Angel Tîlvăr
Angel Tîlvăr
Sittings of the Chamber of Deputies of May 18, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.81/28-05-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-11-2019
04-11-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 18-05-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 18, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.68 Angel Tîlvăr - declarație politică având tema "Fața ascunsă a Guvernului Boc";

 

Domnul Angel Tîlvăr:

"Fața ascunsă a Guvernului Boc"

Evenimentele din ultima perioadă, discuțiile, știrile pun în prim-plan măsurile anunțate de președintele Traian Băsescu pentru așa-zisa ieșire a României din criză. Și pentru că asumarea eșecului este grea, toate deciziile sunt puse în spinarea FMI. Nu e de mirare că a fost găsit atât de repede un țap ispășitor, la fel cum nu e de mirare că Traian Băsescu a fost cel care a anunțat măsurile pe care Guvernul Boc le va pune în aplicare. Și totuși, cine conduce Guvernul? Oare președintele și premierul e una și aceeași persoană? Oricum ar fi, România trece printr-o puternică criză politico-economică, la care s-a adăugat și o criză morală. Consider, doamnelor și domnilor, că Guvernul Boc trebuie să își rezolve pentru început problemele de credibilitate, cele de funcționare internă și puternica criză morală prin care trece, pentru ca apoi să poată pretinde că rezolvă criza economică a poporului român.

Actuala guvernare a încercat să întoarcă cetățenii României unii împotriva altora, sectorul privat împotriva sectorului public, cadrele didactice împotriva cadrelor medicale, pensionarii împotriva tinerilor și enumerarea poate continua.

Îmi aduc aminte că imediat după anunțarea măsurilor de către președintele Traian Băsescu a apărut cu o declarație de presă domnul ministru Sebastian Vlădescu care, în loc să prezinte soluții economice viabile pentru un popor aflat în derută din cauza propriilor conducători, și-a exprimat indignarea față de jurnaliștii care criticau măsurile de austeritate, când "mediul privat și inclusiv mulți angajați din presă au suferit anul trecut tăieri de salarii chiar de 50%."

Dintre numeroasele încercări de justificare a deciziilor luate, Guvernul Boc a indus ideea conform căreia a fost preferată diminuarea salariilor bugetarilor, a pensiilor și a altor ajutoare sociale, în favoarea majorării cotei de impozitare și a taxei pe valoarea adăugată pentru a salva sectorul privat, care a suferit suficient anul trecut. O intenție nobilă, dacă ar fi fost și adevărată!

Însă zilele trecute a apărut în presă o informație care ne anunța faptul că se lucrează la un proiect pentru completarea Legii nr.95 din 2006, în care unul dintre puncte vizează modificarea contribuției la sănătate de la 10,7%, împreună angajat și angajator, la 14%, cât a fost inițial. Aceasta știre a fost furnizată chiar de directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, doamna Adina Geană. În replică, președintele CNAS, domnul Lucian Duță a afirmat că nu există un astfel de proiect care să vizeze creșterea contribuției la Fondul de Sănătate.

În aceste condiții, stimați colegi, nu pot decât să mă întreb: oare creșterea contribuției la Fondul de Sănătate nu afectează sectorul privat? Eu cred că da! Conform unor studii, nivelul și așa ridicat al cotelor pentru contribuțiile sociale pe care angajatorii din România sunt obligați să le plătească conduce la cheltuieli cu personalul care pot ajunge până la 50% din totalul cheltuielilor. Nivelul este dublu comparat cu alte țări, ceea ce îi face pe angajatori să se declare sufocați sub greutatea poverii fiscale. Această situație duce inevitabil fie la un nivel scăzut de salarizare, fie la practicarea muncii la negru încurajându-se evaziunea fiscală.

Chiar și fără mărirea contribuției la sănătate, România deține și la acest capitol un loc fruntaș. În timp ce în țara noastră nivelul cheltuielilor cu salariile poate depăși 50% în cadrul cheltuielilor generale pe care le are un agent economic de suportat, angajatorii din alte țări beneficiază de un regim al contribuțiilor sociale mult mai relaxat, care le permite să suporte costuri cu forța de muncă de maximum 30%.

Iată, că deși multe țări din Europa au contribuții la Fondul de Sănătate mult mai mici decât România, conducătorii și cei care își permit acest lux aleg să se trateze în străinătate, în timp ce majoritatea românilor sunt nevoiți să accepte un sistem medical subfinanțat și neglijat, deși plătesc contribuții exorbitante. Consider astfel că mărirea contribuției la sănătate, în loc să încurajeze sectorul privat, nu face nimic altceva decât să îl sufoce și mai tare. Astfel că, aceasta decizie de mărire a contribuției nu este făcută în folosul cetățenilor, ci e o altă manevră de a sufoca mediul economic cu tot felul de taxe și impozite, pentru a aduna bani la un buget secătuit de Guvernul Boc.

Revenind la dezacordul dintre directorul și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în privința aceleiași probleme, nu pot să nu remarc cel puțin două aspecte:

  1. De ce e nevoie ca aceeași instituție să aibă și director și președinte? Oare dacă ar fi avut un singur lider, și acela capabil în a face comunicări publice, nu s-ar fi economisit bani la bugetul de stat, sau clientela politică trebuie satisfăcută prin orice mijloace?
  2. Cum se poate ca într-o perioadă atât de sensibilă prin care trece România să existe un dezacord atât de mare în interiorul unei instituții? Dar, dacă stau bine și mă gândesc, același lucru se întâmplă și între miniștrii PDL în interiorul Guvernului Boc.

Iată că măsura nobilă anunțată de Guvern, de a sacrifica profesori, medici, pensionari, mame, copii pentru a salva sectorul privat nu e decât o altă măsură politică îmbrăcată în hainele incompetenței guvernamentale și nu va provoca decât confuzie și nemulțumire în rândul cetățenilor.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 13 november 2019, 6:14
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro