Cătălin Cherecheș
Cătălin Cherecheș
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/19-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 09-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.82 Cătălin Cherecheș - declarație politică intitulată "Se poate guverna de departe, dar se poate administra numai de aproape";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Cătălin Cherecheș:

"Se poate guverna de departe, dar se poate administra numai de aproape"

Despre o nouă împărțire administrativ-teritorială se vorbea încă de la începutul anilor 2000, când România se pregătea să devină membră a Uniunii Europene. O primă variantă era reducerea la jumătate a numărului județelor, care, ulterior, să fie transformate în regiuni de dezvoltare.

Ideea reîmpărțirii administrativ-teritoriale a României a revenit în actualitate prin inițiativa legislativă a parlamentarilor UDMR, mai "grijulii" cu faptul că până în 2012 România trebuie să-și spună punctul de vedere vizavi de ceea ce propune Uniunea Europeană. Și au făcut un proiect de lege care propune înființarea a șaisprezece regiuni de dezvoltare, precum și organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare.

Proiectul, care primise raport negativ din partea Comisiei pentru administrație, a trecut de Senat, prin adoptare tacită. Este rândul Camerei Deputaților să-și spună cuvântul despre această inițiativă. Este și motivul pentru care fac această declarație politică. Deoarece așa cum este, inițiativa parlamentarilor UDMR nu ajută la nimic, dar strică la orice, cum se exprima unul dintre primarii marilor orașe din Transilvania. Iată câteva argumente: au fost "grupate" județele sărace cu cele și mai sărace, iar cele bogate cu cele și mai bogate; dacă în Ardeal, restructurarea județelor s-a făcut în jurul nucleului Harghita-Covasna-Mureș, în restul țării, împărțirea este destul de haotică. Să pui Constanța lângă Vrancea și Maramureșul lângă Cluj, nu sunt cele mai fezabile idei.

Când vorbim despre regionalizare trebuie să ne gândim la avantaje economice, la accesul la resurse și venituri, la evitarea conflictelor și nemulțumirilor. Maramureșul, pe care îl reprezint în Parlamentul României, n-a făcut niciodată parte dintr-o regiune cu Clujul, ci cu Satu Mare și Sălaj. Maramureșul are proiecte comune cu Satu Mare, are proiecte comune cu Sălajul. Există tradiții comune, care trebuie păstrate și continuate. Maramureșul este un brand cunoscut la nivel național și internațional, este reprezentativ atât prin suprafață, cât și prin numărul de locuitori, are un extraordinar patrimoniu natural, cultural, religios și un potențial turistic deosebit. Este argumentul pentru care Baia Mare trebuie să fie capitala unei astfel de regiuni de dezvoltare.

Să nu uităm că reorganizarea regiunilor este o problemă internă care privește doar cetățenii României, sistemul administrativ românesc. România are nevoie de o reformă instituțională structurală, dar aceste lucruri trebuie dezbătute, analizate serios, nu doar bazate pe interesele unora sau altora, ci ale României și cetățenilor ei. De aceea un proiect de reîmpărțire administrativ-teritorială trebuie discutat atât cu administrațiile locale, cât și cu structurile europene.

Reforma administrativă nu trebuie să aibă o componentă politică sau etnică, ci una de funcționare normală și eficientă a instituțiilor, debirocratizarea acestora, înlocuirea consiliilor județene și a prefecturilor cu structuri regionale funcționale, transparente și eficiente. Regionalizarea trebuie să însemne dezvoltarea infrastructurii și nu autonomia teritorială pe principii etnice. Reforma administrativă presupune dezbateri la nivelul Parlamentului, al administrațiilor locale, implicarea cetățenilor, deoarece vorbim despre viitorul lor și al României.

O idee bună nu trebuie să fie suspectată de teze autonomiste bazate pe criterii etnice. Fiecare român trebuie să știe unde va fi plasată provincia lui, cu argumente care țin atât de economie, cât și de istorie sau tradiție. O nouă reîmpărțire administrativă are efecte pe termen lung asupra dezvoltării României.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 26 februarie 2021, 4:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro