Mircea-Gheorghe Drăghici
Mircea-Gheorghe Drăghici
Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.65/07-05-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 27-04-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 aprilie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.86 Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică privind situația românilor din Spania;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Declarație politică privind situația românilor din spania

Imigrația română primită în Spania în ultimii zece ani a constituit un fenomen unic, atât datorită amplorii, cât și timpului scurt în care fenomenul s-a dezvoltat. Spania a experimentat cea mai mare creștere a numărului de rezidenți străini din Europa și una dintre cele mai mari din lume. Alături de Statele Unite și Germania, Spania a fost una dintre cele trei țări cu cea mai mare imigrație. Dar fluxul imigrației în Spania nu se distribuie în mod egal pe parcursul acestor ani, ci se intensifică în ultimii cinci ani, ceea ce ne face să deducem că am fost a doua țară din lume în ceea ce privește imigrația primită începând cu anul 2000 (în Germania sosiseră mai mulți imigrați în anii nouăzeci, în timp ce din anul 2000 fluxul migrator al acestei țări a fost mai moderat).

Cauzele unicității imigrației spaniole trebuie bine explicate pentru a evita ca stereotipurile să-și impună motivele. în acest sens, atunci când vorbim despre cauzele care explică imigrația pe care o primește Spania, vorbim despre situația imigranților în țara de origine și nevoia lor de a pleca, semnalând că în țara lor suferă tot tipul de lipsuri, tinerii nu au perspective de muncă de niciun fel.

Nici apropierea geografică și culturală menționată adesea pentru a explica de ce sosesc emigranți din anumite țări nu este o explicație a acestui fenomen. Marocul se află la o distanță de 14 kilometri de Spania, dar, în anii șaizeci și șaptezeci - ani în care marocanii emigrau masiv, nu se instalau pentru a lucra în Spania. Treceau strâmtoarea, dar mergeau în Franța, Belgia și multe alte țări europene. Ibero-americanii, cu care Spania are legături culturale speciale, emigrau în special în Statele Unite.

Pentru a afla motivele celor întâmplate trebuie să vedem mai degrabă ce s-a întâmplat în Spania: faptul că imigranții au optat pentru această țară într-un mod atât de intens în acești ultimi ani se datorează unor motive intrinseci și, în principal, puternicii dezvoltări economice și slabului puls demografic.

Imigrația a sosit în anii cu cea mai mare creștere economică, prin urmare, coincizând cu o demografie care avea deja dificultăți în a oferi pieței muncii ceea ce solicita acea creștere; deoarece Spania s-a bazat pe anumite sectoare cu o mare intensitate de mână de lucru, cum sunt construcțiile și serviciile legate de turism și timpul liber, care necesită multă mână de lucru, ceea ce explică în bună măsură nevoia de lucrători extra-comunitari. în fond, ceea ce a transformat Spania într-o țară unică în ceea ce privește solicitarea de forță de muncă extra-comunitară este sectorul construcțiilor, cu o dezvoltare care nu a suportat comparație cu niciun alt stat din Europa, devenind chiar principalul motor al creșterii în ultimii zece ani.

Există date care nu pot fi omise dacă dorim să aflăm o explicație privind cele întâmplate. Astfel, comparând piața muncii de la sfârșitul anului 1997 cu sfârșitul anului 2007, vedem că s-a trecut de la aproape 13,5 milioane de angajați la peste 20 milioane. Această creștere de aproape șapte milioane de noi angajați are trei cauze: prima, scăderea ratei șomajului (care reprezenta 20,1 % la sfârșitul anului 1997, și 8,6 % la sfârșitul anului 2007); a doua, creșterea ratei feminine de angajare (de la 28,3 % la sfârșitul anului 1997 la 43,9 % la sfârșitul anului 2007); și a treia, imigrația. Fiecare dintre aceste trei impulsuri a contribuit aproximativ cu o treime din noii angajați.

Trebuie menționat că dacă nu ar fi sosit imigrația menționată, celelalte două forțe nu ar fi putut contribui singure cu cele șapte milioane de noi angajați, deoarece demografia Spaniei se caracterizează printr-o scădere constantă a generației actuale de noi persoane active pe piața muncii, în fiecare an se încorporează un număr mai redus de tineri, din cauza faptului că ne aflăm sub efectele scăderii ratei de natalitate care se înregistrează începând din anul 1977. în fond, Spania a înregistrat o creștere economică ce a solicitat multă mână de lucru și o demografie proprie care nu o poate susține în totalitate. în acest aspect constă explicația principală a imigranților primiți. Cu alte cuvinte, Spania a primit imigrația de care a avut nevoie la momentul oportun. Din păcate, românii ajunși să muncească în Spania nu mai sunt acum doriți!

Eurodeputata Corina Crețu, membră a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European (EMPL) și secretar executiv pentru relații internaționale al PSD, a protestat zilele acestea față de manifestările xenofobe și discriminatorii îndreptate împotriva imigranților români din Spania, cu atât mai îngrijorătoare cu cât vin din partea principalului partid de dreapta, Partidul Popular. Corina Crețu a cerut PDL să renunțe, în semn de solidaritate cu cetățenii români care trăiesc în această țară, la protocolul de susținere electorală pe care îl are cu Popularii spanioli. Până acum, reacțiile PDL sunt anemice și nu avem un răspuns clar! Cu toții, de la politicieni până la oameni simpli ar trebui să luăm atitudine vizavi de pancartele cu înscrisul "Nu vrem români", de pliantele cu sigla Popularilor, în care se promite "Mai multă siguranță", și de declarațiile candidatului la primărie, Xavi Garcia Albiola, în care cere "curățarea orașului" și-i amenință în special pe romi.

La nivelul Spaniei, românii formează cea mai mare comunitate de străini. Cei aproape un milion de români au contribuit în ultimii ani la creșterea economică semnificativă a Spaniei, iar acum resimt, alături de spanioli și de ceilalți imigranți, efectele dureroase ale recesiunii. Dacă nu voiau românii, spaniolii ar fi trebuit să se gândească bine încă de la început, iar acum, după ce s-au văzut cu sacii în căruță, vorba românului, au început să-și arate colții! Nu trebuie să tolerăm asemenea discriminări și acțiuni xenofobe, mai ales că este vorba despre cetățenii noștri, despre prieteni și cunoscuți, plecați pentru un trai mai bun! A spune că nu vrei români în Spania înseamnă să jignești o națiune întreagă, iar acest lucru nu poate fi trecut cu vederea! în Colegiul Curtea de Argeș, acolo unde am fost ales deputat, la fiecare cinci case, există un cunoscut sau o rudă plecată să trudească pe meleaguri străine! A fi român înseamnă să muncești, nu să fi jignit și batjocorit!

De aceea, propun ca acțiunile întregii clase politice românești să se unească într-o voce puternică pentru apărarea tuturor românilor! PDL trebuie să se hotărască dacă este cu românii sau împotriva lor, iar noi, ca parlamentari, trebuie să trimitem o scrisoare oficială popularilor spanioli în care să condamnăm modul lor xenofob de a face politică și să ne apărăm cetățenii!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 21 februarie 2020, 21:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro