Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/05-03-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 23-02-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.51 Mircea Irimescu - declarație politică despre "Imaginea noastră";

 

Domnul Mircea Irimescu:

"Imaginea noastră"

Cu vreo zece zile în urmă, găsindu-mă în colegiul meu electoral, situat la 500 km de București, am avut onoarea de a primi un mesaj telefonic de la însăși președinta Camerei Deputaților și presupun că un astfel de mesaj au primit toți colegii mei. Mi se aducea la cunoștință pe această cale că, peste două zile, va avea loc acțiunea "Parlament deschis" și că voi putea aduce o contribuție personală la acest eveniment făcând pe ghidul. Invitația era, din punctul meu de vedere, doar de formă, în realitate nimeni nu miza și pe participarea mea. Altfel cred că aș fi fost solicitat din timp și mi s-ar fi prezentat un minim plan al activității ce urma să se desfășoare pentru a mă putea pregăti corespunzător. Era vorba despre o manifestare din programul Camerei Deputaților menită să dovedească, imitând cunoscute modele occidentale, transparența muncii din această instituție, care trebuia bifată la "realizări". Atât și nimic mai mult.

Dacă Parlamentul României nu s-ar confrunta cu o gravă problemă de imagine publică, care este speculată în scopuri politice ori de câte ori acest lucru este oportun diverșilor competitori în alegeri (vezi cazul alegerilor prezidențiale recente), felul în care a fost gestionată activitatea din 13-14 februarie, cu indulgență ar fi putut fi apreciată ca acceptabilă, însă știe oricine că lucrurile nu stau așa. Modul în care este cântărită și judecată de majoritatea cetățenilor țării activitatea legislativă este de natură să îngrijoreze serios. În aceste condiții, denigrarea Parlamentului, devenită un sport național, reprezentă o periculoasă acțiune împotriva regimului democratic al României. Merită cu prisosință zăbovit asupra modului în care conducerea țării este preocupată de această stare de fapt. Un caz de studiu poate fi chiar manifestarea "Parlament deschis".

Lipsa pregătirii temeinice a acestei acțiuni, dorința - împlinită - a organizatorilor de a trece cât mai neobservată trebuie analizate și, eventual, condamnate. Să fii în măsură să faci ceva pentru reabilitarea percepției publice față de instituția fundamentală a democrației și să nu întreprinzi cele necesare este o atitudine cu consecințe grave. Îmbunătățirea imaginii Parlamentului României este o acțiune de importanță fundamentală. Nu se cunoaște nicăieri în lume vreun caz în care să existe democrație autentică și productivă fără o viață parlamentară densă, fructuoasă, de calitate și, de ce nu, pozitiv apreciată.

Desigur, numai cu acțiunea mai sus amintită nu se pot rezolva toate problemele de imagine a vieții parlamentare românești. În cadrul de față, pomeneam cu puțin în urmă faptul că sistemul public de discutare a proiectelor legislative ce urmează să intre în dezbateri legislative, bazat în special pe discuțiile televizate purtate de un grup relativ restrâns de persoane, este nefuncțional și nu răspunde nevoilor sociale. Noi abordări în această chestiune din partea conducerii Parlamentului (și nu numai!) ar putea aduce o parte din progresul necesar în acest domeniu.

O posibilă soluție ar putea fi editarea unei publicații private, destinată publicului larg, de către o asociație neguvernamentală de prestigiu care monitorizează activitatea Parlamentului. Revista ar putea să prezinte într-o manieră obiectivă evenimentele care au loc în cadrul legislativului românesc, diverse puncte de vedere referitoare la temele aflate în discuție emise de personalitățile de prestigiu ale țării, parlamentari sau nu. De altfel, în tradiția vieții parlamentare din România există exemple în acest sens a căror utilizare ar fi benefică în contextul de astăzi.

Parlamentele României de dinaintea ultimului război mondial arătau mai multă atenție aducerii în fața opiniei publice a activităților desfășurate în interiorul lor și a marilor probleme cu care era confruntată țara. În acest sens au încurajat apariția unor publicații în care se exprimau variate puncte de vedere despre realitatea politică a țării și a lumii. Astfel, în perioada 1911-1923 a apărut cotidianul "Parlamentul", iar începând cu anul 1928 s-a publicat revista "Parlamentul românesc".

Departe de a fi festivistă, revista pomenită a reușit să aducă în fața publicului interesat problemele reale ale țării din economie, politică, armată, cultură, societate, precum și opiniile celor mai luminate minți din epocă, indiferent dacă făceau sau nu parte din Camerele legiuitoare. De exemplu, numărul special al lunii octombrie 1933 are ca temă "Problemele școlii" și iată o parte dintre numele celor care s-au pronunțat atunci asupra acestui important domeniu al vieții sociale: N. Iorga, C. Angelescu, D. Gusti, P. P. Negulescu, I. G. Duca, I. Petrovici, C. Rădulescu-Motru, Ghe. Brătianu, O. Onicescu, T. Vianu, C. Giurescu. În numărul din martie 1934 sunt atacate și "Problemele apărării noastre" despre care scriu I. Antonescu, St. Popescu, C. Argetoianu, generalii Ionescu, Amza, Condeescu, Marțian, Burileanu etc.

În numere comune sau speciale, încurajând obișnuința de a citi, cu seriozitate, de multe ori satiric și cu usturătoare ironie, folosindu-se poze și caricaturi, au fost prezentate aspectele activității parlamentare din plen, comisii, grupuri parlamentare și individual, pe deputat sau senator. Rubricile permanente erau intitulate sugestiv: interpelări-comunicări, cronica politică, activitate interparlamentară, bufet-culoar, activitatea extraparlamentară. În același timp, revista a înființat și a întreținut "Oficiul de studii și cercetări parlamentare" care la rândul lui a editat un "Buletin legislativ".

În tot cazul, problema imaginii publice a Parlamentului este serioasă și trebuie să facem și noi ceva. În mod sigur, mai mult decât declarații politice.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 14 november 2019, 10:29
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro