Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/19-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.4 Mircea Irimescu - declarație politică cu tema "Migrația parlamentarilor";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Am să-l invit la microfon pe domnul deputat Mircea Irimescu, din partea Grupului parlamentar al independenților.

Apoi, îl invit pe domnul deputat Iosif Blaga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, pe care îl rog să se pregătească.

Domnul Mircea Irimescu:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Migrația parlamentarilor".

O dată cu începerea noului mandat al președintelui României, s-a accentuat un fenomen politic, care se prefigurase încă de la începutul actualei legislaturi: migrația de la un grup politic la altul a unora dintre membrii Parlamentului României.

Mișcările din cadrul partidelor politice, din ultimele șase luni, au ajuns la niveluri nemaiîntâlnite: 26 de parlamentari de la PSD și de la PNL, mai bine de 5% din totalul parlamentarilor, căutându-și rosturi pe alte poziții politice, au aderat la așa numitul "Grup al independenților", devenit decisiv pentru formarea unei majorități parlamentare în jurul actualului partid de guvernământ.

La aceștia trebuie să-i adăugăm pe parlamentarii care au trecut direct la PD-L, și care fac ca proporția de până acum a fenomenului să fie de aproape 8%, binișor peste pragul electoral impus unui partid pentru a accede în parlament.

Nu vreau să apreciați considerațiile mele ca fiind pro domo. Este drept că, administrativ, aparțin și eu "Grupului independenților", dar din punct de vedere politic aparțin PNȚCD și mă supun programului politic al acestui partid. Mă implic în această discuție numai datorită importanței pe care o acord acestui eveniment politic.

Este limpede că fenomenul în discuție nu a apărut și nu se desfășoară întâmplător. Cel/cei care l-a(u) plănuit a (au) dovedit pragmatism, perspicacitate, ingeniozitate, lipsă de scrupule și un abil mod de speculare a problemelor interne, specifice perioadei din interiorul unora dintre forțele politice din actualul legislativ.

Nu insist în această direcție, deși fenomenul este de natură să torpileze opoziția parlamentară, prin asta fiind periculos pentru democrație. Subliniez doar faptul că tocmai existența "Grupului independenților" generează și intensifică procesul de migrare în discuție, asigurând una dintre laturile obiective necesare manifestării acestei tendințe.

Totuși, proiectul "Grupului independenților" nu ar avea sorți de izbândă dacă nu ar exista și alte motive care-i împing spre migrare pe unii dintre parlamentari. Este vorba despre motive de ordin individual, și cred că se impune o discuție referitoare la resorturile subiective care-i îndeamnă pe unii oamenii politici ai momentului să-și schimbe apartenența politică.

Dincolo de manevre politicianiste, oportunisme și chiar lichelisme, cel puțin trei motive, după mine cele mai importante, țin de actualul sistem politic al României, grav deformat și folosit abuziv de cei de la putere.

Primul provine din faptul că nu se asigură condiții egale de îndeplinire a mandatelor, pentru cei ce și le-au câștigat prin scrutin democratic, reprezentanților partidelor de opoziție, și celor aflați la putere sau care sprijină puterea.

Parlamentarii care sprijină guvernul, după o socoteală simplă bazată pe realități dâmbovițene de netăgăduit, sânt "mai egali" în fața miniștrilor stăpâni ai mijloacelor financiare ale țării, decât cei care execută, în Legislativ, indispensabilele roluri de a critica acțiunile guvernamentale.

Al doilea derivă din cultivarea în rândurile electoratului a ideii că un parlamentar, în primul rând, trebuie să "aducă fonduri". Restul activității, activitatea de bază, legiferarea în sine, aproape că nu mai contează. Aduci bani pentru școli, drumuri, poduri, biserici etc. ești bun, nu aduci bani, ești de blamat. Or, fondurile le asigură numai puterea și urmarea este logică. Persoanele aflate în funcții alese, fie în Legislativ, fie în administrația publică, indiferent de partidul politic de care aparțin, trebuie să se "închine" puterii dacă doresc finanțarea unor proiecte ale comunităților pe care le reprezintă.

Al treilea motiv este generat de sistemul electoral al țării. Practic, se permite candidaților în alegerile legislative cheltuirea unor uriașe sume de bani proprii. Știm cu toții că, de regulă, partidele nu asigură candidaților în alegeri uninominale fonduri bănești și că în unele situații miza ajunge la valori incredibil de mari. O persoană care ajunge parlamentar, cheltuindu-și în alegeri importante resurse financiare, este de așteptat, în România și aiurea, să caute să-și recupereze investiția făcută. Or, asta nu se poate face, oricum am întoarce-o, decât făcând parte din cercurile puterii.

Cum legea nu interzice în mod expres mutarea parlamentarilor la un alt partid, ține de normalitate faptul că partidele de la putere nu duc lipsă de solicitări de a se pricopsi cu noi membri dintre parlamentarii existenți.

De la președintele țării în jos, majoritatea covârșitoare a oamenilor politici români își propun să fie pragmatici și se împăunează cu această însușire, presupunând că o au. Să nu dăm dovadă de ipocrizie atunci când le cerem parlamentarilor din opoziție, și ei dornici să-și ajute colegiile pe care le reprezintă, să fie doar principiali și idealiști. Rădăcinile răului sunt adânci și nu sunt legate nici de bicameralism și nici de numărul de parlamentari.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 1 martie 2021, 10:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro