Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 11 mai 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/21-05-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 11-05-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 mai 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.49 Vasile Filip Soporan - declarație politică: "Între rezolvările de fond și rezolvările curente sau echilibrul între ceea ce oferim statului și ceea ce ne oferă statul";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Între rezolvările de fond și rezolvările curente sau echilibrul între ceea ce oferim statului și ceea ce ne oferă statul"

După ani de creștere economică, în care nu prea a existat interesul asupra fazelor în care aceasta se realizează și nici asupra efectelor pe care le creează pe termen mediu și lung la nivelul populației, la nivelul comunităților și al funcționării, ne aflăm astăzi la momentul adevărului, un adevăr construit în ultimii douăzeci de ani, în care nu a existat o preocupare față de diferențierea dezvoltării durabile de cea speculativă. Spun cu greutate acest lucru, reamintind faptul că, în mai multe rânduri, în calitate de parlamentar am atenționat colegii de la guvernare sau adversarii de la guvernare asupra pericolelor în care ne găsim.

Nu doar pentru justificare voi aminti câteva dintre punctele de vedere exprimate în timp.

  1. "Nu neg realizările momentului, dar consider că sunt prea puține sau aduc mulțumire numai celor puțini. Atâta timp cât domină criza economică materializată prin marea instabilitate a leului, iar creșterile prețurilor sunt susținute prin acțiuni sofisticate ale dezvoltării speculative, autoritatea statului democrat este distrusă prin incompetență, dorință de putere nemăsurată și lupte intense pentru dominație economică. În același timp, rezolvarea problemelor sociale se face punctual fără punerea în aplicare a unor soluții durabile, apărând un fenomen greu controlabil, acela al demobilizării populației datorită lipsei unei perspective reale și concrete, fapt care scoate cam 40% din populația matură a României din structura economiei de piață". Pentru a răspunde titlului rubricii profesorului Ioan Bolovan "România contemporană văzută de ...", aș putea să spun că România contemporană este România izolată, este România neperformantă, este România dezamăgită, este România trădată, este România condiționată, este România amăgită, este România absurdului, este România contrastelor, este România extremelor, este România amenințată, este România șantajată, este România celor uitați, este România certurilor permanente, este România între cei mulți și nemulțumiți și cei puțini la care mulțumirea se măsoară în mărimea banilor, este România.... Nu doresc să mai continuu, dar pentru dezvoltare durabilă propun trei direcții de acțiune: dezvoltarea capacității novative în utilizarea resurselor locale, dezvoltarea capacităților de producție, stimularea valorificării produselor autohtone la nivel local, regional și național. Pentru aceasta este nevoie de definirea interesului sau intereselor, de o strategie reală, de programe de acțiune, de parteneriate corecte, de atragerea resurselor financiare și de împărțirea corectă a plusvalorii, capabilă să mulțumească atât pe deținătorul de capital, cât și pe angajat." (decembrie 2007);
  2. "Dezvoltarea locală nu se poate realiza doar prin creșterea alocărilor bugetare către județul Cluj, nici prin desființarea simbolurilor identitare productive și nici prin utilizarea mecanismelor creșterii speculative. Dezvoltarea actuală este un exemplu de dezvoltare bazată pe consum, pe servicii de comercializare a unor produse și servicii realizate în altă parte, cu blocaje mult mai sofisticate decât cele care existente până în 2004, cu o economie de piață în care funcționează principiul cumpără cu 1 euro și vinde respectabil cu 100 de euro." (Camera Deputaților, 20.02.2007);
  3. "Astăzi, practic ne aflăm în perioada declanșării mecanismelor de funcționare a României în structurile Uniunii Europene. Poate exista un faliment al acestora? Pentru a scăpa de această amenințare este necesar ca, de urgență, Guvernul să genereze, serios și responsabil, programul de post-aderare al României, în care latura economică să fie hotărâtoare, știind faptul că la o populație de 21,5 milioane de locuitori, numărul de salariați este de 4,5 milioane, cu un indice de 22%, în momentul în care același indice este de 39% în Ungaria, iar în Uniunea Europeană variază între 40 și 45%." (Camera Deputaților, 20.02.2007);
  4. "Nu se analizează în mod serios starea economică a României, nu se cuantifică problemele României, nu sunt definite, în mod concret, obiectivele României în contextul integrării și al intereselor Uniunii Europene într-o economie globalizată, unde se percepe pericolul expansiunii asiatice și a lipsei performanțelor într-o confruntare economică directă cu SUA. România este într-o situație de criză care se va accentua în perioada realizării standardelor UE". (Camera Deputaților, 16.05.2006);
  5. "România se află pe ultimul loc în ceea ce privește implementarea Strategiei de la Lisabona, plan care urmărește transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă forță economică a lumii. Strategia urmărește implementarea a 14 indicatori în domenii diverse: cercetare, administrație, infrastructură, mediu de afaceri, piața muncii, îmbunătățirea calității vieții prin gestionarea durabilă a resurselor, pentru a crește competitivitatea economică la nivelul celei existente în SUA și Japonia." (Camera Deputaților, 25.09.2007);
  6. "Nu poate fi observat niciun progres în ceea ce privește cariera, promovarea și procedura de evaluare a funcționarilor publici. Mobilitatea funcționarilor publici rămâne o problemă nerezolvată, existând o modalitate redusă în cadrul instituțiilor și în cadrul nivelelor de guvernare. Aceste aprecieri ale Raportului de monitorizare nu au fost și nu sunt luate în considerare, existând o singură dorință, aceea de angajare în posturi publice a clientelei politice. Practic, actuala administrație a angajat în șase luni ale anului 2005 tot atâția funcționari cât a angajat fosta administrație în întreaga perioada 2001-2004." (Camera Deputaților, 14.02.2006);
  7. "O problemă specifică actuală a statului național este aceea a modului de reprezentare a interesului național la nivel regional și local. În contextul actual, interesul național este necesar a fi definit și prin creșterea capacității administrative la nivel local și regional în preluarea resurselor financiare puse la dispoziție de Uniunea Europeană" (Camera Deputaților, 8.11.2005).

De ce această trecere în revistă? Pentru a arăta că România se găsește între necesitatea urgentării luării unor măsuri de fond, care să vizeze îmbunătățirea durabilă a performanței și competitivității, și a măsurilor curente, capabile să rezolve sau să diminueze efectele problemelor dramatice apărute ca urmare a stării actuale și a acordurilor cu FMI-ul și Uniunea Europeană.

Consider că măsurile care vor fi promovate ca urmare a înțelegerilor amintite trebuie nuanțate și însoțite de măsuri de relansare care să permită creșterea competitivității activităților economice și a performanțelor activităților sociale în contextul european al dezvoltării durabile și al apartenenței la procesul de globalizare.

Nuanțarea trebuie să vizeze stabilirea unui plafon minim, de la care nu se mai aplică reducerea de 25% la nivelul retribuțiilor și de 15% la nivelul pensiilor. În același timp, trebuie specificat cadrul legislativ de aplicare în așa fel încât aplicarea să nu aducă nemulțumiri suplimentare și măsuri incoerente. Tot în același cadru, este necesară precizarea duratei de aplicare a acestui sistem și a condițiilor de revenire la vechiul sistem.

Consider că problema cea mai importantă pentru rezolvarea situației actuale, în așa fel încât ciclic să nu ne găsim în situațiile de impas dramatic specifice momentului actual, este cea a construcției programului de măsuri care să vizeze competitivitatea durabilă. Pentru a arăta faptul că pot fi preluate măsuri demonstrate în context european ca fiind eficiente, o să prezint pentru studiul colegilor, cei 12 determinanți ai competitivității globale (Schwab, 2009): (1) Instituțiile; (2) Infrastructura; (3) Stabilitatea macroeconomică (4) Sănătate și învățământul primar; (5) Învățământul superior și pregătirea profesională;(6) Eficiența pieței produselor; (7) Eficiența pieței muncii; (8) Sofisticarea pieței financiare; (9) Pregătire tehnologică; (10) Mărimea pieței; (11) Sofisticarea modului de a face afaceri; (12) Inovarea.

Klaus Schwab este fondatorul și președintele Forumului Economic Mondial, cel care coordonează rapoartele care se întocmesc anual asupra competitivității globale. Prestigioasă personalitate, este cel care a fondat Forumul Economic Mondial în 1971 ca organizație nonprofit și l-a transformat ulterior în cel mai mare parteneriat între lideri din domeniul afacerilor, ai politicii și intelectuali uniți de dorința de a îmbunătăți starea societății. Este un susținător activ al antreprenoriatului social și al inovării sociale.

Din perspectiva factorilor enumerați anterior, propun programul Bătălia pentru România - pentru o Românie competitivă și o dezvoltare sustenabilă. Ținta pe termen mediu și lung a acestui program este plasarea României ca actor pe piața internă europeană, cu rol de influență în regiunea Centrală și Sud-Est europeană. Acest lucru se poate realiza prin urmărirea pe termen lung și mediu a câtorva proiecte de bază, care urmează obiectivele Strategiei Europa 2020, pe domenii de activitate, prin soluții inovative românești:

  1. România competitivă - actor principal pe piața internă centrală și est-europeană(proiect în domeniul economic);
  2. România inovativă - promovarea resurselor umane(proiect în domeniul educațional);
  3. România sănătoasă(proiect în domeniul sănătății);
  4. România verde - dezvoltare sustenabilă 20/20/20(proiect în domeniul mediului);
  5. România cetățenilor(proiect în domeniul social);
  6. România valorilor - promovarea valorilor culturale și artistice(proiect în domeniul cultural).

Stimați guvernanți, consider că în momentul de față este nevoie de un efort de gândire, de inspirație, de curaj, de profesionalism, de o bună comunicare pentru proiectarea cu responsabilitate a măsurilor de care are nevoie România pentru soluționarea situației actuale și pentru construcția durabilă a unei economii competitive, având în vedere ultimele aprecieri care așează România printre economiile lipsite de performanță de la nivelul Uniunii Europene. Diminuarea retribuțiilor, diminuarea fără o evaluare corectă a resursei umane pe domeniile de activitate și fără un program de creștere a competitivității economiei nu cred că va scoate cu adevărat România din situația dramatică în care se găsește în momentul de față.

În concluzie, momentul politic actual este al echilibrului, între măsurile de dreapta luate în rezolvarea problemelor de fond și măsurile curente de stânga, capabile să tempereze la o limită acceptabilă efectele restructurărilor de echilibrare a sistemelor economice, sociale și financiare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 15 decembrie 2019, 23:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro