Virgil Pop
Virgil Pop
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/19-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.45 Virgil Pop - declarație politică: «"Succesul" programului procriză al Guvernului Boc»;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Virgil Pop:

«"Succesul" programului procriză al Guvernului Boc»

"Criza" este, cu siguranță, cuvântul cel mai des folosit din toamna anului 2008 până în prezent. A marcat traseul economic al țării în ultimul an și trei luni și a oferit, în tot acest timp, cele mai absurde pretexte pentru declinul economic constant al României și pentru incompetența crasă de care a dat dovadă Guvernul în materie de finanțe. Potrivit prognozelor guvernamentale, cuvântul "criză" ne va sta pe buze încă cel puțin doi ani. Proiecția economică până în 2013 a relevat faptul că, în anii următorii, volumul veniturilor la bugetul de stat nu va crește până la cota anticipată de guvernanți. Pe scurt, criza ne va afecta în continuare, în timp ce Guvernul va asista, cu vistieria goală, la degradarea continuă a finanțelor românești.

Aceste previziuni economice sumbre sunt emise într-o perioadă în care, rând pe rând, statele Uniunii Europene anunță ieșirea din criza financiară sau chiar creșteri economice. Astfel, dacă analizăm doar două exemple de implementare a unor programe anticriză eficiente, cum ar fi practicile fiscale ale Ungariei sau Bulgariei, vom ajunge la concluzia că România, deși a beneficiat de o poziție superioară, a bătut pasul pe loc, în lipsa unor politici financiare la fel de eficiente. Această realitate nesatisfăcătoare este rezultatul direct al lipsei de viziune economică a Guvernului Boc, care a implementat un program de măsuri fiscale mai degrabă procriză decât anticriză. Nu degeaba economistul-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru Europa de Sud-Est, Peter Sanfey, nota despre România că impactul programului guvernamental anticriză a avut un efect neglijabil asupra creșterii economice.

De ce a ajuns, însă, România, un exemplu de "așa, nu" în manualele de macroeconomie?

Lipsa vitezei de reacție în fața dezastrului economic a fost un factor decisiv în adâncirea crizei. Și asta pentru că, la finele anului 2008, în vreme ce președintele României, foarte sigur pe sine, afirma la radioul public că România nu va fi afectată de criza financiară din SUA, autoritățile maghiare ceruseră deja un împrumut de la FMI, conștientizând situația financiară dificilă în care se află economia. În primăvara anului 2009, când România decidea să apeleze la împrumutul extern, Ungaria aplica deja un pachet de măsuri anticriză eficient. Nu sunt un susținător al împrumuturilor externe și nici nu cred că împrumutul la FMI trebuia să fie accesat mai devreme de către autorități. Remarc însă că celeritatea cu care autoritățile maghiare au reacționat în fața crizei a fost de mare ajutor în lupta cu dificultățile financiare, atribut care a lipsit cu desăvârșire din programul de acțiune a Guvernului român.

Măsurile fiscale anticriză luate de Guvern se înscriu mai mult în sfera diametral opusă, la capitolul măsuri de adâncire a crizei financiare. Mă refer aici la cunoscutele aberații fiscale ale Guvernului Boc, fie ele implementate sau doar propuse, care au dat măsura incompetenței viziunii financiare. Impozitul forfetar și disponibilizările masive de la aparatul de stat și alte măsuri de împovărare fiscală au avut ca rezultat o cifră de 760 de mii de șomeri români; ca să nu mai vorbim de alte măsuri absurde cum ar fi impozitarea drepturilor de autor, interzicerea cumulului pensie cu salariu de stat, impozitarea indemnizației persoanelor cu dizabilități, impozitarea tuturor pensiilor sau plafonarea alocațiilor. De cealaltă parte, Bulgaria a devenit țara cu cel mai mic nivel de impozitare din Uniunea Europeană, mizând pe politici de fiscalitate redusă, menite să sprijine mediul de afaceri. Spre exemplu, autoritățile de la Sofia au permis scăderea plafonului capitalului social de înființare a firmelor la doar un euro.

Deși menit să scoată țara din criză, împrumutul extern de la FMI de 20 de miliarde de euro s-a dovedit a fi inutil, incorect gestionat, în condițiile în care România a folosit acești bani pentru a acoperi deficitul din plata salariilor și pensiilor. Ungaria, pe de altă parte, a folosit banii de la FMI pentru a finanța investiții în infrastructură. Și, cu toate că gradul de îndatorare al statului maghiar îl depășește cu mult pe cel al României, Ungaria și-a permis, de curând, să refuze o tranșă de un miliard de euro de la Fondul Monetar Internațional.

Incapacitatea Guvernului de a reduce cheltuielile bugetare a amânat, deopotrivă, ieșirea României din criză. Deși a operat câteva diminuări la fondurile ministerelor, Guvernul Boc evită în continuare reducerea drastică a cheltuielilor bugetare, din rațiuni de ordin politic. Totodată, măsurile de diminuare a risipei din bani publici se rezumă doar la tăierea pensiilor și salariilor "nesimțite" sau la alte exerciții de imagine de acest fel, care vor aduce prea puține economii la bugetul de stat.

La o privire de ansamblu, instabilitatea politică și populismul au pecetluit, de fapt, ieșirea României din criză. Și asta pentru că avem un premier care, deși nu e priceput în ale economiei, ține cu dinții la funcția sa și la măsurile aberante pe care le impun miniștrii lui de finanțe. La rândul lor, membrii Guvernului refuză cu încăpățânare să accepte propunerile partidelor de opoziție, chiar dacă acestea și-au dovedit eficiența, însă aplică fără rețineri măsuri populiste menite să aducă doar voturi la partidul-stat și nu bani la buget. Și mai avem un președinte care oferă drept soluție pentru ieșirea din criză îndatorarea suplimentară a statului român, prin contractarea unui alt împrumut extern.

Dacă adăugăm la toate acestea un dram de aroganță, nepricepere și iresponsabilitate, avem rețeta ideală pentru dezastru, iar România se îndreaptă deja înspre această direcție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 1 martie 2021, 8:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro