Ioan Oltean
Ioan Oltean
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/19-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.8 Ioan Oltean - declarație politică intitulată "Marea Neagră, punct focal geopolitic";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Cu îngăduința dumneavoastră, o să-mi permit să dau și eu citire declarației mele politice.

Vă mulțumesc. (Coboară la tribună.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică pe care îmi îngăduiesc să o prezint astăzi în fața dumneavoastră se intitulează "Marea Neagră, punct focal geopolitic".

Astăzi voi aduce în discuție câteva aspecte legate de tendințele geopolitice actuale ale zonei Mării Negre. Analiza mizei pe care acest punct focal geopolitic o implică este de mare importanță în contextul actual. După cum se știe, Regiunea extinsă a Mării Negre a devenit una dintre zonele-cheie ale unei noi arene de conflictualitate. Având ca limită Marea Caspică, regiunea este și va fi o importantă sursă de petrol și gaze naturale. De asemenea, ea constituie un important coridor pentru transporturi, având potențialul de a lega Asia Centrală, care este bogată în resurse, de piața mondială a energiei.

Toți actorii importanți ai scenei internaționale, printre care Statele Unite ale Americii, China, Rusia și nu în ultimul rând, Uniunea Europeană, folosesc mijloace diferite de a se poziționa strategic în regiune, însă toate sunt tributare aceluiași scop, acela de a-și extinde influența și de a-și asigura prezența economică în regiune.

Uniunea Europeană și-a bazat strategia în special pe politicile de integrare ce au fost dezvoltate în timpul procesului de extindere. Uniunea Europeană este convinsă de superioritatea istorică a modelului său politic, iar același lucru este valabil și în cazul modelului politic al SUA. Cu alte cuvinte, în Occidentul european și în America există convingerea că ceea ce este eficient pentru Europa și pentru SUA este eficient și pentru restul lumii, inclusiv pentru Regiunea extinsă a Mării Negre, deoarece modelul occidental este corect. Această convingere a fost întărită și de prăbușirea comunismului sovietic, ce a dat, la momentul respectiv, liderilor occidentali un sentiment de triumf. Dar situația la nivel mondial nu a luat turnura la care s-au așteptat statele lumii, mai concret, nu a avut loc o "înghețare" a istoriei, o liniștire a frământărilor. Ceea ce se întâmplă acum este mai degrabă crearea unei noi spirale de competiție geopolitică, ce este, din multe puncte de vedere, mai periculoasă decât stabilitatea pe picior de confruntare a lumii bipolare și contradictorii din timpul războiului rece și a cortinei de fier.

Vedem cu toții că politicienii lumii occidentale de azi în care trăim și noi afirmă în permanență faptul că este necesară abandonarea modalității de gândire bazată pe câștigul unei singure părți, trebuind adoptat modelul reciproc avantajos.În același timp, organizațiile regionale democratice pe care țările vestice le-au încurajat în regiunea Mării Negre, încă de la sfârșitul anilor '90, sunt de fapt bazate pe nevoia de a se crea căi alternative de transport al energiei. Din acest punct de vedere, nu este deloc surprinzător faptul că țările Europei occidentale au adus în discuție "ancorarea" sau "integrarea" Regiunii extinse a Mării Negre, iar principalul instrument ales pentru o asemenea transformare este NATO, nu UE.

În ultimele două decenii, regiunea Mării Negre a trecut printr-o multitudine de perioade tulburi: războaie, revizuiri ale granițelor, conflicte etnice, crize politice și economice. Orice conflict în regiune, indiferent care i-ar fi cauza, are elemente de competiție geopolitică, fie că este vorba despre confruntările revoluționare din Georgia și Ucraina, sau despre luptele dintre diferite partide politice și politicieni din orice țară din regiune.

Trebuie să recunoaștem faptul că vechea competiție geopolitică nu a dispărut odată cu prăbușirea comunismului. Secolul al XXI-lea este o lume în care marile puteri și interesele naționale, indiferent dacă coincid sau nu, se află cumva în conflict, joacă un rol din ce în ce mai important. Timp de mulți ani, populația a trăit în condițiile confruntării bipolare, în stări conflictuale reprimate, comportându-se în consecință. Geopolitica poate avea și aspecte neplăcute. Europa știe acest lucru din propria experiență, pe care a acumulat-o de-a lungul multor secole. Acesta este motivul pentru care, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, Europa a încercat să abordeze o nouă politică.

În pofida faptului că temele de discuții de la diverse întâlniri pe tema Mării Negre au un caracter cu precădere ecologico-umanitar, participanții la ele nu evită discuțiile de ordin general geopolitic, ci profită de acest lucru pentru a pune în evidență cele mai acute probleme ale zonei.Nu trebuie să uităm că tocmai zona Mării Negre este printre primele din lume în ceea ce privește concentrarea pe teritoriul său a conflictelor atât "înghețate", cât și "dezghețate" ulterior.

Impasul la care s-a ajuns uneori în soluționarea conflictelor, situația confuză de pe scena politică de la Chișinău, care putea duce oricând la agravarea problemei transnistrene, cu posibile nedorite implicații asupra Republicii Moldova, tensiunea care se menține în Georgia și în jurul ei, toate aceste probleme pot provoca un adevărat "incendiu" în care vor "arde" iminent atât temele ecologice și de protecția și conservarea mediului, cât și toate perspectivele turistice ale acestei zone. De aceea, nu întâmplător, la ora actuală, tocmai în zona Mării Negre au loc procese geopolitice neunivoce și deosebit de importante pentru viitorul întregului spațiu euroasiatic. La stabilizarea situației din zona Mării Negre poate contribui rolul politic și economic crescând al Rusiei.

Este evident faptul că, în ultima vreme, relațiile dintre statele din zona Mării Negre s-au ameliorat mult. De exemplu, protocoalele semnate în luna octombrie a anului trecut cu privire la normalizarea relațiilor dintre Turcia și Armenia au fost apreciate just, ca un important aport la consolidarea stabilității acestei regiuni. Este de văzut în ce măsură recenta venire la putere în Ucraina a noului președinte Viktor Ianukovici va permite să se prognozeze cu precizie felul în care vor decurge relațiile Kievului cu partenerii săi geostrategici. Un lucru este pe deplin clar pentru viitor: toate țările din zona Mării Negre, inclusiv România, vor trebui să dea dovadă de maturitate, pentru a edifica o colaborare reciprocă și pentru a se opune în comun tentativelor forțelor externe de a folosi regiunea în jocurile lor geopolitice.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 1 martie 2021, 9:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro