Valeriu Ștefan Zgonea
Valeriu Ștefan Zgonea
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/19-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.40 Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică despre "Traficul de ființe umane - un comerț modern cu sclavi, care alimentează corupția și crima organizată";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Traficul de ființe umane - un comerț modern cu sclavi, care alimentează corupția și crima organizată"

La doi ani după cazul Mailat, un nou scandal, generat tot de o crimă, aduce numele țării noastre pe primele pagini ale ziarelor din Europa, iar referirile nu ne fac deloc cinste. România este "fundătura Europei", o "țară de infractori periculoși", românii sunt criminali de top, iar o treime din prostituatele de pe străzile din Copenhaga sunt românce. Acesta este, pe scurt, tabloul României, creionat de presa daneză în ultimele zile. Nu mă opresc asupra acuzelor rasiste, nici asupra lipsei de reacție din partea Ambasadei României din Danemarca și a Ministerului Afacerilor Externe. Intervenția mea privește problemele de fond, România numărându-se printre "sursele principale" ale traficului de persoane, fenomen calificat de Interlop drept "crima cu cea mai rapidă ascensiune".

Un raport al Europol subliniază că România este principala sursă de prostituție din Uniunea Europeană, iar statisticile Organizației Internaționale pentru Migrație și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa relevă că traficul de persoane în țara noastră se păstrează la cote îngrijorătoare.

Potrivit statisticilor oficiale, anual peste 1.400 de români cad victime traficanților de persoane, iar poveștile celor care au trecut printr-un astfel de coșmar sunt cutremurătoare. Numărul real al victimelor nu este cunoscut. Studiile arată că peste 70% din victimele traficului de ființe umane nu sunt identificate și nu beneficiază de asistență calificată.

Traficanții își caută victimele în rândul categoriilor defavorizate ale societății, promițându-le o viață mai bună și salarii atractive peste hotare. Multe persoane care acceptă oferta sfârșesc în cele mai crude și umilitoare condiții. Respectul pentru drepturile omului încetează acolo unde intră pe rol traficanții de ființe umane. De multe ori, victimele își dau seama de acest lucru mult prea târziu. Iată o istorie tipică, povestită de o femeie din Dolj, care a plecat la muncă în Cehia și s-a trezit sclavă pe o plantație. O altă tânără, tot din Dolj, a luat drumul Italiei, pentru a lucra ca menajeră, și s-a trezit în mâinile traficanților, reușind să fugă după luni de chin.

Sunt cazuri despre care trebuie să discutăm, pentru că traficul de ființe umane a căpătat o dinamică și o amploare îngrijorătoare, devenind cea de-a treia principală formă de crimă organizată din lume, după traficul de arme și cel de droguri. A crescut și numărul copiilor traficați în scopul cerșetoriei și al furtului din buzunare, cazul din Marea Britanie și Spania fiind deja cunoscut la nivel național și european. S-au înregistrat și cazuri de exploatare pentru trafic de organe.

Conform Organizației Internaționale a Muncii, numărul persoanelor traficate anual se ridică la circa 2,5 milioane, majoritatea fiind femei și copii. În jur de 500.000 de victime sunt din Europa. Comisia Europeană estimează că numărul minorilor traficați anual în Europa, pentru muncă forțată, cerșit, furat și prostituție, atinge 36.000. Raportul anual privind traficul de persoane pentru anul 2009 al Departamentului de Stat al SUA arată că România este țara de origine, de tranzit și de destinație pentru persoanele traficate în scopuri de exploatare sexuală și muncă forțată.

Sărăcia, marginalizarea socială, corupția, discriminarea și incultura întrețin traficul de persoane. Ajungând la acești factori, este momentul să vedem cum acționează autoritățile atât în vederea combaterii traficului de persoane, cât și asupra cauzelor primare ale fenomenului.

Anul trecut, la recomandarea Guvernului Boc, în România a fost desființată Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, al cărei rol era de a coordona și de a evalua activitățile de prevenire și combatere a traficului de persoane, precum și de a monitoriza asistența acordată victimelor acestui fenomen extrem de grav.

Am spus și repet faptul că desființarea acestei agenții și transformarea acesteia în serviciu în cadrul MAI a constituit o greșeală, pentru că nu s-a bazat pe o analiză corect fundamentată. Guvernul Boc a raportat așa-zisul proces de reformă instituțională, neglijând complexitatea, nivelul și implicațiile sociale ale traficului de ființe umane.

Delictele asociate cu traficul - printre care se numără detenția, violul și tortura - încalcă drepturile fundamentale ale omului. Adesea, rețelele de trafic de persoane sunt conduse de organizații criminale transnaționale, care constituie o amenințare la adresa securității naționale și internaționale.

În calitate de deputat și de coordonator al Grupului parlamentar pentru combaterea traficului de persoane din cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României, solicit pe această cale ministrului administrației și internelor, Vasile Blaga, să reînființeze Agenția Națională pentru combaterea traficului de persoane, o denumire adecvată acestei instituții, și să numească un raportor național pe această problemă, la nivelul Uniunii Europene urmând a se institui o rețea informală de raportori naționali.

Cer acest lucru înainte ca structurile europene de decizie să prezinte, în cursul acestei luni, o evaluare a problematicii anterior susținerii propunerii de directivă în domeniu și până când Departamentul de Stat al SUA va prezenta, în luna aprilie, noul raport privind traficul de persoane.

Am participat, săptămâna trecută, la cea de-a treia reuniune cu tema "Către Acțiunea globală a Uniunii Europene împotriva traficului de ființe umane", găzduită de Guvernul spaniol, și pot să vă spun că toate instituțiile europene și Departamentul de Stat al SUA au atenționat că România se află, în continuare, în atenție, fiind o țară de origine și tranzit din punct de vedere al traficului de persoane. Discuțiile au vizat întărirea cooperării la nivel european, armonizarea reglementărilor de drept penal, precum și măsurile pentru protecția, sprijinirea și asistența acordată victimelor, domeniu unde înregistrăm lacune semnificative. De asemenea, se urmărește instituirea unui control parlamentar complex al acțiunii guvernelor naționale în acest domeniu.

Solicit ministrului Vasile Blaga să se alăture intenției Grupului parlamentar de a stabili noua strategie, măsurile-cheie ce vor trebui promovate, planul de acțiune și politicile sociale ce trebuie implementate pentru combaterea traficului de persoane din România și din regiune.

Solicit premierului Emil Boc să facă o evaluare atentă a politicilor publice în domeniul prevenirii traficului de ființe umane. Succesul măsurilor de combatere a traficului de persoane este strâns legat de combaterea sărăciei și de ridicarea nivelului de educație.

2010 este Anul european pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și este firesc să ne întrebăm ce își propune România să facă în acest sens, în condițiile în care 4 milioane de români trăiesc în sărăcie și zilnic peste 800 de oameni își pierd locurile de muncă. Toți acești oameni, afectați de efectele crizei economice și de harababura politicilor guvernamentale, se regăsesc în rândul categoriilor sociale vulnerabile despre care vorbeam anterior.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are un rol important în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, sau mai bine zis ar trebui să aibă un rol în acest sens, dar cele mai multe strategii și planuri de ocupare a forței de muncă, de formare profesională, de stimulare a agenților economici și de sprijinire a persoanelor din zonele defavorizate au rămas doar pe hârtie în ultimii cinci ani.

Sunt necesare înăsprirea legislației privind munca ilegală și controlul serios al aplicării legislației în domeniul muncii și al protecției drepturilor angajaților. România ocupă un loc fruntaș în Europa ca pondere a economiei subterane în produsul intern brut. Interesant este faptul că avem o economie subterană de aproape 38% din p.i.b., dar înregistrăm, paradoxal, un nivel scăzut al criminalității economice, conform datelor oficiale.

Educația reprezintă factorul-cheie atât în lupta împotriva sărăciei, cât și în combaterea traficului de ființe umane. Toate evaluările internaționale din ultimii ani ne-au plasat spre coada clasamentului din punct de vedere al nivelului de educație. Într-adevăr, avem și elevi olimpici internaționali cu care ne mândrim, dar marea majoritate a elevilor se află sub nivelul mondial al mediocrității. Politicile educaționale fără perspectivă, măsurile haotice adoptate, lipsa finanțării adecvate au bulversat sistemul de învățământ. Nu avem o strategie coerentă de combatere a abandonului școlar. Închidem școlile din mediul rural, fără să ne gândim la consecințele pe termen lung și fără să ținem cont de faptul că educația este o investiție pentru viitorul României.

Eforturile de combatere a traficului de ființe umane trebuie coordonate cu lupta împotriva corupției, aceste două fenomene fiind strâns legate.

Trebuie să adoptăm măsuri concertate în vederea anchetării și pedepsirii celor care comit infracțiuni implicând traficul de ființe umane și să asigurăm accesul la asistență finanțată de Guvern pentru un număr cât mai mare de victime. Trebuie să prevenim și să combatem acest fenomen cu toată responsabilitatea, fără să ascundem gunoiul sub preș, cum încearcă actualii guvernanți.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 1 martie 2021, 10:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro