You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 23-02-2010

Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.23 Doru Brașoan Leșe - declarație politică "IMM-urile între viață și moarte";

 

Domnul Doru Brașoan Leșe:

"IMM-urile între viață și moarte"

Doresc să vă aduc la cunoștință situația IMM-urilor în momentul de față în România.

Companiile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă un actor important, ele jucând rolul de principal angajator și cel mai mare contribuitor la produsul intern brut: 70% - contribuția IMM-urilor la p.i.b.

Criza financiară a afectat, însă, acești jucători pentru care evaporarea cererii interne și externe, reducerea lichidităților de pe piață și înăsprirea condițiilor de creditare au avut în multe cazuri rolul unei "sentințe la moarte".

În mare parte, dificultăți cu care se confruntă întreprinzătorii sunt datorate scăderii cererii interne (semnalată de 62,06% dintre IMM-uri), fiscalitatea excesivă (41,4%) și birocrația (36,21%).

În februarie 2009 existau în România 600.000 de IMM-uri. Peste 133.000 de firme și-au suspendat activitatea anul trecut, de 11 ori mai multe față de 2008, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Numărul companiilor nou-înființate în primul semestru al anului 2009 a scăzut cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce numărul societăților radiate a crescut cu peste 26%.

Comparativ cu anul 2008, când s-a înregistrat un număr de 12.019 de suspendări de activitate la nivelul întregii țări, în 2009 s-au înregistrat 133.362 de suspendări de activitate, conform unui comunicat al ONRC. Numărul dizolvărilor a crescut de aproape cinci ori, ajungând la 18.766, iar cel al radierilor cu 247%, la 43.615. La sfârșitul anului erau active în România circa 1 milion de firme.

Recesiunea a doborât multe IMM-uri. Pentru a rămâne pe piață, aceste firme au apelat la diverse măsuri de reducere a costurilor, precum disponibilizări (19%), reduceri salariale (9%), sau reducerea cheltuielilor administrative(36%).Toate aceste măsuri riscă să rămână fără rezultat, însă, dacă în viitorul apropiat cererea nu își va reveni, iar băncile nu vor deschide porțile la creditare.