Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/19-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.11 Vasile Filip Soporan - prezentarea declarației politice "Economia de piață și locurile de muncă, între performanță economică și performanță socială";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Soporan, din partea Grupului parlamentar al independenților.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș dori să prezint declarația politică "Economia de piață și locurile de muncă, între performanța economică și performanța socială"

Ce lipsește României pentru a putea depăși situația de criză? În primul rând, puterea de a recunoaște adevărurile, în al doilea rând capacitatea de a renunța la populism, în al treilea rând capacitatea de a gândi simplu și cu eficiență stările care sunt legate de mecanismele economiei de piață.

Fără a continua cu enumerarea lipsurilor, aș insista pe nevoia majoră pe care o are în momentul de față România, aceea de a genera, în afara bătăliilor doctrinare, o economie capabilă de a crea locuri de muncă valoroase pentru români, pentru tinerii absolvenți și pentru cei care au deja douăzeci sau treizeci de ani de muncă activă, pentru a fi capabili să facă față competitivității, inovării și dezvoltării durabile, toate acestea având drept bază mecanismele de piață și globalizarea. Tocmai prezența acestei economii ar face posibilă restructurarea sistemului administrativ și ar ușura substanțial presiunea la care este supus statul, aflat, din păcate, în situația emblematică nefavorabilă în care doar 24 de români sunt salariați dintr-o sută, în timp ce media europeană de situează la 40 de salariați dintr-o sută.

Pentru că situația dificilă în care ne găsim este rezultatul deteriorării în timp a capacității productive, a slabei dezvoltări a spiritului antreprenorial și a dificultății de a găsi sau de a căuta o piață pentru produsele și serviciile societății noastre, consider că este momentul fundamentării demersurile noastre pornind de la bază, adică de la piață, de la economie înspre locurile de muncă, dezvoltând puterea susținerii activităților generate de stat la nivelul serviciilor publice. Prin urmare, rolul economiei este vital, locurile de muncă și valoarea acestora se pot realiza dacă economia este capabilă să ocupe piața de care are nevoie în context național și european. Din aceste motiv, la întâlnirea avută cu reprezentanții de frunte ai mișcării sindicale am făcut propunerea ca la licitațiile organizate de instituțiile statului și de autoritățile locale să se introducă, pe lângă ceilalți indicatori stabiliți în cadrul legislației, și indicatorul de performanță socială al societății și indicatorul de implicare a societății comerciale în viața comunităților.

Consider că în cadrul indicatorului de performanță socială ar trebui cuprinse valoarea realizată la nivelul retribuțiilor, nivelul condițiilor de muncă, nivelul programelor de formare și perfecționare a personalului, corelația existentă între profilul personalului, profilul societății și profilul lucrărilor care trebuie angajate, gradul de ocupare al portofoliului de lucrări și capacitatea de realizare a acestora și nivelul programelor sociale realizate în cadrul societății participante la licitație.

Consider că în această manieră ar putea fi împăcate cele două tendințe doctrinare antagoniste, de primordialitate a capitalului sau a resursei umane, și ar putea fi realizat un element al interesului național, acela de a constitui o economie performantă, capabilă să rezolve și problematica locurilor de muncă, a valorii acestora, și a resurselor de funcționare a statului și a serviciilor publice.

Criza poate deveni pentru unii suportul unei explicații ușoare în cazul lipsei unei viziuni de dezvoltare a României și, ca întotdeauna, în această situație este mult mai ușor să dai vina pe ceva sau pe cineva decât să faci o analiză serioasă, în care și tu să te consideri parte. Spun acest lucru deoarece dezvoltarea economică a Clujului interbelic se poate constitui într-un exemplu prin modul în care, cu inteligență, cu dăruire și cu acțiuni în interesul național a fost valorificată situația de criză economică de la nivel european, în situația specifică căderii imperiilor din acea vreme, situație în care s-au construit societăți economice care-și propuneau cucerirea pieței lăsate libere cu tehnologiile achiziționate la prețuri reduse de pe o piață slăbită și dezorganizată. Prin urmare, istoria demonstrează că există posibilitatea de a folosi criza pentru a pune bazele dezvoltării.

Acestea sunt argumentele pentru care consider că este necesar să corelăm criza cu piața și cu soluțiile de relansare a economiei și a locurilor de muncă, prin crearea unor mecanisme de stimulare a performanței economice și sociale. Pornind de la această justificare, propun colegilor parlamentari, sindicatelor și patronatului o dezbatere asupra modului în care introducerea indicatorului de performanță socială ar putea relansa rezolvările economice și sociale de care avem nevoie, în condițiile specifice economiei de piață.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 14 decembrie 2019, 4:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro