Doamna Lucia-Ana Varga: Vă mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică de numește "Respectați dreptul la sănătate al consumatorilor români". România se află, în acest moment, în fața unei alegeri pentru viitorul său: încurajarea agriculturii ecologice, care ar putea avea ca efect deschiderea de noi piețe europene, precum și protejarea sănătății cetățenilor, în egală măsură cu protecția mediului înconjurător, sau extinderea culturilor de organisme modificate genetic cu efecte dăunătoare pentru mediu și consumator, dar mulțumitoare pentru unele companii producătoare. În România se cultivă, în momentul de față, aproape 3000 de hectare de porumb modificat genetic. Și asta este doar cifra pe care ne-o arată înregistrările oficiale, pentru că dacă ar fi să facem o cercetare în teren am constata, cu siguranță, că suprafețele sunt mult mai mari. La toate acestea se adaugă și importul altor plante modificate genetic, precum soia sau cartoful, care ajung într-o formă sau alta pe masa românilor. În timp ce state civilizate ale Europei își mențin rezerve serioase asupra efectelor pe care aceste organisme modificate genetic le au asupra mediului și, mai ales, asupra sănătății umane, România devine un loc de joacă pentru cultivatorii de organisme modificate genetic. Exemplu Austriei este poate cel mai relevant: acest stat a decis să își protejeze cetățenii de efectele organismelor modificate genetic prin interzicerea categorică a cultivării lor. Decizia a fost luată în lipsa unor dovezi ferme și acceptate de către autorități, dar considerând valide îndoielile lansate de către cercetători. Nicio autoritate nu și-a asumat, în mod categoric, rezultatele unor studii referitoare la impactul asupra sănătății umane a consumului de organisme modificate genetic, planând îndoiala asupra acestui subiect. Ne întrebăm dacă oficialii Ministerului Agriculturii și Ministerului Mediului își asumă riscurile de sănătate și de mediu pentru generațiile actuale și viitoare de români. Și iată câteva din efectele consumului de organisme modificate genetic: pot afecta rinichii și ficatul,conform nenumăratelor studii de laborator; conferă rezistență la antibiotice,făcând mult mai dificil în acest fel orice proces de vindecare prin medicația cu antibiotice; determină creșterea incidenței alergiilor printre consumatori,în condițiile în care gradul crescut de poluare a dus deja la o creștere alarmantă a numărului de persoane alergice, în special copiii; pot produce creșterea în greutate pentru femei; ridică riscul de pierdere a sarcinii etc. Mai mult decât atât, specialiștii în nutriție avertizează asupra faptului că adevăratele efecte ale consumului de organisme modificate genetic încă nu au "explodat", acestea fiind introduse în consum relativ de curând (10 ani), atacul asupra corpului uman putând fi cu adevărat evaluat pe parcursul unei generații. La toate acestea se adaugă și efectele ireversibile asupra mediului înconjurător prin atacul asupra altor specii și contaminarea culturilor ecologice. Lipsa de protecție a culturilor agricole ecologice și tradiționale în România ar putea duce la închiderea unor mari piețe europene de desfacere pentru producătorii români, generând astfel serioase pierderi financiare. Ca om politic, interesat de sănătatea populației și protejarea mediului înconjurător, avertizez că actuala politică a guvernanților români riscă să pună în pericol nu numai agricultura și mediul din țara noastră, dar, ceea ce este foarte grav, va transforma cetățenii români în cobai pentru companiile producătoare de organisme modificate genetic. Prin permiterea consumului și cultivării de OMG, autoritățile actuale sacrifică sănătatea cetățenilor români și de aceea ne întrebăm, fără a dori să fim retorici: unde este Ministerul Agriculturii când vine vorba despre apărarea intereselor agronomice ale României? Unde este Ministerul Sănătății când trebuie protejată sănătatea publică? Unde este Ministerul Mediului când este în cauză prezervarea biodiversității României? Așteptăm cu toții aceste răspunsuri. Vă mulțumesc.
|