Mircia Giurgiu
Mircia Giurgiu
Sittings of the Chamber of Deputies of March 30, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.44/09-04-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-11-2019
04-11-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 30-03-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 30, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.50 Mircia Giurgiu - declarație politică având tema "Școlile populare de artă - pierdute pentru învățământ?";

 

Domnul Mircia Giurgiu:

"școlile populare de artă - pierdute pentru învățământ?"

Școlile Populare de Artă au fost înființate în capitalele fostelor regiuni prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.1720 din 1954, ca instituții de cultură cu profil educativ în domenii ale artelor interpretative vocale și instrumentale, teatrale, coregrafice și ale artelor vizuale (pictură, sculptură, grafică, ceramică, arte decorative, design vestimentar și design grafic etc.). Un specific aparte îl constituie predarea artelor tradiționale (dans popular, instrumente populare, taraf, canto popular) atât în mediul urban, cât și în cel rural, având ca scop major păstrarea autenticității folclorului românesc și a celorlalte etnii.

După reorganizarea administrativ-teritorială s-au înființat școli populare de artă în fiecare capitală de județ.

Cele mai vechi școli s-au înființat pe vechile structuri ale "Conservatoarelor Municipale", astfel că au o bogată tradiție, unele având peste 100 de ani, cea mai veche fiind școala din Arad, cu o vechime de peste 160 de ani (Societatea "Astra").

Școala din Cluj a fost înființată în 1954 prin HCM nr. 1720. La împlinirea a 50 de ani de existență a primit numele de Școala Populară de Arte "Tudor Jarda", după numele marelui compozitor clujean.

De-a lungul timpului, la școala din Cluj au predat personalități de marcă ale culturii naționale, profesori universitari, artiști emeriți, artiști plastici, membri ai Uniunilor de Creație sau ai altor organizații profesionale.

Școlile populare de artă au trecut, de la înființare și până astăzi, prin diverse reorganizări, în funcție de specificitatea fiecărei perioade politico-organizatorice.

În consecință, profesorii școlilor populare de artă pot depune în continuare dosare de obținere a gradelor didactice II și I și a definitivatului la Inspectoratele Școlare Județene. Înainte de Revoluție deci, se recunoștea calitatea de profesor în Școlile Populare de Artă.

După Revoluție s-au elaborat noi acte normative. În anul școlar 1993-1994 se elaborează noile programe analitice pentru Școlile populare de artă de către Ministerul Culturii din România, programe analitice care funcționează și astăzi; de asemenea, normarea muncii cadrelor didactice.

În anul 2003 apare Legea nr. 292/2003, care se abrogă prin ordonanța de urgență nr.118 din 28 decembrie 2006.

Cadrele de specialitate care desfășoară activități didactice potrivit pregătirii profesionale sunt profesori, cu atât mai mult cu cât au și modulul pedagogic la absolvirea studiilor, unii au chiar definitivat, grad II, grad I și doctorat, și nu experți sau instructori, cum sunt acum încadrați, conform Ordonanței de urgență nr. 118/2006, și pentru care nu au calificare sau pregătirea profesională.

Felul îngust de a interpreta această ordonanță de urgență de către conducerea actuală a școlii și a Consiliului Județean Cluj ni se pare nelegal și discriminatoriu. În prezent, cei care au mai rămas să predăm la școală se simt umiliți de tratamentul la care sunt supuși atât prin titulatură - experți și instructori, și nu profesori, cât și prin salarizarea total necorespunzătoare și arbitrară practicată; salariile profesorilor s-au redus cu aproximativ 400 lei. În timp ce clădirea se renovează, toate pianele și pianinele, la fel și celelalte instrumente au fost lăsate la voia întâmplării, fără huse, în praf de șantier și practic nu vor mai putea fi recondiționate (un pian costă aproximativ 10.000 lei). Putem spune că în acest caz este vorba de "drepturile omului", de discriminarea profesorilor. Dacă lucrurile vor merge tot așa, probabil că în câțiva ani se va ajunge să se desființeze școala, pentru că nu va mai avea profesori de renume, indispensabili pentru o astfel de instituție.

Nu înțelegem încă un aspect. De ce profesorii care predau la școlile speciale au rămas cu statut de profesori, cei de la Școala Populară de Artă iar au trecut pe statut de experți. Și unii și alții sunt finanțați de Consiliul Județean Cluj.

Precizăm că din totalul de peste 36 de Școli populare de artă sau Școli Populare de Artă și Meserii, cum se mai numesc în unele județe, covărșitoarea majoritate și-au păstrat caracterul de școală, cadrele de specialitate fiind încadrate potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

În aceste condiții, trebuie lucrat pentru a repune în drepturi profesorii școlilor populare de artă, fără a fi lăsați la îndemâna interpretărilor arbitrare ale fiecărui vremelnic conducător de școală.

Dar cel mai bine ar fi ca și Școlile populare de artă să fie incluse la Ministerul Învățământului, și atunci statutul de profesor ar rezolva toate problemele existente.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 13 november 2019, 6:10
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro