Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Sittings of the Chamber of Deputies of April 13, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.53/23-04-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 13-04-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 13, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.33 Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată "Regretele dramei inexplicabile și lecția dragostei și înțelegerii";

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Regretele dramei inexplicabile și lecția dragostei și înțelegerii"

Din păcate, din experiență proprie, pot să vă spun că drama vine pe nesimțite, într-o zi ce pare pentru început obișnuită, în care cei dragi sunt aproape de tine, firesc, natural și obișnuit, fără să simți că ceva se va întâmpla și te va marca pentru tot restul vieții. Am trăit și trăiesc alături de cei dragi, care au mai rămas, o dramă personală, în care mereu îmi spun că putea fi altfel decât acel unic și dramatic eveniment. Îmi reproșez că n-am făcut nimic, sau nu am putut să fac nimic, pentru ca ei să poată să rămână firesc, natural și alături de noi, cu bucuriile, răutățile și suferințele comune care ne-au fost date sau eu le-am adus, din păcate, prin serviciul public în care m-am angajat, de bună voie, cu bună credință și cu dorința sinceră de a sluji. Simt din ce în ce mai intens că răutățile nu au dispărut, că ele se manifestă mai intens și mai sofisticat, iar eu încerc - nu știu dacă și reușesc - să diminuez suferințele familiei rămase.

Nu știu care au fost gândurile președintelui Poloniei la urcarea în avion, a distinsei sale soții, a elitei militare, a elitei politice, a celor care au făcut istoria. Sunt convins că ele au fost legate de împlinirea datoriei. Ce a apărut și ce poate să apară în aceste momente? Drama, șocul, încremenirea, durerea, lacrimile, părerea de rău, recunoașterea meritelor sau negarea lor, solidaritatea sau izolarea egoistă, speranța sau renunțarea, înțelegerea sau reaua-credință, conlucrarea sau dezbinarea, dragostea sau ura, bunătatea sau răutatea, dăruirea sau indiferența.

De ce am amintit aceste stări? Manifestarea sau lipsa acestora poate să definească starea de a fi sau starea de moment a unei națiuni. Exprimarea unor puncte de vedere referitoare la acest dezastru, unele legate de dorința de a asigura un asemenea zbor pentru întreaga clasă politică românească, mă pune serios pe gânduri asupra stării în care ne aflăm, în care ura a devenit o dominantă la nivelul funcționării societății românești. Pornind de la această stare și de la efectele acesteia asupra românilor și României, consider că începutul reconstrucției societății ar trebui să înceapă de la marea schimbare de care avem nevoie, ca popor și ca națiune, aceea care va începe în momentul în care cetățenii și indivizii din instituțiile de marcă ale țării vor începe să se iubească unul pe celălalt sau, cel puțin, pentru început, vor începe să se respecte.

În acest sens, aș citi pentru unii și reciti pentru alții, una din cele mai frumoase pagini din Epistola Sfântului Apostol Pavel, Întâia către Corinteni, cea care se referă la Iubire: "Iubirea rabdă îndelung; iubirea se dăruie, ea nu invidiază; ea nu se trufește, nu se îngâmfă; ea nu se poartă cu necuviință, nu-și caută pe ale sale, nu se întărâtă, nu ține în seamă răul, nu se bucură de nedreptate, ci de adevăr se bucură; pe toate le suferă, pe toate le crede, pe toate le nădăjduiește, pe toate le rabdă; iubirea niciodată nu se trece. Și acum rămân: credința, nădejdea, iubirea, acestea trei; dar cea mai mare din ele este iubirea."

Aș continua, cu același scop, prin aprecierile autorului conceptului de capitalism generos, Rich DeVos, despre care fostul președinte al SUA, Gerald Ford, spunea că este singurul în măsură să explice de ce capitalismul generos poate duce la succesul financiar al individului, comunității și națiunii, și anume: "Această reformă începe în momentul în care redescoperim ce înseamnă să îl iubim pe Dumnezeu, să ne iubim pe noi înșine și să ne iubim aproapele. Dacă statul sau guvernul nu își îndeplinește datoria, acest lucru se datorează faptului că cei care guvernează au uitat că fiecare buget și fiecare lege trebuie să se bazeze pe dragoste" sau "Noi credem că schimbarea în bine începe atunci când ne organizăm viețile în preajma acelor indivizi și instituții pe care le prețuim cel mai mult, ca de exemplu: Dumnezeu, familia, prietenii, școala și munca. De aceea, trebuie să ne hotărâm ce vrem să fim și să facem, și trebuie să ne stabilim scopurile în consecință."

De ce această pledoarie pentru dragoste și înțelegere în acest moment dramatic în viața polonezilor și a cetățenilor Uniunii Europene? Pentru că în istoria lor, chiar polonezii au demonstrat, prin Solidaritatea legendarului Lech Walesa, prin înalta misiune a iubitului și respectatului Papă Ioan Paul al II-lea, prin dinamismul, hotărârea și dăruirea președintelui Lech Kackzynski, în context european, că ura nu duce nicăieri, iar iubirea te conduce la cea mai mare construcție pe care o poți face.

În acest moment greu și inexplicabil pentru întreaga Europă, îmi exprim regretul pentru pierderea suferită de poporul polonez la despărțirea de președinte, de cel care poate deveni simbol al păcii și reconcilierii în context polonez și european, de cei care au făcut parte din elita politică, religioasă și militară a Poloniei.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 18 november 2019, 2:43
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro