Marius Rogin
Marius Rogin
Sittings of the Chamber of Deputies of March 30, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.44/09-04-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 30-03-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 30, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.83 Marius Rogin - prezentarea principalelor subiecte dezbătute la Consiliul European care a avut loc între 25-26 martie 2010 la Bruxelles;

 

Domnul Marius Rogin:

Președintele Traian Băsescu a participat săptămâna trecută la Bruxelles, la lucrările Summit-ului Partidului Popular European, care a avut pe agendă pregătirea Consiliului European, iar în dimineața zilei de 26 martie, președintele Băsescu a avut o întâlnire cu șeful Guvernului Spaniei, Jose Luis Rodriguez Zapatero. Această întâlnire se înscrie în cadrul consultărilor bilaterale pe care statul care deține președinția rotativă a Consiliului UE le are cu restul statelor membre, în vederea prezentării priorităților privind agenda europeană.

Principalele subiecte al Reuniunii șefilor de stat și de guvern din statele membre ale Uniunii Europene au fost: agrearea cadrului general al Strategiei UE 2020 - noua strategie a Uniunii privind crearea de locuri de muncă si creștere economică - și identificarea noilor linii de acțiune ale Uniunii Europene pentru etapele viitoare ale negocierilor internaționale privind schimbările climatice. Agenda reuniunii a conținut și teme legate de obiectivele UE pentru reuniunea G20 care va avea loc la Toronto în perioada 26-27 iunie, precum și menținerea competitivității economice a UE.

Există un punct cu miză extraordinar de mare, și anume noua strategie a Uniunii Europene, "Strategia UE 2020", continuarea strategiei Lisabona și practic prefigurarea obiectivelor Uniunii pentru următorii 10 ani.

Unul din obiective ar fi creșterea ratei de ocupare a populației cuprinse între 20 și 64 de ani până la cel puțin 75%. Este un obiectiv extrem de ambițios, care se întinde ca orizont de timp pe 10 ani. Subiectul a generat dezbateri serioase în interiorul consiliului.

Un alt obiectiv al agendei UE 2020 este legat de stimularea cercetării și alocarea a 3% din produsul intern brut medie la nivelul Uniunii Europene, pentru cercetare. Este evident că fără cercetare Uniunea Europeană își poate pierde competitivitatea pe piețele globale.

În primul rând, este vorba de o medie la nivelul Uniunii, în al doilea rând se vizează angajarea cu circa două treimi a fondurilor private, a resurselor financiare venite din sectorul privat. România susține ideea ca 1% din produsul intern brut ar trebui să fie contribuția statelor, în medie, și 2% o contribuție a sectorului privat.

Un alt obiectiv este implementarea obiectivelor 20-20-20, de la schimbări climatice. Este vorba de reducerea emisiilor de carbon cu 20% până în anul 2020, creșterea eficienței energetice cu 20% până în 2020, precum și creșterea la cel puțin 20% a ponderii energiei din surse regenerabile. La nivelul Uniunii Europene s-a încercat, pentru conferința de la Copenhaga de la sfârșitul anului trecut, acreditarea unei ținte mult mai ambițioase, adică reducerea cu 30% pe cele trei paliere sau reducerea, respectiv creșterea cu 30%, și nu 20-20-20, ci 30-30-30. Conform declarației Președintelui Băsescu: "România nu susține abordarea unui astfel de obiectiv - 30-30-30, ci vom susține rămânerea la obiectivele inițiale ale Uniunii. Suntem o țară care se dezvoltă și, oricum, obiectivul 20-20-20 este destul de dificil pentru România și costisitor."

De asemenea, un alt obiectiv pus în discuție a fost cel legat de reducerea cu 25% a nivelului de sărăcie, ceea ce s-ar materializa în ieșirea din standardele de sărăcie a circa 20 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene în următorii zece ani. Este un obiectiv extrem de dificil, foarte dificil de comensurat politic și poate deveni o armă politică în oricare din țările Uniunii Europene. România va susține asumarea obiectivului și va atenționa asupra nevoii de a se pune la dispoziția statelor care au intrat în Uniunea Europeană în ultimii ani resurse pentru ca un astfel de obiectiv să poată deveni realitate. Una din modalitățile de a sprijini diminuarea numărului de săraci este crearea de locuri de muncă.

Un subiect fierbinte, mult discutat la această reuniune a fost situația economică dezastruoasă în care se află Grecia. Țările din zona euro discută de mai multe săptămâni posibilitatea acordării de ajutor Greciei, confruntată cu o criză bugetară fără precedent din cauza deficitelor sale, care a determinat deja guvernul elen să ia măsuri de austeritate dureroase. Președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, s-a declarat optimist față de soluționarea problemei economice din Grecia și a accentuat că stabilitatea zonei euro este importantă nu numai pentru țările ce au adoptat euro, dar și pentru cele care vor intra în următorii ani în această zonă și pentru UE în general.

Jerzy Buzek a anunțat că va efectua în curând o vizită în Grecia, unde le va transmite autorităților de la Atena un mesaj european bazat pe "solidaritate și responsabilitate". Solidaritatea cu Grecia este extrem de necesară în prezent, iar responsabilitatea ar trebui să fie un principiu solid pentru viitor, a afirmat Președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.

Franța și Germania au anunțat la Summitul UE de la Bruxelles că sprijină asistența financiară acordată Greciei și altor țări de statele din zona euro și Fondul Monetar Internațional care utilizează moneda euro și sunt în dificultate. Detaliile acordului nu au fost încă convenite de toți cei 16 membri ai zonei euro, ai căror lideri s-au reunit cu această ocazie la nivel înalt la Bruxelles. Un diplomat european a declarat că Franța și Germania au ajuns la un acord, care oferă date precise privind condițiile în care pot interveni statele din zona euro și care pot fi aplicate și altor state, nu numai Greciei. Grecia va primi un ajutor de 22 miliarde de euro, sub forma unor împrumuturi individuale combinate, de la FMI și statele din zona euro, dar cea mai mare parte a banilor ar urma să vină din Europa.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 19 november 2019, 9:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro