George Ionescu
George Ionescu
Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/05-03-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 23-02-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.83 George Ionescu - intervenție cu titlul "Sărbătoarea românească a iubirii - Dragobetele";

 

Domnul George Ionescu:

"Sărbătoarea românească a iubirii - Dragobetele"

Pe 24 februarie se iubește românește. De ce? Pentru că este Dragobetele.

Autohtonul Dragobete este sărbătoarea românească a dragostei, cu o tradiție milenară pe meleagurile noastre!

Spiritualitatea populară consemnează Ziua lui Dragobete, zeu al tinereții în Pantheonul autohton, patron al dragostei și al bunei dispoziții. Sărbătoarea românească marchează începutul primăverii. Ziua însemna pentru omul arhaic începutul primaverii, ziua când natura se trezește, iar întreaga comunitate sărbătorea și se pregătea pentru venirea primăverii. Data de 24 februarie marchează începutul anului agricol și, după unele credințe populare, este considerată ziua ieșirii ursului din bârlog.

Sărbătoarea era așteptată cu multă bucurie. An de an, pe 24 februarie, bunicii noștri sărbătoreau Dragobetele, una dintre cele mai frumoase sărbători populare dedicate iubirii. Dragobetele face parte, alături de majoritatea sărbătorilor populare care continuă și în luna martie (în unele locuri Dragobetele era sărbătorit și la data de 1 martie), dintr-un posibil cult al unei mari zeițe a fecundității, deoarece se consideră că el este fiul Dochiei și deschizătorul primăvarerii.

Sărbătoarea își are originile în ciclul naturii, anunțând momentul în care întreaga natură renaște, păsările se împerechează și își caută cuiburi. Așa se justifică și celelalte denumiri date sărbătorii: "Ioan Dragobete", "Dragostițele", "Șantion de primăvară", "Logodnicul Păsărilor", "Cap de primăvară" sau "Cap de vară întâi", dar și "Dragomiru-Florea" sau "Granguru". În unele tradiții este numitfiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică.

Etnograful Ovidiu Focșa spunea că "Despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renașterea naturii. Această sărbătoare marca revigorarea naturii și nu numai, ci și a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetației, a vieții în creștere, o dată cu trecerea la anotimpul de primăvară durata zilei creștea, în contrapondere cu noaptea care descrește, ca dovadă și zilele sunt mai însorite. Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetația dar și oamenii se puneau în acord cu natura, era o nuntă a naturii, însemnând renașterea acesteia, retrezirea la viață, ceea ce este și semnificația centrala a sărbătorii".

 

Ziua de 24 februarie fiind prin excelență o sărbătoare a fertilității, pusă sub semnul unei zeități mitice, Dragobetele este ziua constituirii perechilor, atât pentru păsări, cât și pentru oameni. Dragobete este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele este considerat fiul Babei Dochia și deschizătorul primăverii, patron al dragostei și bunei-dispoziții pe plaiurile românești. Asemănător lui Eros sau Cupidon, Dragobetele era un bărbat chipeș și neastâmpărat. Dragobetele este un duh al pădurii care, într-o anume zi a începutului de primăvară, ia chip de flăcău neasemuit de frumos și hălăduiește prin codri, "după fetele și femeile ce profanează lucrînd ziua-i consacrată" pentru a le pedepsi. Într-o altă tradiție, Dragobetele este indentificat cu "Năvalnicul", feciorul frumos, voinic, chipeș și tare iubăreț care ia mințile fetelor tinere, fiind transformat de Maica Domnului în planta care îi poartă numele: năvalnic (o specie de ferigă).

Obiceiurile de Dragobete, zi așteptată cândva cu nerăbdare de toți tinerii, au fost în mare parte uitate, sărbătorindu-se astăzi doar în unele regiuni ale țării, cu preponderență în mediul rural. Una din tradiții spune că cine participă la această sărbătoare va fi ferit de boli tot anul și că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat, liniște, noroc în dragoste și prosperitate. Sărbătoarea Dragobetelui este ziua în care oamenii trebuie să aibă grijă de toate orătăniile din curte, precum și de păsările cerului. În această zi nu e voie să se sacrifice animalele, ca să nu se strice rostul împerecherilor. Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, nu și pentru cele mai importante. Crezând că Dragobetele îi va ajuta să aibă un an îmbelșugat, gospodarii respectau această sărbătoare la fel ca și pe cele religioase: nu munceau, doar își făceau curățenie prin case. Tinerele în pragul măritișului și femeile strâng în această zi rămășițe de zăpadă și apa topită o pun într-un vas, pentru a fi folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și descîntece de dragoste. În tradiția populară, se crede că îndrăgostiții care se întâlnesc azi vor fi protejați în iubire tot anul. Despre toți cei care nu doreau să sărbătorească de Dragobete, se spunea că vor rămâne singuri tot restul anului.

Modul de a sărbători Dragobetele este diferit de la o regiune a țării la alta: petreceri în aer liber, dansuri, jocuri, discuții în jurul focului, săruturi, logodne simbolice etc.

În mediul urban aceste tradiții sunt inexistente, Dragobetele fiind umbrit de Valentine's Day, o sărbătoare de împrumut occidental care nu are legatură cu spiritualitatea românească.

Dragobetele este sărbătoarea dragostei, ziua românească a îndrăgostiților. Așadar, conform tradiției, de Dragobete trebuie să ne bucuram, să râdem, să dansăm, să ne distrăm, să întâmpinăm primăvara, să petrecem. În concluzie, avem atâtea motive să sărbătorim Dragobetele, să profităm din plin de sărbătoarea bunei dispoziții și de această tradiție românească ce trebuie respectată!

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 23 november 2019, 4:46
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro