Lucian Riviș-Tipei
Lucian Riviș-Tipei
Sittings of the Chamber of Deputies of February 16, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.18/26-02-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 16-02-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 16, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.48 Lucian Riviș-Tipei - declarație politică intitulată "Violența domestică, o obișnuință la români?";

 

Domnul Lucian Riviș-Tipei:

Mi-am intitulat declarația politică "Violența domestică, o obișnuință la români?"

În România, conform Legii nr.217/2003 art.2 alin.(1) și (2), violența în familie este definită ca fiind "Orice acțiune fizică sau verbală savârșită cu intenție de către un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiași familii, care povoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material". De asemenea, constituie violență în familie și împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.

Potrivit unui sondaj național efectuat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în 2004, aproximativ 1.600.000 de români au fost victime, în ultimele 12 luni, ale unor diferite forme de violență domestică, numărul victimelor acestui fenomen fiind cu 4,1% mai mare față de anul 2003. Peste 60% dintre români cred că violența domestică este un factor obișnuit și este justificabilă în 16% din cazuri, în timp ce 30% dintre români consideră că principalele cauze ale violenței domestice sunt lipsurile materiale și alcoolul. Doar 2% dintre victimele violenței domestice au apelat la servicii sociale, cum ar fi adăposturi, consiliere și linie telefonică de urgență. Astăzi, se estimează că în România, în fiecare minut, 2 femei cad victime ale violenței domestice. Din cele peste 1,2 milioane de femei despre care se susține că sunt victime ale violenței domestice în fiecare an, mai puțin de 1% intră in statisticile oficiale ca urmare a depunerii unei plângeri împotriva agresorului.

De altfel, conform statisticilor Agenției Naționale pentru Protecția Familiei din septembrie 2008, numărul cazurilor de violenta domestică raportate se prezintă astfel:

  • 44,284 cazuri de violenta în familie in ultimii 5 ani;
  • peste 633 de decese din cauza violenței domestice din 2004 pâna în septembrie 2008;
  • peste 1,967 victime de sex feminin, doar în anul 2007, din cauza violentei domestice (44 de decese, 14 situații de lovituri cauzatoare de moarte, 1752 lovituri sau alte violențe);
  • 489 de cazuri de violență domestică asupra femeii, pe lună (dintre care 16% minori de sex femin), în primele trei trimestre ale anului 2008.

Astfel, numărul total de cazuri de violență în familie înregistrate și raportate în perioada 2004 - 2009 semestrul 1 se ridică la 53.720 cazuri și 723 de decese.

Din 12 iulie 2005, când a fost aprobată prima strategie națională în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie, prin adoptarea de către Guvernul României a Hotărârii nr. 686/2005, se poate spune că situația s-a mai îmbunătățit, urmare și a parteneriatului dintre instituțiile publice, în particular Agenția Națională pentru Protecția Familiei, și societatea civilă, în special ONG-urile, dar suntem departe de a deveni o comunitate normală atât timp cât încă mai considerăm că "bătaia este ruptă din rai" și că bărbatul în calitate de cap al familiei trebuie să le aplice celorlalți membri ai familiei corecțiile pe care le consideră normale și necesare.

Dincolo de aceste cifre și date, există o realitate cruntă. Nu sunt alarmist, și nici nu sunt o persoană care se pierde ușor cu firea, însă ceea ce se întâmplă trebuie să ne determine la acțiune. În majoritatea localităților reședință de județ există acum cel puțin un centru pentru protejarea și acordarea de asistență victimelor violenței domestice, sub îndrumarea Direcțiilor muncii și solidarității sociale. Dar nu este suficient. Cred că este timpul să ne unim concertat eforturile pentru a susține cu mai multă tărie campania împotriva violenței domestice.

Eu cred că suntem mai mult decât animale raționale, suntem, din punctul meu de vedere, ființe create după "chipul și asemănarea lui Dumnezeu" și avem nevoie de dragoste atât atunci când suntem victime, pentru recuperare, integrare și restaurare, cât și atunci când suntem agresori, pentru îndreptare și recuperare.

Violența naște violență și cu siguranță "cel care ridică sabia de sabie va pieri". Nu cred că îndreptarea noastră se poate face printr-o violență mai mare exercitată asupra agresorilor. Dar societatea civilă și autoritățile, în special, ca purtătoare ale însemnelor puterii, trebuie să fie în prim planul luptei pentru schimbarea mentalităților tribale.

Cercetările relevă că populația României este semnificativ mai îngăduitoare față de violența în familie decât populația țărilor din Uniunea Europeană: patru din zece români consideră că actele de violență fizică în familie nu pot fi considerate fapte foarte grave, spre deosebire de situația țărilor din Uniunea Europeană, unde acest raport este de numai 1,5 la 10. Cu toate acestea, violența în familie reprezintă cea mai întâlnită formă de încălcare a drepturilor omului la nivel mondial și este caracterizată ca agresivitate sub diferite forme: fizică, sexuală sau psihologică, care de multe ori se bazează pe dependența financiară.

În Europa, violența în familie este principala cauză a morții și rănirii femeilor între 16 și 44 de ani. În Suedia, Germania și Finlanda, cel puțin 30-35% dintre femeile cu vârste cuprinse între 16 și 67 de ani au fost victime ale violenței sexuale sau fizice, iar dacă este luată în calcul și violența psihologică, procentajul femeilor afectate se ridică până la 45-50%. Statisticile arată că 12-15% dintre femei au trecut printr-o relație în care au fost agresate, după vârsta de 18 ani.

"Violența împotriva femeilor este de fapt un război civil, iar lupta se dă între cei cărora le pasă și cei cărora nu le pasă", a declarat recent raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, José Mendes Bota. "Trebuie să continuam să îi mobilizăm pe oameni", a adăugat el, insistând asupra importanței implicării cât mai multor bărbați în campania lansată de Consiliul Europei.

Deputații europeni și-au exprimat la rândul lor îngrijorarea legată de răspândirea violenței în familie. Ei speră în sensibilizarea populației înainte de lansarea planului de acțiune UE împotriva acestui tip de violență, plan care va fi lansat înainte de sfârșitul acestui an.

Într-o rezoluție adoptată de curând, deputații solicită elaborarea unui plan de politici specifice și coerente pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, așa cum se prevede în Foaia de parcurs UE pentru egalitate între femei și bărbați. Este necesară stabilirea unei baze juridice clare pentru combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor, iar legislația și politicile naționale din acest domeniu trebuie să fie îmbunătățite, în special prin elaborarea unor planuri de acțiune naționale de anvergură.

ONU a decis să înființeze o rețea de "bărbați influenți" care să lupte împotriva violenței asupra femeilor și să le sprijine pe cele care au avut de suferit în această privință. Din acest grup fac parte, deocamdată, 14 bărbați - politicieni, militanți, lideri religioși sau oameni de cultură - printre care scriitorul brazilian Paulo Coelho, premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero, ministrul italian de externe, Franco Frattini, sau episcopul sud-african Desmond Tutu.

La nivelul societății românești, se crede în mod greșit că violența împotriva femeii și violența în familie apar doar în anumite categorii sociale, mai ales în familiile sărace sau cu un nivel scăzut de educație. Realitatea este că violența se întâlnește în toate familiile, indiferent de statutul socio-economic, ea reprezentând o problemă de putere și control, așa cum se arăta într-un mesaj al Fondului ONU pentru Populație (UNFPA)

Vă cer tutoror bărbaților să vă alăturați acestei campanii.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 19 november 2019, 16:58
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro