Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 aprilie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/07-05-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 27-04-2010 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 27 aprilie 2010

  Alocuțiunea domnului Mihai Ghimpu, Președintele interimar al Republicii Moldova și Președintele Parlamentului de la Chișinău.

Ședința a început la ora 13.40.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și de domnul senator Mircea-Dan Geoană, președinte al Senatului, asistați de domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaților, și de doamna senator Doina Silistru, secretar al Senatului.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog să luați loc în sală pentru a începe ședința comună solemnă a celor două Camere ale Parlamentului României.

Domnule Mihai Ghimpu, președinte interimar al Republicii Moldova,

Stimați membri ai Parlamentului României,

Distinși reprezentanți ai Corpului Diplomatic,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să-i urez bun venit alături de noi Excelenței Sale domnului Mihai Ghimpu, președintele interimar al Republicii Moldova și președintele Parlamentului de la Chișinău. (Aplauze furtunoase).

Prezența Domniei Sale în plenul reunit al Parlamentului României ne onorează.

Este, în același timp, cea mai potrivită măsură a importanței pe care o acordăm relațiilor noastre.

Legăturile dintre România și Republica Moldova au avut dintotdeauna și continuă să aibă un caracter aparte.

Istoria, limba, cultura și identitatea care ne leagă au făcut ca dialogul dintre București și Chișinău să stea mereu sub semnul unei relații unice.

Cel mai recent, Republica Moldova s-a angajat la un parcurs pe care și România l-a urmat nu de mult.

Este vorba de parcursul european.

Președintele Mihai Ghimpu a fost de la alegerea Domniei Sale în funcție un promotor și un susținător ferm al principiilor și valorilor care ne unesc, al principiilor europene și, în același timp, o voce neobosită pentru aspirațiile cetățenilor din Republica Moldova.

Sunt sigură că vorbesc în numele tuturor colegilor parlamentari atunci când spun că, oricât de lung va fi drumul și oricât de dificil, locul Republicii Moldova este alături de România în Uniunea Europeană.

În acest sens, vreau să vă anunț că împreună cu domnul Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, am semnat astăzi Protocolul de colaborare și parteneriat între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. (Aplauze).

Prin acest protocol se instituie Comisia comună pentru integrare europeană, din care fac parte președinții comisiilor Parlamentului din România și președinții comisiilor Parlamentului din Republica Moldova.

Vă vom distribui acest protocol și, împreună cu domnul președinte Mircea Geoană, sperăm ca această comisie să înceapă lucrul.

Doamnelor și domnilor, Am avut plăcerea să-l întâlnesc pe domnul președinte Mihai Ghimpu de două ori în acest an.

Mă bucur ca de această dată să-i urez bun venit alături de dumneavoastră în Parlamentul României.

Domnule președinte, aveți cuvântul. (Aplauze).

 
 

Domnul Mihai Ghimpu - președintele interimar al Republicii Moldova:

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimată doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor ambasadori,

Onorată asistență,

Este un privilegiu și o onoare deosebită pentru mine, dar este și simbolic pentru Republica Moldova să fim astăzi, 27 aprilie 2010, aici, împreună cu dumneavoastră în Parlamentul României.

La 27 aprilie 1990, acum 20 de ani, Tricolorul a devenit drapel de stat al Republicii Moldova și, pentru prima dată, după 50 de ani de ocupație sovietică a fost arborat pe clădirea Parlamentului, (Aplauze furtunoase) astfel fiind readuse acasă culorile naționale roșu, galben și albastru.

Acest eveniment istoric, alături de revenirea la limba română și grafia latină, declararea suveranității și independenței Republicii Moldova, adoptarea imnului și a stemei de stat, a reprezentat un moment de glorie a renașterii noastre naționale.

Sute de mii de oameni au venit la marile adunări naționale, generații întregi au luptat pentru idealurile și năzuințele sfinte ale poporului nostru în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale.

Să ne amintim numai de o parte dintre personalitățile acelor vremuri, care, din păcate, nu mai sunt astăzi printre noi:

Ion Vătămanu, Lida Istrate, Ion Aldea Teodorovici, Doina Teodorovoci, Nicolae Costin, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru, Alexandru Sătiuc, Mihai Adolgan, Ion Dumeniuc și alții.

Lor și tuturor celor ca ei le datorăm libertatea noastră, viitorul european al Republicii Moldova și faptul că eu mă aflu astăzi în fața dumneavoastră în Parlamentul țării.

Doamnelor și domnilor, Este un moment cu adevărat istoric al relațiilor dintre Republica Moldova și România, când, după o pauză de aproape 20 de ani, un președinte al Republicii Moldova ține un discurs în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României. (Aplauze furtunoase).

Misiunea și datoria noastră, a clasei politice, o vedem astăzi în revenirea la adevărurile fundamentale proclamate solemn în Declarația de independență de la 27 august 1991, adevăruri care ne definesc ca neam și trasează clar drumul nostru spre viitor.

Așadar, suntem datori să asigurăm independența reală a Republicii Moldova.

Pe plan intern, asigurarea independenței reale înseamnă exercitarea suveranității asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova, consolidarea instituțională a tuturor puterilor statului, dezvoltarea democrației și a statului de drept, promovarea adevărului despre identitatea noastră națională și eliminarea consecințelor deznaționalizării, pe plan extern, integrarea în spațiu european și dobândirea garanțiilor internaționale de securitate pentru Republica Moldova.

Onorată asistență, Actuala vizită la București vine să accentueze evoluția pozitivă a relațiilor bilaterale, precum și necesitatea unui parteneriat strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, astăzi fiind deja semnată declarația comună în acest sens.

Atmosfera caldă și caracterul constructiv al discuțiilor pe care le-am avut pe parcursul zilei cu Președintele României, domnul Traian Băsescu, cu domnul Mircea Geoană, președintele Senatului, și cu doamna Roberta Anastase, președinta Camerei Deputaților, îmi permit să exprim certitudinea că realizarea celor convenite în cadrul întrevederilor va contribui la consolidarea relațiilor bilaterale între Republica Moldova și România, va impulsiona și va îmbogăți dialogul politic și colaborarea noastră în toate domeniile.

Trebuie să recunoaștem că relațiile dintre Republica Moldova și România nu au fost întotdeauna corespunzătoare statutului lor declarat.

Acestea au trecut prin mai multe etape, de la "Podul de flori" până la răceală și indiferență.

Îmi exprim regretul și condamn acțiunile antiromânești la care s-a dedat guvernarea comunistă.

Am convingerea că acestea nu se vor mai repeta niciodată. (Aplauze furtunoase).Timpul comuniștilor a trecut și va rămâne în istorie ca o pată neagră.

Doamnelor și domnilor,

Ca urmare a alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009, astăzi Republica Moldova este guvernată de Alianța pentru Integrare Europeană, pe care am onoarea să o reprezint aici, în fața dumneavoastră împreună cu un corp reprezentativ de miniștri ai Guvernului Republicii Moldova.

Astăzi suntem cu toții martorii unei relații firești și al unei colaborări strânse cu România.

Stabilirea relațiilor cu România a reprezentat unul dintre obiectivele Alianței pentru Integrare Europeană încă de la înființarea sa.

În mai puțin de jumătate de an de la preluarea puterii, relațiile dintre Republica Moldova și România nu doar că au intrat în normalitate, ci au cunoscut și un dinamism pozitiv puternic de ambele părți.

La inițiativa Consiliului Ungheni, a fost abolit regimul de vize pentru cetățenii români, a fost scoasă sârma ghimpată de la Prut.

Primul decret pe care l-am semnat, în calitate de președinte interimar, a fost "Abolirea regimului de vize", pe care l-a introdus președintele comunist Vladimir Voronin. (Aplauze furtunoase).

Onorată asistență, Am certitudinea că Republica Moldova și România, sunt în stare să construiască și să dezvolte un parteneriat strategic de lungă durată, bazat pe principii și pe valori europene, ce va permite fructificarea avantajelor pe care această relație specială o comportă pentru cele două state.

Întâlnirile și dialogurile permanente dintre conducerile Republicii Moldova și României la nivel parlamentar și guvernamental, între ministere și departamente, între reprezentanți ai administrației publice locale fac dovada faptului că am reușit să stabilim o gamă largă de relații pe diverse paliere.

Acestea s-au concretizat prin semnarea mai multor documente de colaborare între instituțiile respective și identificarea unor proiecte comune de colaborare.

Sper că acest proces benefic va favoriza consolidarea unei baze juridice, temeinice pentru cooperarea dintre statele noastre în toate domeniile de interes reciproc.

Rezultatele vizitelor la nivel înalt întreprinse în ultima perioadă sunt încurajatoare, fiind convenite în acest sens un șir de acțiuni concrete pentru aprofundarea colaborării în domeniile prioritare.

Urmare vizitei la Chișinău a domnului președinte Traian Băsescu, în ianuarie 2010, a fost elaborat un program de acțiuni pentru realizarea obiectivelor comune.

Printre rezultatele practice și concrete ale colaborării noastre cu impact direct asupra cetățenilor, aș dori să menționez următoarele: după 66 de ani în care a fost imposibilă circulația pe podul care leagă malurile Prutului între localitățile Rădăuți și Lipcani, la 15 ianuarie 2010 a fost deschis punctul de trecere al frontierei Lipcani - Rădăuți, ceea ce facilitează dezvoltarea relațiilor dintre Republica Moldova și România, dar, în primul rând, deschide calea să se întâlnească frații, rudele, prietenii.

În același timp, în cadrul întrevederii cu domnul președinte Traian Băsescu am menționat importanța examinării posibilității de reconstrucție a celorlalte poduri amplasate peste râul Prut.

Un alt succes este Acordul privind micul trafic de frontieră.

În urma aplicării acestuia, între un milion și două milioane de cetățeni ai Republicii Moldova vor călători în baza unui permis gratuit, eliberat pe o perioadă de la 2 ani - 5 ani, primele permise fiind deja înmânate în ultima zi a lunii martie la Chișinău.

Eficiența acestui acord ar fi și mai mare dacă ar fi reconstruite, așa cum spuneam mai sus, și celelalte poduri peste Prut, întrucât unii cetățeni sunt nevoiți să se deplaseze până la 80 km - 100 km pentru a trece.

În același timp au fost deschise birourile teritoriale ale Autorității Naționale pentru Cetățenie la Iași, Timișoara, Galați, Suceava și Cluj-Napoca.

În acest fel, cetățenii Republicii Moldova pot depune mai ușor dosarele pentru redobândirea cetățeniei române.

Vă mulțumim pentru acest lucru totuși solicităm să fie respectat termenul de 5 luni și să fie soluționate cât mai curând toate dosarele acumulate anterior anului 2009.

De asemenea, aș ruga să examinați dacă au fost verificate din nou condițiile de acordare a cetățeniei prin excluderea din lege a sintagmei " de îndată", deoarece ar putea conduce la nerespectarea termenului de 5 luni.

Doamnelor și domnilor, Am convenit cu Președintele României asupra unor măsuri de relansare a relațiilor comerciale și economice, pornind de la ideea că doar prin crearea unor condiții prielnice în sfera comerțului și a unui climat favorabil pentru mediul de afaceri, atât din Republica Moldova cât și din România, vom reuși să dăm un nou impuls relațiilor noastre de parteneriat strategic.

Astăzi, stadiul relațiilor economice dintre Republica Moldova și România nu reflectă încă pe deplin nici potențialul economic și nici interesele nemijlocite ale celor două state.

În comerțul exterior al Republicii Moldova, România se situează pe locul al doilea între partenerii cu care statul nostru întreține relații comerciale.

Este nevoie de un efort mai mare de promovare reciprocă a oportunităților de afaceri, dar și de o mai mare implicare a instituțiilor guvernamentale, a mediului privat de afaceri în identificarea nișelor de oportunitate pentru produsele, serviciile, care pot rezulta din proiectele comune.

Îmi exprim încrederea că întâlnirile intense demarate la diverse niveluri și deschiderea cu eforturi comune a unei Camere de comerț Republica Moldova-România vor influența pozitiv colaborarea economică dintre statele noastre prin atragerea investitorilor români, crearea întreprinderilor mixte, cooperare de producție în cele mai diverse domenii, aprofundarea cooperării în domeniile energeticii și ale transporturilor, realizarea proiectelor transfrontaliere și altele.

Consider importantă și revigorarea activităților în cadrul birourilor regiunilor Dunărea de Jos, Prutul de Sus, Siret, Prut, Nistru și pledez pentru extinderea accesului Republicii Moldova la fondurile și instrumentele europene.

Țin să vă aduc la cunoștință faptul că numai astăzi au fost semnate cinci acorduri interministeriale în domeniile educației, securității sociale, agriculturii, mediului și altele.

Doamnelor și domnilor, Republica Moldova apreciază ajutorul constant primit din partea României.

Am în vedere nu doar numărul impunător de elevi și studenți moldoveni bursieri ai statului român.

Aici aș dori să mă refer la acordarea pentru Republica Moldova de către România a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro pentru infrastructurile de transport și pentru unitățile de învățământ pe perioadă de patru ani, începând cu anul curent.

De asemenea, este cunoscut faptul că Republica Moldova a fost desemnată drept prioritate pentru un sprijin în valoare de 2 milioane de euro în cadrul Programului "Asistență pentru dezvoltare"

administrat de Ministerul Afacerilor Externe al României.

Pentru toate acestea, țin să adresez încă o dată sincere mulțumiri autorităților române, precum și tuturor românilor!

Distinși colegi, intensificarea și aprofundarea relațiilor interparlamentare reprezintă un element de bază al arhitecturii generale a relațiilor noastre.

Parlamentele ambelor state, prin intermediul schimbului de vizite și de experiență la nivelul conducerii legislativelor, comisiilor de profil și al grupurilor de prietenie, pot contribui la stabilirea unor mecanisme eficiente de lucru, mai cu seamă în planul integrării europene a Republicii Moldova.

Începând din 2003 și până la 1 ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, dumneavoastră ați reușit performanța extraordinară de a adopta 4000 de legi, 1000 de legi pe an, necesare procesului de armonizare legislativă cu Uniunea Europeană.

Vă felicit pentru această lucrare titanică în numele unui obiectiv strategic de importanță istorică pentru România și vă rog să sprijiniți Parlamentul Republicii Moldova care dorește să urmeze această cale.

În calitatea mea de președinte al Parlamentului, consider important faptul că a fost semnat Acordul de colaborare dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României.

Sunt convins că aceasta va contribui la intensificarea schimburilor de experiență, la reluarea activității Comitetului de Cooperare Parlamentară Republica Moldova-România.

Cu această ocazie, vreau să vă îndemn, stimați colegi parlamentari, să vizitați cât mai des Republica Moldova pentru a cunoaște realitățile noastre la fața locului.

Doamnelor și domnilor, obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană.

Regăsirea Republicii Moldova alături de România, cu ajutorul României, la frontierele Uniunii Europene, în termen de timp mediu, credem că este un deziderat pe deplin realizabil, capabil să prezerve viitorul nostru comun și să relanseze geniul și energiile vitale ale întregului popor român.

În acest sens, avem susținerea tuturor cetățenilor noștri care își văd viitorul doar în cadrul Uniunii Europene.

Alianța pentru Integrare Europeană s-a angajat într-un proces larg de reforme, ceea ce va permite atingerea convergenței depline cu standardele Uniunii Europene.

Sperăm că eforturile noastre de apropiere de Uniunea Europeană vor fi apreciate și vor genera acțiuni corespunzătoare de răspuns din partea blocului comunitar.

Astfel, am inițiat o serie de acțiuni pe plan intern și extern ce țin de liberalizarea sistemului de vize cu Uniunea Europeană și contăm pe înțelegere și progres în acest domeniu atât din partea Comisiei Europene, cât și a țărilor membre ale Uniunii Europene și, nu în ultimul rând, pe sprijinul României.

Mizăm pe obținerea unei perspective clare de aderare la Uniunea Europeană.

Sprijinul actual din partea Uniunii Europene reprezintă o recunoaștere a vocației europene a Republicii Moldova.

Considerăm că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi abordată și tratată de Comisia Europeană și Parlamentul European drept un caz special, cu titlu de excepție în condițiile situației geostrategie nou create în regiune.

Pledăm pentru promovarea și consolidarea parteneriatului strategic pentru valorificarea caracterului special al relațiilor economice, politice, culturale și interumane dintre Republica Moldova și România, inclusiv vizând procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

În aceste condiții, atât sprijinul politic din partea României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, cât și asistența de realizare pe plan intern a condițiilor tehnice înaintate de Comisia Europeană, preluarea acquis-ului comunitar, tradus în limba română...

Așa este sau nu?

Așa cred unii, că pentru noi nu este nevoie de traducere.

Și aici înseamnă foarte mult pentru noi experiența și preluarea acquis-ului comunitar; ne va ușura să atingem obiectivul pe care ni l-am asumat, fiindcă vorbim aceeași limbă, avem aceeași identitate și nimeni nu ne poate lua ceea ce ne-a lăsat Dumnezeu. (Aplauze)

Onorată asistență, Sperăm că Uniunea Europeană va contribui într-o manieră decisivă la soluționarea conflictului transnistrean.

Considerăm că tergiversarea sub diverse pretexte inventate a procesului de soluționare a conflictului transnistrean are implicații negative pentru pacea și securitatea regională.

Conflictul transnistrean își are particularitățile sale pe care îl individualizează în acest spațiu.

Din aceste considerente, respingem sugestiile cu referință la unele precedente și la un eventual transfer de soluții de la un conflict la altul.

Retragerea necondiționată a trupelor militare ruse și a munițiilor stocate în stânga Nistrului, democratizarea și demilitarizarea regiunii, constituie premise indispensabile pentru identificarea unei soluții viabile a problemei transnistrene, în baza respectului pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Pledăm pentru reluarea necondiționată a negocierilor oficiale în formatul 5+2, singurul format internațional recunoscut pentru adoptarea soluției finale a conflictului, cu toate că acest format nu funcționează și nu știu care va fi rezultatul în viitor, dar credem în acest format, în funcționarea acestui format.

Stimați colegi, vom insista în continuare pentru transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune multinațională civilă, cu mandat internațional și implementarea în deplină măsură a deciziilor summitului OSCE de la Istanbul.

Desfășurarea acțiunilor politico-diplomatice la toate nivelurile va fi orientată spre atribuirea de noi valențe dialogului bilateral cu țările membre ale Uniunii Europene.

Prin programul său, Alianța pentru Integrare Europeană și-a asumat angajamentul de a reașeza relațiile cu vecinii din Est, Ucraina și Federația Rusă, pe fundamentul normalității și pragmatismului, a respectului reciproc și al neamestecului în treburile interne.

Consider că Federația Rusă și Ucraina pot câștiga un partener de nădejde sprijinind Republica Moldova la soluționarea conflictului transnistrean.

Relațiile Republicii Moldova cu SUA se înscriu între prioritățile politicii externe a statului nostru și au cunoscut o revigorare în ultimul timp.

Republica Moldova și SUA s-au angajat să promoveze un parteneriat dinamic în cadrul Acordului de finanțare deplină din fondurile Corporației "Provocările Mileniului"

în valoare de 262 de milioane de dolari pentru realizarea a două importante proiecte: tranziția la o agricultură performantă și reabilitarea rețelei de drumuri.

Doamnelor și domnilor, epoca Podurilor de Flori a trecut!

Lumea de lângă noi, mă refer mai ales la lumea de la vest de Prut, a evoluat enorm în planul tehnologiilor informaționale și al comunicațiilor, al mijloacelor de informare în masă și al platformelor de comunicare.

Propun să creăm împreună, România și Republica Moldova, un spațiu informațional unic, un spațiu cultural unic în care valorile să circule nestingherit, platforme comune de dezbatere publică, în așa fel încât cetățenii noștri să fie conectați în realitățile, evenimentele, trăirile, interesele cetățenilor României și Republicii Moldova.

Și invers, ca să nu zic că există importante comunități de cetățeni ai Republicii Moldova la Iași, București, Brașov, Cluj, Timișoara și altele ale căror energii pot fi asimilate acestui amplu proces de comunicare și dezbatere interromânească.

Din perspectiva acestui obiectiv, TVR pentru care lucrăm acum ca să-i creăm condiții de a fi difuzată din nou, în scurt timp, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, dar și TVR Cultural, Radio România Actualități ar trebui să înființeze neapărat extensii în Republica Moldova, să deschidă redacții și studiouri.

Stimați colegi, dacă reușim să realizăm acest obiectiv va fi un pas enorm înainte.

În aceeași ordine de idei, contăm pe susținerea includerii postului de televiziune Moldova 1 în pachetul unor companii de cablu din România.

Stimați parlamentari,

Ar fi incorect din partea mea dacă nu v-aș transmite dorința cetățenilor Republicii Moldova.

Din 2011, România va adera la spațiul Schengen, de aceea cred că ar fi bine ca, împreună, să examinăm extinderea termenului de valabilitate a vizelor până la cinci ani pentru toți cetățenii Republicii Moldova, precum și excluderea dovezii de posesie a 500 de euro, scutire de invitație notarială obligatorie la perfectarea vizelor românești pentru cetățenii noștri.

Zic cinci ani, întrucât există regimul de vize.

Eu, în general, sunt împotriva acestor vize, dar aceasta este realitatea.

Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Aș dori, în încheierea discursului, să-mi exprim bucuria că am izbutit să ajungem pe drumul cel bun, că, în plan politic, am creat toate premisele pentru realizarea parteneriatului nostru strategic capabil să relanseze o nouă forță în cooperarea dintre statele noastre și să aducă Republica Moldova în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc încă o dată pentru privilegiul de a mă afla în forul legislativ suprem al României și pentru deosebita onoare de a vorbi în fața dumneavoastră. (Aplauze)

Multă sănătate tuturor românilor! (Aplauze)

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulțumim, domnule președinte Ghimpu.

Aș vrea să prezint și delegația care îl însoțește pe domnul președinte interimar Ghimpu.

Domnul Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene. (Aplauze)

Domnul Valeriu Lazăr, viceprim-ministru, ministrul economiei și comerțului. (Aplauze)

Domnul Anatolie Șalaru, ministrul transporturilor și infrastructurii drumurilor. (Aplauze)

Domnul Leonid Bujor, ministrul educației. (Aplauze)

Domnul Gheorghe Șalaru, ministrul mediului. (Aplauze)

Doamna Valentina Buliga, ministrul muncii, protecției sociale și familiei. (Aplauze)

Domnul Marcel Răducan, ministrul construcțiilor și dezvoltării regionale. (Aplauze)

Domnul Ion Cebanu, ministrul tineretului și sportului. (Aplauze)

Domnul Oleg Bodrug, deputat al Parlamentului Republicii Moldova. (Aplauze)

Domnul Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chișinău. (Aplauze)

Domnul Mihai Bălan, consilier al președintelui pe probleme de politică externă și integrare europeană. (Aplauze)

Domnul Efim Chilari, însărcinat cu afaceri. (Aplauze)

Aș vrea să mulțumesc și reprezentanților Corpului Diplomatic prezenți astăzi la această ședință solemnă a Senatului și Camerei Deputaților. (Aplauze)

Am și o veste bună primită tocmai acum, în urma unui demers al parlamentarilor României:

Podul inaugurat de curând peste Prut va primi numele "Gheorghe Vieru". (Aplauze, râsete, discuții)

"Grigore Vieru".

Vă mulțumesc și sper să-mi înțelegeți emoțiile.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor parlamentari.

Se încheie sesiunea solemnă de astăzi a Parlamentului României. (Aplauze)

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 14.10.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 6 decembrie 2019, 23:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro