Zanfir Iorguș
Zanfir Iorguș
Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/05-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 23-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.80 Zanfir Iorguș - declarație politică având tema "Infrastructura de transport, factor esențial în dezvoltarea economică a României";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Zanfir Iorguș:

"Infrastructura de transport, factor esențial în dezvoltarea economică a României"

În niciun stat, regiune sau localitate nu se poate vorbi de dezvoltare fără existența unei infrastructuri de transporturi. Nicio ramură a economiei nu poate fi competitivă fără o infrastructură de transport care să permită circulația mărfurilor și persoanelor rapid, fără poluare și cu costuri cât mai reduse.

Dacă în majoritatea statelor Uniunii Europene se pune problema dezvoltării cu prioritate numai a infrastructurii pe căi navigabile interioare și căi ferate, pentru a reduce gradul de poluare și a economisi energia consumată pentru transport, în România trebuie pus accent nu numai pe dezvoltarea acestor căi de comunicații, ci și pe cea a infrastructurii rutiere și a aeroporturilor.

Iată o provocare în fața căreia mulți factori de decizie s-au mulțumit până acum să ridice din umeri, acuzând lipsa banilor.

Infrastructura rutieră din România este codașa Europei, deoarece la ora actuală există numai 33,3 km de drumuri la 100 km pătrați, în timp ce la nivelul UE media este de 110 km de drumuri la 100 km pătrați. Calitatea drumurilor nu este nici ea corespunzătoare, iar mare parte a drumurilor naționale traversează orașe și sate, cu consecințe negative atât pentru transport, cât și pentru locuitorii acestor localități.

Nici rețeaua feroviară existentă nu este modernizată pentru a se putea integra în rețeaua comunitară, iar în plus, mai este și prost întreținută.

În acest context, ar fi necesar ca toate instituțiile centrale și locale ale statului să gospodărească în mod eficient fondurile care provin anual din creșterea p.i.b.-ului și să le direcționeze spre investiții, iar prefecturile, consiliile județene și consiliile locale să realizeze proiecte conjugate prin care să acceseze fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii.

Vorbindu-se tot mai des, în ultima vreme, despre necesitatea investițiilor în infrastructură, iată și câteva argumente pentru care este atât de importantă alocarea de resurse pentru infrastructură.

În primul rând, s-ar permite circulația mai rapidă a mărfurilor și persoanelor atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Odată cu reducerea costurilor de transport, ar crește competitivitatea produselor românești, atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Astfel, potențialul agricol și forța de muncă ar putea fi valorificate, dar ar putea fi rezolvate și problemele sociale, de genul accesului la școlarizare în comunitățile cele mai izolate.

Nu trebuie neglijată nici reducerea poluării, ce poate fi obținută și prin evitarea blocării traficului în aglomerațiile urbane, cu ocazia construirii de autostrăzi și șosele de centură.

De asemenea, o infrastructură modernizată va conduce cu precădere la dezvoltarea turismului intern și internațional, cu deosebire a agroturismului și a turismului balnear. Nu putem vorbi de o dezvoltare durabilă a turismului, mai ales în zona de sud a litoralului românesc, fără investiții majore în infrastructura de transport. O particularitate desprinsă din acest context este gama largă de obiective extrem de ambițioase avansate de către Ministerul Transporturilor, care dacă s-ar realiza, ar fi excepțional pentru România. Proiecte precum: transformarea în autostradă a șoselei de centură a Constanței, crearea șoselei de centură ce va ocoli municipiul Mangalia și îl va lega de localitățile 2 Mai și Vama Veche, prelungindu-se până la granița cu Bulgaria, transferarea căii ferate în afara stațiunilor Costinești și Neptun, este necesar să fie susținute și realizate cât mai repede cu putință.

Având în vedere că dezvoltarea României depinde în mare măsură de îmbunătățirea radicală a situației infrastructurii de transport, ar fi imperios necesar ca această problemă să facă obiectul unei dezbateri a Parlamentului, pentru a se ajunge la o variantă acceptată de către toate forțele politice. Concluziile acestei dezbateri ar trebui să fie cuprinse într-o strategie unitară, aprobată de toate instituțiile statului și aplicabilă în următorii ani, indiferent de partidele care s-ar afla la guvernare.

De asemenea, fără o dezvoltare a infrastructurii de transport într-un ritm mai rapid, fără o finanțare prioritară din bugetul de stat și bugetele locale, fără utilizarea integrală a fondurilor europene, România nu poate să asigure creșterea rapidă a nivelului de trai, cât mai aproape de media celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 18:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro