Constantin Dascălu
Constantin Dascălu
Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.65/07-05-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 27-04-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.7 Constantin Dascălu - declarație politică referitoare la presă: "Mai este mass-media a patra putere în stat?";

Domnul Mircea Dușa:

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Constantin Dascălu.

Domnul Constantin Dascălu:

Declarația mea politică de astăzi se referă tot la presă: "Mai este mass-media a patra putere în stat?"

Stimați colegi,

Cu siguranță, fiecare dintre noi are un răspuns diferit la această întrebare, însă și mai sigur decât atât este faptul că tuturor ne-ar plăcea ca mass-media să-și asume acest rol și responsabilitatea ce vine o dată cu aceasta, și anume aceea de a constitui un aparat neutru de direcționarea dezbaterilor publice și de difuzarea ideilor, de informare publică corectă și de educare specializată a publicului.

În contextul zilelor noastre de criză a economiei și implicit a politicului și socialului, oamenii resimt din ce în ce mai puternic dorința de a fi informați și-și îndreaptă atenția către toate mijloacele de comunicare în masă, în special către mass-media și se așteaptă ca aceasta să fie un pilon al societății contemporane.

Se pun, așadar, următoarele întrebări: este capabilă mass-media de a susține și a accelera procesul de reconstrucție a economiei mondiale? Poate mass-media să transforme criza de la nivelul publicului în speranță, prosperitate și noi oportunități? În ce măsură subiectele mediatizate sunt pertinente prin importanța lor capitală pentru societate și pentru condiția umană.

Tocmai la astfel de întrebări și-a propus să răspundă cercetarea care face subiectul acestei declarații și care este parte componentă a proiectului "Autoreglementarea mass-media" din România realizat în anul 2009 la inițiativa "Active Watch", Agenția de Monitorizarea Presei și a Centrului pentru Jurnalism Independent.

De fapt, au fost desfășurate două tipuri de cercetări: una cantitativă, având drept public jurnaliștii din redacțiile de presă scrisă și din redacțiile de audio-vizual; una calitativă, având drept subiecți experți media și public specializat, iar obiectivele acestora au constat în identificarea opiniilor și atitudinilor respondenților cu privire la situația actuală a presei din România.

Un astfel de demers ar fi fost mult mai mult decât binevenit, mai ales că în ultimii ani dezbaterile pe teme legate de etica presei și de bunele practici jurnalistice au devenit tot mai vizibile în spațiul public, ieșind din spațiul academic și trecând dincolo de nivelul breslei. Din ce în ce mai multe voci din public susțin necesitatea unui act jurnalistic mai curat, iar reacția clasei politice evoluează de la reglementarea agresivă, prin lege restrictivă, la solicitări de auto-reglementare ca alternative viabile la lege.

Cu toții știm că presa poate să contribuie la dezvoltarea economică a unei țări, dar succesul ziarelor, al posturilor de radio și de televiziune în stimularea dezvoltării depinde de independența și calitatea acestora, de capacitatea lor de a atrage o audiență largă, de a reprezenta vocea prin care cetățenii se pot face auziți și de a contribui la realizarea consensului public necesar pentru producerea unei evoluții.

În exercitarea tuturor acestor roluri, presa întâmpină mari probleme în ceea ce privește respectarea deontologiei, fapt pe care înșiși jurnaliștii și experții media îl admit în cadrul cercetării în discuție, în sensul că doar 32% dintre respondenți consideră că normele jurnalistice sunt respectate în practică, și, deși 70% dintre subiecți au fost de acord în foarte mare sau în mare măsură cu afirmația "o lege a presei ar îmbunătăți calitatea actului jurnalistic", ideea unei reglementări a presei printr-un cadru legislativ a fost respinsă total. Motivația lor a fost că o lege ar putea îngrădi libertatea de exprimare a jurnaliștilor.

În plus, atât experții media, cât și publicul specializat sunt sceptici cu privire la posibilitatea realizării autoreglementării din cauza dezinteresului patronilor de media, neîncrederii în inițiatorii încercărilor de autoreglementare, convingerii că niciun for de autoreglementare nu va întruni încrederea întregii bresle. Așadar, deși sunt nemulțumiți de presa actuală și de felul în care ziariștii respectă normele etice, aproape toți respondenții au declarat că sunt tentați să își dorească o lege strictă pentru ca presa să nu mai încalce deontologia, dar că o astfel de lege este foarte periculoasă pentru libertatea de exprimare - 35% dintre respondenți au fost de acord în foarte mare sau în mare măsură cu afirmația "o lege a presei ar conduce la îngrădirea libertății presei".

În lipsa unei astfel de legi și în condițiile unei libertăți neîngrădite, presa este, conform aceluiași studiu, superficială, în căutare de senzațional și mizează pe vulgarizarea informației. Cele mai des încălcate norme, din punctul de vedere al respondenților, sunt: dreptul la viața privată (fotografiile persoanelor publice făcute în casă) și dreptul la imagine (persoane denigrate fără dovezi; persoane aflate în situații defavorizate), iar motivele încălcării unor astfel de norme sunt: dorința de a publica foarte repede informația, presiuni economice și politice, politica redacțională, dorința de senzațional și obținerea de avantaje personale.

În aceste condiții, cele mai importante valori și principii jurnalistice - informarea corectă, buna-credință, profesionalismul, verificarea informației măcar din două surse, verificarea surselor, cunoașterea foarte bună a domeniului în care lucrează - nu sunt internalizate și valorificate optim de către majoritatea ziariștilor. Cauza cea mai des invocată privind încălcarea normelor jurnalistice este legată de presiunile politice - 60% dintre respondenți spun că este una dintre cele mai frecvente cauze. De asemenea, insuficienta pregătire a jurnaliștilor este o cauză frecventă a încălcării normelor, mai ales din punctul de vedere al jurnaliștilor din presa cu acoperire națională. Pe de altă parte, jurnaliștii din presa locală menționează mai des influența patronatului drept cauză a încălcării deontologiei.

În același studiu, au fost cercetate și soluții ale creșterii nivelului de respectare a deontologiei și posibile sancțiuni. Chiar dacă cea mai des întâlnită cauză a încălcării normelor este legată de presiunile politice, cea mai des întâlnită soluție pentru respectarea deontologiei este pregătirea profesională a jurnaliștilor - 71% dintre respondenți propun această soluție. Aproape jumătate dintre subiecți spun că specializarea jurnaliștilor pe domenii ar fi o soluție bună pentru creșterea respectării deontologiei, iar aproape 40% afirmă faptul că o lege a presei este o soluție viabilă, în timp ce doar o treime dintre respondenți văd drept soluție un cod deontologic al breslei și un organism de implementare.

în ceea ce privește sancțiunile, pentru toți respondenții este absolut necesar ca jurnaliștii să fie sancționați atunci când încalcă drepturile persoanelor sau instituțiilor despre care scriu - 73% dintre aceștia preferă obligarea la corectarea erorii și 42%, obligarea la publicarea de scuze. Cu toate acestea, nu știu câți dintre noi am avut ocazia să citim în presa scrisă, de exemplu, un articol în care un jurnalist să corecteze o eroare prealabilă sau să-și ceară scuze public pentru prejudicierea imaginii unei persoane. Totuși, o parte dintre persoanele care au răspuns întrebărilor spun că se constată o îmbunătățire în ceea ce privește profesionalizarea ziariștilor față de anii precedenți, mai ales în domeniul juridic.

În contextul în care majoritatea respondenților sunt de părere că este nevoie mai degrabă de autoreglementare și mai puțin de reglementare printr-un cadru legislativ, un mix între autoreglementarea în redacții și un for unic la care să adere toate instituțiile media pare soluția găsită de majoritatea participanților la cercetare. Soluția autoreglementării nu este refuzată, însă este considerată irealizabilă datorită dezinteresului patronatelor de a intra într-o astfel de convenție ce le-ar afecta propriile interese, lipsei credibilității celor care au inițiative de autoreglementare, imposibilității creării unui organism care să asigure controlul și să aplice sancțiunile din cauza faptului că nu există persoane suficient de credibile care să-1 administreze, și datorită experienței încercărilor nereușite de a crea un organism de autoreglementare și un cod deontologic.

În ceea ce privește inițiativele de până acum, jurnaliștii cred că Clubul Român de Presă (CRP) nu a reușit încă să se impună, iar codul lui ar trebui îmbunătățit. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) are un rol important, dar nu este foarte eficient, pentru că televiziunile își fac calcule clare în privința amenzilor primite de la CNA pentru nerespectarea normelor: publicitatea aduce mai mulți bani decât amenzile. O parte dintre respondenți și-ar dori un organism similar cu CNA pentru presa scrisă, iar alții consideră că un astfel de organism este periculos pentru libertatea de exprimare. Așadar, problema este conștientizată atât de către cei care activează în domeniu, cât și de publicul căruia i se adresează media, însă se fac pași timizi în direcția îmbunătățirii actului jurnalistic.

În acest sens, doresc ca prin intermediul celor prezentate să suscit interesul și preocuparea forurilor abilitate în acest domeniu să vegheze ca fiecare om de presă să respecte codul deontologic, în caz contrar, să ia măsuri pentru a nu mai exista abateri de la principiile meseriei, totul pentru un act jurnalistic "mai curat". Menționez și insist asupra faptului că suntem adepții autoreglementării, tocmai pentru a respecta dreptul la libera exprimare și independența presei și de aceea fac un apel către toate companiile de media să recurgă la această soluție, pentru ca viitoare cercetări de acest gen să aducă în atenția opiniei publice rezultate pozitive. Dorim să nu ne mai întrebăm "unde începe și unde se termină influența mass-mediei?", ci să apreciem faptul că zilnic avem ce învăța de la specialiștii media și că presa are un rol foarte important în educarea copiilor noștri.

Nu ne rămâne decât să așteptăm ca activitatea mass-media să ne răspundă pozitiv și cât mai curând la întrebările: Poate societatea să se bazeze pe informațiile prezentate de mass-media pentru a avea o viziune clară și adecvată realității asupra evenimentelor de importanță capitală pentru ea? Va reuși presa să fie un partener de încredere în lupta pentru reconstrucția economiei mondiale? și nu în ultimul rând: va reuși mass-media să ne demonstreze că-și merită titulatura și rolul consacrat de a patra putere în stat?

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 24 februarie 2020, 2:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro