Ioan Holdiș
Ioan Holdiș
Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.65/07-05-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 27-04-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.60 Ioan Holdiș - declarație politică cu subiectul "Cernobîl - 24 de ani de la tragedia nucleară";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ioan Holdiș:

Declarație politică intitulată "Cernobîl - 24 de ani de la tragedia nucleară"

În urmă cu 24 de ani, pe data de 26 aprilie 1986 la oara locală 1 și 23 de minute, două explozii au zguduit reactorul numărul patru al Centralei Atomoelectrice din Cernobîl. Incendiul a durat zece zile și au fost răspândite circa 50 de tone de substanțe radioactive în atmosferă. Primele victime ale accidentului au fost din rândul militarilor, pompierilor și muncitorilor veniți să se lupte cu infernul, în număr total de 800.000 de persoane.

Centrala a fost compusă din patru reactoare tip RBMK-1000, fiecare capabil de producerea a 1 GW de putere electrică. Construirea centralei a început în anii '70, cu reactoarele #1 (care a fost închis în anul 1977), #2 în 1978, #3 în 1981 și #4 în 1983. Alte două reactoare - #5 și #6 - erau în construcție când a avut loc accidentul.

Totul s-a produs din cauza unei erori umane scăpate de sub control, în timpul unui test. Reactorul mergea pe energie redusă pentru a arăta că în timpul unei întreruperi a energiei electrice sau la o închidere de rutină reactorul ar funcționa în condiții sigure. Din păcate, nu a fost să fie așa și zeci de mii de oameni au murit din lipsă de protecție și din dorința autorităților sovietice de la acea vreme de a încerca să ascundă dezastrul produs.

Această catastrofă este considerată ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord, România fiind de asemenea afectată.

Președintele de atunci, Nicolae Ceaușescu, a încercat ascunderea accidentul nuclear la nivelul țării. Abia după patru zile de la accident a convocat ședință pentru a discuta despre eveniment și urmările problemei, iar la populație informațiile au ajuns de-abia în data de 2 mai. Nu s-a dorit să se știe decât că a crescut gradul radioactivității, pentru care cetățenii au primit sare iodată și tablete cu iodură de potasiu pin care se dorea imunizarea populației.

În România, consecința majoră pe termen lung în urma exploziei este înmulțirea cazurilor de cancer. Fenomenul continuă să se manifeste alarmant și după 24 de ani de la accident. Numărul cazurilor în ultimii nouă ani s-a dublat, cele mai întâlnite forme de cancer fiind leucemia și cel tiroidian, adică exact acele forme care apar în urma expunerii la radiații.

Cernobîlul avea să împartă viața în două: înainte și după, explozia reactorului ce a curmat suflete și a făcut viața multor oameni un adevărat coșmar.

Autoritățile ucrainene în momentul actual se confruntă cu probleme grave în ceea ce privește asigurarea securității sistemelor și instalațiilor nucleare, în incinta clădirii distruse aflându-se în continuare o cantitate importantă de praf radioactiv, care ar putea oricând polua aerul.

În prezent, se dorește finalizarea lucrărilor unui nou sarcofag, proiect ce a început în urmă cu 13 ani, deoarece vechiul sarcofag este fisurat, termenul de valabilitate al acestuia expirând în urmă cu patru ani. Este vorba de un sarcofag permanent și ermetic al reactorului, cu o finalizare a lucrărilor cel târziu în 2012, deoarece învelișul actual al reactorului se degradează în ritm rapid. Acesta a necesitat și necesită mulți bani, de aici și intervalul mare de timp de la demararea la finalizarea proiectului.

După spusele specialiștilor, efectele exploziei vor fi resimțite cel puțin 300 de ani, iar radioactivitatea în acea zonă va scădea la un nivel acceptabil abia în jurul anului 2525.

prin această declarație am vrut să vă reamintesc evenimentul tragic produs în urmă cu 24 de ani, și mai ales efectele continue pe care le-a avut explozia de la Cernobîl asupra sănătății umane, asupra economiei și a mediului. Efectele sale, din păcate, vor fi simțite timp de mulți ani în viitor, fiind aproape incalculabile.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 21 februarie 2020, 20:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro