Attila Korodi
Attila Korodi
Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/05-03-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 23-02-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.9 Korodi Attila - declarație politică referitoare la proiectul de lege al UDMR privind regiunile de dezvoltare în România;

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Attila Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Se pregătește domnul deputat Mihai Cristian Apostolache, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Korodi Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

În octombrie 2008, UDMR a înaintat un proiect de lege în Senat, conform căruia, în locul celor 8 regiuni de dezvoltare existente la momentul actual în România, țara ar trebui să aibă 15 regiuni de dezvoltare mai aplicate, mai mici, mai eficiente.

În februarie 2010, Senatul a aprobat acest proiect de lege și urmează dezbaterea din Camera Deputaților.

De ce considerăm noi necesar să fie definite noi regiuni de dezvoltare, mai mici, mai aplicate, mai eficiente?

În primul rând, dacă ne uităm la cele 8 regiuni de dezvoltare existente la momentul actual, nu prea ne dăm seama pe ce criterii au fost formate și pe ce criterii s-au desemnat sediile agențiilor de dezvoltare.

Ori de câte ori vrem și căutăm răspunsuri, ele vor fi ceva de genul: asta este cerința Uniunii Europene, nu putem să facem nimic - dar, de fapt, nu este așa.

Regulamentul Uniunii Europene nr.1059/2003 stabilește ca obiectiv formarea unor unități teritoriale cu scop statistic pentru a eficientiza absorbția fondurilor europene de dezvoltare regională.

În România, regiunile de dezvoltare sunt, de fapt, unități teritoriale cu un scop statistic. În determinarea acestor regiuni de dezvoltare, primul criteriu îl reprezintă unități administrative deja existente ale statelor membre. Astfel, în România, regiunile trebuie formate pe baza județelor actuale.

În formarea regiunilor, în primul rând, trebuie să respectăm cerințele Regulamentului nr.1059. Astfel, trebuie luate în considerare caracteristicile geografice, socio-economice, istorice, culturale și de mediu. Din punct de vedere al mărimii populației, modificările trebuie să omogenizeze structurile regionale; asta înseamnă că trebuie respectat pragul de populație - conform NUTS 2 între 800 de mii și 3 milioane de locuitori. Datorită unor caracteristici geografice, socio-economice, culturale sau de mediu, unele unități pot să devieze de la acest prag, în special în regiuni marginale sau cu caracteristici de insulă.

În formarea celor opt regiuni existente, la momentul actual, nu s-au luat în considerare deloc similaritățile și deosebirile tradiționale specifice acestor regiuni. Astfel, din diferențele economice, culturale, de mediu și de mărime ale județelor care alcătuiesc aceste regiuni, rezultă o eterogenitate din cauza căreia este imposibil să formăm și să aplicăm o strategie de dezvoltare regională uniformă și consistentă.

Din evaluarea programelor încheiate și compararea produsului intern brut, reiese că structurarea regională actuală și sistemul de finanțare bazat pe această structurare nu au dat rezultatele așteptate. Din contră, s-a înrăutățit situația zonelor înapoiate și nu au fost prielnice nici pentru formarea unor pol de dezvoltare.

Totodată, în cadrul acestor regiuni formate artificial, există o dezbinare puternică în locul coeziunii.

Unele județe au parte de mai multă finanțare, se dezvoltă mult mai puternic și, din păcate, în sistemul actual, de foarte multe ori, aceste județe mai dezvoltate, fiind mai puternice în atragerea fondurilor europene, primesc bani pe baza indicatorilor județelor sărace.

Între cele opt regiuni de dezvoltare, s-a reușit împărțirea finanțării conform mărimii populației.

În cadrul regiunilor, județele cele mai mari și cele mai dezvoltate au primit cele mai mari finanțări. Asta înseamnă că județele mici și sărace au fost dezavantajate.

De exemplu, în perioada 1998-2003, nouă județe au reușit să-și crească cota p.i.b. Parte dintre aceste județe: București, Timiș, Hunedoara, Cluj au avut parte de finanțare mai mare decât media la nivel național. Trebuie să menționăm că, alături de București, Timișul și Clujul sunt județe foarte puternice. 16 județe au pierdut din cota p.i.b., de exemplu: Maramureș, Mureș, Covasna, Sălaj.

Cum am zis, avem nevoie de solidaritate politică. Trebuie să formăm regiuni de dezvoltare care sunt în interesul nostru și, totodată, sunt firești, în sensul că știm cu toții regiunile care s-au format de-a lungul istoriei: Banatul, Secuimea, Bucovina, Dobrogea, Oltenia și altele.

Principiile enumerate oferă cetățenilor țării o adevărată posibilitate de dezvoltare, iar efectele acesteia vor fi resimțite de fiecare cetățean al României.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu foarte mult.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 20 november 2019, 22:12
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro