerăm că egalizarea vârstei de pensionare în toate domeniile de activitate în România este imposibilă. Nici măcar în Austria nu s-a luat această măsură, ba dimpotrivă, această țară a prelungit termenul egalizării vârstei de pensionare din 2025 în 2030, iar speranța de viață a româncelor este cu cel puțin zece ani mai mică decât a femeilor din majoritatea statelor Uniunii Europene.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Modernizarea României prin reformarea mentalităților;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Modernizarea României prin reformarea mentalităților"

La trei ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem afirma cu tărie că țara noastră are nevoie cel mai mult de un proiect de dezvoltare pe termen lung. Atenuarea decalajelor de dezvoltare și investiția pentru revitalizarea satului românesc, ameliorarea polarizării sociale și securitatea socială pentru categoriile cu venituri reduse, investiția în elita de mâine trebuie să constituie obiective prioritare în agenda politică. România nu poate evolua ca stat european cât timp există aceste probleme acute.

Decalajele de dezvoltare dintre mediul rural și mediul urban sunt mai profunde, deși mai vizibile ca niciodată, tocmai pe fondul polarizării sociale accentuate. Atât timp cât vor exista diferențe între educația de la oraș și educația de la sat, atât timp cât mediul rural va fi marcat de servicii de sănătate mai slabe, România nu are șanse de evoluție.

România continuă să fie țara în care există o pătură subțire de îmbogățiți și o masă largă de săraci. Pensionarii, agricultorii, muncitorii din fosta industrie de stat au devenit categoriile care au decontat cel mai mult costul politicilor economice de dreapta și lipsa de programe sociale. Presiunea creșterii prețurilor la alimente, inflația galopantă, costul energiei, costul medicamentelor, toate se răsfrâng mai ales asupra categoriilor sărace. Este nevoie de proiecte care să ofere o viziune de abordare a acțiunilor de securitate socială pentru persoanele cele mai afectate din punct de vedere material, proiecte bazate pe două direcții: securizarea veniturilor vulnerabile și identificarea pârghiilor bugetare prin care măsurile sociale să devină realizabile.

O prioritate trebuie să fie realizarea unei politici coerente în domeniul energiei. Susținem modificarea coșului de energie electrică, astfel încât populația să beneficieze de producția de energie ieftină a României, în procent de 100% și nu doar de 16% cât beneficiază în prezent. Această modificare va duce la reducerea prețului cu 33% față de valoarea actuală. De asemenea, este necesară constituirea unui fond social pentru finanțarea programului de reabilitare termică a blocurilor.

Dincolo de coordonatele sociale pentru acest proiect de dezvoltare, România are nevoie de o viziune clară privind sprijinul pentru tineri. Investiția în inteligență este modalitatea prin care România își valorifică resursa umană, cea mai importantă componentă a dezvoltării economice. Cea mai importantă pierdere din acești 18 ani este pierderea oamenilor talentați, a profesioniștilor, a tinerilor bine pregătiți. Susținerea tinerilor cu performanțe la învățătură trebuie să fie un demers consecvent al statului, care să urmărească, să susțină, să recompenseze performanța și talentul din școala generală până la admiterea în facultate.

Un astfel de plan vizează o succesiune de pași, care să răspundă nevoilor acestor tineri, începând cu baza de materiale didactice, continuând cu programe de pregătire gratuită, prin care să fie stimulată performanța în țară și apoi în străinătate, și finalizând cu un tratament preferențial la momentul angajării. De asemenea, statul trebuie să fie un actor activ pe piața muncii pentru recrutarea acestor tineri, un jucător atent și proactiv la ofertele pe care le face mediul privat. Reforma statului înseamnă și atragerea a cât mai mulți tineri pregătiți în instituțiile statului, unde recompensarea activității lor să se facă diferențiat, pe măsura pregătirii și a rezultatelor lor.

Acestea ar fi coordonatele pe care se articulează proiectul de modernizare a României. Integrarea trebuie transpusă de pe hârtie în viața de zi cu zi a fiecărui român. Aceasta este prima condiție pentru a deveni, în mod real, cetățeni europeni.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Regimul juridic al patrimoniului sindical din România;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Regimul juridic al patrimoniului sindical din România"

România este ultima țară din Uniunea Europeană care nu a reglementat domeniul regimului juridic al patrimoniului sindical, neîndeplinindu-și până acum o obligație fundamentală, cu implicații majore pentru mișcarea sindicală. În acest sens, împreună cu alți colegi parlamentari, am elaborat o inițiativă legislativă care are ca obiect de reglementare regimul juridic al patrimoniului sindical. În urma dizolvării sindicatelor din perioada comunistă, nu a existat o soluție juridică de preluare a bunurilor imobile de la vechile structuri sindicale la cele constituite după reinstaurarea regimului democratic. Având o situație juridică incertă, acest patrimoniu imobiliar a fost expus, pe de o parte, încercărilor de preluare abuzivă și, pe de altă parte, unei degradări accelerate datorate inexistenței unui sistem coerent de finanțare și întreținere.

Beneficiind de patrimoniul care le aparține de drept, sindicatele vor avea asigurată independența față de factorii politici sau economici și vor putea garanta respectarea drepturilor legitime ale forței de muncă din România. Această nouă dimensiune a sindicatelor va genera puternice efecte pozitive atât asupra eficienței economiei naționale, cât și asupra echilibrului social.

Propunerea legislativă a fost elaborată în urma unui proces consultativ complex desfășurat împreună cu toate confederațiile sindicale din România și aplică prevederile privind necesitatea elaborării unei legi speciale referitoare la patrimoniul sindical, conținute de articolul 8 alineatul (4) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Restituirea bunurilor către Uniunea Națională pentru Preluarea Patrimoniului Sindical, persoană juridică ce urmează a fi constituită prin asocierea confederațiilor sindicale reprezentative, se va face în natură, iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil vor fi stabilite măsuri reparatorii care se vor acorda în conformitate cu prevederile Titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății justiției.

În scopul aplicării dispozițiilor prezentei propuneri legislative, se va constitui în subordinea Guvernului Comisia pentru stabilirea regimului juridic al imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical, care va fi formată din președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sau un reprezentant desemnat de acesta, precum și câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Ministerului Economiei, al Ministerului Finanțelor Publice, al Secretariatului General al Guvernului, al Ministerului Internelor și Reformei Administrative și al fiecărei confederații sindicale reprezentative.

În consecință, cred că grupurile parlamentare din Camera Deputaților ar trebui să adopte această inițiativă legislativă, care recunoaște mișcarea sindicală din România, drepturile legitime asupra unui patrimoniu de care a fost privată în mod abuziv.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Agricultura a pierdut pariul!;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Agricultura a pierdut pariul!"

Aduc în discuție, încă o dată, problema agriculturii românesti care, la ora actuală, are multe necunoscute, iar țăranul român trăiește în confuzie și incertitudine.

Județul Galați deține capul de listă din punct de vedere al producției agricole și zootehnice. Zootehnia e cel dintâi teren de încercare. Aici, cu deosebire, e nevoie de transformări radicale. Gospodăria țărănească va continua să aibă un rol important în aprovizionarea pieței alimentare cu lapte, brânzeturi, ouă și chiar carne. Numai că, tot mai mult, vor avea căutare numai produsele în realizarea cărora vor fi respectate rețete ecologice. La fel stau lucrurile și în cultivarea pământului. Este cert că țăranii cu spirit gospodăresc s-ar putea îmbogăți practicând o agricultură în stil tradițional, cu îngrășăminte naturale, dar punând la lucru și știința modernă. Produsele obținute ar putea să fie vândute pe bani grei în toata lumea, din Europa până în America. Statul ar trebui să-i ajute. Nu cum a făcut-o până acum, prin structuri birocratice și hipercentralizate, ci prin legi bune și structuri de piață, care să-i stimuleze pe țărani și să le îndrepte atenția către preocupări de acest fel.

Există la noi chiar o experiență notabilă, din perioada interbelică, numeroși țărani fiind antrenați atunci în cultivarea unui tutun de o calitate specială. Când stimulentele și preocuparea au dispărut, imediat după război, s-a năruit și cultura acestui tip de tutun. Astăzi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult, la noi, desigur, căci în vremurile noastre, în țările dezvoltate, prin libera inițiativă, dar și prin intervenții de stat, dinamizarea pieței este determinată de organizarea unor companii suple și eficiente, cu scopul comercializării produselor agricole. Toate urmăresc să obțină profit din tranzacții, având ca obiect munca fermierilor. O întreagă rețea de servicii agricole îl susțin însă pe fermier, de la arat, semănat și recoltat până la vânzarea produselor, îngrijindu-se să-i revină un câștig optim, pentru că dacă fermierul dă faliment, întreaga rețea dă faliment. Când profitul nu e îndestulător intervin subvențiile.

La noi însă se bâjbâie. În locul fermierului se află țăranul român, despărțit de piață fie de intermediari, fie de stat. A primit pământ, dar sprijinul pe care-l primește ca să producă e palid. Nu se bucură nici de infrastructură, nici de prețuri stimulative de achiziție, nici de rețele de servicii, nici de subvenții și nici de credite. Iar intermediarii din piețele orășenești, hărțuiți acum de autorități, nu sunt decât niște bieți amatori, ce nu înțeleg bine nici măcar dependența lor fundamentală de munca țăranului și de profitul lui.

Fără o reformă radicală, făcută cu fața la viitor, agricultura noastră nu poate supraviețui. O reformă a structurilor de producție, a relațiilor producție-consum, a mentalităților ar fi singura șansă ca agricultura noastră să reziste în fața concurenței din Uniunea Europeană.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Porumbul modificat genetic;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Porumbul modificat genetic"

Mă văd nevoit să revin cu o nouă declarație politică pe această temă întrucat recent, Agent Green a făcut public un nou studiu realizat de Universitățile din Rouen și Caen, care arată ceea ce eu am spus de ani de zile, că porumbul modificat genetic MON810 cultivat și în România prezintă semne de toxicitate pentru organele interne, rinichi și ficat, precum și alte efecte asupra inimii, glandelor suprarenale și splinei pe animalele testate.

În calitate de parlamentar am inițiat mai multe întrebări și interpelări ministerelor de resort pentru a-mi comunica parametrii reali ai acestor culturi modificate genetic și impactul lor asupra sănătății populației. România se numără printre ultimele state membre ale Uniunii Europene care încă permit cultivarea MON810. Bulgaria a anunțat săptămâna trecută introducerea unui moratoriu de 5 ani la cultivarea de OMG. Șase state membre au interzis acest porumb, iar alte 15 state nu îl cultivă deloc.

Suprafața cultivată în țara noastră cu acest porumb în ultimii trei ani însumează 10.572 ha, dar locațiile culturilor sunt secretizate de către autoritățile de resort. Se estimează că producția totală de MON810 obținută în ultimii 3 ani este de 44.000 tone, dar nu se știe la ce a fost folosită aceasta pentru că aceste informații, sunt de asemenea, secrete. Problema devine gravă dacă ne gândim că există magazine de produse naturiste care comercializează aceste produse în lipsa unui laborator certificat pentru analize.

Așa-zisa valoare nutrițională îmbunătățită a organismelor modificate genetic nu este decât o poveste frumoasă, menită să ademenească credulii. Nu ne putem imagina cât de nelimitate pot fi efectele secundare și accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se "joacă'' cu ordinea și echilibrul atât de fragil al celulelor vieții. Ministerului Agriculturii și Ministrului Sănătății le revine o mare responsabilitate în domeniu, întrucât sunt cei care autorizează și avizează cultivarea și punerea pe piață a acestor plante modificate genetic. În acest sens consider că este obilgatoriu ca reprezentanții celor două ministere să dea dovadă de responsabilitate și respect față de consumatori, prin informarea acestora privind riscurile la care se supun dacă consumă astfel de produse.

    Liviu-Bogdan Ciucă - declarație politică Șansele de angajare ale tinerilor absolvenți în situația economică actuală;

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Șansele de angajare ale tinerilor absolvenți în situația economică actuală"

Numărul foarte mare de disponibilizări datorat situației economice actuale a determinat și o scădere dramatică a ofertei pieței de muncă. Una dintre cele mai afectate categorii o reprezintă tinerii absolvenți, ieșiți de pe băncile facultății doar cu o pregătire teoretică și fără experiență profesională. Astfel, criza economică a determinat, din punct de vedere al angajatorului, o schimbare a criteriilor de selectare a candidaților. Cerințele angajatorilor privind candidații cu specializări în mai multe domenii, cu experiență profesională bogată și dispuși să muncească în această perioadă pe salarii net inferioare pregătirii lor, duce la imposibilitatea absolvenților de a-și găsi un loc de muncă. De asemenea, acest lucru determină și un efort bugetar din partea statului, având în vedere că acești tineri vor crește rândurile șomerilor.

În aceste condiții, consider că o soluție pentru acești tineri ar putea fi o implicare reală a Guvernului, concretizată în elaborarea unor politici pentru stimularea angajatorilor de a coopta tineri absolvenți. Desigur că facilitățile fiscale pe anumite perioade de timp determinate, pe care statul le oferă de obicei angajatorilor la recrutarea tinerilor absolvenți, ar trebui să aibă implicații mult mai puternice, care să determine și menținerea locurilor de muncă ale acestora și după terminarea perioadelor respective.

Astfel, este important ca, în situația actuală, absolvenții să nu se simtă abandonați de autorități și să se identifice politicile necesare pentru a susține acești tineri, aflați la începutul carierei lor profesionale.

    Constantin Chirilă - declarație politică cu referire la Scutul antirachetă, o șansă pentru securitatea României de mâine;

Domnul Constantin Chirilă:

"Scutul antirachetă, o șansă pentru securitatea României de mâine"

Am citit reacțiile presei naționale și internaționale referitoare la participarea țării noastre la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și mi-am dat seama că suntem martorii unui moment crucial în ceea ce privește siguranța națională a țării noastre. Faptul că suntem cea mai estică țară din cadrul Alianței Nord-Atlantice, cu excepția Turciei, ne-a conferit un imens avantaj în luarea acestei decizii.

Am convingerea că încrederea reciprocă dintre cele două state și sprijinul pe care România l-a acordat aliaților americani în lupta împotriva terorismului atât în Irak, cât și în Afganistan, constituie garanția unui parteneriat de durată bazat pe încredere, ajutor și respect reciproc.

Este salutară transparența cu care Statele Unite au susținut noul proiect de amplasare a scutului antirachetă, care nu a fost conceput ca o amenințare la adresa vecinilor noștri ruși, ci mai degrabă ca o regândire a sistemului de apărare antirachetă care să se constituie într-un sistem de protecție a țărilor din sud - estul Europei.

Cu această ocazie, România intră într-o nouă eră a siguranței naționale, deoarece această decizie coroborată cu operaționalizarea sistemelor, crește foarte mult nivelul de securitate al țării noastre în întregime.

Nu pot să nu mă gândesc că anunțul facut de președintele Traian Băsescu în legătură cu participarea României la scutul antirachetă american a survenit în ziua în care se aniversau 65 de ani de la semnarea acordurilor de la Yalta, moment în care a fost remodelată întreaga hartă politică a lumii, iar țara noastră a intrat în sfera de influență a Rusiei.

Siguranța oferită de amplasarea scutului antirachetă este o realitate care protejează cu o eficiență adevărată în fața unei lumi tot mai dezbinate și încărcate de ură și conflicte la nivel mondial. Protejarea țărilor din Europa de Est nu va însemna decât că ele vor deveni mai stabile, iar dezvoltarea lor va putea cunoaște o creștere accentuată.

Din punct de vedere al imaginii, România a facut un pas imens în ceea ce privește poziția sa geostrategică mondială, constituindu-se într-un jucător cu rol esențial în medierea relațiilor ruso-americane, aflate într-un impas evident. S-ar putea argumenta că nici țara noastră nu are o relație privilegiată cu vecinii de la est, iar amplasarea scutului antirachetă nu va duce decât la creșterea valului de antipatie venit dinspre Rusia. Datoria politicienilor noștri direct implicați în afacerile externe este să reușească să gestioneze acest posibil handicap în construirea unor relații normale cu Rusia, pentru a putea evita eventualele consecințe asupra economiei noastre naționale.

Cred cu tărie că a sosit momentul ca o dată pentru totdeauna ambițiile de libertate, securitate și dezvoltare durabilă ale țarii noastre să fie împlinite de politicieni responsabili, capabili să înțeleagă că rolul României va fi cu totul altul decât acela de simplu spectator la marele spectacol al lumii.

Rolul Parlamentului va fi esențial pentru ratificarea acordului. De noi depinde efectuarea unei analize corecte și imparțiale asupra implicațiilor rezultate în urma negocierilor bilaterale.

Această decizie este în concordanță cu poziția consecventă a României odată cu intrarea în Alianța Nord - Atlantică și în Uniunea Europeană, având în vedere faptul că țara noastră și-a onorat mereu, cu responsabilitate, angajamentele față de aliații săi.

    Gheorghe Coroamă - intervenție cu referire la participarea Președintelui României la Reuniunea informală a Consiliului Europei privind Strategia UE 2020;

Domnul Gheorghe Coroamă:

Președintele Romaniei, Traian Băsescu, a participat, joi, la Bruxelles, la Reuniunea informală a Consiliului European dedicată examinării situației economice din statele membre și abordării la nivel înalt a temei viitoarei strategii europene privind creșterea și ocuparea forței de muncă, respectiv a Strategiei UE 2020. Șeful statului a insistat asupra faptului că Strategia UE 2020 trebuie să ia în considerare distincțiile de dezvoltare economică și socială dintre statele membre și concluziile care pot fi desprinse în contextul actualei crize economice globale.

Președintele Băsescu a arătat ca România privește viitoarea strategie europeană ca pe un cadru de coordonare a politicilor economice ale statelor membre și de orientare a fondurilor comune în sensul nevoilor de creștere a competitivității economice în interiorul și exteriorul Uniunii Europene.

Obiectivul Guvernului pentru anul 2010 este acela ca volumul fondurilor de preaderare și postaderare care vor fi absorbite în acest an să fie de 4,3 miliarde de euro. În acest sens,Comitetul interministerial pentru gestionarea fondurilor comunitare a luat câteva decizii privind scurtarea termenelor și simplificarea procedurilor aferente, inclusiv modificarea legislației achizițiilor publice. De asemenea,Ministerul Finanțelor Publice pregătește un proiect de act normativ care să sprijine autoritățile locale în privința prefinanțării sau cofinanțării proiectelor eligibile ce urmează a fi finanțate din fonduri structurale, prin utilizarea instrumentului garanțiilor guvernamentale și lucrează la elaborarea unor documentații pentru ca proiectele elaborate pentru a fi finanțate din fonduri europene să poate fi cofinanțate și din credite bancare.

Asigurarea transparenței în lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor, evaluarea și aprobarea proiectelor și menținerea dialogului dintre autorități și consultanți sunt prioritare pentru Guvern.

    Cristian Buican - declarație politice cu titlul Radu Berceanu trebuie să plece;

Domnul Cristian Buican:

"Radu Berceanu trebuie să plece"

Dragi colegi, am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă împărtăși câteva din gândurile mele cu privire la ministrul Radu Berceanu și la ministerul pe care îl conduce. Doresc pe această cale să vă întreb încă de la început: de ce mai avem noi nevoie de Radu Berceanu și de Ministerul Transporturilor? Este o nedumerire legitimă care vine în urma declarațiilor acestui ministru prin care ne spunea că nu mai are bani pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii rutiere deoarece deszăpezirea din acest an a costat de 4 ori mai mult decât se preconizase. În aceste condiții, ori punem la îndoială necesitatea acestui ministru și a ministerului pe care îl conduce, ori acceptăm faptul că este cel mai incompetent ministru al transporturilor. În ambele cazuri, Radu Berceanu trebuie să plece.

Iritarea mea de astăzi nu este doar din cauza acestor declarații, ci are rădăcini bine ancorate în realitate. Starea drumurilor naționale de la noi din țară este jalnică, iar exemplul cel mai elocvent se poate observa la DN7 Râmnicu Vâlcea - Pitești, drum tranzitat zilnic de un număr foarte mare de autovehicule. Cu toate că cea mai mare parte din lungimea acestui drum a fost reabilitat în toamna trecută, starea lui actuală este aceea a unui drum după bombardament. Această stare de fapt nu poate fi explicată decât fie de incompetența autorității publice care o gestionează, fie de gestionarea frauduloasă a resurselor statului.

Lipsa banilor și starea jalnică a drumurilor naționale reprezintă o realitate pe care Radu Berceanu, în calitate de ministru al transporrturilor și infrastructurii, nu trebuie să o constate, ci trebuie să o rezolve. Adică să găsească soluții. Altfel, utilitatea să nu mai există și putem privatiza acest domeniu. Poate atunci asfaltările vor fi făcute să reziste mai mult de un an, poate atunci un km de autostradă nu va fi cel mai scump din Europa, poate atunci vom atrage fondurile europene destinate acestui domeniu, poate atunci vom avea trenuri care nu mai întârzie și șosele moderne, fără gropi.

În zilele ce au trecut am văzut în mass-media o statistică înfiorătoare. Aproximativ 60% din drumurile din România necesită reparații capitale, starea lor fiind una deplorabilă, iar în domeniul feroviar stăm și mai rău. Oare după această iarnă vom mai avea vreun drum în România care să nu arate ca după bombardament? Probabil că nu. Dar astea sunt costurile atunci când dintre soluțiile antideszăpezire o alegi pe cea care e ieftină, chiar dacă afectează covorul asfaltic, în detrimentul alteia care e mai scumpă, dar care nu afectează starea inițială a șoselei.

Am venit astăzi în fața dumneavoastră, stimați colegi, deoarece sper să fiți de acord cu mine și să susțineți cererea mea: aceea că Radu Berceanu trebuie să plece din fruntea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Consider că este depășit total de situație, fiecare ninsoare îl ia prin surprindere, nu are bani de autostrăzi, nu are bani de reabilitări de drumuri, poate dacă mai ninge mult nu are bani nici de deszăpezire.

Solicit pe această cale demisia ministrului Radu Berceanu din fruntea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și vă solicit dumneavoastră, deputaților din Parlamentul României, ca aceasta să fie poziția oficială a acestei instituții cu privire la acest ministru.

    Cristian Buican - declarație politice cu titlul O altă șmecherie a Guvernului Boc - Legea pensiilor;

Domnul Cristian Buican:

"O altă șmecherie a Guvernului Boc - Legea pensiilor"

Am venit astăzi în fața dumneavoastră deoarece consider că trebuie să trag un semnal de alarmă cu privire la deciziile Guvernului din aceste zile, decizii care nu fac altceva decât să afecteze cetățenii acestei țări. Mult trâmbițata lege a pensiilor, promovată de Guvernul Boc ca un soi de act justițiar, nu este decât o bătaie de joc la adresa pensionarilor, iar noi ca parlamentari nu trebuie să permitem așa ceva. Populismul de care a dat dovadă Emil Boc se regăsește și în prezentarea acestei legi, explicația premierului fiind legată mai mult de pensiile speciale decât de faptul că această lege va face ca pensionarii să aibă de suferit.

Chiar dacă este criză, statul ar trebui să protejeze acele pături sociale care au venituri mici, iar în această categorie putem include și pensionarii. Or, prin această lege, Guvernul Boc nu face altceva decât să condamne pensionarii la un trai mizer. Afirm acest lucru cu toată responsabilitatea deoarece sub masca reducerii pensiilor nesimțite, pe termen mediu toate pensiile vor avea de suferit. Nu concep ca din cauza incompetenței acestui Guvern, pensionarii să aibă de suferit și le atrag atenția parlamentarilor PD-L că vor fi complici la înjosirea părinților și bunicilor noștri dacă vor susține această lege.

Nu accept nici explicația cu care Emil Boc vine în fața noastră conform căreia această lege este o cerință a Fondului Monetar Internațional. În condițiile în care acest lucru este real, vă anunț că acest Guvern ar trebui să demisioneze. Vă reamintesc că tot domnul Boc a semnat acest acord cu FMI, deși știa de la bun început ce condiții trebuie să îndeplinim, iar dacă această lege a pensiilor era unul dintre angajamente, nu trebuia să îl semneze. În condițiile în care acest Guvern nici în anul 2009 și nici în acest an nu va lua niciun fel de măsură de redresare economică și de ajutorare a creării locurilor de muncă, nu va reuși să plătească pensiile și salariile bugetarilor fără ajutor extern, așa cum s-a întâmplat și în 2009. Pentru a avea bani pentru plata și majorarea pensiilor, trebuie să ai forță de muncă activă, care să susțină fondul de pensii.

Îl vedem pe domnul Boc care vine și ne spune că nicio pensie mai mică de 3.000 de ron nu va scădea. Îl vedem cum vine și ne spune ce mari economii va face el din scăderea pensiilor nesimțite. Îl vedem cum vine și ne spune că fiecare va avea pensie atât cât a contribuit și că astfel va fi un fel de ordine socială în acest sistem de pensii. Nimic mai fals. Toate aceste argumentații nu sunt decât minciuni care să îmbrace într-o mantie demagogică realitatea. Recalcularea pensiilor, conform acestei legi, va duce la scăderi importante la majoritatea pensionarilor din România și nu este altceva decât o bătaie de joc la adresa pensionarilor.

Recenta inițiativă legislativă a Guvernului de salvare a sistemului de pensii de la dezastru nu este altceva decât o cosmetizare a vechii legi, care s-a dovedit a fi un eșec. Noua lege nu diferă cu nimic de Legea nr. 19/2000, în afara faptului că diminuează drastic valoarea punctului de pensie. În urmă cu zece ani, sistemul de pensii a fost reformat. Astfel, s-a mărit vârsta de pensionare și s-a schimbat modalitatea de calcul. Principalul motiv invocat viza îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de pensii. La fel ca și atunci, acum acuzăm același lucru, după doar 10 ani.

În conzluzie, am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă sugera să nu votați această lege. Iar dacă Guvernul își va asuma răspunderea, nu are decât să pice. Oricum, asta ar merita în urma măsurilor pe care le ia, măsuri ce nu fac decât să umilească cetățenii români, drepturile acestora, și să afunde și mai rău România în criza economică pe care o trăim.

    Culiță Tărâță - referire la bugetul acordat agriculturii în 2010;

Domnul Culiță Tărâță:

Parlamentul țării a aprobat, după dezbateri tensionate, bugetul de stat pe 2010. Este un buget de mare austeritate, impus nu doar de rigorile actualei crize, dar și de situația economică jalnică în care România se zbate de două decenii. Dacă bugetul statului este unul care se chinuie să țină sărăcia în frâu și să n-o lase să explodeze-n stradă, alocațiile bugetare ale ministerelor nu sunt capabile nici măcar de așa ceva, lăsând larg deschisă poarta nemulțumirilor sociale.

Oprindu-mă asupra bugetului pe anul în curs al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, trebuie să spun, de la bun început, că el se înscrie în politica de ignorare totală a acestui sector vital al economiei, politică promovată în mod consecvent de toate guvernele care s-au perindat la cârma țării în ultimele două decenii. În acest an, agricultura beneficiază de 9,087 miliarde lei, respectiv 1,69% din p.i.b. (față de 1,74% în 2009) din care 5,43 miliarde lei sunt asigurate din bugetul de stat, iar restul din resurse externe. Parlamentul a avizat bugetul agriculturii, după ce a impus o majorare de 2,1 miliarde lei pentru acest sector al economiei, amendament tonifiant, acceptat de Guvern, pentru acoperirea ajutoarea de stat, dar care nu și-a găsit până acum sursa de finanțare.

Bugetul agriculturii pe 2010 este la fel de inconsistent ca și cel din anul trecut. De fapt, cheltuielile efective se rezumă la 3,36 miliarde lei, reprezentând 0,62% din p.i.b., restul reprezentând datorii din 2009. Astfel, 2 miliarde de lei din totalul cheltuielilor bugetare sunt destinate pentru ajutoarele de stat, dar 1,8 miliarde de lei sunt sume restante, pe care producătorii agricoli urmează să le încaseze pentru 2009. După cum preciza ministrul agriculturii, achitarea restanțelor pentru lunile septembrie și octombrie era prevăzută pentru prima jumătate a lunii februarie, iar restanțele pentru octombrie și noiembrie, inclusiv subvențiile datorate crescătorilor de animale, până la sfârșitul acestei luni.

Bugetul pe anul în curs sporește și mai mult nemulțumirea fermierilor, care se văd în situația de a nu mai putea să primească ajutoare de stat. Însuși ministrul agriculturii s-a plâns că bugetul de care dispune în acest an asigură puține resurse pentru înlocuirea resurselor de stat care, potrivit normelor europene, nu mai pot fi acordate începând din 2010. În asemenea condiții ne întrebăm în mod firesc: mai există bani pentru a acorda măcar o parte din subvenții, pe baza finanțării interne? La o asemenea întrebare, ministrul agriculturii răspunde timid, anunțând că ministerul a inventariat toate formele de sprijin care au încetat, dar și posibilitățile care ar putea să le înlocuiască, precizând că există un proiect al unei legi cadru pentru perioada următoare, capabil să pună la punct acest subiect.

Până în prezent au fost prenotificate la Bruxelles două astfel de forme de sprijin: una pentru bunăstarea animalelor și o alta de ajutor pentru patrimoniul genetic. Concomitent este investigată posibilitatea acordării unui ajutor de urgență, de genul celui instituit în cazuri de criză. Sunt, desigur, măsuri salutare, fără însă un final prea optimist. Sprijinirea țăranilor de către stat constituie, în acest an, o bătălie care trebuie câștigată cu orice preț. A nu-i sprijini pe fermieri, înseamnă să-i arunci în ghearele sărăciei absolute, iar agricultura într-un colaps fără ieșire. Oricât de slab ar fi randamentul agriculturii noastre astăzi, recoltele sale împing, an de an, p.i.b.-ul în sus cu 6-10 procente. Ca atare, ar fi o crimă ca micii producători agricoli să nu fie ajutați nici măcar cu 1% din produsul intern brut.

    Culiță Tărâță - reliefarea consecințelor în cazul renunțării la Parlamentul bicameral;

Domnul Culiță Tărâță:

Obsesia președintelui Băsescu de a se răzbuna crunt pe acel Parlament "ticăloșit" a reizbucnit la cote maxime, acum, după ce a câștigat, îndoielnic, un al doilea mandat de șef al statului. Probabil că și din postura de împărat al Japoniei, domnia sa n-ar renunța la o asemenea ranchiună. După ce în primul mandat s-a justificat că nu poate să facă nimic bun pentru țară întrucât cele două Camere legislative, aflate în mâinile social-democraților, îi torpilează fiecare inițiativă, după ce s-a plâns, la tot pasul, că nu poate să cârmuiască nația cu un Guvern ostil condus de Călin Popescu Tăriceanu și nici cu cel rezultat din concubinajul politic PDL-PSD, iată că acum, când, în sfârșit, dispune de toate pârghiile - un nou mandat prezidențial, obținut prin vot îndoielnic, majoritate parlamentară realizată prin fraudă electorală, promisiuni politicianiste ori șantaj, dar și de un Executiv preș la picioarele sale, s-a decis să dezlănțuie asaltul final asupra forului legislativ al țării.

Așadar, iată-i pe infailibilii Marx și Engels, care susțineau că istoria nu se repetă, puși la zid de Traian Băsescu, preșdintele României, care, împreună cu mai puțin de o treime din popor, luptă din răsputeri ca să transforme Parlamentul bicameral într-unul unicameral, repetând evenimentul istoric din mai 1945 când PCR a suprimat Senatul, proclamând Camera Deputaților drept for legislativ al țării sub numele de Marea Adunare Națională, comuniștii pedepsindu-i, astfel, pe intelectualii care dominau Camera Legislativă Superioară.

Adesea însă, astfel de răzbunări se întorc, asemenea unui bumerang, împotriva celor care le-au dezlănțuit. Să ne amintim cu câtă disperare și cât de inutil invoca fostul dictator Ceaușescu, în ceasul de dinaintea sfârșitului său, sprijinul Marii Adunări Naționale, pe care vreme de 25 de ani o umilise ca pe o cârpă de șters praful. Nu este deloc imposibil ca istoria să se repete și pe asemenea planuri.

Ambiționând să suprime Senatul, președintele Traian Băsescu ar reduce numărul parlamentarilor la 300, sperând, probabil, ca mai mult de jumătate dintre viitorii deputați să arboreze cămăși sau măcar cravate portocalii, astfel încât proiectele sale să treacă prin Parlament ca gâsca prin apă. Trebuie spus însă că jocul acesta despotic constituie, în primul rând, o lovitură mortală dată firavei noastre democrații, un pas decisiv spre reînvierea totalitarismului. Pentru a duce la îndeplinire un asemenea act de esență bolșevică, premierul Boc n-a ezitat să meargă în fața senatorilor, solicitându-le să voteze pentru propria lor desființare, de dragul unei ambiții stupide.

Partizanii Parlamentului unicameral încearcă să-și susțină ideea lor prin argumente aparent întemeiate, dar care, în fond, sunt extrem de plăpânde, ca să nu spunem iraționale. Ei susțin că avantajul unui sistem parlamentar unicameral ar fi, pe de o parte, celeritatea adoptării legilor, iar pe de alta, cheltuielile mult mai reduse în procesul înfăptuirii actului legislativ. Asemenea motivații sunt însă extrem de vulnerabile. Dacă astăzi atâtea legi, pritocite vreme îndelungată în cele două Camere, se dovedesc ineficiente, necesitând modificări ulterioare sau chiar abrograrea lor, oare ce se va întâmpla cu cele elaborate și adoptate la normă? Pe de altă parte, existența unei singure Camere legislative poate să însemne o dictatură a Parlamentului, întrucât Camera Deputaților s-ar manifesta nu doar decisiv, în absența Senatului, dar și impulsiv, neadmițând alte opinii, replici sau corecturi.

Un asemenea sistem parlamentar ar produce legi pe care nimeni nu le-ar mai putea controla decât pe calea excepției de neconstituționalitate, procedeu care în multe cazuri se dovedește inutil, date fiind deciziile adoptate la comandă politică. Așa cum spun specialiștii, procesul legislativ nu trebuie grăbit (desigur nici tergiversat) întrucât controlul efectuat de fiecare Cameră asupra celeilalte are mari avantaje pentru democrație, în timp ce în cazul Parlamentului unicameral acest control dispare.

Existența unei singure Camere poate duce la o dictatură și o slăbire a Legislativului în raport cu Executivul (pohta ce a pohtit cu ardoare premierul Boc, devenit un împătimit al ordonanțelor de urgență). O singură Cameră asigură o legislație care își poate descoperi rapid punctele slabe. Cât despre creșterea costurilor pe care le necesită Parlamentul cu două Camere legislative, trebuie să spunem din capul locului că democrația costă, întrucât ea este un lux, dar unul necesar. La urma urmei, actul guvernamental, existența partidelor, întreaga politică nu costă enorm?

Fără îndoială, consecința cea mai gravă a reinstaurării Parlamentului unicameral ar fi aceea a scăderii gradului de reprezentare a alegătorilor în forul legislativ al țării. În Anglia, un parlamentar revine la 43.540 de cetățeni, în Austria, la 33.061, în Suedia la 18.584, în Irlanda la 15.384, în timp ce în România, care are astăzi 471 de senatori și deputați, un parlamentar reprezintă 46.709 de locuitori. Este de la sine înțeles cât de avantajați sunt irlandezii, din punct de vedere al contactelor lor cu cei pe care i-au ales, în comparație cu românii.

În cazul în care numărul parlamentarilor noștri se va reduce la 300, atunci gradul de reprezentare va fi de un deputat la peste 70.000 de cetățeni. Să sperăm că actualii senatori și deputați vor respinge încercările nechibzuite ale PD-L de a schilodi Parlamentul. Avem nevoie de un Parlament bicameral, întrucât un asemenea for legislativ ne asigură că trăim într-un stat democratic. Nu întâmplător, Uniunea Europeană cere ca până în 2013 toate statele comunitare să aibă un parlament bicameral.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică intitulată PSD și PNL, și la putere, și la opoziție;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"PSD și PNL, și la putere, și în opoziție"

PSD și PNL sunt la putere. E greu de crezut, dar în teritoriu se duce o adevărată luptă de gherilă între Guvern și reprezentanții celor două partide care au ocupat în trecut funcții de decizie în instituțiile deconcentrate. Deși au fost înfrânte la toate din ultimele cinci scrutinuri electorale, opoziția nu poate să înțeleagă un lucru foarte simplu - electoratul s-a pronunțat foarte clar asupra celor care trebuie să fie la putere și asupra celor care trebuie să fie în opoziție. Alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut arată asta mai clar și mai pronunțat decât orice tip de retorică politică.

Dacă în cazul liberalilor acest lucru poate fi cât de cât înțeles, dată fiind incapacitatea lor cronică de a câștiga încrederea alegătorilor, social-democrații nu mai au nicio scuză, petrecându-și mult timp la putere, fiind capabili, cel puțin în teorie, să înțeleagă regulile jocului democratic. Nu înțeleg de ce practică acest joc duplicitar și fățarnic, care pune de multe ori Guvernul în imposibilitatea de a-și duce la îndeplinire rolul asumat.

E un lucru foarte simplu: nu poți să joci cu oameni de tertipuri avocățești, când vine vorba de contestarea în instanță a deciziilor de revocare din funție sau practica străveche a concediilor medicale forțate de luni întregi ce blochează diverse instituții la nivel de teritoriu. Majoritatea celor aflați în asemenea circumstanțe nu este reprezentată de profesioniști adevărați, ci de cai troieni, a căror singură menire este de a bloca orice măsură coerentă a Guvernului aflat în exercițiul funcțiunii. Nu neapărat pentru că sunt incapabili, ci pentru că, de cele mai multe ori, ei reprezintă beneficiarul ultim al clientelei de partid. Într-un fel, au dreptate să se simtă nemulțumiți de postura în care se află, mai ales după ce au cotizat intens în campaniile lectorale ale liderilor PSD, respectiv PNL.

Mulți vor spune că șefii de deconcentrate, prefecții, subprefecții sau inspectorii guvernamentali nu au culoare politică. Într-o anumită măsură, poate fi adevărat, dar adevărul mai profund este acela că, de multe ori, singura lor competență reală este una politică.

Județul Timiș, de unde provin, se află în această situație, din cauza, în principal, a Partidului Social Democrat, care nu înțelege că alegerile s-au pierdut și că, cel puțin până în toamna lui 2012, locul lor este în opoziție. Ceea ce fac dumnealor acum este o continuare a tacticii aplicate la nivel național pe întreg parcursul anului 2009. Statul în două luntre: bine conectați la resurse, în posturi călduțe, dar criticând din plin puterea portocalie care, nu-i așa?, a pus la colț, pe coji de nucă, opoziția.

Ceea ce vă propun eu astăzi, stimați colegi din opoziție, este o înțelegere. Dacă vreți, un gentlemen's agreement asupra felului în care ar trebui ca fiecare partid să-și gestioneze bazinul de cadre, atunci când se află la putere sau în opoziție. Pe scurt, dacă un partid se află la putere, atunci ar trebui ca acesta să-și poată pune în aplicare programul de guvernare prin toate pârghiile instituționale avute la dispoziție, fără tertipuri și abuzuri. Dacă un partid, din contră, este în opoziție, ar trebui ca acesta chiar să facă opoziție, să critice măsurile puterii, să propună alternative, fie ele la nivel de principii sau la nivel de oameni, dar, în ultimă instanță, să aștepte o decizie viitoare a alegătorilor, nu să încerce să o impună prin diverse scamatorii.

Cred că stabilirea unui asemenea principiu este mai importantă acum decât oricând. Până la urmă, nu vom ieși din criză dacă tot ceea ce facem este să tragem preșul de sub picioarele Guvernului, în speranța că, în fiecare județ, 10-20 de oameni, făcând parte din clientela noastră politică, vor primi niște lefuri călduțe. E ineficient, neprofesionist și, în ultimă instanță, imoral. Așa că, domnilor din PSD și PNL, faceți opoziție, criticați-ne sau lăudați-ne, dar măcar lăsați-ne să ne vedem de treabă.

    Virgil Pop - declarație politică cu tema Salina Turda, reabilitată în dulcele stil românesc;

Domnul Virgil Pop:

"Salina Turda, reabilitată în dulcele stil românesc"

Salina Turda este, fără îndoială, una din cele mai mari investiții din județul Cluj din ultimii douăzeci de ani. Cu o estimare a costurilor ce se ridică la aproximativ 6 milioane de euro, salina a devenit cea mai importantă destinație turistică pentru orașul Turda, dar și o importantă sursă de venituri pentru administrația locală. Totodată, conceptul nou implementat de acest proiect - combinația între bază de tratament și loc de petrecere a timpului liber - este unul inovator și reprezintă un succes în materie de turism.

Laudele se opresc, din păcate, aici, pentru că, încă o dată, un astfel de proiect s-a dovedit o nucă prea tare pentru autoritățile guvernamentale și locale. Este vorba, în primul rând, de o meteahnă comunistă ce se regăsește încă printre politicienii români: festivismul exagerat. Tăierea panglicilor s-a dovedit a fi sportul național al guvernanților, în condițiile în care salina a fost inaugurată de două ori de ministrul dezvoltării și turismului, Elena Udrea, în decursul celor aproximativ doi ani cât a durat reabilitarea obiectivului turistic. În dulcele stil românesc, lucrările de reabilitare au fost grăbite doar pentru ca guvernanții să mai bifeze o realizare astfel că, după fiecare din cele două inaugurări (prima din ele referindu-se la lucrări), salina s-a dovedit a fi nepregătită pentru a primi turiști.

Astfel, după prima inaugurare, salina a fost închisă și nici acum, la trei săptămâni de la inaugurarea oficială (la care a participat și premierul Emil Boc), vizitatorii nu se pot bucura pe deplin, pentru că lucrările nu sunt, de fapt, finalizate: unele zone sunt închise, sistemele electrice funcționează și nu prea, iar amenajarea lasă de dorit. Mai mult, vizitatorii acuză mizeria din salină, dar și faptul că în incinta obiectivului nu există momentan cafenele sau chioșcuri pentru gustări. Cu toate acestea, potențialul turistic al salinei este demn de luat în seamă: chiar și neterminată, a atras mii de turiști. Prin urmare, este evident că, în pofida neajunsurilor, acest obiectiv turistic are un impact benefic asupra economiei și turismului din județul Cluj.

Din păcate, la fel ca în cazul altor investiții românești, nepriceperea și-a spus cuvântul și provocarea unui astfel de proiect s-a dovedit a fi mult prea complexă pentru administrațiile implicate în reabilitarea salinei. Totodată, autoritățile ne-au arătat care este modul de a gestiona această provocare - cu festivism ieftin și cu superficialitate. Din aceste rațiuni, necesitatea unor controale mai eficiente asupra modului în care sunt gestionate proiectele cofinanțate cu fonduri europene este mai mult decât evidentă.

    Lucian Riviș-Tipei - declarație politică intitulată Violența domestică, o obișnuință la români?;

Domnul Lucian Riviș-Tipei:

Mi-am intitulat declarația politică "Violența domestică, o obișnuință la români?"

În România, conform Legii nr.217/2003 art.2 alin.(1) și (2), violența în familie este definită ca fiind "Orice acțiune fizică sau verbală savârșită cu intenție de către un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiași familii, care povoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material". De asemenea, constituie violență în familie și împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.

Potrivit unui sondaj național efectuat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în 2004, aproximativ 1.600.000 de români au fost victime, în ultimele 12 luni, ale unor diferite forme de violență domestică, numărul victimelor acestui fenomen fiind cu 4,1% mai mare față de anul 2003. Peste 60% dintre români cred că violența domestică este un factor obișnuit și este justificabilă în 16% din cazuri, în timp ce 30% dintre români consideră că principalele cauze ale violenței domestice sunt lipsurile materiale și alcoolul. Doar 2% dintre victimele violenței domestice au apelat la servicii sociale, cum ar fi adăposturi, consiliere și linie telefonică de urgență. Astăzi, se estimează că în România, în fiecare minut, 2 femei cad victime ale violenței domestice. Din cele peste 1,2 milioane de femei despre care se susține că sunt victime ale violenței domestice în fiecare an, mai puțin de 1% intră in statisticile oficiale ca urmare a depunerii unei plângeri împotriva agresorului.

De altfel, conform statisticilor Agenției Naționale pentru Protecția Familiei din septembrie 2008, numărul cazurilor de violenta domestică raportate se prezintă astfel:

  • 44,284 cazuri de violenta în familie in ultimii 5 ani;
  • peste 633 de decese din cauza violenței domestice din 2004 pâna în septembrie 2008;
  • peste 1,967 victime de sex feminin, doar în anul 2007, din cauza violentei domestice (44 de decese, 14 situații de lovituri cauzatoare de moarte, 1752 lovituri sau alte violențe);
  • 489 de cazuri de violență domestică asupra femeii, pe lună (dintre care 16% minori de sex femin), în primele trei trimestre ale anului 2008.

Astfel, numărul total de cazuri de violență în familie înregistrate și raportate în perioada 2004 - 2009 semestrul 1 se ridică la 53.720 cazuri și 723 de decese.

Din 12 iulie 2005, când a fost aprobată prima strategie națională în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie, prin adoptarea de către Guvernul României a Hotărârii nr. 686/2005, se poate spune că situația s-a mai îmbunătățit, urmare și a parteneriatului dintre instituțiile publice, în particular Agenția Națională pentru Protecția Familiei, și societatea civilă, în special ONG-urile, dar suntem departe de a deveni o comunitate normală atât timp cât încă mai considerăm că "bătaia este ruptă din rai" și că bărbatul în calitate de cap al familiei trebuie să le aplice celorlalți membri ai familiei corecțiile pe care le consideră normale și necesare.

Dincolo de aceste cifre și date, există o realitate cruntă. Nu sunt alarmist, și nici nu sunt o persoană care se pierde ușor cu firea, însă ceea ce se întâmplă trebuie să ne determine la acțiune. În majoritatea localităților reședință de județ există acum cel puțin un centru pentru protejarea și acordarea de asistență victimelor violenței domestice, sub îndrumarea Direcțiilor muncii și solidarității sociale. Dar nu este suficient. Cred că este timpul să ne unim concertat eforturile pentru a susține cu mai multă tărie campania împotriva violenței domestice.

Eu cred că suntem mai mult decât animale raționale, suntem, din punctul meu de vedere, ființe create după "chipul și asemănarea lui Dumnezeu" și avem nevoie de dragoste atât atunci când suntem victime, pentru recuperare, integrare și restaurare, cât și atunci când suntem agresori, pentru îndreptare și recuperare.

Violența naște violență și cu siguranță "cel care ridică sabia de sabie va pieri". Nu cred că îndreptarea noastră se poate face printr-o violență mai mare exercitată asupra agresorilor. Dar societatea civilă și autoritățile, în special, ca purtătoare ale însemnelor puterii, trebuie să fie în prim planul luptei pentru schimbarea mentalităților tribale.

Cercetările relevă că populația României este semnificativ mai îngăduitoare față de violența în familie decât populația țărilor din Uniunea Europeană: patru din zece români consideră că actele de violență fizică în familie nu pot fi considerate fapte foarte grave, spre deosebire de situația țărilor din Uniunea Europeană, unde acest raport este de numai 1,5 la 10. Cu toate acestea, violența în familie reprezintă cea mai întâlnită formă de încălcare a drepturilor omului la nivel mondial și este caracterizată ca agresivitate sub diferite forme: fizică, sexuală sau psihologică, care de multe ori se bazează pe dependența financiară.

În Europa, violența în familie este principala cauză a morții și rănirii femeilor între 16 și 44 de ani. În Suedia, Germania și Finlanda, cel puțin 30-35% dintre femeile cu vârste cuprinse între 16 și 67 de ani au fost victime ale violenței sexuale sau fizice, iar dacă este luată în calcul și violența psihologică, procentajul femeilor afectate se ridică până la 45-50%. Statisticile arată că 12-15% dintre femei au trecut printr-o relație în care au fost agresate, după vârsta de 18 ani.

"Violența împotriva femeilor este de fapt un război civil, iar lupta se dă între cei cărora le pasă și cei cărora nu le pasă", a declarat recent raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, José Mendes Bota. "Trebuie să continuam să îi mobilizăm pe oameni", a adăugat el, insistând asupra importanței implicării cât mai multor bărbați în campania lansată de Consiliul Europei.

Deputații europeni și-au exprimat la rândul lor îngrijorarea legată de răspândirea violenței în familie. Ei speră în sensibilizarea populației înainte de lansarea planului de acțiune UE împotriva acestui tip de violență, plan care va fi lansat înainte de sfârșitul acestui an.

Într-o rezoluție adoptată de curând, deputații solicită elaborarea unui plan de politici specifice și coerente pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, așa cum se prevede în Foaia de parcurs UE pentru egalitate între femei și bărbați. Este necesară stabilirea unei baze juridice clare pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, iar legislația și politicile naționale din acest domeniu trebuie să fie îmbunătățite, în special prin elaborarea unor planuri de acțiune naționale de anvergură.

ONU a decis să înființeze o rețea de "bărbați influenți" care să lupte împotriva violenței asupra femeilor și să le sprijine pe cele care au avut de suferit în această privință. Din acest grup fac parte, deocamdată, 14 bărbați - politicieni, militanți, lideri religioși sau oameni de cultură - printre care scriitorul brazilian Paulo Coelho, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero, ministrul italian de externe, Franco Frattini, sau episcopul sud-african Desmond Tutu.

La nivelul societății românești, se crede în mod greșit că violența împotriva femeii și violența în familie apar doar în anumite categorii sociale, mai ales în familiile sărace sau cu un nivel scăzut de educație. Realitatea este că violența se întâlnește în toate familiile, indiferent de statutul socio-economic, ea reprezentând o problemă de putere și control, așa cum se arăta într-un mesaj al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA)

Vă cer tutoror bărbaților să vă alăturați acestei campanii.

    Răzvan Mustea-Șerban - declarație politică: Legea educației naționale - un demers de responsabilitate și bun-simț;

Domnul Răzvan Mustea-Șerban:

"Legea educației naționale - un demers de responsabilitate și bun-simț"

Sunt 20 de ani de când învățământul românesc suferă modificări repetate ce au dus la crearea unei confuzii legislative și la decredibilizarea întregului sistem, inclusiv a părților lui bune.

Pe parcursul acestor 20 de ani, generații întregi de copii și tineri au fost sacrificate, au fost folosite drept cobai și nu pentru perfecționarea unui sistem defectuos, ci, din păcate, pentru alimentarea unei lupte de putere și orgolii.

A venit momentul ca tânăra generație să își găsească sprijinul de care are nevoie în instituțiile statului și să devină centrul preocupărilor politicienilor, profesorilor, autorităților naționale și locale, iar contextul este unul mai mult decât favorabil.

Legea educației naționale acordă învățământului rolul pe care aceasta îl deține de drept, acela de a forma și pregăti oameni pentru viață, într-un mod eficient, punând accent pe calitatea informației oferite și nu pe cantitate, oferindu-le elevilor opțiuni, dar și mijloace prin care să-și poată pună în practică aceste opțiuni. Este o lege care poziționează elevul pe primul plan, fără a neglija importanța parteneriatului elev-profesor-părinte.

Reforma în educație pleacă de la dorința de ajustare a actualului sistem, iar demersul domnului ministru Daniel Funeriu de a supune consultărilor proiectul Legii educației naționale este unul lăudabil pentru că oferă posibilitatea fiecăruia dintre noi să contribuie la readucerea calității pe băncile școlii. Sprijinind învățământul, domeniul care practic generează viitorul țării, avem acum ocazia să demonstrăm că dincolo de orice interes există înțelepciune și responsabilitate.

În calitate de om al catedrei conștientizez importanța resursei umane și a rolului pe care educația îl are în șlefuirea ei, iar în calitate de părinte sunt preocupat de modul în care învățământul românesc va influența conturarea viitorului copiilor mei.

Plecând de la afirmația lui Benjamin Franklin, care susținea că: "Dacă toată bogăția unui om se află în mintea sa, nimeni nu va putea să i-o fure", fac un apel către dumneavoastră rugându-vă să dați învățământului românesc posibilitatea de a oferi tinerei generații bogăția de care are nevoie.

Nu există o rețetă a succesului, în schimb există puterea exemplului, iar acum a sosit momentul să demonstrăm că ne pasă.

    Constantin Severus Militaru - declarație politică cu tema Lipsa infrastructurii inundă casele;

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Lipsa infrastructurii inundă casele"

Fiecare primăvară sau toamnă reprezintă pentru mulți dintre români provocarea confruntării cu șuvoaiele de apă care le inundă fie culturile agricole, fie gospodăriile, luându-le agoniseala de o viață și punându-le în pericol viețile. Tragediile acestor oameni nu au fost niciodată puse în prim-planul agendei politice sau în topul priorităților investiționale din România.

Mai grav este faptul că o serie de cauze care au produs această stare de fapt continuă să existe și să producă efecte nefavorabile chiar și la douăzeci de ani de la revoluția română. Este vorba, în primul rând, despre autorizații de construire eliberate în zone inundabile, chiar pe locul fostelor albii de râuri, despre lucrări de infrastructură care au schimbat deversările naturale, despre așezări lipsite diguri protectoare, de rețele de canalizare sau chiar de canale de colectare a apei pluviale, despre cursuri de apă colmatate fie de noroi, fie de deșeuri menajere aruncate la întâmplare.

Chiar și acolo unde există un minimum de infrastructură, aceasta fie este extrem de veche și erodată, fie subdimensionată la actuala stare a localităților, fiind incapabilă să preia toate deversările.

Rămân în continuare, chiar și în mediul urban, cartiere întregi care așteaptă soarele primăverii pentru retragerea apelor, iar zonele de periferie sau localitățile mai îndepărtate nici nu speră că vor avea vreodată astfel de utilități.

În ciuda crizei economice și a bugetului de stat extrem de puțin generos pentru lucrări de infrastructură, există însă o soluție salvatoare concretizată în fondurile nerambursabile pe care Uniunea Europeană ni le acordă. Mai trebuie, însă, o puternică responsabilitate din partea administrațiilor publice locale, precum și elaborarea unor strategii investiționale multianuale, prin care standardul de viață și securitatea cetățenilor pot fi ameliorate.

    Stelică Iacob-Strugaru - declarație politică: Ucraina, încotro!?;

Domnul Stelică Iacob-Strugaru:

"Ucraina, încotro!?"

Alegerile desfășurate în Ucraina au adus în fruntea acestei țări vecine un nou președinte, în persoana lui Viktor Ianukovici, dar și o nouă abordare a acestei țări în privința relațiilor politice interne și internaționale. Dacă în urmă cu cinci ani, victoria "revoluției portocalii" aducea Ucraina foarte aproape de Uniunea Europeană și de Alianța Nord Atlantică, în 2010, victoria liderului Partidului Regiunilor face această apropiere cât se poate de incertă, prin îmbrățișarea necondiționată a politicii președintelui rus Dimitri Medvedev.

Un lucru remarcabil este faptul că Viktor Ianukovici a fost votat de un număr important al minorității române din această țară, pentru că noul președinte le-a câștigat încrederea printr-un set de propuneri electorale agreate de conaționalii noștri.

Este vorba în primul rând de câștigarea dreptului de a vorbi propria limbă în școală, în raporturile medicale și în instanță. Acordul pe care învingătorul în alegeri l-a încheiat cu românii din Ucraina prevede ca limba română să primească statutul de limbă regională oficială în zonele locuite în majoritate de români și anularea prevederilor Ministerului Învățământului de la Kiev, care decidea modificarea programelor școlare și predarea exclusiv în limba ucraineană. În plus, românilor din Ucraina le-au fost promise locuri pe lista Partidului Regiunilor pentru candidații independenți la alegerile locale din 30 mai 2010, precum și atragerea reprezentanților comunității în organisme de conducere locale și regionale.

La prima vedere, aceste clauze ale acordului dintre minoritatea română și președintele Viktor Ianukovici pot fi apreciate ca fiind foarte favorabile. Important este ca ele să se transforme în realitate și să nu rămână doar simple prevederi ale unui acord preelectoral. Cred că, pentru a da consistență acestui acord, România va trebui să continue politica de bună vecinătate cu Ucraina, în scopul protejării intereselor românilor din afara granițelor țării.

    Teodor Atanasiu - declarație politică cu titlul Profețiile Băncii Mondiale s-au îndeplinit. Cele ale premierului Boc, nu;

Domnul Teodor Atanasiu:

"Profețiile Băncii Mondiale s-au îndeplinit. Cele ale premierului Boc, nu"

Deși domnul Boc ne-a umplut de optimismul său proverbial, cu orice ocazie regizată în lumina reflectoarelor, privind îmbunătățirea indicatorilor economici în anul 2010, realitatea statistică este cu totul alta.

Așa cum prevedea Banca Mondială încă de anul trecut, și anume că, în România, șomajul va trece de cifra de 8%, constatăm acum cu tristețe că estimările au fost cât se poate de aproape de adevăr: rata șomajului a crescut așadar de la 7,8% (la sfârșitul anului 2009), la 8,1% (sfârșitul lunii ianuarie 2010), nivel ce n-a mai fost atins din anul 2003.

Astfel, aproape 32.000 de persoane și-au pierdut locul de muncă în ianuarie 2010, numărul total al șomerilor din România ajungând la circa 741.000 de persoane. Cele mai afectate județe sunt: Mehedinți (cu o rată a șomajului de 14,5%), Alba (13,4%), Vaslui (13,5%) și Teleorman (12,7%).

Din păcate, lipsa oricăror măsuri benefice mediului privat va avea drept consecință doar creșterea fulminantă a șomajului din acest sector, cu consecințe grave în domeniul vânzărilor, în cel bancar, imobiliar etc.

Scăderea cheltuielilor de personal reprezintă doar o măsură unilaterală a guvernului Boc IV, lipsită de o contrabalansare a îmbunătățirii climatului de afaceri prin măsuri de stimulare și susținere temeinică a mediului privat. Lipsa de lichidități, de investiții, de relaxare sau stimulare fiscală, blocarea eternă a creditării, nu vor scoate economia românească din cercul vicios în care o ține ferecată, cu bună-știință, domnul Boc și ale sale multiple guverne portocalii, care nu au gândit și implementat nicio strategie împotriva crizei.

Țările vecine, precum Ungaria sau Polonia, și-au dezvoltat strategii solide care au dus la repornirea motoarelor economiilor lor, în timp ce eternul premier Boc a uitat de nevoile economiei românești și acum șomajul acut a devenit prețul pe care românii trebuie să-l plătească în schimbul unei recesiuni lăsate la voia întâmplării de diletanții guvernanți portocalii.

De ce oare premierul Boc a făcut o obișnuință din a susține anumite lucruri frumoase, dar prea poleite sau pompoase, în precampanii, în campanii și în postcampanii, fără nicio acoperire ulterioară, fără nici măcar 1% posibilitate de îndeplinit ca obiectiv viabil, fără a mai da socoteală vreodată că toate acele promisiuni rămase la stadiul de fumigene PD-L-iste nu vor avea corespondent vreodată în economia românească, în viața de zi cu zi și, mai ales, în buzunarul fiecărui cetățean din România?

    George Ionuț Dumitrică - declarație politică: Premierul Boc nu de dezminte și recidivează constant în promovarea unor ordonanțe neconstituționale;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

"Premierul Boc nu se dezminte și recidivează constant în promovarea unor ordonanțe anticonstituționale"

Deși două dintre ordonanțele întâielor guverne Boc, care aveau drept scop politizarea și, mai ales, portocalizarea tuturor instituțiilor statului și a funcțiilor de conducere din cadrul acestora, au dat piept cu neconstituționalitatea, premierul tuturor crizelor, domnul Boc, nu se dezminte: întotdeauna guvernele sale vor rămâne în afara Legii fundamentale!

De ce ar respecta Constituția un premier căruia i se permite orice în această țară? Trei directori din deconcentrate pe un post? Și ce dacă! Premierul Boc își permite și merge înainte cu politizarea forțată, totală, în fiecare colțișor de instituție publică, pregătind o nouă ordonanță de urgență care va permite schimbarea tuturor directorilor din deconcentrate cu cei care au carnete PD-L.

Pe de o parte, asistăm, în ceea ce privește discursurile publice ale premierului în funcție, domnul Boc, la invocări vehemente ale cheltuielilor nejustificate ale banului public, dar, în același timp, tot dumnealui ne demonstrează că face tot posibilul să plătească cât mai multe salarii pentru același post, deoarece mulți dintre cei schimbați din funcții pe criterii politice au reușit până în prezent să-și susțină cauzele în instanțe și au dreptatea de partea lor.

Dar paradoxul sau mai degrabă incredibilul merge și mai departe: deși hotărârile celor demiși de a fi repuși în funcții sunt câștigate în instanțe, șefii PD-L-iști din județe refuză categoric să respecte legea.

Și mă întreb despre care pensii sau salarii "nesimțite" mai vorbește domnul Boc, dacă dumnealui cu bună-știință a instituit nesimțirea și abuzul la rang de lege? Atotstăpânirea PD-L-istă vrea cu orice preț ca întreaga administrație publică să ajungă în lesa de partid.

Nu credeam vreodată că România, țară membră a UE din 1 ianuarie 2007, va ajunge după doar doi, trei ani de la aderare să fie guvernată prin utilizarea unor metode de presiune fără margini asupra celor angajați în administrație, prin anexarea și subminarea constantă a tuturor instituțiilor publice.

Deci portocalizarea administrației publice locale recidivează candid în 2010, chiar dacă în 2009 Curtea Constituțională a spus pas de două ori acestui abuz fără margini. Premierul Boc merge întotdeauna, în fruntea PD-L, spre cele mai înalte culmi ale partidului-stat.

    Marin Almăjanu - declarație politică cu referire la Fondul Proprietatea;

Domnul Marin Almăjanu:

Fondul Proprietatea, înfierat de PD-L-iști din toți decibelii atunci când erau în opoziție, devine acum "cloșca de aur" pentru mai marii portocalii. Atunci când a fost înființat Fondul Proprietatea de guvernarea liberală, acesta a avut parte de o critică vehementă din partea multor voci PD-L-iste. Una dintre acele voci, foarte înverșunată și critică atunci când alții erau salariați sau beneficiari de venituri de pe urma fondului în cauză, era și cea a doamnei Grațiela Iordache, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și de zilele trecute și membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea. Domnul Pogea, fost ministru de finanțe, a devenit și dumnealui membru în același Consiliu, iar domnul Ionuț Popescu, din deținător al fabuloasei sume de 16 milioane de acțiuni la Fond, a devenit de curând "paznic-șef" la aceeași instituție.

Împreună cu soția sa, domnul Popescu controlează 20 de milioane de acțiuni, adică aproximativ 0,14% din capitalul Fondul Proprietatea, acțiuni care au o valoare de piață de aproximativ 6.000.000 lei și o valoare nominală de 20 milioane de lei.

Doar domnul Ionuț Popescu are 0,1168% din acțiunile FP, deținere pe care și-a triplat-o în perioada martie 2009-decembrie 2009, adică în numai nouă luni... Norocos sau foarte bun speculant al pieței am putea crede că este noul șef al Fondului! Curat-nepătat, domnul Ionuț Popescu, noul președinte-jucător al Fondului Proprietatea, care, parol, nu va putea influența în niciun fel piața pe care se fac tranzacții cu acțiunile Fondului, căci dumnealui nu are niciun fel de interese în ceea ce privește evoluția acestora.

Și ca totul să fie perfect pentru acționarii Fondului, ca aceștia să poată dormi liniștiți că acțiunile lor au ajuns pe cele mai bune și dezinteresate mâini PD-L-iste, dar, mai ales, pentru ocrotirea bugetului de criză al Guvernului Boc IV, instalarea lui Ionuț Popescu în funcția de director general al Fondului Proprietatea a costat statul român 494.957 euro, foarte mult scandal și sume uriașe de bani aruncați pe fereastră din cauza nerespectării contractelor foștilor directori ai Fondului, schimbați în grabă de premierul Boc.

Domnule prim-ministru Boc, atunci când strigați că liberalii au pus în funcții persoane controversate - vorbe nedovedite niciodată - sau când susțineți pe la toate emisiunile din prime-time că liberalii au cheltuit în neștire banii poporului român, uitați să priviți foarte aproape, în grădina dumneavoastră PD-L-istă, unde conflictul de interese este la el acasă, iar salariile "nesimțite" nu mai prididesc să intre în buzunarele unor importanți demnitari ce vă aparțin în întregime?

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul Agricultura nu este o prioritate națională, ci doar un domeniu căpușat de interesele unor PD-L-iști cu funcții;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Agricultura nu este o prioritate națională, ci doar un domeniu căpușat de interesele unor PD-L-iști cu funcții"

Atunci când Guvernul Boc IV a fost nominalizat întâi în forurile de conducere ale PD-L, mai marii portocalii au beneficiat de fulminante surprize în ceea ce privește apariția unor nume care nu aveau nicio legătură cu cei susținuți de o grupare sau alta din partid, sau de greii acestuia.

O situație controversată a fost reprezentată de bătălia pentru portofoliul agriculturii, unde domnul Flutur îl susținea pentru nominalizarea pe acest post pe domnul senator Orest Onofrei, iar reprezentanții Ardealului, pe domnul deputat Valeriu Tabără. Și, așa cum era de așteptat, dar mai ales, așa cum se întâmplă frecvent în PD-L, ce vor cei din conducerea partidului nu are nicio legătură sau influență cu ceea ce vrea conducătorul real al acestuia, nimeni altul decât vechiul și noul locatar de la Cotroceni. Prin urmare, marele partid aflat din nou în cărți pentru o nouă guvernare bociană a avut parte la Ministerul Agriculturii de un outsider, preferat și impus de domnul președinte Băsescu.

Domnul Mihail Dumitru, ministrul agriculturii, a acceptat cu bucurie numirea în această funcție în decembrie 2009, dar suntem abia în februarie 2010 și dumnealui deja regretă că a făcut această imprudență, neluând în calcul, la vremea numirii sale în funcție, faptul că poate deranja foarte tare sau se poate încurca în ițele intereselor PD-L-iste în domeniul agriculturii.

Dumnealui, poate de bună-credință, ca specialist în domeniu avea planuri sau chiar soluții pentru gravele probleme cu care se confruntă agricultura românească, subfinanțarea acută a acesteia, supărătoarele blocaje privind subvențiile și falimentele în lanț ale fermierilor români. Dar, ce folos atâta pricepere sau bună intenție dacă, mai presus de orice, pentru marele partid-stat PD-L sunt interesele de grup evidente și de neclintit în fața oricui i-ar putea dejuca vreun plan.

Domnul ministru Mihail Dumitru și-a anunțat zilele trecute unii dintre colaboratori că este presat să facă anumite lucruri împotriva voinței sale și că nu are altă soluție decât să-și dea demisia din fruntea ministerului pe care-l conduce, ca să nu ajungă în situații limită pentru interesele oculte ale partidului portocaliu.

Oare cum este posibil ca domnul Boc, în calitate de premier și de președinte de partid, să gireze în subordinea sa atât guvernamentală, cât și PD-L-istă, oameni care sunt în stare să pună pe fugă un specialist pentru ca jocurile mari de interese ale unor latifundiari să rămână prioritare și rezolvabile în orice condiții?

Vorbiți, domnule Boc, de importanța agriculturii și de câtă nevoie au fermierii români de subvenții sau alte facilități, dar, în realitate, puneți în funcții oameni în ministerul de resort care nu fac altceva decât să căpușeze în asemenea hal ministerul, încât și ministrul în funcție este nevoit să dea bir cu fugiții, de teamă, la foarte puțin timp după instalare.

Cum este posibil ca presiunile pe care le fac membrii dumneavoastră de partid pentru direcționarea banilor din fondurile europene spre un anumit grup de interese de culoare portocalie să aducă un ministru în situația de demisie?

Este mai mult decât șocantă declarația recentă a domnului ministru Mihail Dumitru: "nu vreau să intru la pușcărie nevinovat" și consider că ar trebui să aveți o explicație cât mai urgentă și pertinentă în acest sens, domnule prim-ministru Boc.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică cu subiectul România nu va fi niciodată împărțită după criterii etnice;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"România nu va fi niciodată împărțită după criterii etnice"

Adoptarea în Senat, cu girul PD-L, a proiectului privind reorganizarea regiunilor ne arată care este prețul promis maghiarilor pentru participarea la guvernare.

UDMR propune, prin această inițiativă legislativă, modificarea și completarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România, prin constituirea a 16 regiuni și 5 macroregiuni de dezvoltare, pe motiv că acest lucru ar permite utilizarea mai eficientă a resurselor financiare și umane. Scopul evident este altul. Potrivit hărții României concepute de UDMR, județele Mureș, Harghita și Covasna formează o singură regiune, inclusă în a V-a macroregiune, alături de județele Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Bihor, Sălaj și Satu Mare. Limitele acestei macroregiuni se apropie foarte mult de cele ale zonei pe care România a pierdut-o în 1940, în urma Dictatului de la Viena!

După ce au trecut pe furiș, prin Senat, această inițiativă, liderii UDMR ne spun să fim liniștiți și ne dau asigurări că proiectul de reorganizare a regiunilor este în interesul României, însă modul în care UDMR își urmărește agenda autonomistă pune sub semnul întrebării orice asigurări de acest gen.

Liderul UDMR Harghita, Borbely Csaba, a declarat fără ocolișuri pentru ziarul Kronika, din Ungaria: "Acest proiect de lege urmărește formarea unor regiuni de dezvoltare secuiești, ca prim pas pentru obținerea autonomiei pe criterii etnice".

Mai mult, președintele UDMR, actualul vicepremier Marko Bela, a spus, zilele trecute, că a venit vremea să se vorbească liber și răspicat despre autonomie. Sunt de acord cu domnul Marko Bela. A venit vremea să spunem lucrurilor pe nume. A venit vremea ca maghiarii să nu se mai învârtă în jurul cozii și să creadă că suntem prea fraieri să înțelegem ce urmăresc ei de fapt. A venit vremea să spunem că nu vom accepta federalizarea României, nu vom accepta un stat în stat, maghiar, în inima țării, iar această idee ne amintește de sinistra Regiune Autonomă Maghiară înființată de tovarășul Stalin în 1952.

România nu este un stat multinațional, iar gestul UDMR nu este decât un act de provocare. România nu va fi niciodată împărțită după criterii etnice, așa cum dorește UDMR-ul. Și spun răspicat, de la acest microfon, că este o nerușinare ceea ce face UDMR. Și tot o nerușinare este și ceea ce face PD-L.

Pentru că am fost întrebat de mulți cetățeni din Oltenia, dar și din Ardeal, cum a fost posibilă adoptarea acestui proiect în Senat, vreau să lămuresc mai întâi acest aspect și să spun clar: cu ajutorul PD-L.

Propunerea legislativă a UDMR a fost depusă de anul trecut la Senat. Inițiativa UDMR a primit aviz negativ de la Guvern, pe 23 septembrie 2009, când PSD era, încă, la guvernare. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, cu unele observații ce ar fi trebuit să se materializeze prin amendamente ale parlamentarilor. Intrată în proceduri parlamentare, inițiativa UDMR a fost respinsă pe 2 februarie a.c. de Comisia pentru administrație de la Senat, aceasta sesizând că actuala sectorizare a României, pe 8 regiuni de dezvoltare, este realizată "în conformitate cu negocierile de aderare, corespunzător regulamentului NUTS" invocat de parlamentarii UDMR. Subliniez, în acest context, că România are dreptul să acceseze fonduri europene în baza structurilor discutate, negociate și semnate, astfel încât ar fi total inoportun să se schimbe regiunile de dezvoltare.

Pe 8 februarie a.c., când președintele Senatului a supus la vot în plen respingerea inițiativei legislative, liderul senatorilor PD-L a solicitat retrimiterea inițiativei la Comisie, pentru ca senatorii PD-L să depună amendamente. Solicitarea PD-L pare ciudată, deoarece se știa că peste numai o zi expira termenul de votare a inițiativei. Pe 9 februarie, Comisia pentru administrație s-a reunit, dar parlamentarii PDL nu au depus nici un amendament! Membrii Comisiei au dat din nou aviz negativ raportului.

Pe 10 februarie, la începutul ședinței Senatului, reprezentantul Guvernului - un secretar de stat de etnie maghiară - nu era prezent la dezbateri și s-a cerut să nu se dezbată legea în lipsa reprezentantului cu pricina. Pe la ora 12,30, când s-a cerut să se ia în dezbatere proiectul de lege, parlamentarii UDMR părăsiseră sala de plen, rămânând doar liderul lor de grup care a cerut să se constate că nu mai există cvorum de ședință. Astfel, proiectul nu a mai putut fi dezbătut și a trecut prin adoptare tacită. Recurgând la asemenea tertipuri, UDMR speră să își atingă scopul. Însă domnul Marko Bela și colegii domniei sale nu trebuie să-și facă iluzii, pentru că proiectul ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional.

Mă întreb și vă întreb: în care țară europeană reprezentanții unei minorități își permit să întindă coarda până la limitele sfidării?

În luna mai a anului trecut, liderii UDMR organizau o "mare adunare națională secuiască" la Miercurea Ciuc și prezentau o așa-zisă "Proclamație", din care citez: "Noi, maghiarii din secuime, proclamăm unitar în numele comunității: drepturile de autoguvernare și de autodeterminare, inclusiv autonomia teritorială a regiunilor cu populație majoritar maghiară, folosirea limbii materne a minorităților ca limbă oficială la nivel local și regional". Marko Bela, membru al Parlamentului României, spunea că "politica românească este vicleană și proastă". În luna septembrie a anului trecut, președintele UDMR declara public că singura soluție prin care pot fi îndeplinite țelurile maghiarilor este autonomia Ținutului Secuiesc.

În acest moment, liderii UDMR susțin că proiectul privind reorganizarea regiunilor face parte din programul de guvernare al actualului Cabinet! Marko Bela a declarat, sâmbătă, 13 februarie 2010, că reprezentanții PD-L sunt de acord cu proiectul lor de redesenare a regiunilor.

Dacă vă aduceți aminte, Traian Băsescu se bătea cu pumnul în piept, anul trecut, spunând că Ținutul Secuiesc e o bazaconie și că nu se poate întâmpla nimic, românii să stea liniștiți, statul nostru este național, unitar și suveran. Iată că PD-L, aflat la guvernare cu UDMR, plătește acum pentru voturile maghiarilor din turul al doilea al alegerilor prezidențiale, făcând primul pas spre autonomia pe criterii etnice.

Totodată, liderii UDMR mizează pe sprijinul pedeliștilor și pentru adoptarea Statutului minorităților naționale, echivalentă cu obținerea autonomiei culturale pentru comunitatea maghiară. Proiectul prevede constituirea unor organisme ale minorităților, denumite Consilii Naționale ale Autonomiei Culturale, care ar urma să decidă în privința înființării sau desființării unor școli, a destituirii directorilor unităților culturale, de învățământ sau presă, precum și a programei școlare referitoare la limba maternă și istoria proprie. Aceste Consilii ale Autonomiei ar funcționa ca autorități administrative autonome cu personalitate juridică, finanțate din bugetul de stat. În atribuțiile lor ar mai intra și elaborarea unor strategii pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural al minorităților.

Controversatul proiect este blocat în Parlament de vreo patru ani, pentru că marea majoritate a parlamentarilor a apreciat că acceptarea autonomiei culturale ar fi o gravă eroare. Inclusiv pedeliștii au fost împotriva acestui proiect. Iar acum Statutul minorităților a devenit o prioritate a Guvernului Boc!

PD-L face jocul UDMR, fără să țină cont de interesul național și de interesele românilor. Domnul Boc este în stare să cumpere din bugetul țării și sârma ghimpată cu care să înconjoare Ținutul Secuiesc Autonom.

Românii ne cer să dăm dovadă de responsabilitate, aici, în Parlamentul României, și ne întreabă dacă aceste proiecte ale UDMR nu aduc atingere siguranței naționale.

Trebuie, stimați colegi, să analizăm lucrurile cu maximă seriozitate. Trebuie să respingem enclavizarea pe criterii etnice și revenirea în actualitate a unei creații staliniste care trezește încă amintiri dureroase românilor din Covasna, Harghita și Mureș.

Legislația și practica europeană promovează ideea de conviețuire, în sensul de valoare socială constând în buna înțelegere a diferitelor grupuri etnice în cadrul aceleiași comunități teritoriale și deschiderea spre comunicare și cooperare. În prezent, la nivel european se vorbește despre "modelul românesc de relații interetnice", considerat etalon pentru acordarea drepturile minorităților. În locul demersurilor pentru obținerea unei autonomii pe criterii etnice, liderii UDMR ar trebui să acționeze pentru aplicarea acestui model românesc în județele cu populație maghiară majoritară, unde există situații de discriminare a românilor, unde patrimoniul cultural românesc, istoria și limba română, simbolurile românești nu sunt respectate.

În final, îmi exprim convingerea că maghiarii din România nu se pot afirma împotriva românilor, ci numai împreună cu ei.

    Petru Călian - declarație politică: Pod peste Prut;

Domnul Petru Călian:

"Pod peste Prut"

Tensiunile diplomatice dintre România și Moldova s-au temperat odată cu instalarea regimului democratic la Chișinău. Efortul cetățenilor moldoveni de a înlătura comunisul arată deschiderea lor spre UE și, implicit, spre România. E datoria noastră morală de a răspunde cererilor de peste Prut.

În efortul Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană, România și-a arătat disponibilitatea de a relua și de a dezvolta relațiile dintre cele două state. Încă de la instalarea noului guvern la Chișinău s-au făcut progrese substanțiale în demersurile spre integrare. La rândul ei, și Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea acestei țări, iar un exemplu concret este alocarea sumei de 130 de milioane de euro pentru proiecte comune ale României, Moldovei și Ucrainei. Pe 25 ianuarie, anul acesta, a avut loc la Bruxelles prima reuniune a grupului de acțiune europeană a Republicii Moldova, copreședinți fiind România și Franța. Deci sunt destule semnale că la Chișinău s-a produs o clarificare a opțiunii către Uniunea Europeană.

Între România și Moldova există 12 acorduri bilaterale în curs de negociere, acorduri care la un moment dat au fost înghețate datorită poziției Chișinăului. În prezent, aceste acorduri își caută finalitatea astfel încât să se poată crea un cadru juridic moldo-român, care să răspundă cerințelor europene. Timp de 8 ani, relațiile diplomatice anevoioase au dus la îndepăratea Moldovei de România și de ceea ce înseamnă UE, iar revenirea Moldovei, ca stat independent aspirant la UE, reprezintă un lucru îmbucurător pentru cei care istoria le-a furat statutul de român.

Poziția României este de a sprijini Republica Moldova în mod eficient în procesul de modernizare, în așa fel încât să ajungă la nivelul țărilor din Balcanii de Vest, pentru a putea deveni o opțiune în vederea unei integrări în Uniune.

Piatra de temelie în dezvoltarea colaborării noastre cu Moldova a fost pusă deja: s-a anulat sistemul de viză, s-a convenit și s-a semnat acordul privind micul trafic de frontieră; astfel, până la 31 martie vor fi îndeplinite toate condițiile tehnice pentru desfășurarea micului trafic de frontieră în bune condiții; o altă problemă cu care se confruntau cei care doreau obținerea cetățeniei românești și-a găsit soluționarea: legislația a fost modificată astfel încât acordarea cetățeniei să se facă în termen de maximum cinci luni de la solicitare pentru cei care fac parte din categoria acelora care au pierdut abuziv cetățenia română și urmașii lor până la rudele de rangul trei, iar până la 30 iunie, toate restanțele care provin din dosare depuse în anii 90, începutul anilor 2000, vor fi procesate și se va acorda cetățenia celor care îndeplinesc condițiile.

Trecând la problematica economică, un punct de incidență pentru relația Republicii Moldova cu România, dar și cu Uniunea Europeană, este conectarea infrastructurilor - fie că vorbim de infrastructura energetică, fie că vorbim de infrastructura transport gaze sau infrastructura feroviară. Un proiect important face referire la linia electrică de 110 kW, Fălciu-Gotești. Pe teritoriul României, lucrarea este terminată, 28,3 km, urmând ca până la finele anului 2010 și partea de peste Prut să-și găsească finalitate, astfel încât sistemul energetic al Republicii Moldova să fie cuplat cu sistemul energetic al României și, implicit, cu sistemul energetic european.

Un alt sprijin care merită menționat este ajutorul oferit de către țara noastră la începutul acestui an: 500.000 doze de vaccin împotriva gripei porcine a fost livrat gratuit Moldovei.

Nu în ultimul rând, România a decis să acorde un sprijin financiar nerambursabil pentru Republica Moldova, derulabil în patru ani, 2010-2013, inclusiv, în valoare de 100 de milioane de euro, bani care pot fi alocați în patru tranșe anuale - în fiecare an câte 25 de milioane de euro - destinați proiectelor de infrastructură în educație, modernizării școlilor, cu precădere, și proiectelor de infrastructură de importanță locală, la nivel de administrații locale.

Am sprijinit Serbia în demersurile sale pentru integrarea în UE, la fel putem face și pentru Moldova. În pofida faptului că suntem două state independente, la rădăcini stă același sânge, aceeași cultură, aceeași identitate, aceeași limbă.

Singurul obiectiv al nostru este ca Republica Moldova să fie un stat membru al Uniunii Europene, pentru ca acolo toți românii să poată circula liber și să-și păstreze valorile culturale și istorice. România a fost primul stat care a recunoscut independența Moldovei în anul 1991, chiar dacă realitatea istorică vorbește de un singur popor.

Agitația de pe scena politică internațională este alimentată de diferite poziții apărute în presă despre o eventuală unire a Moldovei cu România. Cuvântul "unire" e greu de înțeles în contextul secolului XXI. Nu e nevoie de vreo bătălie pentru a recuceri un teritoriu. Faptul că Moldova va face parte din familia europeană este echivalentul unei uniri istorice în variantă contemporană.

    Cornel Știrbeț - declarație politică intitulată Magia salvează România;

Domnul Cornel Știrbeț:

Am intitulat declarația mea politică de astăzi "Magia salvează România".

Am aflat cu surprindere, dar și cu îngrijorare, că asupra Parlamentului României a plutit, sau poate că mai plutește încă, un pericol pe cât de real, pe atât de greu de înlăturat de către noi parlamentarii. Este vorba de blestemul flăcării violet, identificat de mai multe vrăjitoare din Cluj, din București și din Buftea. Potrivit vrăjitoarei Cireșica, citată de Agenția Mediafax, în urmă cu câțiva ani " (...) în Parlament a intrat un stol de păsări negre". De atunci, după spusele ei, Parlamentul României este bântuit de fantome, de farmece și de blesteme.

Pe 12 februarie, un sobor de vrăjitoare s-a adunat la un sabat, la Cluj-Napoca pentru un ritual menit a desface blestemul flăcării violet abătut asupra Parlamentului României.

Pe surse, am aflat că vrăjitoarele s-au adunat la sabat, venind care călare pe un țap, care călare pe o pisică neagră, lup, broască râioasa ori liliac sau pe o mătură ori furcă. A fost folosită toată recuzita indispensabilă în astfel de practici: păr de la o femeie înecată, creier de broască, piedica de la un mort, pui de cioară neieșit din ou, usturoi descântat în ziua de Sfântul Andrei, sânge de cârtiță și alte asemenea, iar incantațiile au fost făcute pe un cearșaf violet, fiecare vrăjitoare purtând pe cap câte un turban de aceeași culoare.

Se pare că intervenția hotărâtă, profesionistă și dezinteresată a vrăjitoarelor de la Cluj a fost salutară, dacă ar fi să ne luăm după spusele vrăjitoarei Sandra, care a declarat tot pentru Mediafax: "Am primit felicitări și mulțumire din partea unor guvernați, a unor oameni mari din stat, a unor parlamentari, pentru gestul nostru pe care îl facem."

Salut, de la această tribună, gestul încărcat de semnificații al colegilor noștri care le-au mulțumit vrăjitoarelor, fie în nume personal, fie în numele instituției, pentru că ne-au scăpat de blestemul flăcării violet. Dar ne-au scăpat oare? Aceeași Cireșica a adus câteva lămuriri suplimentare, care ne-au pus pe gânduri: "Blestemul flăcării violet durează. Depinde pe ce perioadă a fost făcut, de la trei ani, la nouă sau la 27 de ani". Nu putem să nu ne întrebăm dacă viitoarele campanii electorale se vor desfășura firesc, în afara blestemelor sau a practicilor malefice, mai ales acum când am aflat de la cea mai autorizată sursă, vrăjitoarea Cireșica, faptul de netăgăduit că la dezbaterea din campania electorală pentru Președinția României, desfășurată la Palatul Parlamentului, "s-a lucrat cu apă părăsită de la nouă fântâni", iar "familia Geoană a fost lovită de forțele răului" pentru că "a fost folosită flacăra violet în secret".

Încerc să vă liniștesc, amintindu-vă că demersul vrăjitoarelor din Ardeal nu a fost singular, lor alăturându-li-se suratele Geanina, Isaura și Loventa din Buftea și din București. Ele au descins la Parlament, nu pe vehiculele folosite de suratele de la Cluj, ci în limuzinele de lux, pentru că afară era frig și zloată și erau grăbite, fiind foarte solicitate de diferite firme, companii sau partide, care apelează constant și cu mare folos la serviciile lor.

Având în vedere forțele mobilizate, precum și faptul că în următoarele zile se vor limpezi apele în ceea ce privește lupta pentru putere în PSD și PNL, sper ca lucrurile să intre pe făgașul normal, iar Parlamentul și Guvernul să-și îndeplinească rolul fără astfel de intervenții supranaturale. Este timpul!

    Florin Iordache - declarație politică intitulată Noua lege a pensiilor este neconstituțională;

Domnul Florin Iordache:

"Noua lege a pensiilor este neconstituțională"

În ultima ședință de Guvern a fost adoptată o nouă lege a pensiilor, neconstituțională.

Art.15 alin.(2) din Constituție consacră neretroactivitatea legii, excepție făcând doar legea penală sau contravențională "

Prin recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, se încalcă principiul neretroactivității legii.

Drepturile câștigate, recunoscute într-un stat de drept, trebuie acordate chiar dacă ulterior acestea se modifică. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe hotărâri. Cât privește modalitatea de plată, aceste pensii pot fi total sau parțial finanțate de la bugetul de stat.

De asemenea, vârsta de pensionare stabilită în proiect la 65 de ani nu este o cerință a UE și nici nu există sancțiune pentru menținerea unor diferențe.

    Dorel Covaci - despre unele Efecte negative ale aplicării HG nr.1618/2009;

Domnul Dorel Covaci:

"Efecte negative ale aplicării HG nr.1618/2009"

Voi reveni la semnalul de alarmă declanșat de nemulțumirile cu privire la aplicarea HG nr.1618/29.12.2009 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010. Prevederile acestui act normativ au o calitate deosebită, aceea de a nemulțumi și a crea neplăceri tuturor factorilor implicați în procesul de învățământ: profesori, elevi, părinți, administrații locale.

Aceste aspecte ale neajunsurilor generate de aplicarea HG au fost semnalate prin memorii semnate de părinții și elevii din localitățile aparținătoare Colegiului 9 Timiș (Făget-Buziaș): Liceul Buziaș, Liceul Făget, școlile generale din Iosifalău comuna Topolovăț, Victor Vlad Delamarina, Temerești - oraș Făget, precum și în cadrul întrunirii de la Timișoara din data de 12.02.2009, inițiată de CNSLR Frăția - Federația Sindicatelor din Învățământ "Spiru Haret". Acestă întrunire a prilejuit reunirea factorilor de răspundere din învățământ: cadre didactice din centrele bugetare, lideri de sindicate, consilieri județeni, prefect, parlamentari de Timiș, precum și reprezentanții mass-mediei locale.

S-au subliniat efectele negative ce vor acționa asupra calității actului educațional prin aplicarea acestei HG.

În mediul rural, unitățile școlare nu se pot încadra strict în numărul de elevi/grupă/clasă, datorită populației școlare relativ redusă, a distanțelor mari pe care ar urma să le parcurgă școlarii și preșcolarii în cazul comasării claselor sau chiar a unităților școlare; unitățile școlare nu dispun de mijloace de transport adecvate, ce ar putea asigura condiții de siguranță maximă; relocarea ar presupune efort fizic și psihic suplimentar pentru copii; rețeaua rutieră este precară în majoritatea zonelor țării; achiziționarea, întreținerea, combustibilul și salarizarea șoferilor vor depăși suplimentarea costurilor alocate/elev.

În mediul urban,unitățile școlare dispun de personal didactic de înaltă calificare, iar sumele alocate sunt insuficiente, chiar în condițiile respectării prevederilor HG nr.1618/2009. În aceste circumstanțe, o serie de unități școlare care nu își vor putea asigura cu strictețe media impusă de HG vor fi desființate, crescând astfel dezinteresul pentru școală și rata de abandon școlar în rândul tineretului.

În ceea ce privește învățământul seral, actul normativ nominalizat neglijează total această componentă a sistemului educațional, nefiind prevăzută niciun fel de finanțare/elev.

Referindu-ne la învățământul vocațional de artă sau sport de performanță, în conformitate cu Planul-cadru și încadrarea actuală a liceelor vocaționale artistice, suma necesară pentru finanțarea cheltuielilor de personal este de 6240 ron/elev/an, în timp ce, prin HG nr,1618/2009 suma alocată ajunge doar la 3098 ron/elev/an.

Toate aceste aspecte, pe lângă multe altele, reprezintă o încălcare a Legii învățământului nr.84/1995.

Funcționarea școlilor în mediul rural are o importanță deosebită. Considerăm că prevederile actului normativ în discuție nu sunt adaptate suficient realităților sistemului educațional. În plus, cheltuirea unor sume în baza unor programe guvernamentale și europene pentru modernizarea spațiilor și creșterea calității actului educativ va deveni inutilă în numeroase unități școlare, va fi chiar o risipă totală. Limitarea strictă la un număr de elevi în anul școlar 2010-2011 și apoi creșterea acestui număr în anii următori fac ca decizia de închidere a școlilor să nu fie în interesul elevilor.

Justificarea economică a închiderii anumitor școli prin desființarea unui post de cadru didactic, cumulat cu necesitatea achiziționării unui microbuz, plus cheltuielile de întreținere și combustibil, precum și crearea unui post de șofer, nu are rațiune.

În același timp, desființarea școlilor din mediul rural contravine asumării programelor europene și naționale de ridicare a calității vieții la sat, facilitare a accesului la informație, conservării și revigorării spiritualității și încurajării tineretului din mediul rural de a nu migra spre alte țări. Acești copii, odată dezrădăcinați de locurile de baștină, cu siguranță nu se mai întorc acasă. De ce să punem umărul la prăbușirea viitorului satului românesc - matricea neamului nostru, la accentuarea crizei pe care o străbate, care se traduce prin depopulare, prin înstrăinarea și părăsirea ogoarelor străbune, prin foamete și sărăcie, uitarea tradiției și acceptarea inundației unei culturi îndoielnice?

De aceea, vă rugăm să reanalizați aceste contradicții și, în baza realităților existente, să regândiți dispozițiile HG nr.1618/2009!

    Gheorghe Dragomir - declarație politică având tema Fondul Proprietatea - țeapă în stil românesc;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Fondul Proprietatea - țeapă în stil românesc"

Fondul Proprietatea a fost creat, pentru cei care nu știu, ca soluție pentru despăgubirea proprietarilor deposedați de regimul comunist. Titlurile de despăgubire oferite de statul român foștilor proprietari urmau să fie convertite în acțiuni la Fond. Acesta urma să fie listat la bursă, fapt care nu s-a produs nici până în ziua de azi.

În ultimele zile presa este plină de declarații ale foștilor șefi ai Fondului care au fost, rând pe rând, demiși.

Demiterea dintr-o funcție a unei companii de stat pare să fie una dintre cele mai profitabile afaceri pe timp de criză. Bonusurile de performanță, salariile compensatorii și indemnizațiile la zi ridică încasările de la final de mandat la sume de trei, chiar patru ori mai mari decât veniturile anuale obișnuite.

Este cazul Danielei Lulache, fost director general al Fondului Proprietatea, și a foștilor directori economic și juridic, Mihai Darie și Laura Constantin. Celor trei li s-a alăturat și fostul președinte al Comisiei de supraveghere a fondului, Mircea Ursache. Dacă cei trei directori și-au declarat veniturile, Ursache nu le-a făcut publice.

Câștigul directorului general, Daniela Lulache, în decembrie 2009, la final de mandat la conducerea Fondului Proprietatea, a fost de 1.869.071 lei, adică aproape 450.000 de euro, potrivit declarației de avere. Daniela Lulache argumentează că banii primiți reflectă activitatea echipei conduse de ea timp de un an și jumătate. "Am preluat Fondul cu 100 de milioane de euro în conturi, iar la plecare l-am lăsat cu aproape 500 de milioane de euro", a precizat Lulache.

Conform declarației de avere de pe site-ul Fondului Proprietatea, Daniela Lulache, cea care a deținut funcția de președinte până în decembrie anul trecut, a câștigat în 2009 fabuloasa sumă de 637.000 USD, producând un profit net al societății de 237 de milioane USD. A ajuns la o astfel de sumă prin indemnizații de conducere, bonus de performanță, compensații, fără să mai punem la socoteală salariul de bază. În schimb, performanța fondului este minimă.

Spre comparație, Ben Bernanke, șeful US Federal Reserve a câștigat în 2009 suma de 213.000 USD, realizând un profit net al companiei de 52 de miliarde de dolari. Așa se face că Daniela Lulache a câștigat de trei ori mai mult decât Bernanke pentru un profit mai mic de 220 de ori, fapt ce numai în România se poate întâmpla. Mai mult, Daniela Lulache a câștigat de patru ori mai mult în 2009 față de Jean-Claude Trichet, șeful Băncii Central Europene, care a avut un venit de 168.000 de USD în 2009, la o performanță de 34 de miliarde USD profit net.

În schimb, cei care ar trebui să beneficieze de acumulările Fondului Proprietatea sar ca arși când vine vorba de câștigurile echipei de conducere în funcție de criteriile de performanță. "În 2008 și 2009, noi nu am primit dividende, dar directorii au încasat salarii de zeci de mii de euro lunar. Noi am fost șocați încă de la început".

Dar nu numai Lulache a câștigat fabulos în 2009, ci și cei doi directori adjuncți ai ei, care au încasat puțin peste jumătate din ce a luat șefa Fondului Proprietatea. Chiar și cei care au fost aduși mai nou la conducerea Fondului beneficiază de aceleași salarii, hai să le spunem "nesimțite". Doi dintre consilierii premierului Emil Boc, Ionuț Popescu și Cristian Busu, au devenit directori la Fondul Proprietatea prin decizia Guvernului condus de Emil Boc, deci au fost trimiși de el în aceste funcții, iar acum câștigă mult mai mult decât cel pe care îl consiliau.

Și iată cum, încă o dată situația frizează absurdul: consilierii lui Emil Boc au ajuns să câștige de 5-6 ori mai mult decât însuși Emil Boc, chiar prin decizia lui Emil Boc!

În fața presiunilor publice privind salariul său, inițial de 10.000 de euro pe lună, Ionuț Popescu a anunțat săptămâna trecută că și-l va reduce la nivelul unui secretar de stat, adică la 1.000 de euro pe lună. Însă Popescu nu a spus nimic despre directorii aduși de el la departamentele economic și juridic, care au salarii de circa 7-8 mii de euro pe lună.

Mai trebuie spus că bugetul de salarii pentru anul în curs al celor 17 angajați ai Fondului Proprietatea, instituție la care statul român este acționar majoritar, este de aproape 2 milioane de euro, fiecărui membru revenindu-i lunar în jur de 8.000 de euro.

În condițiile astea, de ce acceptați aceste salarii nesimțite, domnule Emil Boc? Dumneavoastră chiar nu aveți niciun pic de bun-simț pentru populația acestei țări? Cum e posibil ca pentru pensionari să nu aveți fonduri, dar pentru salarii nesimțite aleapropiaților PD-L să aveți?

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică intitulată Politica bunului-simț nu are de-a face cu Guvernul Băsescu-Boc!;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Politica bunului-simț nu are de-a face cu Guvernul Băsescu -Boc!"

Fiecare dintre noi, ca cetățeni obișnuiți, am crezut că bunul-simț care ne caracterizează trebuie să fie prezent și în deciziile guvernanților și mai ales în spusele acestora.

Bunul-simț înseamnă că între vorbe și fapte există concordanță, adică adevărul este altceva decât minciuna, înseamnă că viața este mai bună sau mai grea, după cum este pensia sau salariul, că acestea își păstrează valoarea, nefiind mâncate de inflație...

Dacă oamenilor li se spune că vor avea pensii la nivelul anului precedent, dar în fapt ele sunt mai mici, fie numai ciupite de o rată a inflației mai mare decât cea prognozată, înseamnă că Guvernul PD-L Băsescu-Boc este de bun-simț?

Dacă același lucru se întâmplă cu salariații care la rândul lor muncesc pentru ceilalți cetățeni ai statului, adică și lor le îngheață lefurile, care în fapt scad, pentru că s-au eliminat orele suplimentare, de altfel lucrate, ca și alte sporuri acordate prin lege, înseamnă că Guvernul PD-L Băsescu-Boc este de bun-simț?

Dacă astăzi constatăm că prețurile cresc, iar întreținerea va ajunge la sume uriașe comparativ cu nivelul nostru de trai, și dacă nu sprijină cu nimic cetățenii normali, înglodați în greutățile vieții înseamnă că Guvernul PD-L Băsescu-Boc este de bun-simț?

Dacă în România unii își bat joc de oamenii bătrâni chinuindu-i cu "Plătim pensia, nu plătim pensia" pentru că nu se știe care sunt banii bugetului, amăgindu-i pe bieții oameni că statul le dă încă pensia și că ar trebui să fie mulțumiți pentru asta, înseamnă că Guvernul Băsescu-Boc este de bun-simț?

Dacă suntem anunțați că am ieșit din criză și că de acum înainte vom putea iarăși să sperăm, cu toate că toate instituțiile profesioniste ale țării ne comunică faptul că scăderea economică continuă, că țara o va duce rău pe mai departe, înseamnă că Guvernul Băsescu-Boc este de bun-simț?

Observăm că una se spune și alta se întâmplă în realitate!

Constatăm că bunul-simț nu are de-a face cu Guvernul Băsescu-Boc...

    Filip Georgescu - comentarii cu privire la ocolirea soluționării gravelor consecințe ale crizei economice;

Domnul Filip Georgescu:

În ultimele zile, mulți alegători m-au întrebat nedumeriți de ce autoritățile statului manifestă atâta interes pentru bârfa politică, dar ocolesc, în mod surprinzător, soluționarea gravelor consecințe ale crizei economice care se manifestă cu o tot mai mare virulență. Deși de la alegerile prezidențiale au trecut mai bine de două luni, câștigătorii acestui scrutin, șocați probabil de ecoul negativ pe care frauda electorală l-a avut nu numai în țară, ci și peste hotare, încearcă și astăzi, prin diverse mijloace ridicole, să atenueze acest impact defavorabil. Este o practică binecunoscută, cultivată stăruitor de liderii PD-L, aceea de a provoca false incidente sau scandaluri ori de câte ori se confruntă cu probleme politice, economice și sociale spinoase, pe care nu le pot soluționa în cadrul programului de guvernare.

Acum două săptămâni a fost aruncată în gura presei acea "flacără violetă", o nouă diversiune cu ajutorul căreia așa-zisul parapsiholog Aleodor Manolea l-ar fi stigmatizat pe Mircea Geoană, făcându-l să piardă alegerile. Că este vorba de o manevră ieftină, menită să acopere o șarlatanie de proporții - votul multiplu practicat în secțiile speciale, nu mai încape nicio îndoială. Dacă "protectorul" președintelui Băsescu ar fi putut să-i adoarmă atât de ușor pe contracandidați, precum și pe alegători, cu siguranță că ar fi candidat el însuși la fotoliul de șef al statului și firește l-ar fi câștigat. Liderii PD-L știau însă că frauda este mai tare ca magia. Ca atare, de cea dintâi s-au folosit în ziua alegerilor, ca de un passepartout în stare să răstoarne rezultatul real al scrutinului, iar pe cea de a doua o vântură azi ca pe o glumă proastă, după ce s-au văzut cu sacii de voturi în caleașca prezidențială.

Cam în același timp "cu flacăra violetă", care ardea de la un capăt la altul al țării, președintele Băsescu a recurs la o nouă stratagemă care viza estomparea fraudei electorale săvârșită în cadrul ambasadelor noastre din principalele țări ale lumii. După ce și-a asigurat victoria în alegerile din noiembrie-decembrie, cu aportul decisiv al ambasadorilor, pe care nimeni nu i-a controlat pentru rezultatele raportate, președintele Băsescu propune acum votul prin corespondență pentru românii aflați peste hotare. De ce n-a inițiat domnia sa un asemenea demers electoral înaintea recentului scrutin prezidențial? Întrebarea este, desigur, retorică. Dacă la 6 decembrie s-ar fi votat prin corespondență, cu siguranță că azi am fi avut un alt președinte. Traian Băsescu face astăzi o asemenea propunere fiindcă votul românilor aflați peste hotare, din 2014, nu-l va mai interese deloc, întrucât nu mai poate candida la un al treilea mandat.

Pe de altă parte, având impresia că n-au profitat din plin de pe urma votului uninominal, liderii PD-L încearcă acum să modifice acest sistem electoral mafiot, cerând vot uninominal majoritar, în două tururi de scrutin, pentru a se înlătura anomalia accederii în Parlament a candidaților plasați pe locurile doi și trei după numărarea voturilor. Însă nu dorința de echitate îi dă afară din casă pe democrat-liberali, ci invidia că, prin actualul sistem de vot uninominal într-un singur tur, PNL a obținut în plus, la ultimele alegeri parlamentare, nu mai puțin de 40 de mandate de senatori și deputați.

Pe Traian Băsescu, Emil Boc și alți lideri democrat-liberali nu-i interesează că atâtea personalități politice de prestigiu au rămas în afara Parlamentului, în timp ce destui incompetenți și rău-famați au obținut mandat de senator sau deputat și, implicit, imunitatea, la adăpostul căreia vor prospera pe orice căi. Dacă democrat-liberalii și-ar fi dorit cu adevărat restabilirea normalității în cadrul sistemului electoral, atunci ar fi trebuit să ceară renunțarea la votul uninominal, care asigură accesul în Parlament al candidaților plini de bani.

În contextul aceleiași ofensive disperate de a șterge ecoul fraudei electorale, incompetența la guvernare și neputința de a scoate țara din criză se înscriu și măsurile scandaloase ale actualei puteri de reactivare a poliției politice, pentru a reduce la tăcere partidele din opoziție, insistența diabolică de a intoxica populația cu pericolul gripei porcine și de a face să se vaite mai puțin de rigorile unei crize fără precedent. PD-L încearcă să se disculpe de frauda electorală care îl va apăsa din ce în ce mai mult în viitor. Din păcate, cine se scuză, se acuză.

    Filip Georgescu - considerații despre iarna geroasă și efectele recesiunii economice mondiale;

Domnul Filip Georgescu:

O iarnă geroasă și interminabilă s-a abătut peste noi, silindu-ne să ne băgăm mâna tot mai adânc în buzunar pentru achitarea întreținerii. Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, o asemenea iarnă, cu temperaturi de 10-20 de grade sub zero, s-a asociat cu nefasta criză care ne îngheață nu numai oasele, dar și sufletul. Zilnic vânt, ger, ninsori, zilnic falimente, șomaj de dimensiuni nemaiîntâlnite, prăbușirea producției, creșterea prețurilor, îndeosebi la medicamente, alimente și întreținere, noi taxe și impozite, nemulțumiri și proteste sociale în toată țara. Din păcate, întreg acest tablou sumbru se derulează în fața ochilor pe fondul ascuțirii crizei economice mondiale, care la noi, abia acum își arată cu adevărat colții. Mai grav este, însă, faptul că, în pofida unor asemenea realități alarmante, autoritățile încearcă să ne convingă că din trimestrul patru al acestui an economia va înregistra creșteri (mărunte), iar România va ieși din criză. După ce, în urmă cu un an, când recesiunea economică începuse să facă rvagii în America, în Asia și Europa, președintele Băsescu și premierul Boc ne linișteau că la noi criza nu va avea cine știe ce impact și că se va rezolva de la sine, iată-ne astăzi prăbușiți sub povara unor curbe de sacrificiu la fel de cumplite ca acelea pe care le-au trăit părinții noștri cu opt decenii în urmă.

Este greu de spus când va ieși România din criză, atâta vreme cât marile puteri industriale se luptă încă din greu cu acest flagel. Ceea ce știm este că, în continuare, ne vom confrunta cu o criză sistemică de amploare, care nu va putea să fie soluționată prin cârpeli. Nici măcar Statele Unite ale Americii, care au mitraliat actuala criză cu un trilion de dolari, n-au ajuns încă la liman, întrucât sistemul financiar global a devenit extraordinar de vulnerabil. Activele toxice care contaminează balanțele băncilor din SUA, Asia, Europa și, implicit, din țara noastră, nu vor dispărea de la sine, ca printr-o minune, așa cum credeau guvernanții noștri. Cineva va trebui să suporte consecințele epocii de aur a capitalismului ultraliberal, iar acel cineva nu este altul decât contribuabilul de pretutindeni, fiindcă nu numai la noi, ci în întreaga lume criza este aruncată în spatele miliardelor de săraci.

Terapia anticriză stabilită de Guvernul Boc nu ne oferă speranțe de vindecare. Dimpotrivă, cu Programul "Prima Casă" și Programul "Rabla" țara ar putea să fie împinsă spre cangrenă. Capitalismul arhaic din România, care în ultimii 4-5 ani s-a bazat pe doi piloni - construcțiile de lux și retail-ul - nu ne-a fost de niciun folos. Dacă Executivul actual ar fi ajutat întreprinderile mici și mijlocii măcar cu două miliarde de euro, condiționând acest sprijin de angajarea, de către fiecare unitate, a două-trei persoane rămase fără loc de muncă, atunci numărul șomerilor s-ar fi redus cu 150.000-200.000 de oameni. Dând dovadă de o optică îngustă și de o crasă incompetență, Executivul a preferat să instituie impozitul forfetar, care s-a dovedit groparul a peste o sută de mii de IMM-uri. În loc să promoveze o politică de relansare a producției autohtone, de reindustrializare a țării, actuala Putere preferă să cheltuiască sute de milioane de euro ca să garanteze împrumuturile unui gigant industrial ca Ford, în speranța că investitorii americani vor angaja la Craiova două-trei mii de muncitori.

Tot atât de nechibzuit se cheltuiesc, în vreme de criză, bani pentru infrastructură, România plătind de două ori mai mult pentru construirea unui kilometru de autostradă, în comparație cu costurile din Uniunea Europeană. Cu peste 400 de taxe și impozite, instituite prin intermediul a 185 de acte normative, România este, de asemenea, lider european în materie de fiscalitate. Nu puțini sunt cei care se întreabă de ce nu stimulează autoritățile noastre revigorarea industriei autohtone, ci, dimpotrivă, acționează de o manieră care face ca banii împrumutați de la străini cu dobânzi înrobitoare să ajungă tot în buzunarele celor din afară. Răspunsul este la îndemâna oricui. De pe urma investițiilor transparente în relansarea industriei românești, guvernanții câștigă cu mult mai puțin în comparație cu profiturile pe care le realizează prin licitațiile trucate pe care le oferă diverșilor investitori străini, "băieților deștepți" și șarlatanilor care mișună prin cotloanele actualei Puteri.

Este de-a dreptul scandalos ca în aceste zile, când criza se manifestă atât de virulent, lăsând mii și mii de familii fără mijloacele elementare de existență, liderii democrat-liberali să se ocupe în mod prioritar de transformarea Parlamentului bicameral într-unul unicameral, de revizuirea Constituției, de pretinsa reformare a clasei politice, în fapt, de măsuri îndreptate împotriva democrației, menite să netezească drumul reînvierii regimului totalitarist. Nu ne rămâne să credem decât că și în privința crizei, puterea portocalie se bazează tot pe "flacăra violetă" mânuită de psihologii cu puteri paranormale ai PD-L, de vreme ce stă nepăsătoare pe terasamentul căii ferate ca să-și lege șiretul la pantofi, deși trenul se află la o zvârlitură de băț de ea. Ignoranța, incompetența, ambițiile politicianiste nu vor rezista prea multă vreme în fața trenului-social care s-a pus în mișcare.

Dacă Guvernul Boc va continua să trateze cancerul-criză cu banala aspirină a suprimării până la absurd a cheltuielilor bugetare, cu siguranță că nu va aniversa un an de mandat, fiind nevoit să-l depună mult mai devreme la Cotroceni. Semnalul a fost dat de primele detașamente de muncitori, funcționari, profesori și pensionari care au ieșit în stradă. Nu-i deloc un semnal că ne îndreptăm spre luminița de la capătul tunelului. E mai degrabă fundătura în care lumea înghesuită stă să spargă zidurile.

Stimați guvernanți, nu vă jucați inconștienți cu lumea, cu acea lume pe care criza economică mondială a adus-o în pragul disperării, jucați-vă ca lumea, ca lume rațională care se luptă conștient să supraviețuiască oricăror mari încercări.

    Florin Postolachi - Societatea din care s-a născut Proclamația de la Timișoara riscă să rămână fără sediu;

Domnul Florin Postolachi:

"Societatea din care s-a născut Proclamația de la Timișoara riscă să rămână fără sediu"

Pe 11 martie a.c, Societatea Timișoara va aniversa 20 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara. Pentru cei care au uitat, Societatea Timișoara a fost, începând din 1990, portdrapelul luptei anticomuniste din România. Aceasta este una dintre cele mai importante organizații civice, un adevărat reper moral în istoria postcomunistă a României.

Proclamația de la Timișoara, concepută de membrii Societății Timișoara, a fost adevărata cartă a revoluției anticomuniste din România. Ideea lustrației anticomuniste născută la Timișoara a făcut posibilă decomunizarea rapidă a majorității fostelor țări comuniste europene.

După 20 de ani de la Revoluția română, inițiatorii Proclamației de la Timișoara - primul document din Europa postcomunistă care a arătat întregii lumi cum trebuie să se treacă de la dictatura comunistă la democrație - se află, acum, în neplăcuta situație de a fi dați afară din propriul lor sediu. Fiindcă imobilul avea o situație juridică neclară, nu s-a încheiat un contract de închiriere, ci doar o fișă de calcul pe baza căreia se plătea chiria. Între timp, situația juridică a imobilului a fost lămurită și a fost încheiat un contract de închiriere.Consiliul Local al Timișoarei nu a mai prelungit contractul Societății Timișoara pentru sediul pe care aceasta îl ocupă în centrul orașului. Societatea Timișoara a funcționat în sediul situat pe strada Goethe nr.2, în Piața Victoriei din oraș, într-un imobil aflat în proprietatea statului român și în administrarea primăriei.

Imobilul a fost revendicat de proprietarii de drept, însă primăria a câștigat procesul. Potrivit reprezentanților Primăriei Timișoara, Societatea Timișoara a funcționat din 2005 în spațiul respectiv pe baza unei fișe de calcul. Spațiul va fi redistribuit, iar Societatea Timișoara va trebui să-l elibereze în scurt timp.

Șase organizații civice și sindicale din întreaga țară s-au unit și au facut un apel primarului Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, pentru ca Societatea să nu fie scoasă din propriul sediu.

Am senzația că oamenii care au luptat împotriva comunismului sunt tratați acum cu lipsă de respect. Este inadmisibil ca a societate care a jucat un rol important în lupta anticomunistă și a propagat idealurile democratice să rămână fără sediu.

    Marian Ghiveciu - declarație politică intitulată Atitudinea față de intelectualitate și față de muncă;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Atitudinea față de intelectualitate și față de muncă"

În general, dar și în particular, putem spune că impostura a înlocuit valorile în România. În felul acesta, așa cum spune domnul Schmidt, "...valorile de bază ale societății au fost distruse". Or, alimentarea progresului nu se poate face decât pornind de la "esența valorilor de bază".

Rădăcinile dezvoltării, care ar fi trebuit să existe în această bază, strat de valori, ca într-un sol fertil, s-au uscat, datorită disipării lor în toate colțurile lumii. Din competiția între valoare și nonvaloare a câștigat ultima, adică impostura, care, odată ajunsă la putere, ca un adevărat "șarpe Boa", și-a devorat adversarul "valoros" pentru a se legitima ca "unic câștigător" al acestei competiții. Această manifestare a imposturii astăzi este atât de dăunătoare, încât creează condițiile unei subdezvoltări, pe termen foarte lung, în România. Faptul că ministere de bază ale Guvernului sunt încă asistate managerial de consultanți externi vorbește de la sine despre atitudinea guvernaților față de intelectualitatea locală.

Este foarte adevărat că intelectualii locali au fost indezirabili pentru orice putere incompetentă, și că ei au fost întotdeauna ținta tuturor diversiunilor posibile. Poate că tocmai de aceea unii afirmă că actuala coaliție la putere este cel mai mare pericol pentru țară.

Dar nu este mai puțin periculoasă atitudinea pe care, ca simpli membri ai societății, o avem unii față de alții. Se pare că la români principiul solidarității umane, al întrajutorării nu mai funcționează. Noi, românii, nu ne mai "tolerăm" unii pe alții, ba, dimpotrivă, ne ucidem părinții sau copiii, ne ucidem soțiile și amantele pentru a ne rezolva singuri o problemă care cel mai frecvent este falsă. Este și motivul pentru care există în România o coaliție la putere contra naturii.

De fapt, tocmai această lipsă de solidaritate dintre noi a creat drumul imposturii la putere și a dat cale liberă la prăduirea banilor publici. Ideea neimplicării politice a cetățenilor țării, a societății civile, este extrem de contraproductivă, favorizând de fapt dezvoltarea mediocrității, a subpoliticului.

În România, în acest moment de criză, numărul celor care creează locuri de muncă este foarte redus. Datorită și unei crize de educație și mentalitate, nu se înțelege deloc raportul dintre capital și forța de muncă. În fond, creatorul de locuri de muncă este un adevărat "artist", în primul rând pentru că, prin creația sa, el oferă posibilitatea realizării existențiale, sociale a unui alt om. Or, ce este mai important decât a-ți avea asigurată existența și o viață socială stabilă ?

Guvernul României, în acest moment descurajează pe creatorii de forță de muncă, prin decapitalizarea lor și printr-o perfidă agresiune fiscală asupra acestora.

Atitudinea față de muncă a fost încurajată negativ în cel mai înalt grad de plățile imense, necuvenite, celor disponibilizați din minerit și alte zone economice, fără o gândire prealabilă, fără o prognoză asupra consecințelor, a vieții acestora.

    Cornel Ghiță - declarație politică având tema Șomajul tehnic, în ajutorul angajaților, dar și a angajatorului;

Domnul Cornel Ghiță:

Tema: "Șomajul tehnic, în ajutorul angajaților, dar și a angajatorului"

Declarația mea de astăzi se referă la una din principalele măsuri adoptate de Guvern anul acesta pentru stimularea creșterii economice și protejarea intereselor economice ale populației.

Prioritatea numărul unu a Guvernului sunt locurile de muncă.Guvernul a intervenit în păstrarea locurilor de muncă prin măsura acordării de facilități pentru șomajul tehnic, indiferent dacă un angajator își suspenda total sau parțial activitatea.

În Monitorul Oficial nr. 93/10.02.2010, a apărut Ordonanța de urgență nr.4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială pentru anul 2010, ce face referire directă la șomajul tehnic. Guvernul actual dorește prin aceasta să combată creșterea șomajului din ultimele luni, încercând să țină seamă de oameni, și să nu-i trateze ca pe niște cifre.

Astfel, companiile care au fost forțate să își întrerupă activitatea temporar pot opta pentru menținerea forței de muncă, prin intrarea salariaților în șomaj tehnic. Începând cu luna februarie, pe tot parcursul anului 2010, pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în cazul întreruperii temporare a activității acestuia, salariatul beneficiază de o indemnizație de minim 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Totodată, pe perioada respectivă, angajatorul, pentru salariații respectivi, este scutit de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate potrivit legii, dar nu pentru mai mult de 90 zile.

Această măsură va conduce la păstrarea a peste 200.000 de locuri de muncă în acest an. De aceea consider că atunci când o firmă vrea să-și reducă activitatea poate să apeleze cu încredere la această prevedere legislativă ce aduce beneficii atât pentru angajat, cât și pentru angajator.

    Mircea Grosaru - declarație politică intitulată Fondurile europene, țările europene și România;

Domnul Mircea Grosaru:

"Fondurile europene, țările europene și România"

Foarte mulți dintre cetățenii României ascultă sau citesc cu mare interes, mai ales în campaniile electorale, indiferent de natura lor, despre proiecte ce ar putea avea drept rezultat accesarea de fonduri europene, dezvoltarea afacerilor sau chiar posibilitatea finalizării unor idei de orice natură: culturală, interculturală, literară, socială, economică sau poate chiar de ordin politic.

Dacă ar fi să privim lucrurile așa cum sunt ele succint prezentate, ne-am putea bucura cu toții, însă în realitate se pare că lucrurile stau altfel.

Dacă sunt stabilite fazele de accesare ale unui proiect, acestea ar putea fi, în general 2(două) sau 3(trei), maxim în care, de la faza adunării documentelor până la cea a îndeplinirii unor criterii stricte de eligibilitate, de fiecare dată treci printr-o comisie.

Aceasta implică de fiecare dată a trece de o comisie, iar în general trecerea de o comisie implică și ea a cunoaște măcar o persoană din acea comisie, pentru a-ți face "lobby".

Până aici totul ar fi corect, pentru că sunt faze prin care va trebui să treci pentru a ți se face cunoscute ideile, proiectul.

Ce se întâmplă însă în continuare vă pot spune doar cei care au accesat fonduri europene din diferite linii de finanțare, chiar dacă au câștigat sau au fost respinși cu proiectul, și mai cu seamă cei din ultima categorie, care nu au cunoscut până la ultimul detaliu "mecanismul", care de foarte multe ori devine unul simplu dacă știi cui să te "adresezi", sau unul complicat, dacă nu te-ai "adresat" cui trebuia și mai ales cât trebuia.

Desigur că ușile persoanelor private sau firmelor private se deschid într-un alt mod decât cele ale instituțiilor statului, pentru că așa este regula în România europeană.

Așadar, cine nu cunoaște bine aceste reguli, să nu-și mai pună niciodată întrebarea din ce cauză România a accesat circa 15% din fondurile europene și de ce o altă țară europeană, Spania, de exemplu, a accesat fonduri europene aproape duble din cele care i-au revenit.

De ce se întâmplă la noi aceleași lucruri ca și acum mai bine de 20 de ani este simplu de înțeles: pentru că unii în România au învățat că numai ei pot conduce, iar alții că doar alții pot munci; pentru că numai lor li se cuvin anumite privilegii, iar altora nu li se cuvin, sau, dacă li s-ar cuveni ceva, li se cuvin mult mai puține decât lor.

Un proverb românesc începe cam așa: "Vin ai noștri, pleacă ai noștri...!"

    Mircea Grosaru - declarație politică intitulată Vreme grea, timpuri grele și ele;

Domnul Mircea Grosaru:

"Vreme grea, timpuri grele și ele"

Dacă am vorbi numai din perspectiva fostelor alegeri prezidențiale, putem spune nestingheriți că "poporul a ales, poporul să plătească" însă, în realitate, pe zi ce trece lucrurile se văd a fi altele.

Avem Guvern nou cu premier vechi, avem același președinte, însă multe din vechile probleme ale românilor parcă nu s-au rezolvat. Poate se vor rezolva.

Oamenii simpli au început să nu mai aibă nici o încredere în oamenii politici, fie că se numesc miniștri, secretari de stat, deputați sau senatori.

Cetățenii țării noastre sunt săturați cu vorbele și proiectele celor care-i conduc, care nu se mai finalizează parcă niciodată sau le aduc în cel mai bun caz vești din ce în ce mai sumbre.

În acest an, parcă și vremea vine să completeze perfect tabloul unei Românii lovite de toate cele ce se puteau întâmpla mai rău, adică, după alegerile prezidențiale deosebit de costisitoare, iată că și iarna vine să ne spună că România are nevoie de ajutor, de înțelegere și susținere pentru a nu ajunge în alte situații disperate, precum alte țări ale Uniunii Europene care sunt departe de a spune că au trecut printr-o grea perioadă, însă au scăpat de ea.

Românii, un popor liniștit, poate chiar prea liniștit în asemenea situații de criză, sunt obișnuiți să îndure multe și să nu-și facă planuri de viitor foarte mari, pentru că aici, la noi, nimic nu seamănă cu ceea ce în alte țări putem numi: proiecte, perseverență, profesionalism, viziune pe termen lung sau reușită.

Din toate aceste cauze, la noi este mai greu, însă mult mai sigur că se va întâmpla decât în alte țări europene, cel puțin din două perspective:

Înțelepciune și putere de adaptare enormă, ceea ce decurge din bogăția pământului, dar și a oamenilor care au rezistat în condiții mult mai grele decât acum.

Cât despre Guvern și conducătorii țării la ora actuală, nu ne rămâne decât să așteptăm, așa cum am așteptat de fiecare dată în momente grele.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică având titlul Așteptăm cadrul legal prin care Guvernul este exonerat de responsabilitatea scoaterii țării din criză;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Așteptăm cadrul legal prin care Guvernul este exonerat de responsabilitatea scoaterii țării din criză"

"Poate în economie nu este primăvara pe care ne-am dori-o, e o iarnă prin care vom trece, o iarnă mai ușoară decât cea de afară, dar mlădițele primăverii vor răsări". Acesta nu este un citat dintr-unul din clasicii literaturii romane, ci dintr-un "clasic în viață" al finanțelor României, pe numele său Sebastian Vlădescu, finanțistul șef al țării.

La prima sa întâlnire oficială cu presa din acest an, vizibil influențat la nivelul discursului de cei doi consilieri de imagine din dotare, cantautorul Dan Bitman și fostul realizator TV și radio Andrei Gheorghe, ministrul Vlădescu a împărțit cui a dorit aprecieri și bucurii pentru reîntâlniri cu mai vechii cunoscuți și pentru întâlnirea cu jurnaliștii noi. A trecut apoi prin lirica de sorginte PD-L-istă, gen "iarna nu-i ca vara", și a mărturisit că "mlădițele primăverii vor răsări". Nu pot să-l contrazic pe ilustrul domn ministru, pentru că natura este aceeași de mii de ani, după iarnă sigur vine primăvara!

Dar îndrăznesc să-l contrazic în ceea ce privește afirmația că "România nu se duce de râpă, în România nu este prăpăd", având ca argument ceea ce ar trebui să fie "obiceiul muncii" domniei sale, cifrele! Cifre de la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, instituție care a raportat în ianuarie cu peste 30 de mii de șomeri mai mulți decât în decembrie, și cu cele de pe fluturașii de salariu ai bugetarilor, care arată scăderi ale veniturilor în aceeași lună, comparativ cu decembrie 2009!

Mi-e greu să spun ce fel de muguri va avea primăvara care vine, știu sigur că în sufletele românilor cresc vertiginos mugurii disperării și revoltei. Disperare în fața incompetenței cu care actualii guvernanți se gândesc să scoată țara din criză; revoltă în fața declarațiilor potrivit cărora "cetățeanul român este cel care, sub conducerea și suportul nostru, va face ca România să iasă din criză". O revoltă întemeiată, dacă ne gândim la faptul că același cetățean care trebuie să scoată țara din criză trebuie să plătească și împrumuturile uriașe contractate de domnul Boc și acoliții săi, împrumuturi care anul trecut erau "doar ca o centură de siguranță", iar astăzi au devenit vitale. Astea sunt "îndrumarea și controlul" oferite de Guvern până acum, asemeni celor oferite în vremuri pe care le credeam apuse de vigilenții "tovarăși de la centru".

Ne așteptăm ca în viitoarea ședință de Guvern să se adopte o ordonanța de urgență care să stabilească clar faptul că executivul este exonerat de scoaterea țării din criză și care să traseze sarcinile cetățeanului în acest sens, dar și componența comisiei interministeriale de îndrumare și control, cuantumul veniturilor membrilor acestei comisii și calendarul deplasării în munți și pe văi, pentru ca nu cumva cineva, cu nesimțire și lipsă de elan, să scape și să nu contribuie la scoaterea României din criză.

Pentru că, nu-i așa, nesimțiții de români au trăit "o perioadă lungă de timp de creștere constantă, de optimism(...) La nivelul unor grupuri de populație au fost excese de consum, iar acum trebuie să ne ajustăm, iar ajustarea e grea". Și doar cetățeanul trebuie să "ajusteze", iar presa să facă bine și să pună mâna pe dicționare și să găsească alte cuvinte decât "România neagră", "dezastru, prăpăd în economie". Unele de tipul "încă 100 de mii de IMM-uri s-au închis, dar doamna Udrea a reușit să mai atribuie un contract de publicitate de doar 500 de milioane de euro".

Oricum, vreau să-l asigur pe domnul Vlădescu și întreg Guvernul Boc că nu mi-am imaginat nici o clipă că actualul ministru sau actualul executiv vor reuși să scoată țara din criză. Pentru asta este nevoie de viziune, de politici de dreapta, liberale, ceea ce nu este cazul când vorbim de Guvernul Băsescu-Udrea.

    Miron Ignat - aserțiuni cu privire la Olimpiada națională de limba și literatura rusă maternă;

Domnul Miron Ignat:

"Olimpiada națională de limba și literatura rusă maternă"

În perioada 1-4 februarie 2010, la Timișoara a avut loc olimpiada națională pentru limbile materne rusă și croată.

Olimpiada națională de limba și literatura rusă este de o importanță deosebită pentru Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, pe care o reprezint în Parlamentul României. La aceasta au participat elevi talentați din toate colțurile țării, atât etnici ruși lipoveni, cât și cei care aparțin altor etnii și populației majoritare, care au o pasiune pentru limba și cultura rusă.

Limba rusă este vorbită de peste 145 de milioane de oameni ca limbă maternă, iar alte peste 120 de milioane de persoane pot purta o conversație în această limbă.

Este o mare onoare pentru comunitatea noastră, deoarece limba rusă este limba noastră maternă, pe care o promovăm atât în rândul tinerilor, în școlile unde studiază copiii noștri, dar și prin manifestări culturale și educaționale.

Participanții la această olimpiadă sunt cei mai buni și reprezintă cartea noastră de vizită. Atât profesorii, cât și elevii participanți au făcut sacrificii imense pentru a obține rezultate cât mai bune.

Doresc să felicit pe această cale participanții și profesorii care s-au dăruit trup și suflet pentru pregătirile zilnice ale elevilor. Trebuie să-i încurajăm și să-i sprijinim prin toate mijloacele posibile, căci prin ei, valorile adevărate ale culturii vor fi transmise mai departe.

Mulțumim tuturor pentru implicarea și sprijinul acordat desfășurării acestei olimpiade, și sperăm ca această tradiție a olimpiadelor de limbă rusă maternă să continue și pe viitor.

    Ioan Holdiș - declarație politică intitulată Sistemul unitar de pensii - o necesitate;

Domnul Ioan Holdiș:

"Sistemul unitar de pensii publice - o necesitate"

Guvernul, în urmă cu câteva zile, a aprobat Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, ce urmează să intre în vigoare începând cu ianuarie 2011, acesta având drept scop corectarea multiplelor abuzuri în mult prea învechitul sistem de pensii de până acum.

Este de neacceptat o diferență atât de mare între cea mai mică pensie, și anume de 350 de lei, și cea mai mare, de 37.000 de lei, adică de peste 100 de ori mai mare, de aici rezultând un sistem inechitabil și învechit, ce nu mai poate continua așa. În perioada 2001 - 2009 s-a înregistrat o creștere cu 50% în rândul pensionarilor de invaliditate, respectiv de la 600.000 la 900.000, toate acestea datorându-se sistemului de pensii, ce a permis unor persoane să beneficieze fraudulos de pensii de invaliditate, pe pile, cunoștiințe și relații, doar pentru că aceasta este puțin mai mare decât cea normală, deși condițiile medicale nu justificau acest tip de pensionare.

O altă problemă care s-ar rezolva prin această lege ar fi numărul foarte mare și chiar în curs de creștere al pensionărilor aniticipate; doar în anul 2009 s-au înregistrat 115.000 de pensionări anticipate. Multe din acestea s-au făcut pentru a beneficia de 80% din veniturile înregistrate de o persoană în ultima lună de activitate în muncă, și nu din cuantumul avut de-a lungul anilor la sistem, așa cum ar fi normal. Se vizează și recalcularea pensiilor speciale pe baza contributivității, astfel, statul va reuși să facă o economie între 500 și 800 de milioane de euro, fără a se cere retroactiv sumele "umflate" ce nu le reveneau de drept.

Susțin această lege deoarece nu mai putem împrumuta bugetul public de pensii la nefârșit, ca pensionarii să își poată primi pensiile. Doar în 2009 bugetul de stat a împrumutat bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro, iar în 2010 cu 1,7 miliarde de euro.

România și românii au nevoie de această lege care să asigure susținerea acestui sistem pe termen mediu și lung, și mai ales să oferim garanția că cei care contribuie la sistemul de pensii își vor primi pensia ce le revine, când vor ajunge la vârsta la care să beneficieze de acest drept.

    Ioan Munteanu - declarație politică având titlul Da, pentru reforma constituțională!;

Domnul Ioan Munteanu:

"Da, pentru reforma constituțională!"

În momentul de față, Constituția României este depășită de realitate, dovadă neclaritățile, ambiguitățile și contradicțiile la care, din ce în ce mai des, Curtea Constituțională trebuie să găsească răspunsuri.

De aceea, Parlamentul României trebuie să desemneze de urgență o comisie formată din specialiști în drept constituțional, care să adapteze Constituția la problematica secolului XXI. Dacă documentul ce va fi întocmit nu va viza anumite scopuri politice ori interese de grup, se va putea ajunge la o cartă a națiunii, valabilă și 40-50 de ani.

Textul noii Constituții ar trebui să lămurească, fără alte posibilități de interpretare, situațiile care acum generează numeroase confuzii și neplăceri. Iată câteva dintre principalele prevederi ce ar trebui formulate foarte precis:

Republică parlamentară sau prezidențială?

Parlament bicameral sau unicameral?

Vot proporțional, majoritar sau mixt?

Care este relația dintre Președinte și Executiv?

Care este relația Parlamentului cu instituția prezidențială; cu Executivul; cu puterea judecătorească; cu poporul?

Aceste câteva enumerări sunt cele care au generat cele mai multe confuzii și care așteaptă o redefinire precisă și rapidă.

Consider că dacă va exista voință politică și o conlucrare onestă în cadrul comisiei, am putea avea un nou text al Constituției până, cel mai târziu, la sfârșitul anului 2011. Ce bine ar fi!

    Ioan-Nelu Botiș - declarație politică: Nu susținem egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați;

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

"Nu susținem egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați"

Prin această declarație politică reprezint vocea celor peste 100.000 de femei din judetul Bistrița-Năsăud care nu sunt de acord ca pensionarea femeilor să fie la 65 de ani, la aceeași vârstă cu a bărbaților.

Problema egalității între femei și bărbați a devenit un subiect oarecum desuet, un slogan foarte des folosit în activitățile noastre de zi cu zi, a ajuns să fie doar o chestiune de principiu folosită în politică.

Cu toții folosim acest slogan, însă la fel de bine știm că nu se respectă egalitatea de șanse între femei și bărbați, cel puțin la ora actuală.

Rapoartele statistice ne arată că numărul femeilor încadrate în muncă este inferior față de cel al bărbaților, femeile câștigă în medie mai puțin decât bărbații, femeile sunt slab reprezentate în viața politică, și dovada cea mai concludentă este raportul dintre numărul femeilor și al bărbaților din Parlamentul României, și exemplele ar putea continua. Însă am să mă opresc, și în continuare voi pleda și voi explica motivele pentru care nu trebuie să egalizăm vârsta de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților, cum prevede Proiectul de Lege privind sistemul de pensii publice din România.

Nu sunt de acord ca mamele noastre, soțiile, fiicele, colegele sau prietenele noastre să aibă aceași vârstră de pensionare ca bărbații, respectiv 65 de ani. În societatea românească, responsabilitățile familiale sunt încă inegal repartizate între femei și bărbați. Doresc să vă sensibilizez referitor la această problemă, și să luam în calcul, la stabilirea vârstei de pensionare, rolul femeii în societatea românească, atribuțiile, reprezentabilitatea ei în procesele decizionale din țara noastră. Este inegală și mult mai mică remunerația femeii față de cea a bărbaților, ceea ce implică, după regula de calcul, și o pensie mai mică. Traseul profesional al femeii este înterupt odată cu nașterea copiilor, femeia este responsabilă cu creșterea, educarea și îngrijirea lor. Mai mult decât atât, femeia este responsabilă și de îngrijirea vârstnicilor, a părinților sau a bunicilor noștri. Sunt doar câteva exemple prin care nu se asigură un echilibru între femei și bărbați în societatea românescă.Oamenii în general sunt înzestrați cu atribute diferite, de aceea se spune că fiecare om este unic în felul său. Este clar faptul că femeile și bărbații sunt inegali prin natura lor, însă în ceea ce privește șansele în viață ar trebui să avem drepturi egale. Credem și susținem egalitatea de șanse între sexe, iar inegalitățile care ne diferențiază nu trebuie să le tratăm sub nicio formă ca motiv de discriminare. Cred însă că diferențierea vârstelor de pensionare între femei și bărbați este absolut necesară, datorită responsabilităților diferite între femeia și bărbatul din societatea românească.

    Ion Dumitru - declarație politică intitulată Asistăm la distrugerea agriculturii;

Domnul Ion Dumitru:

"Asistăm la distrugerea agriculturii"

Practica "de a cârpi ici ca să se rupă dincolo", la care se apelează în acest moment, nu poate duce decât la prejudicii agriculturii. Sunt necesare strategii atent și realist elaborate, soluții specifice adecvate fiecărui sector al agriculturii, fiecărei zone agricole. Firește că toate acestea par deziderate oarecum utopice, dacă ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat până acum. Dar trebuie ca odată și odată să se constate exact cauzele care au determinat răul, să fie înlăturate și să nu se uite că orice construcție, cât de mică ar fi ea, are nevoie mai întâi de un proiect, de stabilirea mijloacelor necesare edificării ei. Cu atât mai mult o construcție sau - reconstrucție - vastă, cum este cea pe care o gândesc pentru agricultura țării, nu se poate realiza fără o riguroasă proiectare a căilor de urmat.

Dacă mă raportez la situația actuală devin pesimist.

Ținând cont de potențialul de care dispunem, specialiștii din agricultură care, deși marginalizați, există și se poate și trebuie să se apeleze la experiența și competența lor. Cum, de altfel, nu se poate imagina o depășire a stării de criză fără a fi situat, în acest efort general, la locul ce i se cuvine specialistul în general, indiferent de domeniul pentru care a fost și este pregătit.

În privința "agriculturii la zi", pot să vă spun că situația este îngrijorătoare, că, deși este prea târziu, deși o parte din producția anului viitor poate fi compromisă prin întârzierea lucrărilor agricole, mai ales din lipsă de surse financiare, Guvernul actual are obligația de a face ceea ce mai e posibil de făcut pentru ca anul 2010 să nu fie tot atât de rău pentru agricultură cum o arată bilanțul.

Din punctul meu de vedere este inadmisibil ca România, o țară cu un potențial agricol aproape fără egal în Europa, să ajungă din exportatoare, importatoare de produse agricole, cu o balanță deficitară în acest domeniu. După cum ar trebui să preocupe și chiar să îngrijoreze, dacă ne gândim la consecințele pe plan moral, faptul că zeci de mii dintre cetățenii țării se află angajați în procese datorate neclarității și aplicării incorecte ale legilor fondului funciar.

Dintre problemele punctuale privind agricultura - domeniu în care se poate vedea cu ochiul liber marele recul atât în producția vegetală, cât mai ales în zootehnie, și ca o consecință în industria alimentară - s-a mai adăugat, în ultimii ani, încă una, deosebit de gravă, asupra căreia am atras atenția și perseverez să atrag atenția, distrugerea cercetării științifice românești din domeniul agriculturii.

Un lucru este limpede: nu trebuie și nu are nimeni dreptul să lipsească agricultura de suportul ei de perspectivă, să marginalizeze cercetătorii de valoare, făcând și prin aceasta România mai dependentă de economiile altor țări.

Nu pot să nu fiu îngrijorat dacă, după ce aproape s-a încheiat procesul de distrugere a agriculturii, există semne că se fac pregătiri și pentru distrugerea cercetării.

Cu atât mai mult se impune ca România să aibă o politică agrară coerentă și eficientă, iar pentru aceasta nu este suficient doar ca, la instalarea lor în funcții, primii-miniștrii să declare că agricultura constituie un obiectiv strategic prioritar al politicii de relansare economică, dar să uite, prin ceea ce fac după momentul instalării, ce au declarat atât de solemn.

    George Ionescu - intervenție intitulată Ziua europeană a numărului pentru situații de urgență - 112;

Domnul George Ionescu:

"Ziua europeană a numărului pentru situații de urgență - 112"

Data de 11 februarie 2010 a marcat cea de-a doua ediție a Zilei Europene 112.

Numărul european de urgență 112 a fost lansat în 1991 pentru a oferi un serviciu unic pentru apelurile de urgență, disponibil în toate statele membre, în plus față de numerele naționale de urgență, cu scopul de a spori disponibilitatea serviciilor de urgență, în special pentru persoanele care călătoresc în Statele Uniunii Europene.

Comisia, Parlamentul European și Consiliul au declarat ziua de 11 februarie "Ziua Europeană 112", în încercarea de a aduce la cunoștința publicului larg informații despre acest serviciu și de a determina autoritățile naționale să sporească capacitățile plurilingve în interiorul acestuia.

Numărul de urgență 112 este comun în toate cele 27 de state ale Uniunii Europene și se folosește pentru a contacta gratuit toate serviciile de urgență. El nu înlocuiește numerele naționale de urgență, ci li se adaugă, putând fi apelat de pe orice telefon fix sau mobil.

Numărului 112 este șansa fiecărei vieți în pericol, o salvează, protejează cetățeanul și proprietatea sa. Totuși, 3 din 4 cetățeni nu sunt familiarizați cu aceste 3 cifre care le pot salva viețile când au nevoie să solicite poliția, ambulanța sau pompierii, deși sondajele au demonstrat că mai mult de 9 din 10 europeni au o atitudine pozitivă în ceea ce privește crearea și existența acestui număr vital.

112 nu reprezintă doar un număr de telefon, ci un ajutor rapid care depinde de informațiile vitale pe care le oferă cetățenii aplelanți. Apelarea numarului 112 reprezintă o cale rapidă de a comunica cu dispeceratele de urgență ale poliției, pompierilor, ambulanței în timpul unei situații grave. Sistemul 112 funcționează la nivelul întregii țări, în toate rețelele de telefonie, fixe sau mobile. Acesta se bazează pe unicitate, rapiditate, eficiență, gratuitate, acces facil, multilingvism, confidențialitate, cooperare între agențiile de urgență, cooperare interjudețeană.

În Centrele de Preluare a Apelurilor de Urgență și în dispeceratele agențiilor de intervenție din toată țara este disponibilă facilitatea de localizare, care are drept scop reducerea timpului de acces al echipelor de intervenție la urgențele semnalate. Soluția de localizare adoptată și, prin aceasta, Sistemul Național pentru Apeluri de Urgență din România sunt printre cele mai moderne din Europa, respectând toate standardele comunitare în domeniu. Funcționarea sistemului de apeluri de urgență 112 este o necesitate firească pentru o țară civilizată, care înțelege să-și protejeze cât mai bine cetățenii, dar este și un obiectiv susținut de toți actorii de pe piața comunicațiilor din România.

E de la sine înțeles că adăugarea numărului unic european de urgență 112 în agenda telefonului poate duce la salvarea unei vieți sau a mai multora. Cu toate acestea, în 2009, România era pe primul loc în Uniunea Europeană la apeluri false primite la 112. În opt din zece cazuri, operatoarele sistemului de urgență primeau informații eronate sau farse. Greu de crezut, dar numărul apelurilor ciudate este în scădere: în urmă cu cinci ani, 92% dintre telefoanele de urgență erau false. Cei mai mulți dintre oamenii care hărțuiesc operatorii de la 112 sunt identificați imediat de sistem și amendați de poliție.

În mai multe orașe europene au fost organizate evenimente care să promoveze cunoașterea și buna utilizare a numărului 112. Și în România, cu prilejul Zilei Europene a Numărului Unic, Serviciul de Telecomunicații Speciale a organizat în toate Dispeceratele 112 vizite ale elevilor, cărora le-au fost explicate importanța și utilitatea Numărului Unic European de Urgență 112 și modul corect de apelare.

"Accesul la numărul de urgență 112 și în general la serviciile telefonice de urgență reprezintă o cerință importantă pentru cetățenii europeni. Numărul unic de apel 112 este un prim exemplu al modului în care reglementările europene din domeniul telecomunicațiilor au avut un impact direct asupra fiecărui cetățean european. Este important ca cetățenii să aibă încredere în serviciile oferite la apelarea 112." (Comisia Europeană)

"Suntem mândri că liderii serviciilor europene de urgență depun eforturi pentru mediatizarea numărului 112, cu ocazia celei de-a doua ediții a Zilei Europene 112; ei merită întreaga noastră recunoaștere", a declarat Olivier Paul-Morandini, cel care a pus bazele Fundației 112, o fundație cu sediul la Bruxelles, dedicată promovării numărului european de urgență. "112 este elementul cheie pentru siguranța cetățenilor: fiecare cetățean ar trebui să cunoască acest număr și modul de utilizare al acestuia, pentru a facilita intervențiile serviciilor de urgență", a adăugat Mike Amarosa, președintele Fundației 112.

    Zanfir Iorguș - declarație politică intitulată Reforma sistemului public de pensii - necesitate majoră în contextul economic actual;

Domnul Zanfir Iorguș:

,,Reformarea sistemului public de pensii - necesitate majoră în contextul economic actual"

Ca în multe state ale Europei, și în România se pune tot mai acut, în ultima vreme, problema posibilităților de susținere a actualului sistem public de pensii. Și asta deorece, în acest moment ne confruntăm cu provocări majore privitoare la durabilitatea sistemului public de pensii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Este vorba, pe de-o parte, despre problemele de recuperare pe termen scurt, iar pe de altă parte, despre problemele datorate numărului relativ mic de contributori la sistem, în raport cu numărul de beneficiari.

Sistemul public de pensii este supus unor riscuri majore, fiind afectat de cheltuieli foarte mari, și nu se mai poate baza la nesfârșit pe subvențiile de la bugetul de stat ca soluție de criză.

De asemenea, procesele socio-demografice care au schimbat țara noastră în ultimele două decenii (îmbătrânirea și reducerea populației) transformă problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii în cea mai mare provocare a sistemului de protecție socială din România.

Cheltuielile anuale pentru pensii se cifrează la peste 10 miliarde de euro, adică peste 9% din p.i.b. și peste 26% din toate cheltuielile bugetului general consolidat, reprezentând cea mai mare categorie de cheltuieli publice.

Pensionarea anticipată, adoptată de statul român ca soluție la problema șomajului, a dus la explozia numărului de pensionari în sistemul public. Numărul pensionarilor de invaliditate a crescut incredibil de mult în perioada 1990-2008, de cele mai multe ori prin fraudă. Este ca și cum populația României s-ar fi îmbolnăvit în proporție de masă.

În prezent, numărul total de pensionari se ridică la 5,7 milioane, față de numai 4,9 milioane de contribuabili, iar raportul dintre numărul de salariați și numărul de pensionari din sistemul public de pensii este de 1 la 1. Dacă sunt luați în considerare și pensionarii din categoriile speciale, precum și pensionarii agricultori (care nu sunt incluși în sistemul public, contributiv), raportul dintre salariați și pensionari devine 1 la 1,2, creându-se astfel dezechilibre majore și deficite anuale semnificative la bugetul de pensii.

În acest context, măsura elaborării Proiectului Legii unitare a pensiilor reprezintă un pas de o importanță și necesitate majore în domeniul reformei sistemului public de pensii, iar adoptarea unei astfel de legi trebuie susținută și se impune cu celeritate.

Prin prevederile reformatoare pe care le conține, noua lege a sistemului unic de pensii ar aduce, în primul rând, economii importante la bugetul de pensii, prin creșterea vârstei de pensionare și descurajarea pensionărilor anticipate. În același timp, s-ar reduce deficitul bugetului de pensii, prin cooptarea în sistemul public a celor care încasează venituri din profesii liberale și a categoriilor de funcționari publici care beneficiază de pensii stabilite prin legi speciale și plătite de la bugetul de stat.

De aceea, adoptarea și implementarea unor astfel de măsuri trebuie realizate cât mai repede cu putință. Fără o reformare radicală și fără dezvoltarea sistemului privat de pensii, pe termen lung, riscăm ca adoptarea monedei unice să fie pusă în pericol, ca urmare a depășirii pragului maxim privind deficitul bugetar. De asemenea, România va rămâne în continuare printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, va ajunge în 50 de ani să cheltuiască jumătate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice, iar sistemul de pensii va constitui piatra de încercare a fiecărei guvernări de aici înainte.

    Doru Brașoan Leșe - declarație politică având tema Producția industrială din România, în creștere;

Domnul Doru Brașoan Leșe:

"Producția industrială din România, în creștere"

Conform datelor ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare, publicate de Eurostat, în luna decembrie, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, producția industrială a scăzut în toate statele Uniunii Europene, exceptând România, Polonia, Slovenia și Olanda.

Dacă în zona euro producția industrială a scăzut în luna decembrie, față de aceeași lună din anul anterior, cu 5,0%, iar pe ansamblul Uniunii Europene cu 4,9%, în România a crescut cu 6,9%.

În luna decembrie, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, producția industrială a scăzut, atât în zona euro cât și pe ansamblul Uniunii Europene, cu 4,9%.

România a înregistrat o creștere de 8,3%, urmată de Polonia (+6,2%), Slovenia (+2,5%) și Olanda (+1,1%).

Producția industrială a crescut în luna decembrie cu 11,6% față de luna corespunzătoare din anul anterior, creșterea fiind susținută de producția de energia electrică și termică (+17,7%) și de industria prelucrătoare (+13,1%);

Decembrie este a doua lună de creștere a producției industriale, comparativ cu perioade similare din anul anterior (în luna noiembrie creșterea a fost de 5,2% față de luna noiembrie 2008).

Creșterea producției industriei prelucrătoare a fost peste cea a industriei, în ansamblu (+13,1% în luna decembrie și +5,7% în luna noiembrie). Sugestiv pentru activitatea investițională este faptul că industria bunurilor de capital și-a majorat producția, în decembrie 2009 față de decembrie 2008, cu 32,3%; Ca serie ajustată, volumul producției industriale a crescut cu 8,3% față de decembrie 2008.

În trimestrul IV din anul 2009 producția industrială s-a majorat cu 4,0% față de trimestrul corespunzător din anul anterior, ceea ce înseamnă o contribuție pozitivă la p.i.b.-ul ultimului trimestru. Producția industrială a crescut în trimestrul IV din 2009 cu 3,0% față de trimestrul anterior. În ultimul trimestrul al anului industria prelucrătoare și-a majorat volumul cu 4,2% față de trimestrul corespunzător din anul 2008 și cu 1,5% față de trimestrul anterior, ceea ce a determinat o scădere mai moderată pe ansamblul anului 2009.

În anul 2009, comparativ cu anul 2008, producția industrială a scăzut, dar datorită evoluției pozitive din ultimul trimestru al anului, contracția s-a redus la 5,5%, față de 13,0% în primul trimestru, 10,5% la nivelul primului semestru și 8,5% pe primele 9 luni.

V-am prezentat, stimați colegi, evoluția producției industriale la nivel european, aceasta fiind în creștere, ceea ce este un lucru extrem de important pentru țara noastră, reprezentând unul dintre factorii ce contribuie la depășirea situației economice critice actuale.

    Mircea Dușa - declarație politică intitulată Dialogul social - un eșec al Guvernului actual;

Domnul Mircea Dușa:

"Dialogul social - un eșec al Guvernului actual"

Unul dintre factorii importanți ai progresului socio-economic și esențial pentru asigurarea unor condiții decente de muncă, pentru evoluția unei economii și a unei societăți în ansamblul ei este dialogul social. Orice reformă inițiată de către guvernanți este sortită eșecului dacă nu are la bază o bună comunicare și negociere cu diversele categorii sociale și profesionale din societate. Din această perspectivă, a promovării unui dialog social eficient, menit a face posibile și acceptate reformele mult dorite, Guvernul actual înregistrează un adevărat eșec.

În prezent, suntem în situația în care marile organizații sindicale din România fie au început deja protestele sindicale, fie au anunțat greve pentru luna martie, aprilie și mai. În administrația publică, protestele au început în data de 2 februarie, cu o grevă de avertisment de două ore. Conform calendarului protestelor, sindicaliștii din Federația Națională a Sindicatelor din Administrație urmau să intre în grevă generală pe termen nelimitat în data de 12 februarie. Deocamdată reprezentanții ministerelor de resort au reușit să evite declanșarea grevei generale. Dar pentru cât timp? Ceea ce îi nemulțumește pe salariații din administrație este Legea unică de salarizare, care este o expresie a modului în care poate eșua dialogul social. După luni întregi de negocieri și discuții cu sindicatele a rezultat o lege care reduce veniturile salariaților cu 30%, prin tăierea unor sporuri și neplata orelor suplimentare. Legea nu rezolvă sub nici o formă inechitățile legislației care reglementa salarizarea anterior. Mai mult decât atât, pe lângă nemulțumirile generate de acest act normativ, protestatarii sunt afectați și de intenția Guvernului privind reducerea a 17.000 de posturi din administrație. Aceasta ar fi o altă măsură anunțată de Guvern fără o consultare prealabilă a sindicatelor, fără să țină seama de consecințele nefaste pe care le-ar putea avea asupra economiei.

Cartel Alfa a anunțat că între 1 și 15 martie ar putea picheta prefecturile, urmând ca între 15 și 30 aprilie să fie organizat un miting în Capitală, iar în mai să fie declanșată greva generală. Bugetarii afiliați la confederația sindicală sunt nemulțumiți de actele normative date de Guvern în ultima perioadă, referitoare la disponibilizări și reducerea veniturilor salariale. Dacă Guvernul nu va găsi soluții la revendicări, 400.000 de angajați din sistemul bugetar vor întrerupe activitatea în diverse domenii.

În opinia noastră, mult promovata reformă a sectorului bugetar a început prin decizii care nu au la bază eficientizarea instituțiilor, ci doar crearea unor disfuncționalități. Reducerea veniturilor salariaților și disponibilizările vor genera sărăcie și șomaj, fenomene care necesită alte costuri din partea statului, mult mai mari și cu efecte negative asupra bugetului de stat. În loc să implementeze politici de creștere economică, Guvernul pare mult mai preocupat de a crea categorii asistate social. Mimarea dialogului social și nerespectarea principiului transparenței decizionale vor determina blocaje în diverse sectoare bugetare.

În acest context, facem un apel către Guvern, de a aborda cu maximă responsabilitate reforma în domeniul bugetar. Abordarea conform căreia reducerea salariilor și concedierile rezolvă problemele este una neprofesionistă, chiar greșită. Și, mai presus de toate, aceste măsuri trebuie să aibă la bază un dialog social susținut și eficient.

    Mircia Giurgiu - declarație politică având tema Roșia Montană - un patrimoniu național devalizat;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Roșia Montană - un patrimoniu național devalizat"

Potrivit specialiștilor, zăcământul de la Roșia Montană conține peste 800 tone aur, peste 2000 tone argint și numeroase metale rare, inclusiv o mare cantitate de uraniu. Valoarea zăcământului depășește 50 miliarde euro. Această uriașă bogăție a poporului român a fost dată.

Pentru salvarea și protejarea Roșiei Montane, toate instituțiile statului român trebuie să facă urgent toate demersurile la UNESCO pentru ca vestigiile arheologice, inclusiv sutele de kilometri de galerii din vremea dacilor și romanilor, să fie declarate monumente și să fie protejate de UNESCO. În acest sens, statul român trebuie să fie sprijinit de către organizații neguvernamentale preocupate de protecția mediului și de alte ONG-uri, precum și de către parlamentari, mai ales din colegiile uninominale din zona Munților Apuseni, prin inițierea unui proiect vizând obligarea Guvernului de a solicita ca Roșia Montană să fie declarată monument UNESCO.

Proiectul firmei Roșia Montană Gold Corporation prevede ca pentru exploatarea rapidă a aurului, argintului și metalelor rare de la Roșia Montană să se folosească 150 milioane kg dinamită și 200 milioane kg cianură. Proiectul vizează o exploatare de suprafață, după ce vor fi dinamitate 9 biserici, 8 cimitire, zeci de case monumente istorice, sute de case și terenuri proprietate privată, vestigii arheologice unice în lume și sutele de kilometri de galerii, foarte multe din perioada dacilor și romanilor. În Spania, galeriile de unde s-a exploatat aurul sunt vizitate anual de peste 100.000 de turiști. În România, s-a plănuit dinamitarea celor mai lungi și frumoase galerii din Europa, cele de la Roșia Montană. Tot aici se urmărește, pe lângă jefuirea bogățiilor naturale, să fie distrusă identitatea noastră istorică, să fie pulverizate prin dinamitare toate dovezile referitoare la poporul primordial de pe pământ.

La începutul lunii noiembrie 2009 am solicitat Ministerului Culturii, printr-o interpelare, să îmi prezinte un raport arheologic referitor la patrimoniul național Roșia Montană. Mi s-a răspuns că sunt invitat să consult cele 19 bibliorafturi care conțin diferite rapoarte ale cercetării arheologice efectuate. Consider că adresa Ministerului Culturii a fost formulată tendențios și sunt de părere că specialiștii din minister ar fi putut redacta un raport unitar, pe care încă îl mai aștept, cu privire la cercetările derulate la Roșia Montană.

    Adrian Mocanu - despre absorbția fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală;

Domnul Adrian Mocanu:

"Despre absorbția fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală"

Comisia Europeană a suplimentat cu 101,694 milioane euro bugetul alocat României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), suma totală destinată dezvoltării rurale pentru perioada 2007-1013 prin Programul Național de Dezvoltare Rurală fiind de peste 13,5 miliarde euro - fonduri europene, de la bugetul național/local și contribuție privată. Pentru realizarea obiectivelor acestui Program, au fost stabilite 4 priorități de finanțare prin PNDR, denumite generic axe, iar fiecare axă a fost împărțită în Măsuri. Din informațiile oferite de APDRP, situația accesării fondurilor europene la sfârșitul anului 2009, în cadrul acestor măsuri, arată astfel.

Pentru Măsura 121 - "Modernizarea exploatațiilor agricole", lansată în luna martie 2008, suma maximă nerambursabilă accesată poate ajunge până la 2 milioane de euro. Până în prezent au fost contractate 1.258 proiecte, cu o valoare publică de 361,34 milioane euro.

Pentru Măsura 123 - "Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere", suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la 2 milioane euro, respectiv 3 milioane euro pentru formele asociative. Pentru această măsură, lansată tot în martie 2008, s-au semnat până în prezent 306 contracte de finanțare, în valoare publică de 277,85 milioane euro.

Împreună cu Măsura 123, doar pentru anul 2008 au fost disponibile două Scheme de ajutor de stat, XS13/2008 și XS28/2008, având ca domeniu de activitate industria alimentară și, respectiv, industria forestieră. Pentru aceste Scheme, au fost contractate 344 de proiecte, în valoare publică de 147,08 milioane.

Pentru Măsura 322 - "Renovarea și dezvoltarea satelor", suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la 6 milioane euro, proiectele fiind de interes public. În urma depunerii a peste 3.039 de cereri de finanțare, suma alocată prin PNDR acestei măsuri, până în anul 2013, respectiv 1,54 miliarde euro, a fost depășită de șapte ori. Au fost contractate până în prezent 291 proiecte, cu o valoare publică de 797,89 milioane euro, etapele de evaluare și de contractare fiind în derulare.

Pentru Măsura 312 - "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi",suma maximă nerambursabilă poate ajunge până la 200 de mii de euro. Pentru această măsură, lansată în septembrie 2008, până în prezent au fost contractate 110 proiecte, cu valoare de 16,36 milioane euro, procesul de evaluare și contractare fiind în desfășurare.

Pentru Măsura 313 - "Încurajarea activităților turistice",suma maximă nerambursabilă pentru "încurajarea activităților turistice" poate ajunge până la 200 mii euro. De la lansarea primei sesiuni - septembrie 2008 și până în prezent au fost contractate 207 proiecte, în valoare publică de 38,21 milioane euro.

Pentru Măsura 141 - "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență"sprijinul public nerambursabil este de 1.500 de euro /an/fermă de semi-subzistență. Acest sprijin se acordă pentru o perioadă de cinci ani. Până în prezent, pentru Măsura 141 au fost contractate 6.148 proiecte, cu o valoare publică de 46,11 milioane euro.

Pentru Măsura 142 - "Înființarea grupurilor de producători" APDRP a contractat trei proiecte pentru această măsură, valoarea înregistrată fiind de 91.711 euro. Măsura 142 a fost lansată în decembrie 2008 și este deschisă permanent pentru solicitanții de fonduri.

Pentru Măsura 112 - "Instalarea tinerilor fermieri", până în prezent au fost contractate 507 proiecte, cu o valoare publică de 10,19 milioane euro.

Pentru Măsura 431 - "Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului",submăsura 431.1 "Construcție parteneriate public-private", în sesiunea septembrie - octombrie 2009 au fost depuse 112 proiecte, în valoare publică de aproximativ 5 milioane euro.

Făcând un scurt calcul, rezultă că până în prezent au fost contractate fonduri de aproximativ 1,700 miliarde euro, ceea ce reprezintă un procent foarte mic față de nevoile sociale și economice interne.

Consider că una din cele mai actuale priorități ale României este accesarea acestor fonduri alocate prin PNDR, fiind una dintre cele mai sigure căi pe perioada de criză.

    Dan-Ștefan Motreanu - declarație politică intitulată Premierul Boc propune revizuirea cu repetiție a Constituției;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

"Premierul Boc propune revizuirea cu repetiție a Constituției"

Primul-ministru Emil Boc, în cadrul unui interviu acordat unei agenții de presă, a cerut public liderilor partidelor din Opoziție, pe un ton ce seamănă mai mult a ultimatum, "Să menționeze foarte clar dacă susțin modificările la Constituție, în sensul celor votate de români, pentru reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300 și trecerea la Parlament unicameral imediat, în acest an".

Domnul prim-ministru uită probabil că Parlamentul nu este sub controlul Guvernului, ci invers. De asemenea, poate domnia sa nu știe că orice mandat imperativ este nul. Deci, din calitatea de prim-ministru nu poate da ordine și directive Parlamentului și parlamentarilor. Trec peste aceste inadvertențe procedurale și mă voi referi la fondul problemei.

Domnul fost profesor de drept constituțional Emil Boc, ar trebui să știe cel mai bine care sunt etapele revizuirii legii fundamentale a statului român. Până să se ajungă la constituirea unei comisii parlamentare speciale pentru revizuirea Constituției, în prelabil trebuie să se întâlnească reprezentanții partidelor parlamentare, pentru a se pune de acord în privința unui calendar și a unor probleme de ordin general privind proiectul viitoarei Constituții. Constat cu regret că și în acest caz, pentru primul-ministru al României, procedurile constituie un moft.

Domnul Emil Boc, din câte am înțeles, propune revizuirea Constituției doar pentru modificarea sistemului parlamentar. (În paranteză, îi atrag atenția celui care a predat drept constituțional studenților clujeni, și care a fost aproape un mandat și deputat, că reducerea numărului de parlamentari nu ține de Constituție, ci de Legea electorală.) Stau și mă întreb dacă domnul prim-ministru al României nu știe că începând cu 1 ianuarie 2007 suntem stat membru al Uniunii Europene și în consecință trebuie să revizuim legea fundamentală mult mai substnțial, pentru a o armoniza cu Constituția Europeană și, nu în ultimul rând, pentru a amenda o serie de articole din textul actual care sunt confuze sau depășite. Conform punctului de vedere al domnului Emil Boc, ar urma să modificăm urgent Constituția pentru a satisface un capriciu electoral al șefului statului, după care, mai formăm o comisie specială pentru revizuirea generală a Constituției. Dacă s-ar ajunge la așa ceva, nu doar Parlamentul, ci întreaga clasă politică s-ar umple de ridicol. Domnul Emil Boc trebuie să știe că revizuirea Constituției nu este totuna cu modificarea, prin ordonanță de urgență, a unei alte ordonanțe emisă greșit de Guvern, așa cum s-a întâmplat în mandatul cabinetelor de după ianuarie 2009. Revizuirea Constituției reprezintă un proces complex de legiferare, care nu se realizează peste noapte.

Pe de altă parte, nu înțeleg intenția domnului Boc și a PD-L de a propune trecerea la unicameralism, din moment ce din anul 2013, sistemul parlamentar va trebui să fie bicameral, în urma modificărilor ce vor fi aduse împărțirii administrativ-teritoriale a României. Nu în ultimul rând, premierul Emil Boc trebuie să țină cont că parlamente unicamerale se regăsesc în state mici și foarte mici, de genul Sloveniei sau Luxemburgului, ceea ce nu este cazul unui stat ca România, al șaptelea ca mărime din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește așa-zisele economii care s-ar face prin trecerea la unicameralism, acestea sunt ridicol de mici și nu influențează cu nimic exerciuțiul bugetar. Reducerea cheltuielilor nu se justifică atunci când este vorba de instituții democratice, așa cum este Parlamentul. Și nu este doar poziția mea, în calitate de reprezentant al Opoziție Un punct vedere similar l-am regăsit chiar în Raportul Comisiei prezidențiale constituționale. "Dincolo de aceste nuanțe, ceea ce trebuie să domine, în cazul unei opțiuni unicamerale, nu este calculul de natură economică (reducerea alocației bugetare), ci imperativul unui design constituțional echilibrat și inteligent". Acest citat se regăsește în respectivul raport și poate fi citit pe site-ul Președenției României. Cred că domnul Emil Boc ar trebui să mai îmbrace odată haina de deputat pe care a purtat-o când a fost membru al Comisiei de revizuire a Constituției și să aplice acum, ceea ce considera că este regulamentar, normal și moral atunci.

    Neculai Rățoi - declarație politică având tema Reformă cu orice preț?;

Domnul Neculai Rățoi:

"Reformă cu orice preț?!"

Guvernul trimite în Parlamentul României Proiectul de modificare a legii pensiilor. Statul încearcă, printr-o modalitate disperată, să strângă bani, nepunându-și pentru moment întrebarea dacă acțiunile sale au la bază o strategie sau o viziune care să aducă într-adevăr beneficii. Este modul haotic prin care Executivul a luat decizii încă din prima zi de când a fost instalat. Deși vor să pară coerenți, guvernanții se contrazic mereu, iar lipsa de strategie bate la ochi. În cazul celor aproximativ 180.000 de pensii speciale pe care Guvernul vrea să le reducă, toate categoriile sociale care beneficiază de astfel de pensii sunt amestecate la un loc, fără a se ține cont de diferențele enorme dintre unele și altele. Unele dintre ele sunt tratate diferențial, realizându-se o stare de discriminare în sânul unui proiect care se vrea unitar.

Personal, sunt de acord cu o observație mai atentă a acordării pensiilor de invaliditate, dar am senzația că această acțiune se va face chiar și în detrimentul celor care au un drept real de a fi asistați de către statul român. Cum la fel, creșterea vârstei de pensionare, în condițiile unei speranțe de viață redusă, ar echivala cu neîncasarea pensiei de către mulți români. Iar o astfel de decizie ar fi în mod cert o sfidare la adresa cetățenilor. Partidul Social Democrat își va asuma în continuare rolul de partid care apără drepturile constituționale ale celor mulți și va lupta pentru echitate și dreptate în România democratică.

Aș vrea însă să întreb de ce, deși este acordată o atenție atât de mare celor care încasează pensii speciale, nu aceeași este atenția care se acordă celor cu salarii de zeci de mii de euro? De ce nu ia Guvernul măsuri și în ceea ce privește salariile nesimțite? Sau consideră că din această zonă nu se pot face reduceri de cheltuieli? Cel mai probabil, salariile de zeci de mii de euro sunt răsplata pentru prietenii apropiați ai guvernanților, pentru cei care au contribuit la campaniile electorale ale PD-L și care acum trebuie să fie răsplătiți. Unul dintre cele mai evidente cazuri este cel al ministrului de finanțe, Vlădescu care a încasat 34.000 de euro în calitate de șef de comisie la Fondul Proprietatea. Dar mai sunt nenumărate situații de acest gen. De ce e permis ca cei care încă mai pot munci să ia astfel de remunerații, în timp ce pensionarii să fie luați în vizorul guvernanților, este încă o enigmă. Aș dori ca guvernanții să ne poată oferi un răspuns clar la această întrebare, dar probabil nu pot să o facă.

Sindicaliștii vor protesta la aceste decizii luate de Executiv, iar PSD va lupta în Parlament împotriva unei legi cu probleme de neconstituționalitate, va face amendamente care să ducă cel puțin la menținerea nivelului puterii de cumpărare pe care cei peste 80% dintre pensionarii care nu beneficiază de pensii speciale o au astăzi. PSD se va opune adoptării legii în forma actuală. Într-un sfârșit, sper să putem să readucem Guvernul cu picioarele pe pământ și să îl determinăm să ia în considerare și drepturile cetățenilor care ani de zile au muncit zi de zi pentru a fi respectați și recompensați pe merit la bătrânețe.

    Nini Săpunaru - propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității Fondului Proprietatea;

Domnul Nini Săpunaru:

În urmă cu aproximativ cinci ani, Guvernul României, condus de Partidul Național Liberal a decis luarea unor măsuri concrete pentru acordarea de despăgubiri cetățenilor ale căror averi și proprietăți au fost abuziv confiscate pe timpul regimului comunist. Decizia din 2005 a fost la acea vreme și continuă să rămână o inițiativă singulară în rândul fostelor state comuniste. Scopul constituirii SC Fondul Proprietatea SA a fost așadar acela de a acorda despăgubiri la valoarea actuală de piață a acestor proprietăți.

Nu știm însă în ce măsură acest scop a rămas același. Nu știm cât inteționează Partidul Democrat Liberal să întârzie procedura de listare la bursă a acestui fond, astfel încât să permită acționarilor săi să-și fructifice acțiunile pe care și le-au câștigat. La fel precum nu știm de ce Guvernul condus de PD-L a sistat orice alocare de fonduri pentru despăgubirile în numerar pentru dosare de până în 500.000 de ron. Nu înțelegem de ce aceste plăți au fost sistate, din moment ce societatea care gestionează activele Fondului Proprietatea a înregistrat rezultate pozitive pe tot parcursul anului trecut.

Mii de români, marea majoritate dintre ei având vârste înaintate, așteaptă în continuare ca statul român să le acorde despăgubirile la care sunt îndreptățiți, fie sub formă de acțiuni, fie sub formă de plăți în numerar, aceasta după ce au încheiat toate procedurile necesare finalizării dosarelor și stabilirii cuantumului de despăgubire. Care este motivul pentru care Guvernul PD-L nu a alocat, de la preluarea guvernului în 2008, nicio tranșă de bani pentru continuarea procesului de despăgubire? A uitat oare acest guvern că Fondul Proprietatea a fost constituit tocmai în acest scop?

S-ar zice că Partidul Democrat Liberal nu a înțeles care este scopul acestei instituții și nu își amintește de Fondul Proprietatea decât atunci când interesul, fie el electoral sau, cel mai adesea, pur populist, o dictează.

Pe durata întregii campanii electorale Traian Băsescu, și purtătorii lui de mesaj au criticat salariile nesimțite din sectorul public și nu o dată au făcut referire, printre alte instituții, la Fondul Proprietatea. După câștigarea alegerilor de la sfârșitul anului trecut, mesajul a dispărut cu rapiditate. Mai mult, permierul Boc, sub înaltul patronaj al președintelui Traian Băsescu s-a grăbit să înlocuiască atât Consiliul de Administrație, cât și alte persoane din conducerea acestei societăți, numind în schimb persoane apropiate partidului și membri PD-L.

De bună seamă, deciziile luate de nou numitul guvern nu au urmărit decât satisfacerea interesului clientelei de partid, din moment ce acestea au ignorat prevederile legale asociate contractelor celor aflați în funcție. Graba înlocuirilor, făcute cu încălcarea prevederilor contractuale, a costat suplimentar față de cheltuielile lunare ale instituției suma de un milion de euro despăgubiri plătite din bugetul Fondului Proprietatea, adică din fonduri publice.

În această situație, vă întreb, domnule prim-ministru, unde este grija pentru cheltuirea banului public? Unde este preocuparea dumneavoastră și a guvernului pe care îl conduceți de a eficientiza cheltuielile din fonduri publice, din moment ce prin deciziile luate în interes de partid ați reușit să risipiți doar în acest caz suma de un milion de euro?

Și vă mai întreb, domnule prim-ministru, de ce nu ați luat până acum măsuri concrete privind reducerea indemnizațiilor membrilor Consiliului de Administrație al Fondului Proprietatea și a salariaților acestei instituții, astfel încât nivelul acestora să reflecte într-un mod realist condițiile economice interne, dar și rezultatele activității acestor persoane aflate la conducerea Fondului?

De ce ați optat să susțineți în discursul public poezia demagogică a "salariilor nesimțite" și v-ați grăbit, în paralel, să vă numiți în astfel de funcții propria clientelă de partid, când aveați toate pârghiile legale de a decide plafonarea acestor indemnizații și salarii?

Pentru a arăta că mesajele politice pe care le susțineți nu sunt doar vorbe în vânt, vă somez, pe această cale, domnule prim-ministru, să promovați de urgență o ordonanță de guvern prin care plata membrilor Consiliului de Administrație al Fondului Proprietatea să fie sistată pe perioada în care această instituție nu este listată la bursă și să dispuneți, prin intermediul Ministerului Finanțelor, alocarea de fonduri din bugetul Fondului Proprietatea pentru continuarea procesului de despăgubire în numerar a cetățenilor români care și-au dovedit acest drept.

    Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme - declarație politică intitulată Spitalele nimănui;

Doamna Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme:

"Spitalele nimănui"

Problema stării în care se află spitalele din România nu este una nouă. Lipsa aparaturii, degradarea încăperilor și numărul prea mare de pacienți pentru infrastructura spitalelor sunt doar câteva dintre problemele mari ale instituțiilor sanitare.

Spitalul Panait Sârbu din București nu face excepție. Acest spital este unul dintre cele mai bune instituții sanitare din țară. Acolo lucrează unii dintre cei mai buni medici din țară în domeniul obstetrică-ginecologie, instituția fiind renumită și pentru folosirea tehnicii fertilizării in vitro. În acest loc vin zilnic zeci de femei care doresc să dea viață, se nasc copii, se bucură familii.

Din păcate, calitatea oamenilor nu este reflectată și de calitatea spitalului. Spitalul Panait Sârbu este unul vechi și de renume. Guvernanții au întârziat, însă, prea mult restaurararea lui și a ajuns aproape o ruină. Grija și profesionalismul personalului medical contrastează puternic cu paturile ruginite și așternuturile rupte din saloane.

În mai multe rânduri, managerul spitalului a trimis rapoarte la Guvern, rapoarte prin care arată nevoia disperată de reparații și dotări. Aparatura și dotările nu mai fac față numărului mare de pacienți. Așa se face că, în unul dintre cele mai bune spitale din țară, pacienții stau câte doi într-un pat, iar aparatura performantă se găsește doar în sălile de operații. Guvernul nu a considerat că repararea și dotarea acestui spital este o prioritate.

Pentru sutele de pacienți din această țară spitalele reprezintă însă o prioritate. Fac, așadar, un apel către Guvernul României să nu-i mai lase pe bolnavi să se trateze în spitale mizere, să nu mai lase copiii să se nască în instituții dărăpănate. Fondurile investite într-un spital sunt fonduri investite în viața pacienților care se tratează acolo.

    Cornel Pieptea - declarație politică având tema Pensionarii, o cifră statistică prea mare în ochii Guvernului;

Domnul Cornel Pieptea:

"Pensionarii, o cifră statistică prea mare în ochii Guvernului"

Alegerile au trecut, iar odată cu ele a trecut și mirajul promisiunilor de campanie. Țara reintră în normalitate, la fel ca partidele aflate la guvernare, care intră în starea de amnezie postelectorală. Mi-aș fi dorit să spun totuși, acum, la început de 2010, că semne bune anul are, însă nu pot.

În viziunea Guvernului României, condus de către domnul prim-ministru Emil Boc, se pare că sumele cheltuite cu pensionarii sunt prea mari. Neputând afirma că prea mulți salariați ajung să se bucure de pensie, a hotărât, prin Legea unitară a pensiilor, să mărească vârsta de pensionare și să mai reducă astfel rândurile posibililor beneficiari.

Așadar, din anul 2014, femeile urmează a se pensiona la 60 de ani, iar bărbații la 65 de ani. Dacă luăm de bune datele Institutului Național de Statistică, care spun că speranța medie de viață la români este de 67 de ani, putem spera că vom apuca măcar câțiva ani de pensie, după patruzeci de ani de muncă.

Pentru că România se află într-o profundă criză economică și pentru că aceste măsuri au nevoie de timp pentru a fi aplicate, guvernanții au decis să înceapă mai repede economiile cu fondul de pensii.

Prin Legea asigurărilor sociale de stat, promovată de către Guvernul Boc, pensiile vor fi înghețate în anul 2010, prin menținerea valorii punctului de pensie la nivelul stabilit pentru luna octombrie 2009, adică de 732,8 lei.

Termenul la care se estimează că va fi modificată valoarea punctului de pensie este sfârșitul anului 2010, urmând să intre în vigoare din 2011.

Prin această decizie se încalcă grav Legea nr.250/2007, care prevede ca punctul de pensie să fie de 45% din salariul mediu brut. Înghețarea pensiilor va produce în realitate scăderea punctului de pensie la 39% din salariul mediu brut.

Potrivit bugetului adoptat, în anul în curs nu se va face nici măcar majorarea punctului de pensie în raport cu inflația. Pe fondul creșterii accizelor de la 1 ianuarie la produsele energetice (benzină, motorină, păcură, gaz, electricitate) și a taxelor și impozitelor locale, valoarea reală a pensiilor va fi mult mai mică.

Se pare că în ochii guvernului, pensionarul este doar o cifră prea mare, ce trebuie redusă.

    Vasile-Silviu Prigoană - declarație politică intitulată Alimentele moderne - doze mici și repetate de otravă;

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

« "Alimentele "moderne" - doze mici și repetate de otravă"»

Auzim de nenumărate ori că alimentația ar trebui să-i ofere organismului uman energia și substanțele nutritive necesare, fără să-l suprasolicite sau otrăvească. Cu toate astea, o mare parte din dieta zilnică ce cuprinde produse cumpărate din magazin, este alcătuită din chimicale, bună parte din ele periculoase.

Autoritățile naționale și internaționale permit folosirea în industria alimentară a aproximativ 300 de aditivi, recunoscuți pe plan global sub numele de E-uri, care fac mâncarea să arate mai bine, să aibă un gust mai plăcut și să reziste timp îndelungat pe rafturile magazinelor.

Ce-i drept, o parte din E-uri provin din surse naturale și nu reprezintă un risc pentru sănătate. Dar majoritatea coloranților, îndulcitorilor, aromelor artificiale sau "identic naturale", conservanților, acizilor, agenților de maturare, de înălbire și emulsificatorilor sunt produse sintetice, de laborator, folosite mai ales în produsele industrializate.

Desigur, regulile impuse de autorități prevăd ca niciun aliment să nu conțină cantități periculoase dintr-un anumit aditiv. Cu toate acestea, adunând cantitatea unui anumit E din mai multe alimente consumate de-a lungul unei zile, ajungem uneori să depășim cu mult nivelul "sigur" de aditivi și, prin urmare, ne punem în pericol sănătatea.

Specialiștii avertizează că E-urile pot provoca manifestări patologice, dereglări ale metabolismului energetic care în ultimă instanță pot să însemne boli cerebrale, vasculare, diabet și chiar cancer.

O bună parte dintre aceleași alimente conțin și pesticide. Deoarece sunt menite să distrugă unele organisme vii, pesticidele implică un oarecare risc și pentru animale, pentru mediul înconjurător, dar și pentru omul care le consumă.

Cele mai multe pesticide sintetice acționează asupra sistemului nervos, favorizând instalarea unor boli grave, precum Parkinson și alte afecțiuni degenerative. În cazul copiilor, expunerea prelungită la pesticide sau consumul frecvent al alimentelor tratate chimic pot duce la tulburări de dezvoltare, la malformații sau la probleme legate de fertilitate la maturitate.

Din păcate, chiar dacă eviți pe cât posibil alimentele cu E-uri sau cele tratate cu pesticide tot nu ai certitudinea că ceea ce mănânci nu este nociv pentru sănătate. Asta pentru că unele substanțe chimice toxice nu se regăsesc pe nicio etichetă. Ba, mai mult, o parte din chimicalele toxice provin din ambalajul unor produse considerate bio.

Uniunea Europeană nu ne obligă să acceptăm toată lista pozitivă de E-uri, autoritățile române putând admite, justificat, listemairestrictive. Această filozofie ne permite ca alimentele ce sunt comercializate pe piața românească să fie testate și eventual retrase, în cazul în care se constată că pot fi periculoase pentru om sau pentru mediu.

Vă rog să luați în considerare abilitarea unuia dintre institutele din domeniul alimentar să efectueze teste anticipat momentului intrării pe piață a produselor și să acorde statut de "propriu consumului uman" numai acelor alimente care nu prezintă riscuri pentru sănătatea umană.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Guvernul nu poate;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"Guvernul nu poate!"

Declarația ministrului finanțelor potrivit căreia ministerul pe care-l conduce și implicit Guvernul nu poate scoate țara din criză, părea comică, haioasă, și o recunoaștere a neputinței acestui regim politic Băsescu, însă ultimele zile relevă o realitate mult mai dură și mai halucinantă, puterea portocalie, în lipsă de perspective, pune în practică un plan de asuprire a populației prin care vrea să scoată țara din criză.

Neputând să creeze locuri de muncă și să atragă bani din programe europene pentru investiții în infrastructură, soluția pentru a aduna bani la bugetul de stat și a nu intra țara în faliment, guvernanții au ales soluția jupuirii cetățenilor acestei țări.

Astfel, în lipsa unor politici eficiente și a repartizării banilor din bugetul de stat într-un mod defectuos pentru anumite domenii prioritare precum infrastructură, sănătate, învățământ și pentru crearea de noi locuri de muncă, guvernanții pun biruri pe spinarea românilor unde pot și cum vor, neținând cont de nimic. Ceea ce contează este acoperirea găurilor negre din buget, lăsate de camarila portocalie care cheltuiește tot ce poate, din orice domeniu.

În acest context, în timp ce activul de partid al PD-L o duce tot mai bine, fiind numiți în tot felul de consilii de administrație de unde iau mii de euro, ministrul finanțelor vrea să supraimpoziteze suprafețele de teren necultivate. Nu contează că aceste suprafețe au rămas necultivate din motive care de cele mai multe ori nu sunt vina proprietarilor, ci chiar a Guvernului care a adus agricultorii în așa hal încât este mai costisitor să cultivi o suprafață de pământ decât să o lași necultivată, și astfel să pierzi cultura și venitul care iți reveneau în mod normal. Un alt motiv este și faptul că populația de la sate este îmbătrânită și astfel se află în imposibilitatea de a mai lucra terenul pe care îl are în proprietate, dar asta nu contează, deoarece Guvernul incompetent trebuie să adune bani cu orice preț, pentru a-și acoperi incompetența.

O altă categorie neuitată de Guvern este reprezentată de pensionari, care, prin noua modalitate propusă de Guvern pentru recalcularea pensiilor, vor pierde în jur de 10% lunar, dar nu are importanță pentru Guvern, deoarece prioritari sunt doar membrii camarilei portocalii.

Ceea ce contează este doar adunarea de cât mai mulți bani la bugetul de stat, prin orice mijloace, fără să aibă importanță faptul că românii sunt sărăciți și umiliți prin biruri tot mai mari, și că viața devine un lux pe care foarte mulți cetățeni ai acestei țări nu și-l mai permit.

Dar contează că România a ieșit din recesiune, potrivit afirmațiilor președintelui Băsescu. Care Românie, domnule Președinte? România pensionarilor, agricultorilor, medicilor, profesorilor, muncitorilor, pe care o îngropați tot mai mult în criză și sărăcie.

Poate România membrilor de partid PD-L, care trăiesc tot mai bine, a ieșit din recesiune pentru că a pus stăpânire pe resurse și le împarte discreționar, au fost anunțați că au ieșit din recesiune și astfel s-a dat liber la prăduirea țării.

În concluzie, Guvernul nu poate face nimic pentru scoaterea țării din criză și pentru un trai cât de cât decent pentru cetățenii acestei țari, dar poate totul pentru Binele Găștii de Partid.

    Marius Rogin - declarație politică: Tratatul de la Lisabona - un nou început pentru Uniunea Europeană;

Domnul Marius Rogin:

"Tratatul de la Lisabona - un nou început pentru Uniunea Europeană"

În decembrie 2009 a intrat în vigoare documentul poate cel mai important al Uniunii Europene care îi ținea de trei ani în suspans pe euroentuziaști. Respingerea Tratatului de la Lisabona în primul referendum din Irlanda, amânările din Cehia și Polonia păreau să îi rezerve o soartă similară cu cea a Constituției Europene. Și totuși, nu. De anul acesta proiectul european are un instrument oficial pe baza căruia să continue să se dezvolte în viitor.

Ziua de 13 decembrie 2007 a fost, într-adevăr, o zi istorică. Reprezentanții celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit în capitala Portugaliei pentru a semna Tratatul de la Lisabona, o gură de oxigen după eșecul răsunător al Constituției Europene. După aderarea noilor membri în două valuri, noul tratat era vital și președinția portugheză s-a achitat de realizarea acestuia.

Semnarea în decorul fastuos al Mănăstirii Jeronimo din Lisabona nu a scutit documentul de probleme și blocaje ulterioare, impasul irlandez părând la un moment dat ca va pune capăt visului european de modernizare și reformare. Miza era tocmai aceasta: pentru a-și valorifica întregul potențial, Uniunea Europeană trebuia să își modifice cadrul instituțional, luarea deciziilor, să dea o voce mai pregnantă cetățenilor. Noul cadru juridic a fost special conceput în acest scop.

După ce a fost semnat de cei 27 lideri europeni, documentul trebuia să fie ratificat de toate statele membre, urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009. În afară de Irlanda, care a optat pentru referendum, toate celelalte state membre urmau să supună tratatul aprobării parlamentelor naționale. Prima țară care îl va ratifica la numai câteva zile de la semnare este Ungaria, urmată în aceeași lună de Slovenia și Malta. Pe 4 februarie 2008 România a trecut documentul prin Parlament, acesta fiind aprobat cu 387 de voturi pentru și un vot împotrivă.

În lunile următoare, tratatul a primit undă verde din partea Poloniei, Slovaciei, Portugaliei, Austriei, Danemarcei, Letoniei, Lituaniei, Germaniei, Luxemburgului, Finlandei, Greciei, Estoniei și din partea parlamentului irlandez. Urma însă ca cetățenii irlandezi să se pronunțe prin vot în favoarea sau împotriva noului tratat, în cadrul unui referendum organizat la data de 12 iunie 2008. Deși a fost precedat de o campanie de comunicare și de un lobby politic intens, referendumul a respins tratatul, peste 53% din votanți au spus nu. Reacțiile de la nivelul instituților europene au fost de încurajare, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut statelor membre să continue ratificarea. Au existat voci care au condamnat votul irlandez, iar altele care l-au susținut, dar atât Barroso cât și președintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, au păstrat o poziție echilibrată, afirmând că UE a mai traversat crize și perioade difícile, rezultatul referendumului nu ar trebui considerat ca un vot împotriva Uniunii.

Comisarul irlandez Charlie McCreevy a subliniat că votul trebuie interpretat ca fiind împotriva "multor alte chestiuni", dintre care a menționat creșterea prețurilor la alimente și petrol, regresul economic și amenințarea șomajului, fiind completat de ministrul de externe Michael Martin care a acuzat o "lipsă de comunicare între Europa și oamenii săi".

Dar teama cea mai mare a susținătorilor construcției europene era descurajarea statelor care urmau să ratifice tratatul și accentuarea tendințelor de renaționalizare a politicilor naționale ale statelor membre. Președinției franceze a UE și lui Nicolas Sarkozy le-a revenit misiunea de a salva Tratatul de la Lisabona. Aceasta a fost și una dintre prioritățile noii președinții pe semestrul al doilea al anului 2008. Ceea ce au urmărit oficialii europeni în lunile care au urmat a fost căderea la un acord cu irlandezii pentru organizarea unui al doilea referendum și armonizarea prevederilor tratatului cu unele particularități ale statului irlandez. Este vorba, în principal, despre respectarea statutului tradițional de neutralitate al Irlandei, a legilor care interzic avortul, practic, oferirea de garanții juridice cu privire la suveranitatea națională. Rezultatul? Iranda spune da Tratatului de la Lisabona în 2 octombrie 2009.

Între timp, și restul statelor l-au aprobat și ratificat în parlamentele naționale, unele ca Germania și Polonia cu o amânare pentru examinarea acestuia de către Curțile Constituționale, dar și a euroscepticismului președintelui ultraconservator polonez Lech Kaczynski. Situația a fost dificilă și la Praga, președintele Vaclav Klaus fiind un eurosceptic convins, dar blocajul a fost depășit prin ratificarea de către Cehia a tratatului pe 4 noiembrie.

Drumul a fost lung, însă astăzi, Tratatul de la Lisabona a intrat în sfârșit în vigoare și odată cu el apar o serie de schimbări majore la nivel instituțional, menite să raționalizeze procesul decizional și să confere reprezentare mai vizibilă pe plan extern. Documentul este rezultatul unui efort de reformă absolut necesar. "Tratatul de la Lisabona îi pune pe cetățeni în centrul proiectului european", a declarat președintele Comisiei Europene, Barroso, susținut de Pöttering, care îl consideră "un succes pentru Parlamentul European și o victorie pentru Uniunea Europeană."

Pe lângă multe alte schimbări, Tratatul redistribuie numărul voturilor de care beneficiază statele membre și elimină dreptul de veto național. Prerogativele Comisiei sunt extinse și pentru a asigura eficiența acesteia, numărul comisarilor va fi redus după 2014.

Două noi posturi au fost create la nivel înalt. Primul pas a fost făcut chiar înainte de ceremonia de celebrare a adoptării Tratatului. Liderii UE s-au reunit pentru a atribui cele două noi funcții create: premierul belgian Herman Van Rompuy a fost desemnat primul președinte al UE, iar comisarul Catherine Ashton a preluat postul de șef al diplomației UE care va prezida Consiliul pentru afaceri externe, iar, pe de altă parte, va fi unul dintre vicepreședinții Comisiei. Printre modificări se numără și restructurarea sistemului de rotație a președinției UE la șase luni, astfel încât să se asigure o cooperare strânsă cu președintele și cu șeful diplomației.

Implicarea Parlamentului European în procesul legislativ crește în mod semnificativ. Parlamentul European va alege președintele Comisiei Europene în funcție de rezultatele alegerilor europene. În alegerea președintelui Comisiei și a cabinetului, PE va lua în considerare rezultatele alegerilor europene și majoritatea câștigătoare. În acest fel, cetățenii cu drept de vot vor putea influența orientarea politică a Comisiei Europene. Parlamentul European va avea cuvântul decisiv în ceea ce privește legislația Uniunii. În cea mai mare parte a legislației, PE va avea aceeași putere cu cea a consiliului de miniștri din statele membre, extinderea codeciziei acoperind 95% din legislația comunitară în domenii precum piața internă, controlul la granițe sau lupta împotriva imigrării ilegale. Parlamentul are ultimul cuvânt asupra bugetului UE. Numărul deputaților europeni crește la 751.

Parlamentele naționale vor avea și ele mai multă putere având la dispoziție 8 săptămâni pentru a semnala dacă instanțele comunitare își depășesc autoritatea într-o propunere de lege comunitară.

Cetățenii au de acum posibilitatea de a influența direct politica UE, prin intermediul unui nou proces de înaintare a petițiilor. Dacă vor strânge un milion de semnături din cadrul unui număr semnificativ de state membre, cetățenii vor avea dreptul să ceară Comisiei un plan de lege, aceasta din urmă fiind obligată să ia măsuri de acțiune. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, dezbaterea și aprobarea unor legislații europene vor fi în mod obligatoriu deschise și publicului.

Carta Drepturilor Fundamentale, deși nu este parte componentă a Tratatului de la Lisabona, va deveni obligatorie din punct de vedere legal. Aceasta stabilește, într-un text unitar, o serie de drepturi civile, politice, economice, sociale pe care le au cetățenii europeni și toate persoanele cu rezidență pe teritoriul Uniunii Europene.

Se acordă personalitate juridică Uniunii Europene, iar structura pe piloni dispare, astfel încât politicile comune din domeniul libertății, securității și justiției intră în domeniul de aplicare al dreptului comunitar.

Pentru prima dată un stat membru se poate retrage din Uniune, dar și în acest caz este nevoie de acordul Parlamentului European.

Spania, care a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene la începutul anului 2010, a promis că principala sa prioritate va fi Tratatul.

În următorul semestru, Spania va trebui să consolideze rolul UE pe scena mondială și să realizeze, în colaborare cu noul președinte al UE, Herman Van Rompuy, o unitate care să îi permită să se exprime pe o singură voce. Pentru aceasta va fi creat ministerul de externe al UE și corpurile diplomatice conduse de Înaltul Reprezentant, Catherine Ashton.

În conformitate cu dispozițiile Tratatului, președinția UE va colabora strâns cu următoarele două țări care o vor prelua, în cazul Spaniei fiind vorba de Belgia și Ungaria. Rezultatul concret al acestui "trio" este un program comun pe o durată de 18 luni.

    Samoil Vîlcu - declarație politică: Amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României - beneficii pe termen lung în toate domeniile de interes;

Domnul Samoil Vîlcu:

"Amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României - beneficii pe termen lung în toate domeniile de interes"

Acceptarea României de a instala pe teritoriul său interceptori tereștri, elemente ale scutului antirachetă american este o decizie foarte bună. Răspunsul pozitiv al autorităților române va asigura o mai mare siguranță țării noastre. Dacă scutul ar fi fost amplasat în Polonia, acolo unde s-a discutat inițial, era protejată doar partea de vest a României, în aceste condiții, va proteja întregul teritoriu al țării. În plus, nu este doar o garanție de securitate, este și o garanție de stabilitate a evoluției democratice. Noi, ca parlamentari, vom avea decizia finală în ceea ce privește amplasarea acestui scut antirachetă, după ce procesul de negocieri cu partea americană va fi terminat, legislativul fiind cel care va ratifica acordul internațional rezultat.

Așa cum s-a spus de la început, rolul acestui sistem de apărare antirachetă este pur defensiv, el nu este îndreptat împotriva nimănui și mă bucur să remarc din discuțiile purtate cu cetățenii, dar și cu reprezentanții mass-media că s-a înțeles acest lucru. Prin această decizie securitatea națională a României crește, este întărită, iar oamenii au înțeles acest lucru. Conseciențele benefice ale acestei hotărâri au legătură și cu creșterea în intensitate a Parteneriatului Strategic cu SUA, cu beneficii indirecte majore, crește importanța strategică a României în Europa, în general și în NATO, în special.

De asemenea, nu putem neglija faptul că vor decurge beneficii pe termen lung în toate domeniile de interes pentru noi. De exemplu, în ceea ce privește domeniul economic, este evident că un stat care este mai sigur din punctul de vedere al securității va fi mult mai atractiv pentru investiții străine.

Important este să spunem celor care ne-au ales că toate costurile privind sistemul amplasat pe teritoriul național vor fi suportate de SUA (interceptori, amenajarea locației, deci costurile cele mai importante), că sistemul defensiv antirachetă gradual adaptiv este pur defensiv, deci el va fi utilizat numai în cazul unui atac îndreptat împotriva unui stat aliat. În astfel de cazuri, dreptul internațional permite, conform Cartei ONU, legitimă apărare pentru respingerea atacului.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că acordul va fi supus ratificării de către Parlamentul României, acest lucru fiind garanția unei înțelegeri corecte, avantajoase.

    Marian-Florian Săniuță - declarație politică cu titlul Mens sana in corpore sano;

Domnul Marian-Florian Săniuță:

"Mens sana in corpore sano"

Minte sănătoasă în corp sănătos! Este adevărul cu care am crescut toți cei care azi suntem cetățenii responsabili ai României. Cât am fost elevi, studenți, pe întreaga noastră perioadă de formare ca oameni, acest proverb a constituit un "modus vivendi" și a reprezentat îndemnul permanent al tuturor celor implicați în educarea noastră spre a face sport, această activitate complexă care implică abilitățile umane de bază, fizice și mentale.

Declarația politică de azi se datorează, într-o oarecare măsură, competiției internaționale ce se află în plină desfășurare, Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver. România este reprezentată la această importantă competiție de o delegație de 28 de sportivi, cărora, pe această cale, vreau să le urez mult succes!

"Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat și al oricărei femei, iar absența acestuia nu poate fi nicicând compensată." - afirma Pierre de Coubertin, părintele Jocurilor Olimpice moderne.

Sportul generează valori importante precum: spiritul de echipă, solidaritatea, toleranța și fairplay-ul, contribuind la dezvoltarea și împlinirea personală. Susțin această afirmație din experiență, am fost voleibalist, am făcut performanță, am fost campion, am reprezentat România în diverse competiții internaționale, am câștigat campionate cu echipa, am avut bucuria ca, în timp ce mă aflam pe podium, să se intoneze imnul țării, supremă satisfacție! Au fost momente unice, încununarea unor eforturi extraordinare, momente de vârf de carieră sportivă.

Dacă sportul de masă formează oameni sănătoși, sportul de performanță poate aduce recunoaștere internațională, atât personală, cât și o bună reprezentare a României.

De-a lungul vremii, am fost cu toții onorați de Nadia, Ilie Năstase, Elisabeta Lipă, Gabriela Szabo sau Ivan Patzaichin. În diversele competiții internaționale am urmărit cu sufletul la gură cursele contracronometru ale sportivilor individuali sau concursurile pe echipe. Ne-am bucurat de fiecare rezultat bun și am plâns la diversele eșecuri. Cu toții am fost mândri când reprezentanți ai țării au adus acasă mult râvnitele medalii de aur, argint și bronz. Sportul a fost astfel o parte din noi, o parte din viața noastră. Fie în teren, fie în fața televizoarelor sau în tribună.

Pentru că viitorul îl creezi în prezent, pentru că în 2012 se vor desfășura la Londra Jocurile Olimpice de vară, pentru că în 2013 România va găzdui (la Sinaia) Festivalul Olimpic al Tineretului European, pentru că performanța se obține cu investiții financiare și cu efort susținut pe termen îndelungat, pledez pentru intensificarea practicării sportului de masă, ce reprezintă baza de selecție pentru sportul de performanță, pepiniera viitorilor performeri.

Pledez pentru susținerea instituțiilor naționale care au rolul de a încuraja practicarea sportului de la vârste fragede și le solicit acestora derularea de programe și strategii care să conducă la formarea unei națiuni sănătoase.

Poate de aceea înființarea Ministerului Tineretului și Sportului a fost o idee excelentă. Păcat că actorii politici de la cârma acestuia au adus o palmă nemeritată pe obrazul galonat al sportului românesc.

De aceea, consider că doamna deputat Monica Iacob Ridzi ar trebui să ceară scuze public tuturor sportivilor acestei țări.

Ar fi un firesc gest de fair-play.

    Sonia-Maria Drăghici - declarație politică: Ce trebuie să facem în sprijinul pacienților cu boli rare?;

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

"Ce trebuie să facem în sprijinul pacienților cu boli rare"

Aș vrea să vă atrag atenția asupra unor probleme de sănătate publică mai puțin cunoscute și insuficient mediatizate în România, bolile rare, profitând de apropierea aniversării Zilei Internaționale a Bolilor Rare din 28 februarie 2010.

Bolile rare sunt cele cu o prevalență redusă, care afectează mai puțin de 5 din 10 000 de persoane. Numărul celor care suferă de astfel de boli este totuși mare, având în vedere că, până în prezent, au fost identificate peste 7000 de boli rare. Majoritatea bolilor rare sunt determinate de factori genetici, însă acestea pot apărea și ca urmare a expunerii la un anumiți factori de mediu în timpul sarcinii sau mai târziu, pe parcursul vieții, adesea pe fondul unei susceptibilități genetice. Enumerăm printre acestea acromegalia și nanismul, boala Addison, boala Alzheimer, hemofilia și alte boli sangvine, malformațiile diverse, mucoviscidoza, bolile psihice determinate familial sau genetic și multe altele.

Pacientul cu o boală rară este un orfan al sistemului de sănătate, deseori fără un diagnostic, fără un tratament, fără cercetare, prin urmare fără motive de a spera. Bolile rare sunt amenințătoare de viață sau sunt cronice, invalidante, cu niveluri mari de complexitate și complicații, afectând 25 de milioane de cetățeni europeni, dintre care aproape 1 milion de români. Pacienții cu astfel de boli și familiile lor sunt în mod deosebit izolați și vulnerabili. Speranța de viață a pacienților cu boli rare este semnificativ redusă și mulți au dizabilități care devin sursă de discriminare și reduc sau anulează orice oportunități educaționale, profesionale sau sociale.

Cercetarea bolilor rare este puțin dezvoltată, lipsa politicilor de sănătate specifice și raritatea expertizei în domeniu duc la un diagnostic întârziat și la dificultate în accesarea îngrijirii. Serviciile naționale de sănătate pentru diagnosticul, tratamentul și îngrijirea pacienților cu boli rare diferă semnificativ din punctul de vedere al disponibilității și calității. Cetățenii europeni au acces inegal la servicii de sănătate și la medicamente specifice.

Consiliul Europei a adoptat în 9 iunie 2009 Strategia europeană a bolilor rare, ceea ce reprezintă momentul inițierii unei serii de acte declarativ-legislative care facilitează recunoașterea bolilor rare ca o prioritate de sănătate publică și concentrează eforturile comunității europene pe acest domeniu.

Avem nevoie de o strategie națională pentru bolile rare. Sunt întru totul de acord cu inițiativele EURORDIS și ale Alianței Naționale a Pacienților cu Boli Rare din România, care sunt în centrul acestui proces, făcând cunoscute cererile pacienților privind necesitatea unui cadru legislativ pentru bolile rare.Este nevoie în mod constant de a crește nivelul de conștientizare asupra bolilor rareîn rândul factorilor de decizie, al profesioniștilor din sănătate și al publicului general, iar informarea este cheia pentru a îmbunătăți calitatea vieții celor aflați în suferință.

În contextul actual de dezvoltare a sinergiilor între nivelul european și cel național, Ministerul Sănătății trebuie să țină seama de Recomandările Consiliului Europei privind bolile rare, să dezvolte planuri naționale pentru boli rare și să mențină cercetarea în domeniul bolilor rare ca prioritate a programelor de sănătate.

Voi iniția o dezbatere privind problemele pacienților cu boli rare în Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, în spiritul temei lansate pe plan european, "Sănătoși și bolnavi - parteneri pentru viață".

    Costică Macaleți - declarație politică: «Țara taxelor pe Jumărit - Guvernul va suprataxa terenurile necultivate»;

Domnul Costică Macaleți:

«Țara taxelor pe "fumărit" - Guvernul va suprataxa terenurile necultivate»

Declarația mea politică de azi se referă la un gest absolut incalificabil pe care guvernarea Băsescu-Boc dorește să-l facă. Astfel, sute de mii de persoane care dețin mai mult de 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole necultivate, ar putea plăti penalizări din primăvară pentru acele terenuri care nu sunt cultivate. Conform autorităților portocalii, în România există 1,5-2 milioane de hectare de terenuri agricole necultivate deținute de patru-cinci milioane de persoane. Terenurile nelucrate reprezintă circa 20% din suprafața arabilă a României, în condițiile în care sunt cultivate circa 8,1 milioane de hectare.

Astfel, ministrul finanțelor, Sebastian Vlădescu, a precizat că susține propunerea ca posesorii de terenuri agricole necultivate să plătească o penalizare, precizând însă că nu a purtat încă discuții cu Ministerul Agriculturii pe această temă. De menționat că proprietarii de terenuri arabile situate în extravilan plătesc deja un impozit anual cuprins între 36 de lei și 43 de lei pe hectar, banii ajungând la bugetele locale.

În ianuarie, Vlădescu a declarat că nu există discuții pentru introducerea de noi impozite în agricultură, însă este necesară taxarea exploatațiilor agricole neînregistrate. El a arătat atunci că problema în agricultură nu constă în nivelul impozitelor aplicate, ci în gradul de colectare a acestora.

În concluzie, una dintre cele mai "minunate" metode de ieșire din criză a țării, în opinia guvernanților, o reprezintă suprataxarea proprietarilor de terenuri agricole care nu le lucrează.

Nu trebuie să înțelegeți prin protestul pe care-l fac de la această tribună că sunt împotriva ideii ca suprafețele agricole să fie utilizate și să producă beneficii proprietarilor lor. Dar cred că nu așa se poate stimula munca oamenilor la câmp! În primul rând, cei care au astfel de idei ar trebui să țină cont și de situația țăranilor români. Din ce în ce mai săraci și mai îmbătrâniți, aceștia nu-și pot permite dintr-o pensie de mizerie să plătească costurile exorbitante ale lucrărilor agricole mecanizate, ale semințelor și îngrășămintelor. Și atunci este firesc ca acești oameni să nu poată lucra respectivele terenuri. De asemenea, cum să taxăm și mai mult niște oameni și așa săraci? Cu ce va ajuta asta la ridicarea nivelului lor de trai? După ce că proprietățile lor nu le aduc beneficii din cauza sărăciei în care se zbat, noi să-i împovărăm și mai tare cu taxe?

Consider că o astfel de soluție de a stimula lucrarea pământului necultivat nu este o soluție viabilă. Este nevoie de sprijin în agricultură pentru țărani, nu de suprataxarea lor!

    Victor Cristea - declarație politică intitulată «Avantajele integrării europene: șomaj și scăderea calității vieții oamenilor»;

Domnul Victor Cristea:

«"Avantajele" integrării europene: șomaj și scăderea calității vieții oamenilor»

Din anul 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Am intrat în UE pentru că ne dorim creșterea nivelului de trai al populației. De altfel, unul dintre principiile fundamentale ale UE este solidaritatea în vederea reducerii decalajelor economice și, implicit, sociale. Și Moldova, parte a României, face parte din UE. Dar face, într-adevăr, parte? Față de alte zone ale țării, Moldova a fost și este în mod clar defavorizată, atât din considerente istorice, cât și din punct de vedere economic. De-a lungul timpului, noi, moldovenii, am plătit un preț greu: sărăcie, umilințe, pierderea de vieți umane, amputarea teritoriului etc. Moldovenii au participat la construcția economiei României, dar lor nu le-a mai construit nimeni nimic. Primul și singurul argument care identifică situația de fapt este rata șomajului. Oficial, ni se spune că este 15%., în mod real, aceasta este cel puțin dublă, de 30-35%.

Am fost sacrificați, stimați colegi, iar acum ni se spune că nu sunt bani. Nu sunt bani pentru programe, nu sunt bani pentru proiectele economice, nu sunt bani pentru aplanarea conflictelor sociale care mocnesc în această zonă. Oare chiar nu sunt bani? Pachetul financiar al României pentru anii 2007-2013 este de 32 de miliarde de Euro. Semnificativ este faptul că 20 de miliarde de Euro din aceste fonduri sunt destinate tocmai reducerii disparităților dintre regiuni și promovării dezvoltării economice și sociale. Deci, sunt sau nu bani? Eu unul spun că sunt. Problema acestor bani este una singură: nu sunt atrași în România, nu sunt atrași în Moldova și în special în Moldova de Est, care a fost și rămâne cea mai săracă zonă a țării. De ce se întâmplă asta? Poate pentru că, în continuare, instituțiile statului sunt neperformante? Pentru că s-au promovat nonvalorile și clientela politică în actul de decizie? Pentru că avem prea mulți băieți deștepți? Răspunsul la toate aceste întrebări, stimați colegi, este da.

Ar fi ironic dacă nu ar fi tragic. UE ne garantează solidaritatea pentru dezvoltarea pe toate planurile, stăm pe un munte de bani și ne plângem că... nu sunt?! Nu cumva banii europeni, atât de atent controlați, nu se mai pot fura și de asta sunt atât de "neatractivi"? Continuarea acestei crime împotriva Moldovei este inadmisibilă.

De aceea, stimați colegi, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, vin cu o propunere constructivă, care va aduce atât de necesara reparație materială și morală pentru Moldova. Cheia scoaterii acestei zone din conul de sărăcie în care zace cuibărită este întocmirea unui program de dezvoltare a Moldovei de Est, cu atât mai mult cu cât această zonă a țării nu se regăsește în bugetul de stat pentru 2010. Merităm și noi, moldovenii, oamenii acestor locuri, măcar un strop de recunoștință din partea domnilor miniștri, deși nu toți am votat așa cum v-ați fi dorit... Nu ne pedepsiți și dumneavoastră.; ne-a pedepsit destul istoria. Tot ce am câștigat, în cele câteva secole de luptă continuă, sunt prejudicierea calității vieții în toate componentele sale, reducerea nivelului de trai - este vorba de p.i.b.-ul pe cap de locuitor -, o sănătate tot mai șubredă - avem cea mai mică speranță de viață din România și printre cele mai mici din Europa, și un nivel de trai scăzut. Nu mai vrem să trăim așa, domnule prim-ministru, ne trebuie o nouă abordare!

Soluția este simplă și se află la îndemâna noastră: se impune formarea unei comisii guvernamentale, din care să facă parte și autoritățile locale și județene ale Moldovei, care să stabilească obiectivele de interes național și regional. Aș menționa câteva, pentru a reliefa impactul extraordinar și imediat pe care l-ar avea pentru dezvoltarea economică și socială a Moldovei. În primul rând, lucrări de investiții de interes național și european: în infrastructură rutieră (DN 24 A și DN 24 B), în infrastructura de sănătate și în cea de mediu, pe toate componentele - rețele de apă, canalizare și epurare, platforma de gunoi de la Roșiești. Toate vor crea un nou ambient economic și vor atrage investitorii. În ceea ce privește obiectivele de interes regional, se impune finanțarea tuturor proiectelor eligibile din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Acestea vor scoate zona centrală a Moldovei de Est din izolare, vor atrage capital și ne vor pune pe harta economică a țării. Programul "Prima casă" nu merge, domnule prim-ministru, în Moldova din care vin eu! Tot locuințele ANL sunt prima casă de care au tinerii nevoie.

Teren există, forță de muncă există, dorința de a repara acest rău istoric există! Dacă veți considera că Moldova merită această reparație, veți face ceva pentru a reduce șomajul și a diminua sărăcia în care ne zbatem. Acestea sunt bolile cronice ale Moldovei de Est, aceste boli trebuie eradicate! Puneți rațiunea și logica la baza acestui demers și veți reuși!

    Cătălin Cherecheș - declarație politică Despre speranță;

Domnul Cătălin Cherecheș:

"Despre speranță"

Am parcurs împreună un an 2009 dificil, marcat de criza economică. A fost un an greu și pentru Parlamentul României.

2010, din păcate, nu se anunță a fi mai ușor pentru români, care se întreabă îngrijorați cum vor face față crizei. Bugetul adoptat e mult prea auster pentru a ne da speranțe. Avem nevoie, însă, de speranță. Și oricât de greu i-ar fi, omul are dreptul la speranță.

Cel mai adesea, în politică, speranța face casă bună cu sloganul. Se fac afirmații, dar lipsesc faptele. Iar sloganul, neurmat de fapte, se dovedește o armă cu două tăișuri: pe cât de repede duce spre înălțimi valul speranței, pe atât de neiertător strivește talazul dezamăgirii celor care și-au pus speranță. Fiindcă sub generoasa sa umbrelă încap, deopotrivă, și autosuficiența și lipsa strategiilor și neînțelegerea oportunităților.

Nu știu dacă 2010 va fi un an fericit, așa cum ne place să spunem la fiecare început de an. Dar știu că fără investiții, fără atragerea masivă de fonduri europene, bugetul public, așa cum a fost el alcătuit, nu poate avea o funcție de stimulare a economiei în ansamblu, iar viața românilor va fi tot mai grea.

Din păcate, scăderea resurselor alocate arată că 2010 va fi și mai vitreg cu cheltuielile de investiții publice. Creșterea economică e deocamdată pur teoretică, rata inflației e greu de spus cum va fi, rata șomajului e în creștere, nivelul de viață în scădere.

Vorbind despre speranță și revenind la forul în care ne aflăm, Parlamentul nu ar trebui să mai fie perceput ca o anexă a Guvernului, ci ca forul care face legi bune pentru cetățeni. Va fi, poate, ultima legislatură în sistem bicameral. Va fi bine? Va fi rău? Cum va arăta România cu o singură Cameră legislativă? Asta depinde și de felul în care vor avea loc dezbaterile publice.

Ce-mi doresc eu pentru 2010? Îmi doresc să ne respectăm mai mult unii pe alții, să acceptăm dialogul, să privim mai mult spre viitor. Mi-ar plăcea ca 2010 să le aducă românilor ceea ce le-a lipsit în ultimii 20 de ani: speranța că se poate. Și sper că în momentul în care vor crede cu adevărat că se poate, nu se vor mai lăsa manipulați și mințiți.

Să nu uităm că speranța este flacăra care ne întreține viața.

    Cătălin Cherecheș - declarație politică Despre Programul de reabilitare termică a locuințelor;

Domnul Cătălin Cherecheș:

"Despre Programul de reabilitare termică a locuințelor"

Văzut ca o șansă pentru reducerea costurilor de întreținere, dar și pentru firmele de construcții intrate în criză de bani și lucrări, Programul de reabilitare termică bate pasul pe loc, creează nemulțumiri între localități și între cetățeni.

În plus, Legea nr. 372/2005 aruncă și ea un văl de ceață peste piața imobiliară. Potrivit acesteia, proprietarii de apartamente care nu dețin certificate de eficiență energetică nu le vor mai putea tranzacționa. Se dăduse ca dată de aplicare 1 ianuarie 2010, apoi, termenul s-a prelungit. Acum s-a revenit din nou. Deși legea există de patru ani, nimeni nu s-a gândit să prezinte și metodologia de întocmire a certificatului de eficiență energetică pentru fiecare apartament, prevederile legii limitându-se la întregul imobil. Chiar dacă foarte mulți dintre proprietarii de apartamente și-au realizat pe cont propriu lucrările de reabilitare termică.

Din păcate, abordarea neunitară a lucrărilor de reabilitare afectează arhitectura blocurilor, construite în perioade diferite. Așa încât o să ajungem să avem niște orașe "foarte colorate" și având în vedere viteza lucrărilor, acestea se vor prelungi încă mulți, mulți ani.

Obligativitatea certificatului energetic ar putea determina scăderea prețurilor apartamentelor care nu-1 dețin. Nu este exclus să apară și speculatori, care să cumpere apartamente nemodernizate și fără certificat, pentru a le revinde sau închiria după efectuarea acestor investiții.

Dacă statul nu s-a grăbit să-i sprijine pe cetățeni să-și reabiliteze locuințele, se grăbește să le ia banii pentru eliberarea acestor certificate, care vor fi eliberate în funcție de suprafața apartamentelor. Nu ar fi fost mai bine ca Ministerul Turismului și Dezvoltării să accelereze lucrările de reabilitare termică și să impună niște norme comune de respectare a culorilor clădirilor?

    Vasile Popeangă - declarație politică intitulată Adio, salarii nesimțite!;

Domnul Vasile Popeangă:

"Adio, salarii nesimțite!"

"Adio, domnule Tăriceanu!", completând pe urmă cu "Adio salarii nesimțite", striga prin Parlament Boc-cel-mic (la stat, da' mare-n sfat!...), înainte de a-i pica - pentru a câta oară? - guvernul. Ce a uitat să spună însă, în aula legislativului, a fost că, odată re-ajunși la cașcaval, nesimțirea de care grăia demagogic s-a dovedit a fi contaminantă. Și mai mult decât atât, vorba lui Petru Rareș.

Își spărgea plămânii fostul președinte-candidat că doamna Lulache, șefa Fondului Proprietatea, eructa de salarii nesimțite! Acum, când doamna Lulache a fost îndepărtată și înlocuită cu vajnicul portocaliu Ionuț Popescu, bineînțeles, fără ca salariu funcției să scadă cu măcar vreun leu, acum e bine! L-ați mai auzit pe Băsescu ori pe Boc peiorând ceva despre salariile nesimțite de la Fondul Proprietatea? Sau poate ar trebui de part-time-urile de la același Fond Proprietatea, unde doar faptul că un Pogea, de exemplu, dă din an în Paști pe-acolo e recompensat, lunar, cu nu mai puțin de 5500 euro... Eh, avea săracul fost contabil șef pdl-ist al Videanului nevoie de o compensare că nu a mai fost pus ministru...

Multă lume se mira cum un om de talia lui Lucian Croitoru, cu o imagine "beeeton" creată în cadrul Băncii Naționale, s-a lăsat târât în mascarada băsesciană de dinainte de alegeri, fâlfâindu-se în fruntea unui guvern-fantomă. Se pare că imaginea s-a lăsat sensibilizată de o sinecură la același Fond Proprietatea, probabil conform principiului: "Da' cu onoarea mea nereperată, cum rămâne? Las' că ți-o reperează dom' Mitică!"...

Lista salariilor nesimțite de care tot făcea un mic premier spume la gură mai dihai ca o reclamă la o marcă de detergent binecunoscut, poate continua cu mulți secretari de stat ce ocupă prea multe fotolii călduțe Și prin consilii de administrație ale unor unități cărora nici măcar nu știu să le pronunțe bine denumirea.

Adio salariilor voastre nesimțite! Bun venit salariilor noastre nesimțite! Sau, mai bine zis, "Pușca și cureaua lată, ce frumos mințeam odată!"...

    Vasile Mocanu - despre O situație aberantă;

Domnul Vasile Mocanu:

"O situație aberantă"

Am atras de multe ori atenția asupra situației ingrate în care se află CET Iași. Sufocată de datorii, termocentrală ieșeană a făcut cu greu față iernii care încă nu a trecut. În luna ianuarie, în Iași, temperaturile au ajuns la aproape minus 30 de grade C. Cu toate acestea, Guvernul s-a făcut că nu ne aude. Se știe că ieșenii sunt rezistenți.

Cu mari eforturi și cu ajutorul unui credit garantat de Primăria Iași, CET și-a achitat în cele din urmă datoriile față de furnizorul de cărbune. Nu însă și penalitățile. Dar imediat după ce s-a realizat plata acestei restanțe, ieșenii au primit o veste năucitoare: un proiect de ordonanță de urgență al Guvernului Boc își propune să plătească de la bugetul central toate datoriile pentru plata cărbunelui înregistrate de termocentralele din țară până la finele anului 2009. Ar fi vorba de un efort financiar de circa 170 de milioane de lei.

Asistăm la o situație aberantă. În timp ce autoritățile ieșene - după nenumărate apeluri, unele aproape disperate, adresate Guvernului - s-au dat peste cap pentru a rezolva problema CET, Guvernul se hotărăște să bage mâna în buzunar pentru a debloca situația. Faptul că banii promiși de Guvern ar fi îndreptați doar spre termocentralele care funcționează cu lignit, în timp ce CET Iași merge cu huilă, e doar un soi de discriminare dubioasă ce trebuie neapărat anulată.

Dar gestul, caritabil' al Cabinetului Boc vine oricum prea târziu pentru ieșeni, care s-au îndatorat deja, în urma creditului garantat de Primărie, pentru cinci ani. În acest context, se ivește o întrebare de bun simț. Cum de, în atâtea luni de zbatere din partea autorităților ieșene, Guvernul nu a găsit timp să anunțe Primăria Iași că pregătește o astfel de ordonanță? Doar din cauză că funcționează cu huilă?

Dar cel mai grav este însă mesajul care transpare în urma deciziei Guvernului României: se pare că doar fraierii își mai plătesc azi datoriile! "Descurcăreții" sunt întotdeauna ajutați de Cabinetul Boc!!

    Ion Burnei - despre noua Lege a pensiilor;

Domnul Ion Burnei:

Din noua lege a pensiilor - atât de comentată pe media - care urmează, probabil, să guverneze pentru o perioadă de timp rigorile care vor sta la baza stabilirii pensiilor, se desprind o serie de aspecte ce contravin întocmai aspectului definitoriu al noțiunii de lege, inconsecvența, consecințe nefavorabile pentru o parte dintre cei pentru careeste creată etc.

În continuare, mă voi rezuma a puncta câteva aspecte pe care le consider esențiale:

  1. Se vorbește că are la bază principiul "contributivității", dar cu excepții?!
  2. Pentru pensiile mici, în condițiile în care punctul de pensie va fi neglijat și se va lua în considerație doar inflația, va fi discriminatoriu, deoarece se va crea o prăpastie între pensii și salarii.
  3. Aplicând la pensiile mici doar inflația, va rezulta o scădere continuă a puterii de cumpărare cu acestea.
  4. Propunerea de noi măsuri nefavorabile unor pensionari peste drepturi anterior și legal obținute, poate avea drept consecință neconstituționalitatea unei astfel de legi atât de necesare, dar care trebuie generată cu maximă responsabilitate.

Doresc să considerați aceste aspecte semnalate cu cea mai bună intenție și cu disponibilitatea personală de a contribui pe cât posibil la generarea unei legi cât mai bune.

    Ioan Sorin Roman - declarație politică intitulată Nu, prostituției politice!;

Domnul Ioan Sorin Roman:

"Nu, prostituției politice!"

Sunt surprins să văd că, după ce au reușit să adune suficienți parlamentari pentru a-și asigura trecerea Guvernului și a bugetului, colegii noștri de la PD-L nu pregetă să le facă cu ochiul parlamentarilor din alte partide politice. E o situație bizară, pentru că, dacă-mi permiteți o analogie, nu știi cine se face vinovat de o astfel de situație, cel ce plătește ori prostituata ce-și oferă serviciile. Cu siguranță de condamnat sunt ambele părți. Sunt chestiuni de demnitate ce ar trebui să dea de gândit oricărui om integru, pentru că, din păcate, PD-L nu încearcă doar un rendez-vous ci se străduiește să acapareze personajele de pe scena politică fără rețineri și fără a conștientiza faptul că existența unei opoziții este o necesitate absolută într-o democrație. Probabil că domniile lor nu au dreptul să gândească, deoarece, așa cum remarca un distins coleg de partid, PD-L este un partid ce funcționează aproape pe criterii militare, iar membrii acestui partid au datoria de a corupe parlamentari ai altor partide râvnind probabil să ajungă la un parlament monocolor, un parlament portocaliu - independent.

Fac un apel la rațiunea dumneavoastră, la capacitatea de a discerne între bine și rău și sper că în Parlamentul României nu vor apărea noi prostituate politice. Poate părea un termen dur, însă personal nu cred. Cum poate fi numit un politician care acceptă să se vândă pentru o mână de arginți, pentru finanțarea câtorva lucrări în colegiul pe care-1 reprezintă. Sunt conștient că orice parlamentar are o datorie față de cei ce l-au ales să-i reprezinte, însă nu cred că acest lucru înseamnă să-și piardă demnitatea, să-și vândă sufletul, să devină ceea ce nu a fost niciodată.

Bun, știu că vor spune unii: Noi vom fi independenți. Câtă independență poate exista într-un grup parlamentar ce se declară interesat doar de bunul mers al țării, însă ai cărui componenți își impun oamenii în teritoriu cu largul concurs al PD-L?

Traseismul politic trebuie să înceteze. Nu putem permite continuarea acestor practici. Nu știu cum percepeți dumneavoastră aceste lucruri, dar eu cred că este un atentat la siguranța democrației în România.

Să spunem nu traseismului politic, să spunem nu prostituției politice!

    Gheorghe Ana - declarație politică: Amână plățile, dar nu încasările!;

Domnul Gheorghe Ana:

"Amână plățile, dar nu încasările!"

Asistăm aproape zilnic la demonstrații din ce în ce mai penibile privind măsurile deosebite pe care Guvernul Boc le întreprinde pentru a înlătura efectele crizei economice. Sunt penibile, deoarece se chinuie să "desființeze pensiile nesimțite" calculând sume impresionante ca economie la bugetul țării, dar pe de altă parte, presa (ca întotdeauna) dezvăluie sume mult mai mari din bugetul statului care se duc în buzunarul unor demnitari (foști sau actuali), sub formă de salarii sau indemnizații pentru participarea în consiliile de administrație ale unor agenții sau instituții cu capital de stat. La prima vedere, ar fi normal ca atribuțiile de serviciu ale acestor demnitari care încasează sute de mii de euro pe an, să fie pe măsura acestor sume și cu rezultate excepționale. Nici vorbă însă de așa ceva dacă luăm la analiză Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților din cadrul Fondului Proprietatea, subordonată Secretariatului General al Guvernului.

Astăzi nu mi-am propus să analizez câți bani încasează funcționarii acestei agenții, ci doresc să prezint eficiența acestor funcționari care fac avere numai din veniturile salariale.

Sistemul de acordare de despăgubiri celor îndreptățiți este reglementat prin OG nr.79/iunie 2007 care se referă la accelerarea restituirii dreptului de proprietate. Procedura este următoarea. Comisia de aplicare a fondului funciar la nivelul consiliului local validează dreptul de proprietate și prezintă actul la avizat la Comisia județeană din cadrul Prefecturii. ANRP desemnează un evaluator care stabilește valoarea bunului (teren sau clădiri). Departamentul pentru plăți din cadrul ANRP avizează (sau respinge) valoarea bunului stabilită de evaluator și o înaintează Comisiei Naționale pentru aprobarea plății despăgubirii.

Privind acest parcurs, lucrurile ar trebuie să fie foarte clare, numai că aici intervin încurcăturile care fac să se întârzie cu anii plata despăgubirilor. De cele mai multe ori Departamentul pentru plăți din cadrul ANRP respinge evaluarea întocmită de expert (care, atenție, are agrementul ANRP) de mai multe ori. Atunci când Departamentul de plăți aprobă expertiza, ea este înaintată Comisiei Naționale pentru plăți, care, de cele mai multe ori, nu-și însușește expertiza aprobată de Departamentul de plăți și ciclul se reia de la început. Toate aceste lucruri se întâmplă pe fondul unor presiuni politice asupra celor care încasează din salarii, cum arătam la început, sute de mii de euro, iar cei îndreptățiți să primească despăgubirile necesare așteaptă ani în șir.

În județul Dâmbovița sunt circa 300 de dosare care au parcurs primele două etape și așteaptă verdictul Comisiei Naționale pentru plăți. Din cele 300 de cazuri există un dosar depus de domnul Popescu Gheorghe și alți 4 cetățeni din orașul Pucioasa ale căror proprietăți au fost confiscate pentru construcția lacului de acumulare și a Barajului hidroenergetic Pucioasa. De 5 (cinci) ani funcționari care lucrează în cadrul ANRP au câștigat sume fabuloase.

Acesta este criteriul de performanță la ANRP. Amână plățile, dar nu încasarea salariului.

    Ion Călin - despre Modernizarea satului de la teorie la practică;

Domnul Ion Călin:

"Modernizarea statului de la teorie la practică"

Declarația mea politică vizează politicianismul promovat de primul-ministru cu subiecte ca "modernizarea statului", "cheltuirea abuzivă a banului public". Acestea sunt doar câteva subiecte, atunci când face declarații în fața parlamentarilor sau în prezența mass-media.

Să exemplificăm. La începutul sesiunii parlamentare, declarații ca "modernizarea statului înseamnă, în primul rând, corecta utilizare a banului public. Nimic nu este mai important în raporturile cu cetățeanul decât să dai dovadă de transparență totală și de utilizare eficientă a fiecărui ban pe care cetățeanul îl plătește."

La învestirea Guvernului, declarații ca: "statul modernizat va fi un stat care nu mai consumă pe săturate resursele financiare, un stat care nu mai controlează fiecare detaliu al vieții locale, ci lasă loc deciziilor autorităților, care sunt cele mai apropiate de cetățeni" ca să nu mai amintesc toate declarațiile de presă. Ce se întâmplă, de fapt, în spatele acestor apariții în mass-media?

Mă voi referi la câteva puneri în aplicare a acestor îndemnuri de către președintele PD-L, nu de primul-ministru, în județul Dolj. Numirile pe funcții în județul Dolj au respectat întocmai principiile enunțate de dumneavoastră în campania electorală, de competență și principiul "familia, celula de bază" a organizațiilor PD-L din județ: astfel, la Oficiului Județean de Poștă, a fost numit inspector șef cu atribuții de director, un profesor de limba engleză; singurul post de director coordonator adjunct al Direcției de sport Dolj este ocupat de un tânăr de 22 de ani, care a declarat "că nu are experiența managerială și că a practicat baschet, dar nu de performanță. Conform CV-ului său, este absolvent a două facultăți, de științe socio-umane și matematică-informatică, iar în prezent, urmează un master la științe socio-umane (specializarea relații internaționale și studii europene) și Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (specializarea managementul și administrarea afacerilor), singurul argument al numirii fiind faptul că este băiatul doamnei inginer de la biroul "Licitații", cu atribuții de director regional, de la ANIF, Sucursala Dunăre-Olt, președinte PD-L Dăbuleni, consilier județean, proaspătă absolventă a Facultății de agronomie, Secția agricultură, cu o experiență bogată în domeniul muncii politice, nu în domeniul profesional.

Mai există și alte exemple, dar să ne oprim aici cu numirile "competente" și să vorbim despre utilizarea banului public.

Directorul de la reprezentanța Dolj a RAR București a fost demis de trei ori, în 2006, 2009 și 2010, repus pe funcție tot de atâtea ori de instanță, iar de fiecare dată i-au fost plătite veniturile compensatorii de la buget, adică din bani publici.

Acesta este un singur exemplu, să vă mai amintesc de directorii coordonatori ai deconcentratelor? Oare câți bani publici au fost plătiți acestora, în ultima perioada, pe concediile medicale pentru cei demiși, plus salariile celor instalați, plus pentru cei care vor câștiga în justiție și li se vor plăti veniturile compensatorii?

Poate, un membru din Guvern ne va prezenta o situație a banilor publici plătiți la nivelul întregii țări și cineva va da socoteală pentru acest lucru, că așa trebuie, bănuiesc, într-un stat de drept modernizat.

Când erați în opoziție, stimați colegi din PD-L, șeful dumneavoastră de partid și al Guvernului era primul contestatar al politizării administrației și al adoptării ordonanțelor de către Guvern. Acum când ați ajuns la putere, ați uitat de acest lucru, iar un reprezentant al Guvernului mă anunță că dacă nu adoptăm proiectul legii prin care se fac numirile la serviciile deconcentrate, directorii vor fi numiți tot prin ordonanță de urgență. Curtea Constituțională, probabil o va da tot neconstituțională, vor urma probabil alte procese, alte compensații și poate o țineți tot așa până vi se termină mandatul.

"Le-aș mai face o recomandare și autorităților locale, ca anul acesta să o lase mai moale cu zilele orașelor, cu zilele municipiilor, cu zilele comunelor, să nu mai folosească resurse publice pentru organizarea acestor activități, aceasta era recomandarea către autoritățile locale, dar miniștrilor dumneavoastră nu le faceți nicio recomandare legată de aceasta problemă, directorilor coordonatori de la agenții și companii care fac angajări pe bază de contracte membrilor PD-L, pentru că posturile sunt blocate, pentru acestea nu sunt recomandări, domnule prim-ministru? Pentru cei ajunși în funcții de conducere, doar pentru că sunt membri PD-L, nu pentru că sunt foarte competenți, au studii și vechime în domeniul respectiv, nu există legi, hotărâri care trebuie respectate ca în orice stat de drept?

După modul de aplicare a principiilor prezentate și susținute de președintele PD-L, în fața noastră și a mass-mediei de către Organizația Dolj a partidului, chiar că îi dau dreptate primului-ministru atunci când afirmă "Câtă mârșăvie pe banii statului!".

    Ion Stan - declarație politică «Legea Boc a pensiilor unitare, o colecție de aberații anticonstituționale și de atentate la drepturile cetățenilor și împotriva statului de drept»;

Domnul Ion Stan:

«Legea "Boc" a pensiilor unitare, o colecție de aberații anticonstituționale și de atentate la drepturile cetățenilor și împotriva statului de drept»

Legea "Boc" a pensiilor unitare este o diversiune monstruoasă, menită a ascunde înghețarea și scăderea drastică a puterii de cumpărare a tuturor pensiilor, urmând ca aceste efecte dramatice să fie resimțite de marea masă a persoanelor cu pensii sub medie.

Este regretabil și dureros cum Partidul Democrat Liberal a înțeles să scoată în față, ca pretext populist, categoriile de pensionari cu regim special, pentru a orchestra o redirecționare a așa-ziselor economii către găurile negre ale unei administrații puternic corupte și incompetente.

Primul-ministru și ideologii săi cunosc că regimul pensiilor militare este, teoretic și practic, intangibil, dar, cu toate acestea, au orchestrat diversiunea, pentru a abate atenția opiniei publice de la un fapt de circa 1,7 miliarde de euro anual, pe care guvernul scontează să le obțină pe seama necorelării punctului de pensie cu evoluțiile salariilor.

Ca să demonstrăm diversiunea, prezentăm, în cele ce urmează, argumentele pentru care regimul pensiilor militare nu poate fi asimilat sistemului public unic de pensii proiectat:

1. Sistemul pensiilor militare de stat este reglementat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, lege organică adoptată de Parlamentul României, această lege respectă principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, exceptând situațiile specifice sistemului militar.

Modul în care această lege reglementează sistemul pensiilor militare de stat, reflectă recunoașterea și recompensa acordată de statul român cadrelor militare, la sfârșit de carieră, pentru activitatea desfășurată sub drapel, o activitate specială, pusă în slujba poporului român, destinată apărării suveranității și independenței statului român și, mai nou, a securității europene și euroatlantice, o activitate plină de riscuri grave și responsabilități însemnate, grevată de o serie întreagă de privațiuni specifice serviciului militar.

2. De la înființarea sa și până în prezent, sistemul pensiilor militare din România nu a fost niciodată un sistem contributiv, acesta fiind finanțat integral și continuu de la bugetul de stat (art.5 alin.(2) din Legea nr.164/2001).

De la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, când au fost înființate pensiile militare de stat și până în zilele noastre, acestea nu au făcut parte dintr-un sistem contributiv de pensii, fiind finanțate integral și permanent de la bugetul de stat (caracter tradițional și noncontributiv - vezi Decretul nr.141/1967, Decretul nr.214/1977, Legea nr.164/2001), astfel spus, în toată istoria sistemului pensiilor militare din România, nici cadrele militare și nici sistemele din care acestea au făcut parte nu au plătit vreo contribuție la fondul de pensii, cu excepția contribuției la fondul pentru pensia suplimentară.

3.Sistemul pensiilor militare de stat, reglementat de Legea nr.164/2001 face parte din sistemele ocupaționale de pensii guvernate de directivele Comunității Europene

Potrivit concluziilor rezultate în cadrul reuniunii bilaterale desfășurate la Bruxelles în ianuarie 2007, între experții comunitari și reprezentanții instituțiilor naționale din România, care gestionează sisteme speciale de securitate socială, inclusiv pensii, actualul sistem al pensiilor militare de stat face parte din sistemele ocupaționale de pensii guvernate de Directiva nr.86/378/EEC, amendată prin Directiva nr.97/96/EC, adoptată în considerarea jurisprudenței Curții Europene de Justiție. Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupațional sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, respectiv:

  • această lege se referă la o categorie particulară de lucrători - cadrele militare, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
  • acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar;
  • pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului (ultima soldă a cadrului militar).

Așadar, având în vedere că actuala lege a pensiilor militare de stat din România îndeplinește adlitteram criteriile sistemelor ocupaționale de pensii, intenția actualului Guvern de a desființa sistemul pensiilor militare de stat și afilierea cadrelor militare la sistemul public de pensii (sistemele legale) contravine legislație europene privind sistemele de securitate socială. În toate statele membre NATO și UE, sistemele de pensii militare sunt reglementate fie prin legi speciale, diferite de cele civile. Cuantumul pensiei militare de stat în statele membre NATO și UE este de circa 70% din valoarea ultimei solde lunare brute acordate înainte de pensionare (media soldelor pe trei sau șase luni) indiferent de grad sau funcție. De exemplu: Ungaria - 65% Olanda - 70%; Marea Britanie - 72,5%; Germania - 75%; S.U.A. - 75 %; Norvegia - 76%; Italia - 80%. în România pensia militară de stat reprezintă 60% din solda lunară brută din ultima lună de activitate (media soldelor pe ultimele șase luni) la care se adaugă procente suplimentare în funcție de depășirea vechimii standard în serviciu și/sau condițiile de muncă în care cadrele militare și-au desfășurat activitatea. Potrivit Tratatului de aderare la UE, în cadrul unei situații în care există neconcordanță între prevederile legale naționale și cele europene, prevederile legislației europene primează în raport cu legislația națională.

4. Perioadele în care militarii au avut calitatea de cadru militar în activitate sau de funcționar public cu statut special în instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională nu pot fi asimilate stagiului de cotizare, în sensul celor prevăzute la art. 49 alin.(1) din proiectul legii sistemului unic de pensii.

Anii de vechime în serviciu în calitate de cadru militar în activitate sau de polițist nu pot fi asimilați stagiului de cotizare, întrucât, în aceste perioade, deși nu au contribuit la fondul de sigurări sociale, cadrele militare și polițiștii au realizat venituri care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora. De asemenea, aceste perioade nu pot fi considerate nici stagii de cotizare în sensul celor prevăzute la art. 16 lit. b) din proiectul de lege, deoarece în aceste perioade cadrele militare și polițiștii au realizat venituri, dar nu au cotizat la fondul de asigurări sociale; considerăm că o astfel de abordare încalcă normele elementare de echitate socială, în sensul că, prin proiectul legii sistemului unic de pensii se alocă la fondul de asigurări sociale o categorie de cetățeni care nu a contribuit la acest fond, respectiv pensionarii militari și polițiștii.

5. Un drept câștigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege.

Conform prevederilor art. 175 din proiectul de lege a sistemului unic de pensii, cuantumul pensiilor militare în plată se recalculează în baza punctajului mediu anual, urmând ca plata acestora să se facă în noul cuantum începând cu data încheierii procesului de recalculare. Menționăm că o astfel de măsură este neconstituțională, întrucât un drept câștigat printr-o lege nu poate fi anulat sau diminuat printr-o altă lege. Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr.164/2001, drepturile de pensie, stabilite în baza acestei legi, sunt imprescriptibile și nu pot fi cedate total sau parțial. Asta înseamnă că pensiile aflate în plată, stabilite sau recalculate în baza Legii nr. 164/2001, nu pot fi diminuate sau anulate prin recalculare pe baza principiilor stabilite de legea unică a pensiilor.

6. Imposibilitatea stabilirii, în cadrul termenului general de prescripție, a veniturilor realizate de cadrele militare sau de polițiști a veniturilor care se iau în calcul la stabilirea sau recalcularea pensiilor acestora, potrivit noii legi.

Este binecunoscut faptul că militarii nu au avut și nu au carte de muncă în care să fie înscrise veniturile lunare și sporurile realizate de către aceștia de-a lungul carierei. Soldele lunare realizate de cadrele militare sunt înscrise doar în statele lunare cu soldele militarilor.

În decursul carierei lor, militarii au fost mutați dintr-o unitate în alta sau dintr-o garnizoană în alta și chiar dintr-un minister în altul (de exemplu: din Ministerul Apărării Naționale în Ministerul de Interne sau Serviciul Român de Informații etc). De asemenea unele cadre militare erau încadrate într-o unitate fără serviciu financiar, astfel că acestea luau soldele de la altă unitate militară. În aceste condiții, pentru a determina veniturile realizate de un cadru militar în decursul carierei sale, să spunem de 30 de ani, trebuie cunoscute unitățile în care acesta a lucrat și apoi consultate 360 de state de solde care pot fi depozitate dispersat, pe unități în ce puțin 4 depozite de arhive (2 la Pitești, unul la Ploiești și unul la Constanța). Alte arhive cum ar fi la Ministerul de Interne sunt depozitate pe inspectorate sau centralizat, pe minister. Pe lângă toate acestea, conform legii, statele de solde se păstrează 50 de ani, astfel că pentru unele cadre militare unele din statele de solde au fost distruse.

Iată de ce afirmăm că este imposibil a determina, în termen de cinci luni, veniturile realizate de cadrele militare, necesare recalculării pensiilor conform prevederilor art. 175 din proiectul legii unitare a pensiilor. În aceste condiții, cine va răspunde pentru neplata la timp a drepturilor de pensie recalculate? Ce pensii vor primi acei pensionari cărora nu li s-au determinat veniturile realizate? Pot aștepta pensionarii în vârstă de 70-90 de ani 2-3 ani sau mai mulți să li se recalculeze pensia?

7. Sistemul militar are o ierarhie foarte bine stabilită, pe grade, iar gradele corespund unor funcții riguros delimitate în ceea ce privește competențele și natura activității. Evoluția în carieră se produce într-un sistem piramidal, cu blocaje de necesitate prevăzute la anumite niveluri de vârstă, fapt ce nu îngăduie o aliniere simplistă a acestora. Există, deci, o limită de vârstă în grad și, de asemenea, există atribuții ale unor funcții care solicită un tip de efort fizic și psihic cu limite de suportabilitate riguros testate.

8. Sistemul legislativ actual referitor la pensiile militarilor, ale polițiștilor și ale personalului din administrația penitenciarelor (Legea nr.164/2001 și Legea nr.179/2004), a fost elaborat în urma unui serios efort de cercetare, de documentare și de analiză a fiecăreia dintre ocupațiile amintite, precum și de cunoaștere a legislației privind pensiile militare în țările membre NATO și UE. În această perspectivă, continuarea tratării acestor acte normative ca "legi speciale", "legi de privilegii"etc, echivalează cu o deloc onorantă și justificată contrapunere a literei și spiritului Directivei Europene nr.86/378/EEC, modificată prin Directiva nr.97/96/EEC, care le încadrează, pe bună dreptate, în pilonul al doilea privitor la schemele ocupaționale profesionale).

9. Sistemul public de pensii din Germania, elaborat pe principiul contributivității, care a fost luat ca model pentru Legea nr.19/2000, nu are nimic comun, nu include și nu face nicio referire la pensiile militare, acestea fiind reglementate și în alte țări prin legi cu referire strictă la categoria militară și ținând cont de specificul vieții și carierei acesteia; marea majoritate a țărilor membre NATO și UE practică această îndreptățită departajare.

Izvoarele istorice menționează existența sistemului de pensii militare "încă din anii 1829-1830 când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât și în Moldova (primul regulament ostășesc cuprindea principii pentru organizarea armatei și în legătură cu "drepturile bănești ale ofițerilor, pensii și socoteli bugetare"), de atunci, legislația în domeniul pensiilor militare s-a schimbat periodic prin emiterea unor acte normative care au reglementat acest sistem, printre care amintim: Decretul nr.360/22.08.1949 pentru organizarea asigurărilor sociale ale militarilor de carieră; decretul nr. 293/30.07.1959 privind reglementarea drepturilor de pensie ce se acordă ofițerilor și subofițerilor; Decretul nr.141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară; Decretul Consiliului de Stat nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.

10. Recorelarea pensiilor militare în plată intră în contradicție cu principiul contributivității, prevăzut în proiect la art.2 lit.c), conform căruia "fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale convenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite"; iar militarul nu este, în înțelesul art.3 alin.(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul public de pensii și nici contribuabil; recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradicție și cu principiul obligativității (art.2 lit.b), potrivit căruia "persoanele fizice și juridice au obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări socialeexercitându-secorelativcuîndeplinirea obligațiilor".

11. În temeiul prevederilor Legii nr.415/2002, orice măsură care vizează instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională trebuie să aibă avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Includerea militarilor în proiectul de lege reprezintă, deci, prin abuzurile semnalate, un risc major la adresa securității naționale a României, o sursă de posibile incidente de securitate provocate de încălcarea prevederilor legale cu privire la protecția informațiilor clasificate.

12. Includerea prevederilor referitoare la militari în proiect este în totală contradicție cu ceea ce stabilește art.35, cap.IV, din recenta Lege a salarizării unitare, trecută prin angajarea răspunderii Guvernului, și unde este consemnat: "prevederile referitoare la calcularea, reținerea și virarea contribuțiilor pentru asigurări sociale de stat nu se aplică cadrelor militare în activitate..."

13. O eventuală recalculare a pensiilor militare de stat este, în practică, un lucru imposibil de înfăptuit. Căutările și reconstituirile de documente ar fi foarte greu, dacă nu imposibil de realizat, deoarece operațiunea ar viza circa 300.000 de mii de persoane, pe întinderea multor ani, volumul concret de muncă fiind enorm, cheltuielile imense, iar mișcările de oameni siliți să-și recapete, suportând adevărate traume, drepturile pe care le-au avut, greu de cuantificat, iese în evidență și întrebarea de-a dreptul fără răspuns logic: cum să se inventeze o contribuție care n-a existat?

În consecință: Prevederile referitoare din Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii reprezintă un grav atentat la securitatea națională, la statutul României de țară membră NATO, un afront al Guvernului României adus profesiei militare, o ștergere cu un burete de factură totalitară a unor decenii de sacrificii si privațiuni cât sepoate de reale șidelesnedemonstrabile.

Ca urmare: Solicităm scoaterea din Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii a prevederilor referitoare la militari și polițiști și păstrarea actualei legislații privind pensiile militarilor și ale polițiștilor.

În caz contrar, vom susține toate formele de acțiune, juridică și nu numai, pe plan intern și internațional, pentru a demonstra netemeinicia, imoralitatea, antiromânismul, caracterul anti-NATO și anti-UE ale acestei diversiuni politice care, afectând pacea și armonia socială, nici populistă nu poate fi numită.

Nu vom permite nicicum ca legislația actuală privind pensiile personalului din instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională ale României, o legislație adoptată la nivelul de concepție și funcționalitate al standardelor NATO și UE, să fie supusă unei astfel de "reprelucrări" și "reajustări" pentru simpla spălare, în felul acesta, a obrazului unei guvernări incapabile să elaboreze și să susțină adevăratele soluții ale ieșirii din criză.

    Ion Stan - declarație politică Diplomația și presa românească sunt lipsite de atitudine în fața linșajului mediatic al românilor în presa străină;

Domnul Ion Stan:

"Diplomația și presa românească sunt lipsite de atitudine în fața linșajului mediatic al românilor în presa străină"

Presa din Franța a început să ne catalogheze țigani acum 15 ani. Presa din Italia nu ne scoate din țigani, iar elvețienii ne spun ciori și corbi. Norvegienii se plâng că sunt victime ale înșelăciunilor din partea țiganilor români care le vând cupru pe post de aur.

Toate aceste națiuni au însă un numitor comun: presa locală, ziariștii din aceste țări, își apără conaționalii, arătând cu degetul România, națiune care în proporție de 70 % ajunge în Europa să se identifice cu sintagma de " Tzigania'' sau țara țiganilor europeni.

Cum s-a ajuns aici? Nu discutăm despre impotența diplomației românești, care și-a făcut o tradiție din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reacție în raporturile cu diplomațiile occidentale și care nu mai face nimic să apere imaginea românilor în lume.

În Elveția, ciorile de români sunt supuși linșajului mediatic în presă de o săptămână și nu există încă nicio reacție oficială a MAE.

Nu mai discutăm faptul că România este poate singura țară în care mass-media autohtonă nu numai că nu ia apărarea românilor, care tind să fie identificați cu etnia rromă, ci dimpotrivă, promovează o Românie subculturală, de factură manelistă.

Recent, un manager la o companie elvețiană din România, referindu-se la atacurile la care sunt supuși românii din Elveția, a ținut să sublinieze "Văd și remarc, pe bună dreptate, că românii sunt supuși unui tir de acuzații îngrijorătoare în Elveția. Sincer, este prima oară când în țara mea, conaționalii mei se pronunță cu asemenea agresivitate la adresa unei națiuni europene, dar să vedem și cum s-a ajuns aici. Eu lucrez și locuiesc în România de 5 ani. Ei bine, sunt de-a dreptul șocat de faptul că în presa română nici măcar un singur ziarist nu a scris editorialele de atitudine față de linșajul mediatic la care sunteți supuși în Elveția.

Sunt surprins să văd că oficialii din politica voastră externă se fac că nu văd și că nu aud și nu se declară, oficial, măcar îngrijorați de escaladarea acestor lucruri la adresa românilor în presa elvețiană.

Dacă voi nu vă apărați, cine să vă apere? Știți de faptul că, au existat luări de poziție din partea presei germane, adică au ajuns ziariștii nemți să îi apere pe români, în vreme ce ziariștii români nu spun nimic? Pentru un elvețian este o chestiune ciudată, pe care o poate elucida doar trăind în țara voastră. Pentru că, să mă ierți, însă, programele voastre TV abundă de mari producții centrate pe promovarea imaginii țiganilor.

De revelion am văzut o chestiune grotească, cum niște valori cultural - artistice istorice ale românilor erau interpretate de către niște celebrități locale cărora voi le spuneți maneliști.

Fetița mea învață la școala germană din București, iar colegii ei discută în pauze despre aventurile unei prințese în filmul "Inimă de țigan".

În ziarele voastre, nunțile, divorțurile și viața țiganilor fac cap de afiș, astfel încât întreaga imagine a țării este construită în jurul lor, astfel încât nu aveți cum să nu fiți identificați cu ei: cultura voastră ca popor deja este asimilată de cultura țiganilor români și cred că este un eveniment unic, în care o etnie fără civilizație să domine un întreg popor și aici mă refer la faptul că vina o poartă mass-media care este centrată și preocupată să facă audiență, exacerbând la maximum imaginea țiganilor, astfel încât, în mod firesc, țara voastră a ajuns să fie asimilată cu locul de baștină al țiganilor europeni.

Am făcut această paralelă pentru că, în cursul acestei dimineți, am discutat telefonic cu ambasadorul României la Berna. Domnul Sava s-a declarat încântat de faptul că sunt preocupat de imaginea românilor în Elveția și, sincer, mi s-a părut a fi un diplomat care este plin de intenții bune, însă este cam legat de mâini și de picioare. Asta, pentru că dânsul mi-a spus că a informat MAE despre ceea ce se întâmplă în presa elvețiană la adresa românilor (s-au lipit ostentativ afișe înfățișând ciorile de români, inclusiv pe străzile orașelor elvețiene) și așteaptă o reacție a oficialilor români. Însă, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstrează faptul că Elveția chiar era ultima țară din Europa care avea dreptul să ne catalogheze drept ciori și să discute despre un referendum care să interzică cetățenilor români dreptul la libera circulație pe teritoriul țării lor.

Astfel, pe piața muncii din Elveția, existau 750 000 de muncitori străini, în această țară posibilitatea de a munci la negru fiind redusă. Din acești 750 000 de muncitori străini din Elveția, doar puțin peste 3 900 sunt români, adică sub un procent, astfel încât prezența românilor este extrem de redusă.

Însă, din acești 3900 de români care muncesc în Elveția, și din cauza cărora nu mai au loc să respire elvețienii, în proporție de 90% sunt oameni de o înaltă probitate profesională și morală: manageri MBA, profesori, medici, adică români care reprezintă cu cinste țara noastră. Este evident astfel faptul că, cel puțin în cazul acestor atacuri xenofobe din presa elvețiană, MAE trebuia să intervină, pentru că românii se simt efectiv abandonați de toată lumea.

Un profesor român care preda la catedra unei universități din Berna spunea: "Am învățat la Oxford, predau de peste 20 de ani, însă nu am crezut că o să apuc ziua în care, la curs, studenții să mă întrebe dacă nu cumva și eu am rude țigani în familie! Nimeni nu ne apără, nici presa română, nici autoritățile române, nimeni, astfel încât nu ne mai rămâne decât să ne punem cenușă în cap sau să renunțăm pur și simplu să mai declarăm că suntem români! Înainte de 89 eram priviți cu simpatie aici, noi, românii, eram considerați oameni eminenți, însă în numai 20 de ani, am ajuns să primim în bloc eticheta de țigani. Și cum să nu o facă dacă în presa română nimeni nu vorbește de românii de succes, de românii inteligenți și asta pentru că ziarul se vinde numai dacă are pe prima pagină imagine sau titlu de șoc".

Libertatea necenzurată este dușmanul libertății. Guvernul nu știe nici măcar atât, din moment ce, prin lipsa de intervenție legislativă ori prin legi proaste încurajează arbitrariul, marginalizarea valorilor, subculturalizarea la scară națională, analfabetismul, ocultismul politic, dreptul și libertatea absolută a puterii de a guverna prin edicte dictatoriale, în care sens, aproape cu fiecare normă juridică atentează la statul de drept, democratic și social.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică România nimănui;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"România nimănui"

Suntem în 2010, într-o țară europeană.

Sunt întrebări fără răspuns. Peste 90 % din populația României pe zi ce trece cunoaște din ce în ce mai bine ce înseamnă mizeria, trăind o viață despre care nu a auzit nici măcar în poveștile bunicilor.

Trăim o perioadă de neliniște, cu griji fără precedent de nesiguranța zilei de mâine. În fiecare zi ne trezim cu frica păstrării locului de muncă, cu frica grijilor care ne apasă din ce în ce mai greu.

Guvernanți, ați vrut să fiți la putere, vă place să vă vadă lumea pe fotolii înalte, vă plac mașinile luxoase, vă place să vă spună lumea "Să trăiți bine", dar uitați că aveți o datorie față de țară, față de populația României.

Guvernanți, faceți ceva pentru țara asta, în așa fel încât să nu ne mai fie viața un chin!

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Guvernul nu protejează firmele românești;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Guvernul nu protejează firmele românești"

Nici anul trecut, nici la acest început de an, când criza economică se adâncește, Guvernul nu ia măsuri pentru a limita efectele recesiunii asupra firmelor românești. Dacă firmele străine prezente pe piața internă sunt susținute de companiile-mamă, patronii români trebuie să se descurce din fonduri proprii. În aceste condiții, România ar putea deveni o piață în care companiile străine nu vor fi concurate de cele locale.

Criza a lovit în primul rând firmele cu capital românesc prin înghețarea creditarii, care a determinat diminuarea veniturilor companiilor românești, astfel că firmele străine au acum mai puțini concurenți locali decât înainte.

Una din fiecare cinci firme românești este datoare la stat și se află în executare silită, conform ANAF, datorând statului o sumă totală de peste 17 miliarde de lei.

De la 1 ianuarie 2010, microîntreprinderile trebuie să plătească impozit pe profit ca orice altă firmă (16%), după ce statul nu mai vrea să se aplice o cotă de 3% asupra veniturilor firmei. Statul s-a gândit că, crescând impozitele microîntreprinderilor, se vor majora veniturile din vistierie. În realitate nu este așa.

Firmele mici vor face tot posibilul să diminueze sumele de plată către buget, lucru recunoscut atât de patronate, cât și de fisc. În plus, procedurile de descoperire a eventualelor evaziuni în lumea microîntreprinderilor sunt greoaie față de ceea ce era până acum, astfel că statul ar putea avea de pierdut.

Stabilitatea taxelor este foarte importantă pentru mediul de afaceri. Nu era momentul prielnic pentru încă o creștere a impozitelor în plină criză. Această măsură va face cu siguranță ca unele să se închidă. Restul microîntreprinderilor care mai pot să rămână pe piață vor face tot posibilul să își umfle cheltuielile, să își ascundă veniturile ca să nu plătească impozite mari statului.

Va fi un cerc vicios: firmele vor ascunde veniturile, iar fiscul le va verifica de zece ori pe an, punând presiune pe aceste firme. Se cunoaște faptul că microîntreprinderile sunt firme mici care au câțiva angajați. Or, tocmai pe acestea se pune presiune, în loc să fie lăsate să lucreze. În plus, verificarea microîntreprinderilor va fi greoaie și de durată, iar evaziunea mai greu de descoperit. Nu era momentul pentru așa ceva. Firmele private au nevoie de stabilitate fiscală.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Sindicatele - salvarea bugetarilor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Sindicatele - salvarea bugetarilor"

La începutul lunii decembrie 2009, peste 350.000 de români își pierduseră locul de muncă. Cele mai multe disponibilizări au fost operate în sectorul privat, iar printre domeniile care sacrificaseră cele mai multe locuri de muncă se aflau industria, construcțiile și comerțul. Și asta se întâmpla în contextul în care instituțiile bugetare făceau angajări masive - în sănătate și administrație au fost angajate anul trecut 15.000 de persoane. Doar în educație s-au făcut disponibilizări în 2009.

Întotdeauna statul a ocolit măsurile dureroase, în timp ce mediul privat și-a adaptat mecanismele la situația de criză. Încă de la începutul anului trecut, angajații din sectorul privat au fost supuși la multiple presiuni - disponibilizări, tăieri drastice de salarii, concedii fără plată obligatorii. Neaplicarea unor măsuri similare în sectorul de stat a avut ca efect explozia deficitului bugetar la aproape 6%.

Bugetarii s-au isterizat anul trecut la propunerea de a-și lua câteva zile de concediu fără plată. Bugetarii se isterizează când vine vorba despre disponibilizări.

Cum era de așteptat, sindicatele amenință din nou cu greve generale, mitinguri de protest și fac planuri comune de revendicări. "Cartel Alfa" a anunțat un calendar al protestelor ce vor urma până în luna mai. Nemulțumirile sindicatelor? "Actele normative ale Guvernului din ultima perioadă cu privire la disponibilizări și reducerea veniturilor salariale ale bugetarilor".

Din cei aproximativ 4,3 milioane de angajați, 1,5-1,6 milioane sunt bugetari. Sigur, toată lumea va spune că ei sunt cei care plătesc contribuții la diverse bugete. Da, așa este. Dar ce angajator plătește pentru ei aceste contribuții? Statul, bineînțeles! Până la urmă, cei care duc în spate și perfuzează bugetele de asigurări sociale, de sănătate și de șomaj sunt angajații și angajatorii din mediul privat.

Și în Grecia, mii de funcționari au intrat în grevă, pentru a protesta față de măsurile de austeritate salarială prevăzute de Guvernul socialist, pentru a scoate țara din criza financiară. În timp ce grecii fac grevă, miniștrii de finanțe din zona euro caută o soluție la problemele acestui stat.

În ultimii 6-7 ani, Grecia s-a împrumutat pentru a ține în viață un imens aparat de stat. Pentru plata salariilor bugetarilor și pensiilor de stat, Grecia are astăzi o datorie publică de 130% din p.i.b.

România a aplicat în ultimii doi ani rețeta statului elen. S-a împrumutat de-a valma, și de pe piața internă, și de pe cea externă, pentru a plăti pensii și salarii. Grecia are însă o șansă, care se numește turism. Cu o singură condiție - să reducă masiv din costurile cu aparatul de stat.

Care este șansa României?

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Noua Lege a pensiilor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Noua lege a pensiilor"

Proiectul legii pensiilor elaborat de Guvernul Boc cuprinde prevederi nerealiste, nefondate și neprincipiale. Este complet inacceptabilă decuplarea completă a punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie. Acest lucru garantează în sens negativ, din păcate - că în câțiva ani de zile vom ajunge la valoarea punctului de pensie de 30 %, una dintre cele mai scăzute valori din 1989 încoace. Noua lege nu diferă cu nimic de Legea nr. 19/2000, în afara faptului că diminuează drastic valoarea punctului de pensie.

Guvernul Boc încearcă în mod eronat să convingă populația că măsurile antisociale sunt dictate de instituțiile europene. Reprezentanții Guvernului au justificat stabilirea vârstei egale de pensionare la 65 de ani prin nevoia de aliniere a României la legislația europeană.

Directivele Uniunii nu prevăd niciun fel de obligație în acest sens, în materie de afaceri sociale prevalând principiul subsidiarității, conform căruia în stabilirea politicilor sociale se ține cont de particularitățile fiecărui stat membru.

Directiva privind tratamentul egal pe piața muncii a Uniunii Europene nu aduce atingere dispozițiilor naționale de stabilire a vârstei de pensionare.

Declarațiile ministrului muncii conform cărora "trebuie scoase toate măsurile sociale din legea pensiilor....oricum nimeni în Europa nu dă bani pentru ca femeile să stea doi ani acasă și să-și crească copiii, arată că domnul ministru nu cunoaște legislația europeană.

În România, speranța de viață sănătoasă este pe ultimul loc în Europa, la bărbați undeva la 63. Dacă se propune o vârstă uniformă de pensionare la 65 de ani, așa cum este de exemplu în Germania, cu o speranța de viață cu 10 ani mai mare ca a românilor, înseamnă că trăim într-o lume paralelă cu cea pe care o vede actualul Guvern.

În pofida declarațiilor pompoase din campanie, Guvernul nu are soluții și încearcă să facă economie pe spatele pensionarilor. Pensia trebuie să reprezinte o motivare pentru tinerii salariați. Guvernul prelungește vârsta de pensionare pe motiv că a crescut speranța de viață a celor care împlinesc 65 de ani. Numai că 50 % din tineri nu apucă această vârstă.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică Șomeri de lux pe banii noștri;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Șomeri de lux pe banii noștri"

Disponibilizații din energie vor primi despăgubiri costisitoare plătite din bugetul de șomaj. Fiecare din cei 2.750 care vor pleca anul acesta va primi 32.000 de lei, aproape 24 de salarii medii nete pe economie. Statul plătește în 2010 și 2011 aproape 90 de milioane de lei pentru a obține "un preț competititv al energiei".

Excesul de zel de care dau dovadă guvernanții în furia disponibilizărilor sărăcește bugetul de stat/șomaj cu 44.552.000 lei numai anul acesta, pentru 2011 fiind estimat că va fi nevoie de 43.230.000 lei. Societățile care vor face disponibilizări sunt: CN a Huilei Petroșani - 1.600 de concedieri, SN a Lignitului Oltenia - 300, CE Rovinari - 200, CE Turceni - 250, Termoelectrica - 300 și RA pentru Activități Nucleare - Drobeta Turnu Severin - 95. Suma totală alocată până la 1 ianuarie 2012 se ridică la aproape 88 mii lei pentru numai 2.745 de disponibilizări, adică 31.979 lei pentru fiecare, respectiv 23.6 salarii medii nete pe economie.

Dacă aceste persoane erau trimise în șomaj, statul le plătea numai 17,4 mii lei. Indemnizația de șomaj nu poate fi acordată pe o perioadă mai mare de 12 luni și asta numai în cazul în care beneficiarul are un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani, cuantumul lunar al indemnizației fiind calculat tocmai în funcție de acest stagiu de cotizare realizat.

Cum s-au gândit guvernanții că vor economisi bani de la buget alocând lunar 1.355 lei timp de 2 ani este o enigmă, pentru că în cazul în care oamenii erau trimiși în șomaj, statul trebuia să plătească maximum 17.425.260 lei (aproximativ 4,2 milioane euro), de cinci ori mai puțin.

Guvernanții s-au gândit să disponibilizeze 2.650 de salariați, ca să "obțină un preț competitiv al energiei", chiar dacă acest lucru îi costă cu 17 milioane de euro mai mult decât ar trebui.

La ce să ne mai așteptăm? Daca inițiatorii n-au putut să facă un simplu calcul matematic pe care l-ar putea face orice copil de clasa întâi, cum le-am putea cere să ia măsuri?

    Manuela Mitrea - marcarea zilei Internaționale a Bolnavului;

Doamna Manuela Mitrea:

"ZiuaInternațională a Bolnavului"

De 18 ani, data de 11 februarie este, pentru lumea creștină, Ziua Internațională a Bolnavului, fiind dedicată celor care suferă de diferite afecțiuni fizice, psihice sau morale. Această celebrare a fost instituită în anul 1992 de către Papa Ioan Paul al ll-lea, în ziua în care Biserica Catolică celebrează apariția Sfintei Fecioare Maria la Lourdes în Franța, anul acesta împlinindu-se 152 de ani de la prima apariție.

Celebrarea anuală a acestei zile are scopul de a sensibiliza poporul lui Dumnezeu și, în consecință, diferitele instituții sanitare și chiar societatea civilă cu privire la necesitatea de a asigura cea mai bună asistență celor bolnavi, de a-i ajuta să valorizeze, pe plan uman, suferința.

Boala reprezintă o perioadă de criză, niciodată așteptată sau "meritată", în care căutăm cu disperare ajutor la Dumnezeu și la aproapele, într-un mod în care nu o facem la vreme de sănătate. Suferința bolilor trupești generează simultan și suferințe ale sufletului - singurătatea celui bolnav, disperarea și neîncrederea în bunătatea divină, poate chiar reproșul adus lui Dumnezeu - "de ce eu?". Biserica amintește mereu faptul că momentele de criză ale vieții noastre, în special bolile, pot fi înțelese ca momente în care Dumnezeu ne iubește, iar cei pe care îi iubește, îi încearcă. Pentru a privi boala ca lecție de viață și iubire, omul are nevoie de ajutorul omului, ca instrument activ al lui Dumnezeu.

Românii au devenit cu timpul cel mai bolnav popor al Uniunii Europene. Un raport al Societății Academice Române constată dezastrul din sistemul medical.

Victime ale sărăciei și bolilor, oameni trecuți de anii tinereții, diagnosticați cu afecțiuni grave, aleg să moară înainte de a le veni vremea. Spitalele sunt pline de pacienți internați în secții de Terapie Intensivă, ținuți în viață de aparate, dar care au renunțat să lupte pentru viață. Unii dintre ei, deznădăjduiți, se aud vorbind, ca pentru sine, că nu mai vor să trăiască. Aceștia sunt cei care și-au pierdut orice urmă de speranță și care vor să le fie curmat chinul.

Misiunea importantă a Bisericii de a se îngriji de suferința umană, în orice formă a ei, este o binecuvântare pentru fiecare dintre noi și pentru aceasta, ca și pentru multe altele, de altfel, vreau să aduc un pios omagiu preoților, călugărilor, măicuțelor ce se dedică iubirii celor necăjiți urmând astfel pilda lui Cristos. "Iubirea care creează binele scoțându-l chiar și din rău, scoțându-l prin intermediul suferinței, așa cum binele suprem al răscumpărării lumii a fost scos din crucea lui Cristos și, în mod constant, pornește de la ea. Crucea lui Cristos a devenit un izvor, din care curg fluvii de apă vie" nota în scrisoarea apostolică "Salvifici doloris" Papa Ioan Paul al ll-lea.

Fiecare zi ar trebui să fie Ziua Internațională a Bolnavului, dar cred că e bine să avem o astfel de zi, să ne aducem aminte să fim mai atenți cu cei de lângă noi, pentru că nimeni nu este ferit de boală și suferință.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată România, între Parlamentul național și Parlamentul European;

Domnul Vasile Filip Soporan:

"România, între Parlamentul național și Parlamentul European"

Se discută foarte mult și tensionat în ultima perioadă, fără ca problemele să poată fi văzute, din păcate, cu responsabilitate în profunzimea lor. Consider problematica integrării efective a României în Uniunea Europeană ca fiind una profundă, esențială pentru evoluția noastră ulterioară. De cele mai multe ori nu se pune în discuție performanța societății românești și nu se face o evaluare a acesteia în comparație cu performanțele medii ale Uniunii Europene. Nu doresc să critic starea de fapt, doresc să propun, în ceea ce ne privește, colegilor parlamentari o analiză pentru îmbunătățirea performanței la nivel parlamentar și aducerea acesteia la nivelul preocupărilor și eficienței propuse la nivelul Uniunii Europene.

Afirm aceste lucruri, deoarece am constatat că nu există o metodologie de comunicare parlamentară pe problematica europeană la nivelul Parlamentului României și, în special, la nivelul Comisiei pentru afaceri europene. În același timp, nu există o comunicare prin corespondență între comisiile permanente din Parlamentul național și comisiile similare din Parlamentul European. Cu ocazia acestei analize, am constatat că ar trebui stabilită de urgență corespondența la nivelul domeniilor de activitate între aceste comisii, chiar prin aducerea modificărilor necesare la nivelul Parlamentului național. În același timp, ar trebui stabilite procedurile de comunicare instituționale între Parlamentul național și Parlamentul European, între comisiile permanente din cele două parlamente și în cadrul Parlamentului național pe problematica deosebit de complexă a afacerilor europene.

Practic, se împlinește aproape un an de la adoptarea "Rezoluției Parlamentului European din 7 mai 2009 referitoare la dezvoltarea relațiilor dintre Parlamentul European și parlamentele naționale, în temeiul Tratatului de la Lisabona", care subliniază necesitatea elaborării unor orientări politice pe baza cărora reprezentanții și organismele Parlamentului European să poată stabili acțiunile viitoare în ceea ce privește relațiile cu parlamentele naționale și punerea în aplicare a dispozițiilor Tratatului de la Lisabona privind parlamentele naționale. Constat că foarte multe obiective stabilite la nivelul rezoluției nu au devenit, din păcate, realitate. O să mă opresc cu precădere la categoria acțiunilor viitoare, pe care eu le consider deosebit de importante, care ar trebui impuse în activitatea parlamentară, lăsând analizei dumneavoastră faptul că aceste obiective sunt sau nu sunt pregătite corespunzător la nivelul structurilor competente din Parlamentul național, în special la nivelul Comisiei pentru afaceri europene.

Într-o simplă enumerare, obiectivele ar fi:

  • dezvoltarea noilor forme de dialog prelegislativ și postlegislativ dintre Parlamentul European și Parlamentul național;
  • intensificarea eforturilor Parlamentului național pentru ca Guvernul să răspundă pentru modul în care gestionează cheltuirea fondurilor UE;
  • monitorizarea riguroasă a modului de realizare a planului național de acțiune din cadrul Agendei de la Lisabona;
  • susținerea la nivelul Parlamentului național a proiectelor legislative înainte ca acestea să fie supuse legislativului Uniunii Europene;
  • realizarea dialogului într-un stadiu incipient în cadrul reuniunilor periodice bilaterale mixte ale comisiilor specializate corespondente și al reuniunilor interparlamentare ad-hoc cu privire la acte legislative sau inițiative politice actuale sau preconizate, prin participarea parlamentarilor la rețeaua permanentă de comisii corespondente;
  • elaborarea și coordonarea unui program privind activitățile comisiilor specializate din Parlamentul național în cadrul colaborărilor instituționale cu comisiile de specialitate ale Parlamentului European;
  • acordarea dreptului unor deputați din Parlamentul European de a fi invitați, o dată pe an, să susțină discursuri în sesiunile plenare din Parlamentul național, să participe la reuniuni ale comisiilor pentru afaceri europene, cu titlu consultativ, să ia parte la reuniunile comisiilor specializate, de fiecare dată când se discută acte legislative ale Uniunii Europene;
  • stimularea participării Parlamentului național la aplicarea principiului subsidiarității, astfel cum a fost prevăzut de Tratatul de la Lisabona, cu scopul de a influența examinarea legislației europene într-un stadiu incipient pentru a contribui la o mai bună legiferare și la o coerență mai mare a legislațiilor la nivelul Uniunii Europene;
  • punerea în evidență a capacității Parlamentului național de a fi un actor important în procesul de punere în aplicare a legislației UE și de promovare a celor mai bune practici în acest domeniu;
  • realizarea unei monitorizări sistematice a dialogului prelegislativ dintre Parlamentul național și Comisie.

Ce am constatat făcând această trecere în revistă? Că sunt foarte multe lucruri de pus la punct într-un timp foarte scurt la nivelul Parlamentului României. Din acest motiv, pe lângă discuțiile generale care vizează parlamentarismul în România, vă propun, stimați colegi, o analiză serioasă și profundă asupra modului în care se realizează legătura între Parlamentul național și Parlamentul European pentru buna integrare a României în structurile europene. Pentru realizarea acestei analize consider că ar trebui constituită, pentru început, o comisie de analiză comună între Parlamentul național și europarlamentarii României. Scopul comisiei și analizei este acela de a pune la punct mecanisme și proceduri capabile să îmbunătățească activitatea parlamentară națională în context european. Este necesar, de asemenea, ca la nivelul Parlamentului, Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României să prezinte un raport al activității desfășurate în ultimul an, prin raportare la Rezoluția amintită și să propună o hotărâre cu privire la procedura stabilită de Parlamentul național pentru relația instituțională cu Parlamentul European.

    Mugurel Surupăceanu - declarație politică intitulată Partidul Drogurilor Libere (PDL) - magazin de vise portocalii;

Domnul Mugurel Surupăceanu:

"Partidul Drogurilor Libere (PDL) - magazin de vise portocalii"

În aceste zile, asistăm la un fenomen extrem de periculos și dăunător pentru sănătatea populației și în special a tinerilor din școli și licee.

În fapt, odată cu emiterea ordonanței de urgență privind interzicerea plantelor și produselor etnobotanice, Guvernul Boc a permis comercianților specializați de asemenea produse să-și distrugă singuri stocurile rămase de droguri. Însă, în realitate, Guvernul Boc a dat posibilitatea comercianților de droguri ușoare să-și vândă produsele rămase către populație sau către traficanții de droguri din piața neagră. Aceste operațiuni se fac sub forma lichidărilor de stocuri la prețuri foarte mici, în unele situații, la sfert de preț față de valorile inițiale, dar în mai toate cazurile prin antedatarea facturilor de vânzare față de termenul de intrare în vigoare a ordonanței de urgență, în așa fel încât să existe o aparentă formă de legalitate. În felul acesta niciun gram de drog nu va ajunge să fie distrus dar, din păcate, mai toate drogurile ușoare vor ajunge sub o formă sau alta la acele victime nevinovate, dar dependente de asemenea produse, în marea majoritate tineri scăpați de sub controlul familiei.

Iată, deci, care a fost adevarata motivație a Guvernului Boc de a promova o asemenea ordonanță, după ce Parlamentul a votat legea antidrog, pe care eu, împreună cu alți cinci colegi, am inițiat-o. În lege nu era specificat acest ajutor de zece zile, pentru ca toți comercianții de droguri să-și poată lichida stocurile, în schimb în ordonanța Guvernului Boc există acest ajutor dat comercianților de droguri ușoare. Practic, se demonstrează încă o dată că anumite grupuri de interese PD-L din Guvernul Boc sunt legate în mod direct de această afacere a drogurilor ușoare. Să ne reamintim faptul că în luna august 2009, Guvernul Boc nu a insistat să fie promovat ordinul de interzicere a drogurilor ușoare inițiat de ministrul sănătății de atunci, Ionuț Bazac, și că, din această cauză, în lunile care au urmat, au ajuns la spital în stare gravă peste 1000 de persoane, din care câteva au și murit. De asemenea, trebuie să ne reamintim și un alt fapt la fel de grav, și anume, că în septembrie 2009, la doar o lună după ce ministrul sănătății, Ionuț Bazac, atrăgea atenția asupra acestui fenomen extrem de grav, Comisia Prezidențială de Analiză a Riscurilor Sociale recomanda opiniei publice consumul de droguri ușoare.

Practic, avem de-a face cu o implicare a două din cele mai importante instituții ale statului, Guvernul și Președinția, în favorizarea și susținerea consumului de droguri ușoare în România. Aceste două instituții ale statului sunt de fapt, în acest moment, principalele responsabile pentru victimele rezultate din consumul de droguri ușoare. Ele au girat moral și instituțional afacerea drogurilor etnobotanice din România utimilor ani. Probabil, însă, că au facut aceste lucruri extrem de grave și nemaiîntâlnite până acum în România fiindcă aveau anumite datorii de plătit către cei care vând droguri ușoare în România. Probabil că sunt adevărate informațiile care spun că din afacerea drogurilor ușoare s-au finanțat anumite cheltuieli de campanie electorală ale PD-L și ale lui Traian Băsescu.

De aceea, cer ca instituțiile statului să lămurească aceste lucruri, fiindcă politicienii care își pun scaunele puterii pe cadavrele unor tineri nu au demnitatea să se numească nici măcar oameni, cu atât mai mult să reprezinte o națiune europeană.

    Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică: Care este speranța de pensie a tinerilor de azi?;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"Care este speranța de ... pensie a tinerilor de azi?"

În ultimul an - cel în care România s-a confruntat cu o puternică criză economică - se poate observa cu ușurință că cei care au fost în primul rând al luptei cu recesiunea au fost tinerii. Și mă refer aici, în principal, la categoria de vârstă 25 - 45 de ani, adică cei care se regăsesc cu preponderență în sectorul privat, cei care trebuie să găsească soluții pentru a evita sau diminua perioada de șomaj, pentru a limita pierderile sau chiar falimentul investițiilor private și pentru a găsi soluții pentru viitor.

Actualul Guvern nu numai că nu le-a acordat niciun sprijin, ba mai mult, a lovit puternic în aceștia prin măsuri de tipul introducerii impozitului forfetar. Nici viitorul acestor tineri nu este "ignorat" de către diletantismul domnului Boc: prin noua lege a pensiilor, tinerii de care vorbesc, vor ieși la pensie la vârsta de ...65 de ani și asta în condițiile în care speranța de viață la bărbați este de 68 de ani, iar la femei de 75 de ani. În plus, pentru a se încadra în media statistică, individul trebuie să depășească dificultăți care îl afectează direct precum: stresul zilnic, emoțiile privind păstrarea sau obținerea unui loc de muncă corespunzător, plata lunară a datoriilor către stat sau bănci. Peste toate acestea, sistemul de sănătate din România din momentul de față nu este deloc unul care să încurajeze cetățeanul cu privire la viitor, fiind destule cazuri în care lipsa de performanță și dotări sanitare duc la decese premature.

Astfel, se pune problema că actualii tineri vor fi contributori permanenți la bugetul asigurărilor sociale, fără a avea certitudinea că vor beneficia, o perioada lungă de timp, de pensiile câștigate prin contribuția lor, așa cum sistemul de pensii din alte state europene permite cetățenilor săi.

    Titi Holban - despre promisiuni și realități în noul mandat prezidențial;

Domnul Titi Holban:

"Voi fi președintele tuturor românilor" a declarat Traian Băsescu la începutul discursului de învestitură pentru un nou mandat de președinte, după ce, cu două zile înainte, afirma că România a depășit perioada cea mai dificilă de criză economică și se pregătește să intre pe un trend ascendent.

Ne aflăm în luna februarie 2010, la două luni de la începerea celui de-al doilea mandat al președintelui Băsescu și odată cu acesta, de la numirea în funcție a unui guvern format din aceiași miniștri incompetenți PD-L, și niciuna din previziunile optimiste nu pare a-și găsi fundament în realitate.

România pare încremenită în același punct. Diferența față de anul trecut o reprezintă poate numărul de disponibilizări anunțate de Guvern, care anul acesta a crescut la 15.000 doar în sectorul educației. Legea salarizării unice, aprobată în grabă anul trecut, dă naștere la noi proteste de stradă în aproape toate domeniile de activitate publică. Sindicatele protestează față de reducerile de personal pe care guvernul intenționează să le efectueze fără o analiză serioasă a impactului negativ pe care o astfel de măsură îl va avea asupra continuării activității în bune condiții în respectivele sectoare de activitate, precum și față de diminuarea veniturilor la nivel de salariat, aceasta în condițiile în care Guvernul a susținut în permanență că veniturile nu vor suferi modificări.

Nimic din toate acestea nu este nou. Ne aflăm în același cerc vicios inaugurat deja în 2009, în care președintele Băsescu și Guvernul PD-L stau încremeniți în așteptarea soluției salvatoare care va scoate România din criză. Este însă o așteptare păguboasă pentru toți românii care trebuie să suporte la modul cel mai direct, nu numai costurile acestei crize economice, ci și incompetența acestui Guvern care nu înțelege nevoia de a adopta de urgență măsuri economice de natură să reducă din efectele recesiunii și implicit din povara care apasă acum pe umerii fiecărui cetățean român.

Același președinte Traian Băsescu declara în luna decembrie, în cadrul aceluiași discurs de învestitură următoarele: "România trece printr-o situație dificilă. (...) Experiența acumulată, analiza celor bune, dar și a greșelilor primului mandat, este obligatorie. Este un alt obiectiv al celui de-al doilea mandat: acela de a fi mai bun decât în primul mandat".

La două luni distanță de la aceste vorbe alese ne întrebăm: unde este analiza promisă de președintele Băsescu? Unde sunt măsurile de corecție promise?

    Lucia-Ana Varga - declarație politică: Salvați grădinile zoologice;

Doamna Lucia-Ana Varga:

"Salvați grădinile zoologice"

Săptămâna trecută, 13 lei de la Grădina zoologică din Oradea au fost transportați în Marea Britanie într-un parc natural. S-a întâmplat acest lucru pentru că la grădina zoologică animalele nu au condiții de viață minime deținerii în captivitate, iar felinele sunt obligate să doarmă pe beton, ceea ce le dăunează sănătății.

Mai mult, se pare că nu doar situația leilor este tragică: urșii, lupii și toate felinele mari suferă din cauza lipsei de spațiu și a unui habitat adecvat și probabil se va încerca transferarea către alte locații a acestora.

Am aflat cu tristețe aceste vești și-mi aduc aminte astă-vară, când vizitând Grădina zoologică din Oradea împreună cu copiii de clasa I din orașul Aleșd, am văzut cât de impresionați au fost de frumusețea exemplarelor de lei.

Am spus atunci copiilor că grădina zoologică se afla în proces de modernizare și reabilitare alături de alte grădini zoologice din România și că peste 4 -5 ani Grădina zoologică din Oradea va arăta ca și grădinile din Budapesta, Nyireghaza sau Viena. Că vor putea admira animalele trăind în spații amenajate asemănătoare habitatelor lor.

Am afirmat cele de mai sus nu doar ca o simplă promisiune, ci mă bazam pe hotărârea de Guvern a fostului cabinet liberal, care a aprobat alocarea de fonduri pentru modernizarea și extinderea a 14 grădini zoologice din România, printre care și pentru cea din Oradea.

Din păcate, Guvernul Boc a abandonat acest proiect, anul trecut nealocând bani pentru gradinile zoologice, probabil invocând criza economică și lipsa de bani la buget. Din păcate, Guvernul Boc nu este capabil să găsească soluții pentru modernizarea grădinilor zoologice din România.

Ca deputat liberal, îi propun domnului prim-ministru Boc să se gândească chiar la încheierea de parteneriate publice-private, o soluție de dreapta, care ar putea salva grădinile zoologice.

Dar Guvernul Boc nu se gândește la copiii și părinții care duminica dimineața vor să petreacă clipe plăcute la grădina zoologică, copiii întrebându-i despre fiecare animal care le stârnește curiozitatea.

Guvernul Boc nu se gândește la imaginea țării noastre, atunci când televiziuni ca BBC arată neputința României de a asigura condiții minime pentru animalele din grădinile zoologice și arată doar putința noastră de a nu ne opune pentru transportul acestora către alte locații.

Soluția salvării animalelor de la Grădina zoologica din Oradea nu este cea de înstrăinare a lor, soluția este alta: trebuie salvată întreaga grădină zoologică investind fonduri care să facă din aceasta un loc minunat, un loc de atracție pentru copii și pentru turiști.

Soluția salvării animalelor este salvarea grădinilor zoologice!

    Victor Boiangiu - despre Primii pași spre un nou sistem național de pensii.

Domnul Victor Boiangiu:

"Primii pași spre un nou sistem național de pensii"

Astăzi voi aborda un subiect, pe care, vă mărturisesc că în trecut am avut reticențe în a-l aborda. Noua lege a sistemului național de pensii a adus după sine o serie de discuții, alimentate de către reprezentanți ai opoziției sau de către media. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dezbaterea publică este mai mult decât binevenită oricând, cu atât mai mult pentru un proiect de o asemenea amploare. Bineînțeles, datorită potențialului electoral, suntem nevoiți să asistăm la păreri exprimate într-un mod belicos sau bombastic din partea unora, cel puțin neavizați.

Trebuie să ne dăm seama că în acest subiect primează o cifră statistică: aproximativ 5,7 milioane de pensionari în România. Dacă raportăm această cifră la numărul de contribuabili din România, de aproximativ 4,9 milioane de cetățeni, vom observa că obținem un raport cel puțin îngrijorător. Aici se află, după părerea mea, esența discuției.

Problema vizează până la urmă destinul țării noastre pe termen mediu și lung. Dacă ne punem întrebarea ce se va întâmpla cu sistemul național de pensii în următorii 20 de ani, atunci ajugem la concluzia că o reformă a acestui sistem este indispensabilă, iar necesitatea reformei este iminentă.

Bineînțeles, reforma devine un subiect delicat datorită numărului mare al pensionarilor, bineînțeles că acest subiect este tratat tendențios și deloc constructiv de către colegii noștri din opoziție.

Vreau să spun foarte clar și răspicat pe această cale: covârșitoarea majoritate a pensionarilor nu vor avea pensiile scăzute în urma implementării sistemului unitar de pensii publice. Cine, în istoria politicii, ar putea îndrăzni să facă un asemenea lucru? Tocmai pentru acest motiv simplu de calcul și previziune este important să punem acum bazele unui sistem bazat pe contributivitate.

Dacă avem curiozitatea și ne punem întrebarea: care este cea mai mare nemulțumire a pensionarilor de astăzi? Răspunsul va fi simplu: pensiile mici. Dar în spatele acestui răspuns există un sistem defectuos de protecție socială, există 20 de ani caracterizați prin lipsă de performanță și viziune în ceea ce privește sistemul național de pensii. Am ajuns prea departe, cheltuielile ajung la și chiar depășesc 9% din p.i.b.. Acum este momentul să încercăm să reducem clivajele în acest sistem.

Din punctul meu de vedere, fără falsă modestie, mă bazez pe experiență când spun că dacă politicile publice sociale nu vor adresa problemele socio-demografice și dacă procesul de reformă în sistemul național de pensii întârzie să înceapă, riscăm să punem copiii și nepoții noștri într-o situație dificilă, din care îmi este teamă că nu vor ieși ușor.

Consider de responsabilitatea noastră să adoptăm acest proiect cât mai rapid și eficient cu putință, timpul este deja scurt. De asemenea, pe această cale, fac un apel către asociațiile de pensionari să vină în sprijinul legii privind sistemul unitar de pensii publice pentru a susține eliminarea pensiilor foarte mari din sistem, obținute pe orice alte baze și principii decât cel al contributivității.

  Informare privind activarea domnului Marin Bobeș în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.  

- după pauză -

(A doua parte a ședinței este condusă de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari.)

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să începem.

Din totalul celor 333 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 187. Sunt absenți 146, din care patru participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vreau să vă și anunț că, la Cabinetul președintelui Camerei Deputaților, domnul deputat Bobeș Marin a depus o solicitare, un anunț, spunându-ne că: "De astăzi, 15.02.2010, îmi voi continua activitatea parlamentară ca membru al Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal".

Intrăm în ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural (rămas pentru votul final).  

Primul proiect de lege se referă la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

   

Domnul Iuliu Păcurariu (consilier al primului-ministru):

Doamna președinte,

Domnilor și doamnelor deputați,

Ordonanța Guvernului nr.7, știți foarte bine că a fost inițiată în anul 2007. În anul 2009 am constatat că, în baza de date existente la nivelul Guvernului, numărul de proiecte pe infrastructură era undeva pe la 1700, iar noi am deschis finanțarea doar la 1115.

De asemenea, numărul de proiecte de baze sportive era în jur de 1148, iar prin textul inițial al ordonanței aveam finanțare doar pentru 500. În consecință, Guvernul a hotărât de a modifica datele Ordonanței Guvernului nr.7 pentru a da o altă dimensiune acestui program.

În consecință, am hotărât ca acest program să se continue până în anul 2012. S-a hotărât, de asemenea, mărirea sumei necesare pentru lucrări de infrastructură de la 3 miliarde ron la 4 miliarde ron, iar numărul de baze sportive care pot fi finalizate de la 500 la 1.000. În consecință, înseamnă ca sumele de bani prevăzute pentru baze sportive să fie de 525 milioane ron.

Astea sunt cele ce le vedeți - mărirea duratei programului până în 2012, mărirea sumei necesare pentru infrastructură, de la 3 la 4 miliarde și la baze sportive, de la 525 la 600 milioane ron. Astea sunt obiectivele Ordonanței nr.112 de modificare a Ordonanței Guvernului nr.7.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al comisiei? Vă rog.

 
   

Domnul Victor Boiangiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

La întocmirea raportului comisiei s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 32 de deputați din 33, ca membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat. După care domnul Victor Surdu și domnul Petru Călian.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că acest proiect legislativ este binevenit. Dar profit de faptul că el se dezbate astăzi în Camera Deputaților, pentru a vă atrage dumneavoastră, tuturor colegilor, atenția și mai ales reprezentanților ministerului, rugându-i să nu mai facă discriminări atunci când alocă fonduri la Ordonanța nr.7.

Vreau să vă dau un singur exemplu. În mandatul trecut, am insistat pe lângă toți primari din Țara Făgărașului și i-am sprijinit în obținerea aprobării proiectelor pentru Ordonanța nr.7.

În anul 2009, doar șapte primării din colegiul meu au primit fonduri la Ordonanța nr.7. Și sunt peste 20 de primării. Toți primarii care au primit fonduri sunt primari ai Partidului Democrat Liberal.

Este foarte bine că au primit. Dar întrebarea mea este: de ce nu au primit și ceilalți? Pentru că sunt primari ai Partidului Național Liberal? Sau pentru sunt primari ai Partidului Social Democrat?

Vedeți, această discriminare pe criterii politice nu este deloc binevenită și nu este nici corectă. Populația din comunele respective nu are nicio vină că au ales un primar de o culoare sau de alta.

De aceea, rog insistent ministerul să nu mai aloce fonduri pe criterii de culoare politică și să dea fondurile în ordinea prevăzută de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule deputat Gabor.

Acum, domnul deputat Victor Surdu.

 
   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Întâi aș vrea să fac o precizare. Ar fi fost frumos din partea reprezentantului Guvernului să recunoască că această inițiativă guvernamentală are la bază inițiativa Grupului parlamentar al PSD.

Aici, în sală, îl avem pe domnul deputat Apostolache Mihai care, împreună cu câțiva colegi PSD, au avut această inițiativă și au discutat și au înțeles, pentru a merge mai repede aprobarea acestei legi, să cedeze în favoarea inițiativei Guvernului.

Dar, de fapt, această lege este, în copie, inițiativa Grupului parlamentar al PSD.

În al doilea rând, este bine că se lărgește durata de aplicare și se mărește suma. Dar aș avea o rugăminte pe care, de fapt, am mai avut-o și la dezbaterea bugetului și la comisiile reunite de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului, să se aibă în vedere acum, în anul acesta, 2010, când se alocă banii, totuși, acolo unde s-au început bazele sportive, orice om gospodar în țara asta alocă banii acolo unde s-au început niște lucrări, care lucrări se deteriorează, lucrări care costă. Toate șantierele începute înseamnă niște facturi pe care constructorii, furnizorii de materiale, la rândul lor, le-au emis și banii nu s-au încasat. Și, de aici, o mică parte a situației blocajului, sau o mică parte din blocajul financiar, din criza economică, își aduce contribuția și datorită acestor lucrări de investiții.

Deci, mai concret: vă cer dumneavoastră - Guvernului, ministerului - să inventariați lucrările începute și să procedați cum este corect la achitarea datoriilor statului, întâi la achitarea datoriilor statului la românii noștri care au de încasat bani și de plătit t.v.a., de plătit c.a.s.-uri și toate celelalte și, imediat, pe măsură ce aceste lucrări se termină, să promovăm șantierele noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Petru Călian. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am ascultat cu multă atenție intervențiile antevorbitorilor mei și vreau să le reamintesc vorbitorilor faptul că vorbim despre o ordonanță care a fost emisă în anul 2007. Nu știu dacă este inițiativa PSD-ului, în acest context. Dar, mai mult de atât, vreau să le reamintesc colegilor din Partidul Național Liberal faptul că această ordonanță a produs efecte, probabil de aceeași manieră, și în perioada guvernării domnului Tăriceanu.

Tocmai de aceea cred că nu trebuie să invocăm faptul că banii, în baza acestei legi, s-ar acorda pe alte criterii decât pe criterii ferme, criterii clare, criterii obiective.

Mai mult de atât, prin prelungirea termenului de aplicare a acestei ordonanțe, nu contează cine a propus-o, chiar dacă a propus-o PSD, este foarte bine, nu facem altceva decât să luăm încă o măsură anticriză, dacă doriți, să venim în întâmpinarea creării de noi locuri de muncă, iar acel miliard suplimentar va fi binevenit, astfel încât să dezvoltăm, în continuare, bunul trai în mediul rural, dar, de ce nu, să sprijinim în continuare sportul, astfel încât să avem și alte săli de sport.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, din partea grupurilor parlamentare, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Racșa, prin reorganizarea comunei Orașu Nou, județul Satu Mare (rămasă pentru votul final).  

Punctul 10. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Racșa, prin reorganizarea comunei Orașu Nou, județul Satu Mare.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește să ia cineva cuvântul, vă rog?

   

Domnul Erdei Doloczki István:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Mă numesc Erdei István. Sunt unul dintre inițiatori. Prezenta inițiativă legislativă dorește să creeze cadrul legal pentru înființarea comunei Racșa din județul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Orașu Nou.

Foarte pe scurt, trebuie să vă spun că în momentul de față, comuna Orașu Nou are 6.877 de locuitori, deci este o comună mare, formată din șapte localități. Este un motiv pentru care se dorește a se înființa comuna Racșa care, pe parcursul istoriei, de trei ori a fost desființată, ultima dată în 1968, tocmai pentru care locuitorii acestei comune, printr-un referendum, și-au exprimat aproape 95% dorința de a se reorganiza într-o nouă comună, numită Racșa, cu sediul în comuna Racșa și comuna care rămâne, Orașu Nou, cu sediul în localitatea Orașu Nou.

Trebuie să subliniez faptul că toate condițiile impuse de Legea nr.351 sunt satisfăcute și, totodată, vă rog să vă aplecați cu atenție asupra acestei dorințe, dacă populația acestei comune și-a exprimat dorința de a reînființa această comună, să votați și dumneavoastră pozitiv.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea altor grupuri parlamentare? Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Dascălu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Asistăm, în continuare, și în această legislatură, la o divizare administrativă a țării. Avem în România peste 6 mii de primari și viceprimari, peste 50 de mii de consilieri locali care sunt plătiți din bani publici. Se fac referendumuri pentru înființarea de localități, dar cetățenii nu sunt întrebați și nu li se spune că, prin înființarea unei noi localități, trebuie să plătească în plus taxe și impozite care să susțină suprastructura acestei localități.

Eu vă spun că mergem împotriva curentului. La orice seminar de administrație mergeți în Uniunea Europeană, și am participat la mai multe, în calitate de vicepreședinte al consiliului județean, se merge în sens invers. În Olanda, în ultimii 30 de ani, din peste 800 de comunități locale, au rămas 80, circa 80 acum. Ca să poți să faci o comunitate locală cu primari și aleși locali, trebuie să ai 50 de mii de locuitori.

În acest fel se merge și în celelalte state europene. Odată divizată țara, este foarte greu de mers în sens invers. Și v-aș da exemplul Franței care, la fel, a fost superdivizată ca și noi și în ultimii 30 de ani a reușit foarte, foarte greu să meargă în sensul regrupării localităților, cu rezultate foarte, foarte proaste.

În Dolj, în 2004, s-au făcut 11 comune noi. A trebuit ca la toate să le facem primării, să le asigurăm condițiile necesare și, pentru faptul că o primărie nu-și organizează acolo o mică reprezentanță ca să rezolve problemele comunității, înființăm mereu primării noi.

Eu spun încă o dată că mergem împotriva curentului european. Nu am nimic împotriva înființării comunei Racșa, am și votat în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, dar vă spun că mergem împotriva curentului.

Și vă propun, doamnă președinte, ca în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să se facă o documentare în acest sens cu ce se întâmplă la nivel european, să ne documentăm la fața locului și să prezinte un raport plenului Camerei, pentru ca și România să meargă în acel sens, să putem să reducem cheltuielile din administrația publică și nu să le creștem. Orice comună nou înființată, care nu-și asigură cheltuielile de funcționare înseamnă bani de la bugetul public. Nu este cazul comunei Racșa, v-am spus, pentru că numărul de locuitori acolo este destul de mare, are 6.600 de locuitori comuna actuală, dar în România sunt, cred că este o mie de comune care au 1.500 de locuitori.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu. Domnul Lakatos.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu că nu aș fi de acord, în principiu, cu antevorbitorul eu, dar nu doresc să mă duc în Uniunea Europeană pentru documentare. Ajunge să mă duc numai până în Piața Victoriei și să solicit Guvernului o propunere de modificare a legii, pe care noi să o aprobăm, pentru că, la ora actuală, suntem puși în fața următorului fapt: există o lege, cetățenii care respectă prevederea legii organizează referendumul local, cheltuiesc o groază de bani din bugetul comunei, îndeplinesc toate formalitățile și solicită de la noi să fim de acord cu legea pe care tot noi am votat-o. Nu se pot schimba regulile jocului în timpul jocului, nici în sport și ar fi bine nici în legislativ.

Deci, eu sunt de acord cu intenția anunțată de antevorbitor, în sensul să nu divizăm în prea multe comune, dar acest lucru îl discutăm cel puțin de un an încoace. Și nu a avut timp Guvernul să vină cu o inițiativă legislativă? Sau oricare dintre noi să facă această inițiativă și să discutăm cine este de acord cu acest principiu. Dar, la ora actuală, legea este valabilă, cetățenii s-au conformat, au organizat referendum, au amenajat spațiile solicitate sau cerute de lege. Deci, noi suntem puși în situația să constatăm îndeplinirea formalităților cerute de lege și să dăm drumul mai departe, cu aviz pozitiv, către Senat, iar, încă o dată spun, Guvernul ar fi bine să vină cu inițiativă legislativă dacă are o altă viziune asupra acestui proces.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Călin.

 
   

Domnul Ion Călin:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am simțit nevoia să fac o intervenție la această dezbatere, pentru că în România, în ultimii 20 de ani, încercăm să consolidăm principiile de funcționare democratică a statului român, începând cu celula de bază, care este unitatea administrativ-teritorială.

S-a venit aici cu exemple din Uniunea Europeană. O să dau și eu câteva. Însă, noi ar trebui să mergem la perioada interbelică.

Toate guvernările care au fost după '90 încoace au promovat cu foarte multă rigoare principiul descentralizării, creșterea autonomiei locale și promovarea subsidiarității.

Păi, dacă noi avem localități sau unități administrativ-teritoriale cu 7-8 sate, pe distanțe de zeci de kilometri, dar care îndeplinesc și condițiile prevăzute de lege cu peste 1.500 de locuitori și alte condiții asigurate, de ce să venim și să spunem că nu trebuie să creștem numărul de comune și să consolidăm democrația la nivelul administrației publice locale?

Exemplul dat de colegul meu cu Franța, aș vrea să vă dau câteva cifre. Franța are 59 de milioane de locuitori, noi avem 22; ei au 32.600 de unități administrativ-teritoriale, noi avem 3.178; au 27 de regiuni, 100 de departamente; aveau trei niveluri ierarhice în administrația locală. Am discutat cu ei în mai multe rânduri: ce se întâmplă, voi ce aveți de gând? Noi spuneam: am înființat regiuni de dezvoltare, nu mai vrem un nivel ierarhic în structura administrativă și ei au spus: și noi vom încerca să reducem unul dintre aceste niveluri.

Dragi colegi, nu numai că nu au redus niciunul dintre aceste niveluri - regiunea sau departamentul - dar au mai înființat una. Și le spune "zone intercomunitare". Au găsit obiective de interes transfrontalier, intercomunitar. Și, pentru că nu puteau să mai absoarbă într-un regim rapid fonduri europene, au găsit obiective intercomunitare, prin care să poată atrage fonduri europene.

Eu cred că la nivelul Guvernului trebuie să se exprime un punct de vedere foarte clar. Din acest punct de vedere, și spuneau bine colegii mei înainte, să nu mai trecem la organizări de referendum, să amăgim oamenii că sunt forme democratice, de creștere a autonomiei locale, ci să le spunem clar: fraților, 10 ani nu mai înființăm comune, dar dreptul aveți! Pentru că nu putem să luăm dreptul oamenilor de a apropia administrația de ei și nu de a-l plimba pe el dintr-un sat în altul. Vă amintiți că și în Legea nr.215 introdusesem un reprezentant sătesc, pentru ca să nu mai existe consilii locale în care să nu avem observatori din fiecare sat. Și, deodată, am bagatelizat și această formă de manifestare a democrației!

Eu cred că și proiectul supus dezbaterii astăzi, dar și ceea ce vrem să facem trebuie să reprezinte un interes național și mai ales în interesul cetățenilor, nu neapărat al economisirii banului, pentru că trecem, vezi Doamne, printr-o criză financiară de un an sau de doi.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Lege pentru înființarea comunei Racșa, județul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Orașu Nou.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.5, pct.6 și pct.7.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Pct.8.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.9.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.10.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr.48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă (rămas pentru votul final).  

Punctul 11. Proiectul de Lege pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr.48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Apetrei.

   

Domnul Dănuț Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ținând cont de faptul că Ordonanța nr.48 a fost elaborată pe baza unui Regulament european nr.1788 din 2003, acesta fiind, în 2007, abrogat prin Regulamentul nr.1234, implicit se impune abrogarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice? Vă rog.

 
   

Domnul Marian Avram:

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind abrogarea Ordonanței Guvernului nr.48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanței Guvernului nr.48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă, aprobată și completată prin Legea nr.72/2006, cu modificările ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate, în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Munteanu. Vă rog, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Prin această propunere, se dorește simplificarea sistemului de administrare a cotei de lapte. Fundamentarea acestei propuneri a venit din consultarea crescătorilor de bovine.

Este important de reținut faptul că actele emise în temeiul acestei Ordonanțe nr.48 din 2005, rămân valabile încă 7 perioade a câte 12 luni, potrivit prevederilor art.66 din Regulamentul Comisiei Europene.

Așadar, se impune adoptarea acestui proiect de lege. De aceea, Grupul parlamentar al PSD+PC va vota pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Giurgiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Și noi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, am hotărât să susținem acest proiect de lege. Este binevenit și oricum, așa cum s-a spus aici, în ceea ce privește efectul acestei ordonanțe și actele emise, vor continua până când vor fi rezolvate problemele, sperăm noi, cele care sunt în acest moment.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind darea în administrarea autorităților administrației publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului (rămas pentru votul final).  

Punctul 12. Proiectul de Lege privind darea în administrarea autorităților administrației publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului.

Din partea inițiatorului?

   

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Bună ziua!

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune aprobarea următoarelor transferuri: darea în administrarea Consiliului local al municipiului Constanța a unei suprafețe de 1.077,22 hectare din chiuveta Lacului Siutghiol, inclusiv luciul de apă aferent aflat în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale "Apele Române"; darea în administrarea Consiliului local al orașului Năvodari a unei alte suprafețe din chiuveta Lacului Siutghiol, inclusiv cu luciul de apă aferent aflat în domeniul public al statului și administrarea Administrației Naționale "Apele Române"; darea în administrarea Consiliului local al orașului Ovidiu a unei alte suprafețe din același lac și darea în administrarea Consiliului local Tulcea a unui teren aflat în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, în vederea realizării obiectului de investiții "miniport turistic în localitatea Sarichioi", județul Tulcea.

Întrucât la proiect există acordurile tuturor părților implicate, vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al comisiei. Domnul Boiangiu.

 
   

Domnul Victor Boiangiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

De asemenea, a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

La lucrările comisiei au participat 32 de deputați din totalitate de 33.

De asemenea, comisia propune adoptarea acestui proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege sub forma în care a fost prezentat.

Ce aș vrea să vă arăt eu dumneavoastră? Că la art.6 aprobat de Senat, s-a făcut o eroare materială, pe care aș vrea să o citesc și să v-o arăt dumneavoastră și să o aprobăm sub forma normală.

Astfel, vă rog să-mi permiteți să dau citire articolului, eliminând acea eroare materială.

Art.6, deci: "La data încheierii Protocolului de predare- preluare pentru suprafețele prevăzute la art.1-4, Administrația Națională "Apele Române", respectiv Administrația Rezervei Biosferei "Delta Dunării" și Consiliul Local al municipiului Constanța, Consiliului local al orașului Năvodari, consiliul local al orașului Ovidiu, respectiv Consiliul județean Tulcea, după caz, procedează la delimitarea acestora în termen, în vederea înregistrării dreptului de administrare". Deci, cu această modificare la art.6, comisia propune adoptarea legii.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții și din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Avram.

 
   

Domnul Marian Avram:

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PD-L și eu personal sunt de acord cu acest transfer în privința miniportului turistic de la Sarichioi, este o investiție importantă pentru zonă, în vederea dezvoltării turismului. Este o zonă foarte frumoasă și dintr-o mai veche preocupare a Institutului de Dezvoltare "Delta Dunării" privind o stațiune de studiu a șalăului, zona a fost blocată. Cred că se face dreptate dacă se transferă această zonă consiliului județean, pentru dezvoltarea zonei printr-un miniport.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții?

Vă rog, domnule deputat Stroe? Nu. Nu doreați să interveniți. Bun.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Avem o serie de proiecte care au raport de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru instituirea Zilei naționale a portului popular (rămasă pentru votul final).  

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei naționale a portului popular. Inițiatorii nu doresc să intervină. Comisia a propus respingerea. Nu există intervenții din partea grupurilor parlamentare. Rămâne pentru votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României (rămas pentru votul final).  

Punctul 14, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea președintelui României. Raportul comisiei este de respingere.

Inițiatorii nu doresc să intervină. Grupurile parlamentare, de asemenea. Rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României (rămas pentru votul final).  

Punctul 15, Proiectul de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea președintelui României. Raportul este de respingere.

Inițiatorii nu doresc să intervină. Grupurile parlamentare, de asemenea. Rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia (rămas pentru votul final).  

Punctul 16, Proiectul de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Inițiatorii nu doresc să intervină. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări pentru intervenții. Rămâne la votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.514/2003 privind exercitarea și funcționarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.514/2003 privind exercitarea și funcționarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare. Comisia, de asemenea, propune respingerea. Nu sunt intervenții din partea inițiatorilor. Nici din partea Grupurilor parlamentare. Rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.514/2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic (rămas pentru votul final).  

Punctul 18, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.514/2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

Din partea inițiatorilor.

Domnule Giurgiu, vă rog.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost făcut împreună cu consilierii juridici, cu organizațiile lor. Dar se pare că mai avem încă de lucru, fiindcă s-au găsit unele neconcordanțe și neînțelegeri între ei, așa că o să pregătim un alt proiect de lege, după ce se vor pune de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, așa cum știți, propune respingerea. Dacă sunt alte intervenții din partea Grupurilor parlamentare. Nu sunt. Urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.4 al Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată (rămas pentru votul final).  

Punctul 19, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea articolului 4 al Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată. Comisia propune respingerea. Inițiatorii nu solicită intervenție. De asemenea, nici grupurile parlamentare. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale (rămasă pentru votul final).  

Punctul 20, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Nu sunt solicitări din partea inițiatorilor. Comisia propune, de asemenea, respingerea. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea domnilor Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc, Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democrație, drepturile omului și apărători ai valorilor spirituale și culturale românești (rămasă pentru votul final).  

Punctul 21, Propunerea legislativă privind declararea domnilor Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc și Tudor Popa drept eroi- martiri, luptători pentru democrație, drepturile omului și apărători ai valorilor spirituale și culturale românești.

Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări de intervenție. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru reactivarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina - persoană juridică de drept public (rămasă pentru votul final).  

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru reactivarea Fondului bisericesc ortodox român din Bucovina - persoană juridică de drept public. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări pentru intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 a cetățeniei române (rămasă pentru votul final).  

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legi nr.21/1991, a cetățeniei române. Comisia propune respingerea. Nu sunt alte solicitări pentru intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (rămasă pentru votul final).  

Punctul 24, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări pentru intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor ale căror locuințe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și au devenit chiriași în imobilele retrocedate ulterior foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora (rămasă pentru votul final).  

Punctul 25, Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor ale căror locuințe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și au devenit chiriași în imobilele retrocedate ulterior foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări pentru intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind Codul Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor (rămasă pentru votul final).  

Punctul 26, Propunerea legislativă privind Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări de intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme Dacia (rămasă pentru votul final).  

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni.

Domnul Mircia Giurgiu, ca inițiator, vă rog.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Într-adevăr, există lege, dar deocamdată, din păcate, nu se aplică și rog pe cei care ar trebui să aplice legea s-o aplice, fiindcă sunt foarte multe persoane care au venit și la biroul parlamentar și s-au plâns că deocamdată nu și-au încasat banii pe care ar fi trebuit să-i primească.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt. Comisia propune respingerea. Urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea Obștilor Agricole (rămasă pentru votul final).  

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru înființarea obștilor agricole. Inițiatorii nu doresc să...

Domnule Victor Surdu, ca inițiator? Nu. Doriți din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

   

Domnul Raul-Victor Soreanu-Surdu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Cred că era mai bine dacă venea inițiatorul să-și apere legea. Eu vreau să apăr această lege, în sensul că dacă inițiatorul s-ar fi sfătuit cu câțiva oameni de meserie ar fi descoperit o motivație temeinică, o expunere de motive temeinică pentru ca aceste obști agricole să fie reînființate. Dar, așa cum textul legii a fost propus Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, apare sub forma unui nonsens.

Ideea este că, de fapt, inițiatorul dorește să înființeze aceste obști agricole ca un fel de societăți comerciale, dar cu un alt statut, mai mic, în care să intre mai mulți asociați. Așa că, îl invităm pe inițiator să facem împreună un grup și să-i sugerăm cum ar trebui aceste obști agricole reînființate ca să și justifice necesitatea înființării și ca să fie și funcționale.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Comisia propune respingerea. Nu mai sunt alte intervenții. Urmează votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor art.II din Legea nr.193/2007 de modificare și completare a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (rămasă pentru votul final).  

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor art.II din Legea nr.193/2007 de modificare și completare a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederii Legii fondului funciar.

Nu sunt intervenții din partea inițiatorilor. Comisia propune respingerea. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru acordarea de tichete cadou pentru pensionari (rămasă pentru votul final).  

Punctul 30, Propunerea legislativă pentru acordarea de tichete cadou pentru pensionari. Comisia propune respingerea. Nu sunt intervenții din partea parlamentarilor. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României (rămasă pentru votul final).  

Punctul 31, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind statutul Corpului diplomatic și consular al României. Comisia propune respingerea. Nu sunt intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (rămasă pentru votul final).  

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări pentru intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislativă pentru modificarea Legii nr.230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (rămasă pentru votul final).  

Punctul 33, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Nu sunt solicitări de intervenții. Comisia propune respingerea. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.2 alin.2 și 3 și art.3 alin.1și 2 din Legea nr.278/07.11.2008 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate (rămasă pentru votul final).  

Punctul 34, Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 alin.(2) și (3) și art.3 alin.(1) și (2) din Legea nr.278/07.11.2008 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate.

Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări de intervenții din partea parlamentarilor. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (rămasă pentru votul final).  

Punctul 36, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări de intervenție. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind eliminarea pensiilor speciale (rămasă pentru votul final).  

Punctul 37, Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor speciale. De asemenea, nu sunt solicitări de intervenții. Comisia propune respingerea. Nu sunt nici solicitări de intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.64 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici (rămas pentru votul final).  

Punctul 38, Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.64 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Nu sunt solicitări de intervenții. Comisia propune respingerea. Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (rămas pentru votul final).  

Punctul 39, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări de intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului român și administrarea Ministerului Administrației și Internelor în domeniul privat al municipiului Rădăuți și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Rădăuți (rămasă pentru votul final).  

Punctul 40, Propunerea legislativă privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului român și administrarea Ministerului Administrației și Internelor în domeniul privat al municipiului Rădăuți și în administrarea Consiliului local al Municipiului Rădăuți. Nu sunt solicitări de intervenție. Comisia propune respingerea. Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală (rămas pentru votul final).  

Punctul 41, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări din partea deputaților pentru intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală (rămas pentru votul final).  

Punctul 42, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări de intervenție. Urmează votul final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 48 din Legea nr.184/2001, republicată, privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect (rămasă pentru votul final).  

Punctul 43, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.48 din Legea nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări pentru intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (rămas pentru votul final).  

Și punctul 44, Proiectul de Lege pentru modificare ași completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe. Comisia propune respingerea. Nu sunt solicitări pentru intervenții. Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind Codul de etică al polițistului (rămas pentru votul final).  

Și, se pare că am scăpat eu un proiect de lege, tot cu propunere de respingere din partea comisiei, punctul 35, Proiectul de Lege privind Codul de etică al polițistului. Inițiatorul nu dorește să intervină. Comisia propune respingerea. Urmează votul final.

Am epuizat ordinea de zi. Este 11,25, revenim în plen la 12,30 pentru votul final.

Vă mulțumesc.

  Supunerea la votul final:  

- după pauză -

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi o să vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Începem sesiunea de vot final.

 
  Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (adoptat).

1. Primul proiect este Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul: 183 de voturi pentru, 35 împotrivă și 4 abțineri. Proiectul a trecut.

  Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin.(3) al art.40 din Regulamentul Camerei Deputaților (adoptat).

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin.(3) al art.40 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul: 210 voturi pentru, 51 împotrivă, 2 abțineri. Proiectul de hotărâre a trecut.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România și Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara la 13 iulie 2009 (adoptat).

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România și Republica Turcia privind proiectul Nabucco, semnat la Ankara la 13 iulie 2009. Lege ordinară.

Vă rog să votați.

259 de voturi pentru, un vot împotrivă șl două abțineri. Proiectul a trecut.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (adoptat).

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008. Lege ordinară.

Vă rog să votați.

261 voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri. Proiectul a trecut.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. Lege organică.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul: 159 voturi pentru, 107 împotrivă și 2 abțineri. Nu a fost întrunit numărul de voturi necesare.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare).

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

151 de voturi pentru, 116 împotrivă și 3 abțineri. De asemenea, vorbeam de o lege organică. Nu se întrunește numărul de voturi necesare.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural (adoptat).

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2009 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural. Lege ordinară.

Vă rog să votați.

269 de voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere. Proiectul a trecut.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Racșa, județul Satu Mare prin reorganizarea comunei Orașu Nou (adoptată).

8. Propunerea legislativă privind înființarea comune Racșa, județul Satu Mare prin reorganizarea comunei Orașul Nou. Lege organică.

Vă rog să votați.

167 de voturi pentru, 88 împotrivă și 12 abțineri. Proiectul a trecut.

  Proiectul de Lege pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr.48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă (adoptat).

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței a Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă. Lege ordinară.

Vă rog să votați. 264 de voturi pentru, 2 împotrivă și nici o abținere.

  Proiectul de lege privind darea în administrarea autorităților administrației publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului (adoptat).

10. Proiectul de Lege privind darea în administrare a autorităților administrației publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului. Lege ordinară.

Vă rog să votați.

221 de voturi pentru, 49 împotrivă și 3 abțineri. Proiectul a trecut.

Intrăm într-o serie de propuneri legislative pentru care comisia propune respingerea.

  Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei naționale a portului popular. (Adoptată propunerea de respingere formulată de comisie.)

11. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei naționale a portului popular. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

259 de voturi pentru, 11 împotrivă și 5 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

12. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.370/2004. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 267 de voturi pentru, 7 împotrivă și o abținere.

  Proiectul de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

13. Proiectul de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea președintelui României. Comisia propune respingerea.

273 de voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere. Propunerea comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

14. Proiectul de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Comisia propune respingerea.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

267 de voturi pentru, 2 împotrivă și 5 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.514/2003 privind exercitarea și funcționarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.514/2003 privind exercitarea și funcționarea profesiei de consilier juridic. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

266 de voturi pentru, 6 împotrivă și 3 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.514/2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.514/2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 264 de voturi pentru, 10 împotrivă și 4 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 4 al Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

17. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.4 a Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 273 de voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere. Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

18. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

274 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă privind declararea domnilor Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc, Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democrație, drepturile omului și apărători ai valorilor spirituale și culturale românești (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

19. Propunerea legislativă privind declararea domnilor Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc, Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democrație, drepturile omului și apărători ai valorilor spirituale și culturale românești. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

210 voturi pentru, 53 împotrivă și 13 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru reactivarea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina - persoană juridică de drept public (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

20. Propunerea legislativă pentru reactivarea Fondului bisericesc ortodox român din Bucovina - persoană juridică de drept public. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

256 de voturi pentru, 11 împotrivă și 10 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 a cetățeniei române (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991, a cetățeniei române. Comisia propune respingerea propunerii.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 267 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

22. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

266 de voturi pentru, 4 împotrivă și 5 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor ale căror locuințe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și au devenit chiriași în imobilele retrocedate ulterior foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

23. Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor ale căror locuințe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și au devenit chiriași în imobilele retrocedate ulterior foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora. Lege organică. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

258 de voturi pentru, 9 împotrivă și 8 abțineri. Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă privind Codul Deontologic al Judecătorilor și Procurorilor (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

24. Propunerea legislativă privind Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor.

Comisia propune, de asemenea, respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

270 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme Dacia (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

25. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.146/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme Dacia.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 186 voturi pentru, 81 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru înființarea Obștilor Agricole (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

26. Propunerea legislativă pentru înființarea Obștilor Agricole.

Comisia propune respingerea.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 261 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor art.II din Legea nr.193/2007 de modificare și completare a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

27. Propunerea legislativă pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor art.II din Legea nr.193/2007 de modificare și completare a Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Comisia, de asemenea, propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 263 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru acordarea de tichete cadou pentru pensionari (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

28. Propunerea legislativă pentru acordarea de tichete cadou pentru pensionari.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 148 voturi pentru, 123 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulată de comisie);

29. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României.

Comisia, de asemenea, propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

161 voturi pentru, 117 voturi împotrivă și o abținere.

Propunerea comisiei a trecut. (Vociferări. se precizează că propunerea legislativă nu a trecut.)

A, da! Nu a întrunit numărul de voturi necesar. Scuzați-mă!

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

31. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.230 din 6 iulie 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Lege organică, de asemenea.

     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din bancă):

Ați sărit punctul 30.

 
   

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Revenim apoi cu pct.30.

246 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

30. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Lege organică.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. vă rog să votați.

266 de voturi pentru propunerea comisiei, 6 voturi împotrivă și o abținere.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 alin.2 și 3 și art.3 alin.1și 2 din Legea nr.278/07.11.2008 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

32. Propunerea legislativă pentru modificarea art.2 alin.(2) și (3) și art.3 alin.(1) și (2) din Legea nr.278/07.11.2008 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate.

Lege ordinară.

Comisia propune respingerea.

274 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

Propunerea comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege privind Codul de etică al polițistului (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

33. Proiectul de Lege privind Codul de etică al polițistului.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

268 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

34. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Lege organică.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

214 voturi pentru, 56 împotrivă și 6 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor speciale (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

35. Propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor speciale.

Lege organică.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

258 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Raportul comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.64 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

36. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.64 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici.

Lege organică. Comisia propune respingerea proiectului de lege.

268 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

37. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Lege organică.

Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

268 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului român și administrarea Ministerului Administrației și Internelor în domeniul privat al municipiului Rădăuți și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Rădăuți (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

38. Propunerea legislativă privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului român și administrarea Ministerului Administrației și Internelor în domeniul privat al municipiului Rădăuți și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Rădăuți.

Este lege ordinară. Comisia propune respingerea.

Vă rog să votați.

267 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

39. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală.

Lege organică. Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

212 voturi pentru, 58 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

40. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală.

Este lege ordinară.

Comisia propune respingerea proiectului.

Vă rog să votați.

215 voturi pentru, 56 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Propunerea comisiei a trecut.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 48 din Legea nr.184/2001, republicată, privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

41. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 48 din Legea nr.184/2001, republicată, privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

Este lege ordinară. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

263 voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie)

42. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Este lege ordinară. Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

259 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Cu aceasta, propunerea comisiei a trecut, iar noi am epuizat ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Vă doresc o zi bună.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,06.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 20 november 2019, 12:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro