Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 18, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.81/28-05-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 18-05-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 18, 2010

2. Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului Legii educației naționale, Propunerii legislative "Legea educației naționale", Propunerii legislative privind învățământul superior, Propunerii legislative privind statutul personalului didactic, Propunerii legislative privind învățământul preuniversitar.  
 

 

(În continuare lucrările sunt conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Mihai Alexandru Voicu și Sever Voinescu-Cotoi, secretari.)

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă bucur să ne revedem. Constat multă bunăvoie pe banca Opoziției. Nu vă bucurați prea mult că orice bucurie este de scurtă durată.

Dați-mi voie să vă spun că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat astăzi prezența la lucrări un număr de 192, absenți 142, din care 33 participă la alte acțiuni parlamentare.

Reluăm dezbaterile generale la proiectul de Lege a educației naționale.

Am înțeles că am rămas la Grupul parlamentar al PNL, unde, cu certitudine, domnul ministru Adomniței dorește să exprime punctul de vedere, nu? Să luați cuvântul al dezbateri generale?

 

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Nu, doamna Săftoiu!

Domnul Ioan Oltean:

Bun, am înțeles.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR? Da, vă rog, domnule deputat, și se pregătește cineva din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale și Grupul parlamentar al parlamentarilor independenți.

Domnul Kötö Iosif:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Doresc să subliniez, de la bun început, că Grupul parlamentar al UDMR susține Legea educației naționale, întrucât filozofia educațională a proiectului este inovator și modernizator.

Adoptarea unei legislații reformiste în domeniul învățământului este vitală pentru competitivitatea țării, pentru asigurarea integrării în circuitul spiritual universal, pentru a fi în sincron cu inovațiile societății cunoașterii.

Totodată, doresc să accentuez în mod deosebit că dezbaterea asupra înfăptuirii unei reforme reale, implementabile, care asigură calitatea învățământului nu poate fi o discuție pur politică în care însăși esența cade pradă rivalității partidelor.

În vederea argumentării celor afirmate, aș înșira câteva argumente profesionale.

La primul punct aș vorbi despre reforma curriculară. Esența reformei curriculare este adoptarea curriculumului la nevoile specifice dezvoltării personale, dobândirea competențelor necesare adaptării la cerințele pieței forței de muncă ale fiecărei comunități și a cerințelor dezvoltării regionale. Astfel, de exemplu, asigurarea în structura trunchiului comun al curriculei, în cazul liceelor, 30%, la dispoziția școlii sau la dispoziția profesorului, a 25% din orele alocate unei discipline, sunt proceduri care contribuie la traducerea în viață a unei filozofii educaționale eficiente.

Problema a doua despre care aș dori să vorbesc este structura învățământului preuniversitar. În stadiul actual al dezvoltării societății românești este preferabil o structură de 5+5+3, clasa a IX-a fiind situată în ciclul gimnazial. Acest ciclu gimnazial în întregime se va desfășura în aceeași școală și în aceeași localitate, micșorând abandonul școlar, mai ales în mediul rural.

Aș vrea să subliniez și problema titularizării. În perioada de dezbatere a proiectului a fost problema cel mai mult discutată. Soluția oferită de proiectul de lege este sustenabilă. Cadrele didactice care intră acum în sistem, după etapa de stagiatură, vor da examen de concurs, conform metodologiei descentralizării la nivelul unităților de învățământ, iar cadrele didactice titularizate vor păstra drepturile dobândite în continuare.

Problema cea mai importantă, după părerea mea, a legii este descentralizarea. Suntem adepții subsidiarității, deci susținem descentralizarea în sensul transferării dreptului decizional comunităților locale. Dorim eliminarea formelor centralizate, etatiste, o descentralizare funcțională înseamnă eliminarea amestecului politicului și o diviziune de putere între forurile locale și ministere. Managementul rețelei școlare să revină administrației locale, iar administrarea și gestionarea școlilor consiliilor de administrație din unități. Selecția și angajarea resursei umane pe baza concursului organizat de consiliul administrativ al școlii și, de asemenea, și directorul să fie angajat pe baza acestui concurs. Astfel, întărim autonomia școlară, creăm o rețea școlară pentru beneficiari. Proiectul de lege, după părerea noastră, oferă și aceste șanse.

Problema următoare despre care ar trebui să vorbim ca un punct foarte esențial al proiectului de lege este finanțarea per capita, combinată cu ideea banii urmează elevul, este singura formă care asigură posibilitatea descentralizării. Există un singur risc: aplicarea rigidă a sistemului. Pentru a elimina pericolul că în unele zone izolate sau cu condiții demografice specifice, să nu fie asigurat accesul la școală al tuturor copiilor finanțarea de bază și complementară trebuie calculată cu un coeficient de corecție în cazul unităților cu număr efectiv mai redus. Proiectul de lege prevede și această modalitate.

Problema următoare despre care aș dori să vorbesc în legătură cu proiectul de lege se numește, eu aș formula așa, să "eliminăm analfabetismul funcțional". Este o prevedere importantă a proiectului, obligația evaluărilor atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior. Noi susținem evaluarea elevilor pe baza modelului testelor internaționale PISA, precum și evaluările periodice în învățământul superior de către ARARIS sau de o agenție internațională abilitată. Reglementările proiectului, în acest sens, asigură calitatea învățământului.

Dacă trebuie să vorbim, în general, despre prevederile proiectului de lege în ceea ce privește învățământul superior, atunci aș remarca următoarele puncte de vedere. Viziune privind structura și funcționarea învățământului superior, prezentată de lege, asigură racordarea la spațiul de învățământ european. Dorim ca universitățile noastre să fie prezente în topurile celor mai bune instituții de pe mapamond. Proiectul deschide căi și în această direcție. De exemplu, prin integrarea rezultatelor cercetărilor din diasporă sau chiar prin mult discutată modalitate de alegeri corporatiste ale conducerii universității.

Unii susțin că autonomia universitară nu este respectată, deși însuși proiectul afirmă că autonomia universitară și libertatea academică sunt garantate prin lege. Este o prevedere deosebit de importantă că activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare din universități este obligatorie, precum și asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice universitare.

Și ultimul punct, cu îngăduința dumneavoastră, despre care aș vorbi este pluralismul educațional prevăzut de proiectul de lege. Proiectul declară pluralismul educațional ca un drept inviolabil, străduindu-se să-și respecte ideea subsidiarității, vizându-se formarea unor personalități autonome, creative, pledând pentru nașterea unei societăți moderne și democratice. Acest spirit se manifestă și prin acordarea accesului la toate formele de învățământ, tuturor categoriilor sociale ori/și în limba maternă.

Proiectul asigură practicarea libertăților prevăzute de Constituție, sistemul național de învățământ bazându-se pe trei piloane: de stat, particular și confesional.

Eu aici aș încheia. consider că din exemplele aduse am reușit să dovedim necesitatea susținerii proiectului de lege.

Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

(În continuare, ședința este condusă de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Mihai Alexandru Voicu și Sever Voinescu-Cotoi, secretari.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Reprezentantul Grupul parlamentar al minorităților naționale?

Scuze, nu știam de ce s-a început cu UDMR, că normal trebuia să fie doamna deputat Adriana Săftoiu.

Vă rog. Din partea Grupului parlamentar al PNL și pe urmă reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Bună dimineața!

Doamnă președinte,

Dragi colegi,

Mă bucur că suntem foarte mulți în sală la această lege care ne interesează pe noi toți. Sper că avem și cvorum, măcar pentru dezbatere.

La finalul celor trei săptămâni de dezbatere din Comisia pentru învățământ, mi-am amintit de Ion Creangă și acel citat: "nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la casa mea părintească, la Humulești...." nu știu alții ce cred, dar eu când mă gândesc că de noi depinde viitorul următoarelor generații de elevi și, implicit, viitorul României, nu cred că trebuie să facem nicio concesie politică de dragul niciunui partid, în cadrul acestei legi.

Îmi amintesc că în timpul comisiei, domnul Dumitrescu spunea tot timpul: "vă rog eu nu mai vorbiți că nu mă pot concentra..." Am aceeași rugăminte.

aș vrea să punctez puțin cum s-au desfășurat discuțiile în comisie.

În prima săptămână, trebuie să mărturisesc că am avut un ton ușor irațional, fiecare fiind setat de acasă, cum s-ar spune, adică de partid. Cei de la putere trebuiau să voteze mai grabnic ceea ce primiseră de la Guvern și să creeze cât mai puține dificultăți băncii ministeriale. Pe de altă parte, cei din opoziție trebuiau să facă opoziție și să fie foarte hotărâți a nu le scăpa nici greșeala, nici eroarea materială din textul legii.

Pe parcurs însă, cu cât am înaintat în text, am început să discutăm renunțând destul de des și întotdeauna mult mai eficient la ochelarii de catâri politici și să conteze mai degrabă forța argumentului decât argumentul forței, adică mașina de vot.

Am putut înainta în dezbatere, doar când decizia de partid a interferat mai puțin cu argumentele, cu punctele de vedere și experiența acelor care formează Comisia pentru învățământ, mulți dintre aceștia fiind cadre didactice la bază, astfel amendamentele au căpătat un contur mai bun. Alte amendamente, însă, cer aici, în plen, o serioasă chibzuire. Recunosc, ministrul Funeriu a fost pus nu de puține ori față în față cu reacțiunea, nu a opoziției neapărat, ci a celor care sunt la bază profesori și, întâmplător sau nu, membri în Comisia pentru educație.

Probabil că cel mai mare rău al acestei legi a fost presiunea nefirească de a dezbate în termeni limită o lege care nu doar că numără 316 articole, ci mai ales o lege care reglementează viitorul unei națiuni.

Am reușit să o finalizăm, dar asta nu înseamnă chiar cu bună credință a tuturor celor din comisie, că legea e de pus în icoană la închinat. Ba, din contră, dacă citești art.17 și iei în calcul respingerea alin.(3) de către comisie, și aici recunosc banca ministerială cred că a avut dreptate, dar toate la timpul lor, te întrebi ce stat suntem.

Cel mai grav lucru care se poate întâmpla e că acele îmbunătățiri, unele acceptate de banca ministerială, dar mai ales cele neacceptate, și unde votul comisiei a fost decisiv, să suporte, aș spune eu, schimonosiri făcute în această nouă grabă a votării legii, sub influența din nou a presiunii de partid. Iar alarmant ar fi ca legea care a plecat de la comisie, eu spun aici, în mod rușinos, cu două alineate contradictorii, vă recomand să citiți articolul 36, să nu-și găsească rezolvarea cel puțin onorabilă pentru identitatea statului.

Aș vrea să vă spun că Legea educației nu stă într-un deget și nu poate fi votată doar pentru că un deget din prima bancă ne va arăta sus-jos. E o lege care cere mult mai multă cumpătare și, iertați-mă că o spun, responsabilitate din partea tuturor. Nu e o lege care să fie redusă la vanitățile unui partid sau ale unui om.

Am citit legea gândindu-mă nu doar la copilul meu, ci la întreaga generație care se va instrui în acest cadru și care peste 10 ani va forma prima generație efect al acestei legi și care ne va judeca pe cei de aici, oriunde vom fi atunci, de modul în care vor învăța și, mai ales, cum și ce vor învăța.

Tocmai de aceea, ar fi total greșit să credem cumva că o dată cu votarea legii în Parlament treaba e ca și făcută. Nici vorbă. Eu îmi declar obsesia pentru învățământul preuniversitar. Eu cred că baza școlii, a relației cu școala se pune în clasele primare. Învățătorul e cel mai important om din viața unui elev, chiar dacă cel mai des cuvânt pe care l-am auzit în comisie, în ierarhia gradelor didactice, dacă pot să mă exprim așa, a fost rector. Dar, să nu supăr pe nimeni, las deoparte această teribilă funcție și revin la umilul învățător și școala primară. deci, cum spuneam, legea e doar cadru. Cel mai important document îl va reprezenta curriculum sau programa școlară și manualul școlar. Acolo e baza pentru ce vor învăța copiii noștri, nepoții dumneavoastră. Eu îmi doresc chiar mai mult decât această lege, reformarea cu adevărat a curriculei și programei școlare. Acolo e solfegiul care va da, până la urmă, tonul muzicii.

Susțin că e important faptul că învățământul este definit ca prioritate. Sper ca nu cumva din greșeala degetului care ridică sus-jos să excludem acest aspect din lege. Nu de alta, dar era amendament liberal, pentru că legea, sunt sigură că, din eroare materială, nu a cuprins această definire.

Mărturisesc că legea mie îmi sugerează un gen de rochie care pe alocuri poate fi aspectuoasă, numai că ea e croită pe măsura 36 și probabil că trebuie s-o poarte o doamnă care poartă 44. Nu de alta, dar aici stă, de fapt, cea mai mare problemă a acestei legi. În ce măsură ea poate fi implementată în teritoriu.

Principiile legii sunt acceptate de absolut toate partidele și fiecare partid, atunci când și-a construit propria lege, PSD, PNL, PDL, care din varii motive a devenit obiect de studiu și de inspirație pentru actuala lege, s-a bazat pe aceiași piloni: autonomie, descentralizare, implicarea comunității în viața școlii, finanțare per elev.

Nimeni nu contestă aceste imperative ale sistemului educațional. Însă, printre temele care au devenit subiecte de lungă dezbatere și unde banca ministerială și-a dovedit mai degrabă inflexibilitatea decât argumentația, rămâne transformarea clasei a IX-a de liceu în gimnaziu, totul jucat pe o singură carte: reducerea abandonului școlar. Acesta este un obiectiv foarte important, dar în primul rând am mari rezerve că abandonul școlar în mod real va scădea ca urmare a acestei decizii și în al doilea rând, nu poți combate abandonul în detrimentul calității învățământului, căci cea mai mare temere e că această generație va rămâne încremenită în proiect, că cei mai mulți vor rămâne în bătătura casei de la țară și calificarea oferită de gimnaziu e mult prea puțin ca să considerăm că tineri la 16 ani vor fi pregătiți să intre pe piața muncii cu forță calificată.

Am înțeles că nu mai trebuie să învețe toți păpădia și istoria antică, dar nici să rămână la nivelul celor opt competențe care, culmea, tot în liceul neobligatoriu se fundamentează. Gimnaziul e doar începutul și acolo vom risca să-i păstrăm pe cei mai mulți, la faza de început.

Eu nu cred că prea multă școală strică. Da. Strică școală multă și ineficientă. Strică învățământul de sancționare, învățământul de redare, de repetare a comentariilor dictate de profesor, de inhibare a elevului, dar să nu uităm, strică chiar și inhibarea profesorului care în ultima vreme are chipul hâd și destabilizator al societății.

Cred că demonizarea profesorului a mers prea departe. Interesant, el pare iresponsabilul, iar politicianul, părintele și autoritatea locală știu tot: cum se gestionează școala, ce vrea elevul, cum gândește elevul, cum trebuie să arate programa școlară, cine va fi sancționat, cine va fi promovat. Să păstrăm totuși proporțiile și să domolim această aroganță care a prins contur pe un discurs politic cel puțin psihanalizabil și care a cronicizat relația cu profesorii, făcându-i doar pe ei responsabili de eșecul actualului sistem.

Totuși, să împărțim egal. Să începem cu noi, clasa politică, care aveam datoria să asigurăm până acum cadrul pentru un învățământ bine reglementat și bine plătit și apoi, în porții egale, să împărțim vina între profesori, părinte, societate.

De multe ori am avut senzația că legea pe care o avem în față e făcută să-l sancționeze pe profesor, să-l facă minoritar în propria școală, controlat și extrem de dependent de autoritatea locală, în anumite cazuri, de cea centrală, uneori chiar periculos de politicianist, aș spune eu, această autoritate locală.

Eu una îmi exprim mari rezerve că autoritatea noastră locală are mai multă conștiință și mai puțină teamă, alții spun respect, față de șefii de partid. De exemplu, cu tot respectul care i se cuvine domnului Mircea Toader, mărturisesc că prezența sa de multe ori în Comisia pentru educație părea un fel de presiune pe colegii de la PDL. Dincolo de disciplina de partid, dincolo de lucrurile care rămân sub semnul întrebării în această lege, rămâne ca noi, aici, să decidem dacă religia este materie obligatorie în școală. Rămâne să decidem noi aici două articole care se bat cap în cap în ceea ce privește învățământul sau mai bine zis predarea istoriei românilor și geografia României. Rămâne să vedem dacă suntem de acord cu clasa a IX-a să se transforme în gimnaziu, dacă formula propusă de titularizare e cea pe care o acceptăm cu toții.

Nu-mi rămâne decât să cred că la final vom fi extrem de lucizi și, repet, acolo unde decizia de partid merită să fie impusă, sunt totuși lucruri care țin de conștiința noastră.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul în continuare reprezentantului Grupului minorităților naționale. Nu există.

Atunci reprezentantul Grupului independenților dorește să intervină. Nu.

Intrăm atunci în... (Domnul deputat Anghel Stanciu dorește să intervină.)

Bine. Atunci, pentru că sunt două solicitări...pe procedură aveți, domnule Stanciu? Pe procedură.

Domnule Stanciu, vreau să înțelegeți că la această lege chiar facem intervenții pe procedură. Da. Adică, nu facem declarații politice și i-am promis trei minute domnului Cristian Dumitrescu. După ce vorbește domnul Stanciu pe procedură.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați deputați,

Domnilor miniștri,

Sunt surprins și totodată recunoscător distinsei doamne președinte care-mi cere să vorbesc la obiect, cu subiect, pe chestiuni de procedură. Doamna președinte, voi vorbi strict pe textul regulamentului.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Ne aflăm astăzi într-o situație inedită în istoria Parlamentului României, în speță, a Camerei Deputaților. Adică, trebuie să dezbatem cinci legi. Cinci legi, într-o anumită modalitate. Această modalitate de dezbatere simultană a cinci proiecte de legi este reglementată de art.67 alin.(3): "În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi și propuneri legislative care au același obiect de reglementare, se întocmește un singur raport."

Art.68 reia, alin.(1), această chestiune: "În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe inițiative legislative care au același obiect de reglementare, se întocmește un singur raport." Numai că art.68 mai are încă un alineat, alin.(2) și cu voia dumneavoastră am să-i dau citire: "Prima inițiativă legislativă va fi reținută de comisie ca proiect de bază pentru care se face propunerea de aprobare, iar pentru celelalte inițiative legislative se face propunerea de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conțin să fie considerate amendamente la proiectul propus spre aprobare."

Iată un text care, cel puțin la prima vedere, stimată doamnă președinte, pare foarte clar. Acest text însă a necesitat dezbateri aprinse și la nivelul biroului comisiei și la nivelul plenului comisiei și se pare că și la nivelul Biroului permanent. Deoarece astăzi inaugurăm, de fapt, o nouă cutumă, pe care, sub o formă sau alta, trebuie s-o validați. Și această nouă cutumă a plecat de la sintagma "prima inițiativă legislativă" care devine text de bază.

În succesiunea celor cinci proiecte de legi, ele s-au înregistrat la Biroul permanent astfel: Legea nr.115 din 30.03.2010, legea care a fost și a avut inițiator 86 deputați și senatori PSD, cu termen constituțional pentru dezbateri și vot final 21.05.2010; legea înregistrată sub nr.156/12.04.2010, al cărei inițiator este Guvernul României, cu termen final constituțional pentru dezbatere și vot final 26.05.2010 și pachetul de trei legi depuse de 40 de deputați și senatori PNL sub nr.180/19.04.2010, cu termen final 2.06.2010.

Iată, stimați colegi, că mergând pe certificatul de naștere care este numărul de înregistrare, ar reieși că prima lege este legea senatorilor și deputaților PSD care trebuia luată ca lege de bază pentru că expiră și termenul de vot constituțional pe 21 și celelalte să fie aprobate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, o să vă rog să finalizați. Intervențiile pe procedură sunt de maximum două minute. Deja s-a depășit mult.

Domnul Anghel Stanciu:

Și, doamna președinte, deci am trei chestiuni de procedură. Deci, această chestiune de procedură o finalizez imediat.

Deci, în discuție s-a luat că contează numărul de înregistrare de la comisie și, în speță, acesta este primul, în condițiile în care, conform art.141 și alin.(10) din regulament, Consiliul Economic și Social, "proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaților însoțite de avizul Consiliului Legislativ." Singurul care nu are avizul Consiliului Legislativ este cel al Guvernului, adică CES-ul, care este astăzi în dezbatere.

De asemenea, acest proiect nu are avizul Consiliului Legislativ, ci este dat la forma inițială care a fost pus în dezbatere publică.

Doamna președinte,

Am ridicat aceste probleme pentru că trebuie să rezolvați niște chestiuni care privesc cele aprobate, cele respinse, să nu ne trezim că pleacă cinci legi deodată la Senat, aprobate unele tacit și unele netacit.

Am ridicat, de asemenea, pentru că fie că vreți, fie că nu vreți, roata morii se învârtește și se va ajunge la situația în care, nu? veți fi în opoziție și veți vedea că se pot introduce proiecte de legi prin această nouă cutumă.

Două vorbe pentru celelalte chestiuni de procedură.

Doamna președinte, art.69 alin.(2) precizează că atunci când Camera Deputaților este Cameră decizională, raportul se distribuie cu trei zile înainte distinșilor deputați. Uitați-vă în sală și vedeți că mai mult de 15 laptop-uri n-avem. Se multiplică și se difuzează. Deci nu s-a multiplicat pe suport de hârtie, iar colegii, în afară de cei care au laptop-uri, nu au textul. Cred că este o greșeală.

De aceea, aș dori, doamna președinte, să găsiți o modalitate prin care toți colegii să aibă textul în față, să poată să se exprime.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dar să știți că de aceea au fost distribuite laptop-uri, pentru a putea fi consultat acest text pe computerul pe care parlamentarii ar trebui să-l aibă în față. A fost o decizie legată și de situația economică prin care trecem și de altfel și de funcționare, să nu imprimăm, ci să-l afișăm pe intranet.

În ceea ce privește celălalt lucru ridicat de dumneavoastră, o să vin cu o propunere în fața dumneavoastră.

Până atunci, îl invit la microfon pe domnul Cristian Dumitrescu pentru o intervenție de trei minute.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Intervenția mea de trei minute era legată de fondul problemei, dar sunt obligat să dau și un răspuns în ceea ce privește problema de procedură ridicată, care este absolut corectă.

Deci, pentru prima oară în Parlamentul României se introduce o cutumă, potrivit căreia o lege care a sosit prima la comisie este considerată a fi depusă înaintea altei legi, prin PL-x-ul pe care l-a primit când a fost depusă în Parlament, pentru că acela este momentul nașterii sau existenței unui proiect de lege și este vorba despre PL-x 156, proiectul pe care-l discutăm astăzi. Deci, lege care a fost ulterioară PL-x 115, legea depusă în Parlament.

Însă vreau să vă spun că decizia a aparținut biroului comisiei, unde majoritatea a impus prin vot și plenului comisiei, care, la rândul său, a impus prin vot luarea în discuție a acestei legi împotriva regulamentului. Dar trebuie să fac o precizare că pe parcurs a sosit de la Consiliul Legislativ și pentru a doua variantă, cea depusă de către Guvern și pe care o avem în discuție, avizul respectiv. Așa că eu când v-am prezentat ieri raportul, vi l-am prezentat cu avizele tuturor comisiilor, am și mulțumit Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

Acestea sunt aspectele de procedură, decizia aparține plenului, ele au fost ridicate în mod veridic și corect, dar mai mult de atât, eu nu pot să vă spun în acest sens. Singurul lucru pe care vroiam să vi-l spun, la dezbateri generale, pentru că nu s-au încheiat și pentru că a fost o mică neînțelegere în ceea ce privește luarea de cuvânt și v-am solicitat trei minute, din tot ceea ce aveam să vă spun, vă spun un singur lucru: vreau să mă refer în mod special la autonomia universitară și la ceea ce introduce acest proiect de lege în autonomia universitară ca restricții.

Proiectul de lege are un sistem novator, cu care eu, practic, nu sunt de acord, personal, însă, acela cu introducerea unei teze, unui nou sistem de verificare care se numește teza de abilitare. Teza de abilitare permite celor care dispun de doctorat, care au doctoratul și gradul universitar minim de lector universitar, să conducă doctorate și reprezintă accesul, dacă au această teză de abilitare, chiar dacă au gradul de lector universitar numai și titlul de doctor, să devină profesor universitar, adică să acceadă, pe bază de concurs, la titlul de profesor universitar.

Acest lucru este, în opinia mea, un lucru care perturbă sistemul. Dar, în același timp, îl și deschide. Și eu recunosc acest lucru. Și dacă filozofia a fost de deschidere a sistemului, eu nu sunt de acord cu ideea ca sistemul să fie făcut vraiște. Adică, dacă deschidem sistemul prin această teză de abilitare, prin posibilitatea ca lectorii să devină conducători de doctorat, fază care, de fapt, era în legea actuală după statutul de profesor universitar, atunci pentru ce același text de lege deschide și capacul în ceea ce privește posibilitatea rămânerii în sistem a persoanelor, a marilor valori ale învățământului românesc, a profesorilor universitari conducători de doctorate, a academicienilor, a șefilor de clinică din medicină și așa mai departe, care acum au posibilitatea, pe baza unei aprobări date de senatele universitare, să rămână în sistem ca titulari până la 70 de ani.

Dumneavoastră ați eliminat, pe de o parte și trimiteți la pensie aceste valori naționale ale României, în timp ce ați și deschis sistemul ca să ajungă lectorii universitari, ceea ce poate să fie un lucru pozitiv la un moment dat, conducători de doctorate.

Întrebarea mea este dacă introducem această mare liberalizare la bază, pentru ce trebuie să luăm această decizie de decapitare la nivelul funcțiilor existente și fără o perioadă de tranziție măcar de cinci ani, ca acești oameni de valoare, până va veni noul val, să poată să asigure și noul sistem de școală doctorală, și calitatea, și prestigiul, și demnitatea, până la urmă, a învățământului românesc.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu, pe procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Evident că acest proiect de lege va naște multe patimi și multe acțiuni, unele mai ciudate ca altele. Dar eu vă propun următorul lucru: să încercăm să aplicăm regulamentul, așa cum este el, și vă rog, doamnă președinte, să fiți fermă de data aceasta, pentru că, în comisie, grupurile parlamentare au depus foarte multe amendamente care cred eu că au ca scop îmbunătățirea proiectului de lege și, în consecință, ar trebui să le dezbatem. Sigur, sper ca plenul să și aprobe acele amendamente care sunt cele mai potrivite pentru îmbunătățirea proiectului de lege și să n-ajungem în situația ca acest proiect să fie adoptat tacit.

Ar fi bine să ducem către Senat o formă mai bună, o formă perfecționată care să fie în avantajul învățământului românesc.

În consecință, vă rog, doamna președinte, să aplicați foarte ferm regulamentul ca să putem să ne atingem scopul pe care-l avem.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc mult, domnule Eugen Nicolăescu, pentru intervenție, pentru conținutul acesteia.

Domnul Kötö avea o intervenție pe procedură. Și după aceea domnul Calimente și domnul Toader.

Domnul Kötö Iosif:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să fac o clarificare în ceea ce privește procedura. Domnul Stanciu a prezentat regulamentul, dar numai o parte a regulamentului. În art.68 alin.(2) se reglementează activitatea comisiilor și aș vrea să accentuez că art.68 reglementează activitatea comisiilor, acolo se spune că prima lege sosită se consideră proiectul de bază, legea de bază.

La comisie, prima lege sosită a fost PL-x 156. Deci, eu cred că n-am instaurat o nouă cutumă, cum spune domnul deputat, distinsul nostru coleg, ci am respectat întocmai regulamentul.

Aș dori să remarc și faptul că acest articol la alin.(2) spune că celelalte legi se consideră amendamente, dar totodată și respingeri. Comisia a procedat în acest spirit conform literei articolului și au fost considerate cele două legi amendamente, dar au fost și respinse. Eu cred că acest lucru trebuie accentuat pentru clarificarea procedurii.

Deci, eu cred că observațiile privind procedura și legalitatea procedurii nu sunt întemeiate, ci tocmai lucrurile s-au întâmplat conform regulamentului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Calimente. Intervenție pe procedură.

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur că putem discuta asupra procedurii și vom găsi argumente pro și contra, dar eu cred că domnul Stanciu avea dreptate când spunea ceea ce spunea și eu consider că principala vină îi revine Partidului Democrat, pentru că tipul de democrație pe care-l aplică Partidul Democrat este o democrație majoritaristă și nu constituționalistă. Deci, nu contează legi, nu contează Constituție, nu contează niciun fel de document. Contează că avem un singur vot în plus.

Vreau să vă anunț că acest tip de democrație este considerată o democrație exotică, necaracteristică Europei.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu. V-aș ruga să facem intervenție efectiv pe procedură și nu declarații politice, atunci când solicităm lucrul acesta și să exploatăm la maximum intervențiile de marțea de la 8 la 10, timp destinat efectiv declarațiilor politice.

Domnul Mircea Toader, intervenție pe procedură. Vă rog.

 

Domnul Mihăiță Calimente (din sală):

Nu am nevoie de comentariile dumneavoastră.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule deputat, dacă-mi permiteți.

Doamna președinte,

Fiindcă au fost expuse ca proceduri, mai ales că sunt trei tipuri de anexe, eu vă solicit o pauză de consultări de 20 de minute, să adun grupul, să facem o explicație clară în care urmărim proiectul de lege.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O scurtă intervenție pe procedură, domnul Adomniței. Și după aceea intrăm în pauza de consultări de 20 de minute solicitată.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Mulțumesc, doamna președinte.

Sper ca pauza de consultări să fie un sfetnic bun, pentru că eu îmi doresc să muncim la legea educației și nu vreau să fiu martor cum un partid, în fața mea, dorește să blocheze discuțiile, cu un scop nedeclarat ca legea inițiată de domniile lor să treacă prin adoptare tacită pe 21. Resping acest lucru.

Faptul că sunt în sală alături de ei nu înseamnă că sunt și solidar cu ei și la fel și partidul meu. Fac un apel pentru ca PSD-ul să renunțe la această tactică și să trecem la dezbaterea pe articole a legii, pentru că este mult prea importantă pentru ca vreo lege să treacă prin adoptare tacită, oricare ar fi ea, pe 21 a PSD, 26, PDL sau 27 a legilor PNL-ului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc, domnule Adomniței.

Vă mulțumesc că ați spus-o dumneavoastră și n-a trebuit s-o spunem noi.

Pauză de consultări. Ne revedem la ora 11,35.

Vă mulțumesc.

 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Invit domnii secretari la prezidiu. Domnul secretar Voicu.

Am să vă rog să pregătiți și cartelele de vot.

N-am început încă. Îl aștept și pe domnul secretar Mihai Voicu.

Dragi colegi,

Am finalizat sesiunea de dezbateri generale. Vreau să vă spun că legea conține 331 de articole.

Am să vă supun la vot propunerea făcută de domnul președinte Cristian Dumitrescu cu privire la modul în care se vor desfășura lucrările noastre în continuare, în sensul următor: luând în considerare și faptul că este procedură de urgență, vă supun la vot ca pentru fiecare articol să fie alocat un timp de 5 minute, și 2 minute pentru fiecare autor care își susține un amendament scris.

O să îi rog pe secretari să fie stricți cu timpul.

Vă rog, domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Conform Regulamentului nostru, în procedură de urgență trebuie arătat și timpul cumulat de dezbatere al legii, timp după care urmează doar votul pe amendamente.

Deci, trebuie să facă președintele și o propunere de interval de timp în care să se dezbată această lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sunt 27 ore și 30 minute. 29 ore, îmi spune domnul Dumitrescu. Aveți cuvântul, vă rog, domnule președinte.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Într-adevăr, domnul coleg are dreptate, domnul deputat. Eu, însă, am făcut această propunere încă de ieri, și am spus așa: ținând cont de faptul că sunt 331 de articole, înmulțit cu cele 5 minute, mi-a dat un timp aproximativ de 29 ore. Noi, fără să știm că de la Biroul permanent a venit o propunere să lucrăm până la ora 13,00 - vineri, ceea ce înseamnă că toate perioadele cumulate, mai puțin votul final de mâine și pauzele, însumau de ieri, de la ora 16,00, până vineri la ora 13,00 - 29 de ore.

Sigur că în interiorul celor 5 minute de care vorbim, pe articol, vor fi articole care vor trece foarte repede și articole care vor fi mai intens dezbătute. Dar noi vorbim de o economie a legii întreagă, și vorbim în fapt de o intervenție de 2 minute din partea fiecăruia dintre colegii noștri care își susține un amendament, ceea ce ni se pare relativ rezonabil pentru faptul că Biroul permanent a adoptat regimul acesta de urgență.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Ceea ce încercam să vă spun este că o să-i rog pe colegii mei secretari să fie stricți, și, în momentul în care se depășesc cele 2 minute, o să suspendăm microfonul intervenientului.

Vă supun la vot acest timp.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 143 voturi pentru; 5 împotrivă; 3 abțineri.

Am trecut această propunere.

Intrăm în amendamente.

Punctul 1 - titlul legii: "Legea educației naționale și învățarea pe parcursul vieții".

Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - "Dispoziții generale".

Observații? Nu sunt. Adoptat.

Domnule Stanciu, aveți vreo observație la acest text?

Eventual, o să vă rog să vă poziționați în sală mai aproape de microfon.

Îi rog pe secretari să monitorizeze intervenția.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Deși pare curios că la poziția 2 de la amendamente respinse intervenim, intervenim cu dorința de a contribui, cum spunea domnul ministru, la o mai bună clarificare și sistematizare a textului.

După cum știți, noi avem o lege. Este vorba de Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Această lege are și o secțiune - Secțiunea a 2-a - "Sistematizarea conținutului actului normativ".

În baza acestei secțiuni, la art.51 alin.(3) se specifică: "În cadrul structurii prevăzute la alin.(1), articolele pot fi grupate pe capitole, care se pot împărți în secțiuni, iar acestea - după caz - în paragrafe.

Deci, noi am făcut o serie de amendamente în cuprinsul legii, în care am introdus - pe lângă titluri - capitole și respectiv secțiuni și paragrafe. De aceea, vă propunem: Titlul 1, rămâneți cu această formă - Cap.I "Dispoziții generale".

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu. Sper că nu la fiecare capitol va exista acest amendament.

De la început, cred că știm că acest text va fi aranjat pe capitole, secțiuni ș.a.m.d.; nu trebuie să se constituie în amendament. Este tehnică legislativă și pe chestiunea asta nu cred că avem ce să discutăm.

La art.3 o să vă rog în felul următor: eu urmăresc articolele; acolo unde sunt amendamente respinse, vă rog să le susțineți.

Domnul Cristian Dumitrescu, un amendament respins la punctul acesta.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ați văzut că sunt 1.600 și ceva de amendamente respinse; 7 sute și ceva de amendamente admise, și atunci, eu vă reamintesc fiecăruia dintre dumneavoastră că există - la amendamente respinse - trei tomuri, trei topuri de amendamente respinse: Anexa nr.2A, care reprezintă amendamente respinse incluse în legea propusă de Partidul Social Democrat și Partidul Conservator; există așa-numita Anexa nr.2B, care cuprinde amendamentele din cele trei legi ale educației, propuse de către Grupul parlamentar al PNL. Deci, acolo se găsesc toate amendamentele respinse. Iar așa-numita Anexa nr.2C sau a treia anexă, al treilea top de amendamente sunt cele depuse de domniile voastre, în afara celor care au fost preluate în sistemul în care legea aceasta este discutată - art.68 alin.(2) și alin. (3) - ș.a.m.d., adică cu raport comun.

Asta, pentru ca să poată să urmărească și stafful tehnic, și colegii noștri, iar atunci când fac referire la un amendament respins, pe care vor să ni-l susțină, trebuie să ne spună anexa și numărul curent din anexă, ca să poată fi imediat găsit, asta pentru simplificarea dezbaterilor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc pentru ajutor, domnule Dumitrescu.

Punctul 3 - art.1 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - art.2 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Observațiile înseamnă să susțineți amendamente respinse, dacă aveți intervenții de genul acesta, da?

Deci, la punctul 4 nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 5 - vizează art.3.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6

Aveți la punctul 5 observații?

Domnule Stanciu, v-am rugat să vă poziționați în sală mai aproape. Le este și mai ușor secretarilor să sesizeze. Nu v-au sesizat.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Înainte de a intra efectiv în subiectul acestui amendament, vreau să fac o precizare, doamna președinte: cred că fiecare coleg de-al nostru, indiferent de locul în care se găsește în sală, are aceleași drepturi. Iar aranjarea noastră în sală - și aveți acolo un tabel cu pozele noastre - a fost dictată de conducerea partidului. Eu nu pot să încalc dispoziția de partid. (Aplauze și râsete.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să fac un demers pe lângă liderul dumneavoastră de grup, domnul Hrebenciuc, să vă ofere un loc lângă dânsul.

Domnul Anghel Stanciu:

Dacă domnul lider o să accepte, nu am nimic împotrivă, dar eu sunt disciplinat. (Râsete.)

Deci, vă rog să-mi permiteți, doamna președinte, domnule ministru, este vorba de "idealul educațional" la art. 2 alin.(1), unde propunem un text care să-l înlocuiască pe cel al Guvernului, și anume: "Idealul educațional al școlii românești, întemeiat pe valorile umaniste și științifice universal recunoscute, pe valorile democrației, constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru îndeplinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru cetățenia activă, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii".

După părerea noastră, este mai complet decât textul Guvernului, și totodată face apel deschis la valorile democrației, acel deficit de democrație pe care îl simțim în zilele noastre de astăzi, când se dă o dispoziție, sau treaba aceea pe care o știți, că aruncă cineva o piatră în apă, și mulți înțelepți încearcă să o scoată.

Deci, cred că acest lucru, ca și spiritul antreprenorial trebuie să existe în această chestiune a idealului educațional.

Mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă supun la vot acest amendament susținut de domnul Stanciu.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 43 de voturi pentru; 134 împotrivă; 2 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Mai există alte amendamente la punctul 4? Nu.

Nemaiexistând alte observații, este adoptat.

Punctul 5. Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulțumesc, doamna președinte.

La punctul 5 art.2 alin.(1) "Idealul educației din sistemul de învățământ constă în formarea și dezvoltarea integrală și armonioasă a personalității umane și integrarea deplină a tuturor absolvenților în viața economico-socială modernă a României".

Motivare: definește mai bine scopul educației, subliniază cerința integrării tinerilor în viața economico-socială.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ați citit același articol ca domnul Stanciu, cu aceeași motivație.

Domnul Eugen Bejinariu:

Nu. Este articolul depus de mine, și respins.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este același articol.

O să vă rog să urmăriți. Deci, există articolele legii, eu urmăresc articolele legii și vă rog pe asta să aveți intervenția, pe amendamente. Noi tocmai am adoptat, plenul, art.2, nemaiexistând alte intervenții.

Dumneavoastră v-ați dus pe art.3 și ați citit un amendament la art.2.

Art.3, punctul 5 - sunt amendamente respinse pe care doriți să le susțineți?

Este doamna secretar.

Doamna Doina Burcău:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vreau, în primul rând, să salut prezența membrilor de sindicat - și cred că sunt din învățământul preuniversitar - aici de față. Și, pentru că sunt aici de față, am să susțin un amendament al domniilor lor...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Numai pentru acest motiv!

Doamna Doina Burcău:

Pe care mi l-am însușit.

Din aceste principii enunțate în fața textului complicat, aș spune eu, al legii, lipsește unul fundamental, și anume, este formulat la pag.9, la art.3, principiul 14: "Principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social".

Ca să nu mai cobor încă o dată la microfon, aș mai avea încă un amendament tot aici, tot la art.3, un alt principiu: "Principiul respectării drepturilor și libertăților copilului, tinerilor și adulților", deoarece lipsește din tot textul legii. Vă mulțumesc. (Aplauze de la balcoane.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Va supun la vot primul amendament făcut de doamna deputat.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 42 voturi pentru; 107 împotrivă; 38 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Al doilea amendament, la același art.3.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 41 voturi pentru; 104 împotrivă; 22 abțineri.

A fost respins.

Alte amendamente respinse la art.3? Nu mai sunt.

Alte observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.4 - la punctul 6 - dacă există amendamente respinse pe care doriți să le susțineți?

Domnule Stanciu, vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Anghel Stanciu:

La punctul 7.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, n-am ajuns la punctul 7, la punctul 6.

Înțeleg că nu sunt.

Observații? Nu sunt.

Trecem la punctul 7.

Domnule Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

La poziția 7 avem două amendamente: un amendament la art. 4 alin.(1), care ar putea să fie, să spunem, o chestiune de formă, în sensul că "Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, prin care se înțelege un ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi, abilități și atitudini necesare pentru ".." ș.a.m.d., textul curge.

Aceasta, "prin care se înțelege un ansamblu", înlocuiește "Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional."

Sunt unele diferențe între cele două abordări.

Și la art.4 alin. (3), ca să le susțin pe amândouă și să nu mai vin încă o dată "Educația și formarea profesională prin sistemul național de învățământ susțin și promovează patriotismul, prin cultivarea dragostei față de țară și a atașamentului față de tradițiile naționale".

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Credem că este bine ca tinerii noștri elevi să capete competențe într-un anumit domeniu profesional, să se poată integra pe piața muncii, dar, așa cum îi plăcea domnului ministru să spună în mai multe rânduri, noi nu facem numai roboței, ci facem oameni, sau mai bine zis încercăm să formăm oameni care să aibă dragoste față de glia străbună, să aibă respect față de tradițiile acestui popor, față de tot ceea ce a însemnat românismul, de la apariția lui până în prezent.

De aceea, cred că acest art.4 alin.(3) este absolut necesar să fie votat. Altfel, vom scoate niște mancurți, și eu nu vreau să votez și să fiu parte la acest vot.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Va supun la vot cele două amendamente, după care o să vă propun și eu o schimbare.

Primul amendament.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 47 voturi pentru; 117 împotrivă; 23 abțineri.

A fost respins.

Al doilea amendament.

12 voturi pentru; 70 împotrivă; 12 abțineri.

A fost respins și acesta.

Nu s-a înțeles că se votează? Putem să repetăm votul, ultimul.

Votul este deschis. Vă rog să votați. Supunem la vot al doilea amendament susținut de domnul Stanciu.

Votul s-a încheiat: 48 voturi pentru; 124 împotrivă și 25 abțineri.

Am să vă propun ca, imediat, pe procedură, tocmai pentru că am avut o discuție cu liderul Grupului parlamentar al PNL, și cred că este o formulă mai ușoară și pentru dumneavoastră, pentru a putea urmări, să trecem întâi în revistă amendamentele admise, după care să trecem pe anexe, pe amendamente respinse. Sunt și împărțite pe grupuri parlamentare, deci este mult mai ușor de urmărit această procedură.

Dacă trece un amendament respins, atunci el respinge. Aceasta este propunerea făcută.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Rugămintea mea ar fi fost următoarea: când unul dintre colegi vine și își susține amendamentul în plen, am vrea - pentru cei care nu am asistat la dezbaterea din comisie - să auzim părerea comisiei, părerea Guvernului despre acel amendament, pentru a ne putea face o impresie.

Dacă nu se procedează așa, înseamnă că stăm degeaba în sală. (Aplauze.) Vă rog să țineți cont de aceste lucruri.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sigur. Vă mulțumesc.

O să existe, și ca procedură, de fiecare dată am dat cuvântul atunci când simt nevoia să-și exprime un punct de vedere cei de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport sau cei de la minister.

În general, cele care sunt respinse nu au avut susținerea ministerului.

Domnul Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Doamna președinte,

Am o rugăminte la dumneavoastră: să solicităm celor care intervin să ne specifice și anexa, pentru că marea majoritate a intervențiilor se fac pe Anexa nr.2C; Anexa nr.2C reprezintă anexa amendamentelor pe care colegii noștri din toate grupurile parlamentare le-au depus la comisie, în nume propriu sau în numele grupului, și care au fost respinse.

Spunând acest lucru, noi putem, și mai ales stafful tehnic să se ducă direct la Anexa nr.2C.

Dacă în mod excepțional sau chiar nu excepțional, cine va vrea să susțină, de exemplu, din textul care a fost depus de PNL sau din textul care a fost depus de către PSD, atunci să ne spună, este Anexa nr.2A sau Anexa nr.2B, pentru ca în felul acesta să ajungem să corelăm amendamentele respinse, să le regăsim și să putem și noi să facem toate diligențele care se cer, să le susținem, să ne spunem punctul de vedere ș.a.m.d.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu aș vrea, întâi, să ne pronunțăm pe propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PNL. Mie mi se pare că ar fi o formulă care ne-ar ușura foarte mult munca, în sensul de a discuta, exact, cum spuneați, pentru că eu vă spun că au existat până acum patru intervenții făcute de doi domni deputați și niciuna nu a fost la articolul la care noi eram, deși am precizat și punctul de la amendamentele admise, și articolul la care ne refeream. Nicio intervenție nu a fost la articolul respectiv.

Probabil că este o chestiune mai dificilă, în sensul ăsta, să mergem ca un sprijin, nu în alt sens făceam această intervenție.

Domnule Duvăz, dacă aveți o completare, ar fi binevenită.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, doamna președinte.

Este bine, într-adevăr, să ajungem să discutăm coerent, pentru că pentru fiecare este o oarecare dificultate printre noi să urmărească, și este bine să faceți aceste precizări și să căutăm soluția, într-adevăr, și propusă de comisie, pentru a ne sincroniza și a ști despre ce amendamente vorbim.

Rugămintea, însă, a domnului deputat Dan-Mircea Popescu, eu o susțin, în termenii ăștia, doamna președinte, nu dacă au ceva de spus.

Dumneavoastră solicitați la fiecare intervenție privind un amendament punctul de vedere al Guvernului și al comisiei. Ei pot să spună că nu vor să se pronunțe în legătură cu asta. Ăsta este dreptul lor.

Dar, dumneavoastră, rugămintea noastră și procedura noastră, este să-i întrebați și să le solicitați acest punct de vedere de fiecare dată.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Este în regulă. Nu este niciun fel de problemă.

Atunci vă supun la vot propunerea făcută de Grupul parlamentar al PNL, în sensul în care să discutăm întâi amendamentele admise și pe urmă să trecem la amendamentele respinse, o propunere pe care o susțin și eu.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 146 voturi pentru; 47 împotrivă; 2 abțineri.

Mergem pe această procedură.

Deci vom discuta întâi, și aveți în față, amendamentele admise.

La punctul 7 rămăsesem. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 15 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 17 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 18 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 19.

Era domnul Cristian Adomniței.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vreau să înțeleg că am adoptat - fac o precizare...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, este de tehnică legislativă, știu la ce vă referiți.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Este capitolul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, capitolul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Bine, mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bineînțeles, și știm că lucrul ăsta se și întâmplă.

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Adomniței, vă rog.

Domnule Stanciu, apropiați-vă!

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Mulțumesc, doamna președinte.

Art.15 alin.(1), care se regăsește la punctul 19 spune așa: "Învățământul general obligatoriu este de 10 clase și cuprinde învățământul primar și cel gimnazial. Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020."

Dragi colegi,

Întreaga filozofie pentru a aduce clasa a IX-a la învățământul gimnazial, lucru cu care ne vom întâlni puțin mai târziu în parcursul legii, nu este suficient să rămână... cuprinde, dacă vreți, și devenirea obligatorie a liceului. Nu este suficient să duci clasa a IX-a la învățământul gimnazial. Atunci există riscul să se întâmple ceea ce spunea doamna ministru Antonescu, că îi ținem pe copii, îi blocăm în zona rurală de unde ei fac parte, unde s-au născut. Această măsură de a-i ajuta să facă zece clase, împreună cu grupa pregătitoare, în satul lor, trebuie acompaniată în viitor de obligativitatea liceului, pentru ca ei să devină cu un ciclu de educație mai bine pregătiți, astfel încât în câțiva ani - nu foarte mulți sper - societatea românească să urce, dacă se poate spune așa, cu un ciclu de educație mai sus decât este astăzi.

Astfel încât propunerea mea către dumneavoastră este ca "anul 2020" să fie înlocuit cu "anul 2016". Este la jumătatea mandatului următorului Guvern sau, mă rog, la finalul mandatului următorului Guvern, din 2012-2016; va avea tot timpul să implementeze aceste măsuri. Sperăm să fie și un ministru care să stea patru ani, să poată să le și facă, pentru că acesta este scopul Degeaba duci clasa a IX-a la învățământul gimnazial, dacă, în același timp, nu faci și liceul obligatoriu, pentru a nu se întâmpla temerea pe care doamna ministru Andronescu o spunea, cea de a bloca copiii în mediul rural.

Prin urmare, vă propun înlocuirea anului 2020 cu 2016. Este peste șase ani de azi înainte când această măsură devine obligatorie și este spre binele societății noastre.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul ministru.

Domnul Daniel Petru Funeriu (ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului):

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, înainte de vot, aș dori să vă prezint câteva date.

Cred că este dorința noastră, atât a ministerului, cât și a dumneavoastră, să avem cât mai mulți tineri ai României care să meargă până la nivelul bacalaureatului.

Trebuie însă să separăm cele două lucruri. Trebuie să separăm abandonul școlar la sfârșitul clasei a VIII-a, de aici a venit propunerea de a trece clasa a IX-a la gimnaziu, și obligativitatea unui ciclu de învățământ, în speță a liceului.

În Uniunea Europeană, 21 de țări au învățământul obligatoriu până la vârsta de 16 ani. Țările care au o vârstă obligatorie a învățământului peste vârsta de 16 ani, au o rată de cuprindere la liceu mai mică decât cea a României. Țări care au învățământ obligatoriu la o vârstă mai mică decât 16 ani, în speță 14 ani, au o cuprindere la liceu mai mare decât cea a României.

La nivelul Uniunii Europene nu există nicio corelare între obligativitatea de a urma școala până la o anumită vârstă și rata reală de cuprindere până la acea vârstă în școală.

Motivul pentru care, desigur, și noi am considerat necesar să introducem liceul obligatoriu în anul 2020 - deci acest an, 2020, nu este la întâmplare, ci știm bine că există Agenda Europa 2020. Țintele Agendei 2020, la nivel european, trebuie să coincidă cu cele ale României. De aceea propunerea noastră a fost ca obligativitatea liceului să fie realizată până în anul 2020. Este o dorință clară și a noastră și bănuiesc și a dumneavoastră să avem această cuprindere chiar înainte.

Am explicitat poziția Guvernului, desigur, în această chestiune cred că, doamnelor și domnilor, acum aveți toate datele pe care eu am considerat necesar să vi le pun la dispoziție pentru a lua cea mai bună decizie.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Între timp, îmi sesizează secretariatul că intervenția domnului deputat Adomniței nu se baza pe un amendament care să fi trecut prin comisie. Așa cum știți, procedura noastră precizează foarte clar că amendamentele în plen sunt numai cele de corelare gramaticală, sunt lucruri care țin de formă, nu de fond.

Prin urmare, nici măcar nu pot să supun la vot acest amendament.

Domnul deputat Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

O să-mi permit o chestiune de procedură, în sensul că art.108 alin.(1) spune: "Discutarea articolelor începe cu amendamente depuse la comisii, admise și respinse. În cursul dezbaterilor, deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie în conformitate cu prevederile prezentului regulament."

S-a venit cu o invenție sau inovație, am înțeles de la distinsul lider Nicolăescu, al Grupului PNL, în care, în totală contradicție cu solicitările dânsului anterioare, dar și respectarea Regulamentului, am înțeles acum sau n-am înțeles foarte bine că se trec amendamentele admise și după ce terminăm tot tabelul cu anexa cu amendamente admise, urmează să intrăm pe cele respinse. Așa ceva n-am mai văzut! Dar asta nu-i un motiv să văd acum. Pentru că eu am crezut așa: că dacă amendamentul adus respins pică, pentru că avem un alt alineat undeva, unde spune că se încep cu cele de eliminare, cu cele de completare, cu cele de modificare, cu cele care sunt susținute de deputați și dacă niciun amendament nu trece, și cel respins și cel admis, atunci rămâne textul inițial al legii.

Deci, în logica acestui Regulament, este clar că se discută amendamentul respins, el este respins, are amendamentul admis; el este admis rămâne admis; el este respins se duce la celălalt.

De asemenea, se spune că...

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizați intervenția pe procedură, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

O clipă, doamna președinte, o clipă că poate urmărindu-mă veți înțelege și dumneavoastră și eu.

Deci articolul care prevede foarte clar că el este votat se referă la faptul dacă nu sunt obiecțiuni la acel articol sau acel amendament. Or, am pe stânga un articol, am un amendament aprobat de comisie, am un amendament care este respins de comisie.

Deci eu înțelegeam că supuneți cel admis, nu? Dar îl supuneți în opoziție cu cel respins. Altfel, dumneavoastră ați ajuns acum nu știu la ce articol, or noi avem la art.4, 1, 5 ș.a.m.d. avem amendamente. Acestea când le susținem?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci vă rog să precizați când le susținem și pe baza căror amendamente.

Doamna Roberta Alma Anastase:

La capitolul Amendamente respinse, după pronunțarea plenului în acest sens.

Domnul Márton Árpád are cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci eu așa ceva n-am mai văzut și regret că se pare că se încalcă brutal modul de dezbatere a unei legi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád, pe procedură.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnule deputat Stanciu,

Mă uit și văd ce scrie în art.110 alin.(2): "Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea..." Deci, dacă aveți o propunere de eliminare respinsă, trebuie să fie supus votului prima dată, apoi amendamentele de modificare și/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond. Deci, dacă avem amendament propus de comisie, se supune votului.

Alin.(3) "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte".

Voce din sală:

Se trage de timp!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, corect. N-am vrut să trag de timp, dar pot să trag.

...și/sau urmând amendamentele de modificare și/sau de completare respinse și cuprinse în raportul comisiei. Numai că, domnule deputat, alin. (3) "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte." Deci, dacă s-a dat un vot sau nu, a intervenit cineva pentru că are o problemă relativă la amendarea propusă de comisie, situația în care ea se consideră a fi acceptată, atunci nu se mai supune votului acel amendament care este în contradicție cu amendamentul tocmai acceptat, propus de comisie, în ordinea prevăzută de Regulament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Stanciu. De data aceasta, să știți că la două minute intervin, pentru că am sentimentul că lucrurile se fac în mod intenționat.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Să știți că este gând la gând cu bucurie. Același sentiment îl am și eu. Pentru că, în ceea ce a spus până acum distinsul meu coleg, Márton Árpád, nu se regăsește.

Dumneavoastră ați ajuns pe la art.11 sau 13 fără să luați în discuție dacă amendamentele respinse sunt în opoziție totală sau în contradicție totală cu cele ale comisiei și se aplică articolul în care ele se exclud automat. Și, pur și simplu, ați trecut cu o viteză fulger, fără să se ia deloc în discuție cele respinse, care contravin art.108 alin.(2).

Deci cred totuși că trebuie să înțelegem că această lege, așa cum am mai spus, trebuie să aibă două părți. Să aibă opoziția care se exprimă și majoritatea care decide. Or, dumneavoastră vreți să ne luați și dreptul de a ne exprima punctele de vedere asupra acestor texte, ceea ce nu este, după părerea mea, în strânsă concordanță cu denumirea partidului dumneavoastră, și democrat și liberal. Or, vedem că nu are nicio legătură cu democrația și cu libertatea.

De aceea, v-aș ruga să reveniți la sentimente mai bune.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Stanciu, haideți să lăsăm declarațiile politice că, la un moment dat, devin obositoare.

Haideți să luăm exact ce scrie Regulamentul, ceea ce a intervenit și a precizat foarte clar domnul Márton Árpád, un om care știe foarte bine acest Regulament, ca să nu mai vorbim că propunerea a fost făcută de Grupul parlamentar al PNL, un alt grup care știe foarte bine ce Regulament avem.

Avem un lucru foarte simplu: în Regulament, la alin.(2) se supune foarte clar că primele amendamente supuse la vot sunt cele făcute de comisie, după care se supun la vot cele respinse, ca s-o spun eu foarte clar și deloc alambicat.

Asta a confirmat plenul, asta facem. În rest, tragerea de timp vă aparține, dar, e bine, așa cum spunea și doamna deputat Burcău, s-o sesizăm și sindicatelor.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Eu nu vreau, cel puțin eu, în ceea ce am susținut de la acest microfon, să se înțeleagă că am achiesat la propunerea făcută de un alt coleg și dumneavoastră ați supus-o la vot și nu vreți să ne-o impuneți nouă.

Este clar că, atunci când eu am venit la microfon și am solicitat ca fiecare parlamentar care-și susține un amendament să ne spună din ce anexă face parte acel amendament, m-am referit la faptul că la articolul respectiv se pot și trebuie să fie susținute, cine vrea, amendamentele respinse. Deci, asta este logica parlamentară. Eu nu înțeleg cum votăm acum, însă eu personal și ca președinte de comisie, n-am înțeles acest lucru. Am înțeles doar că venim cu... puneți la vot, sigur, primul amendamentul comisiei, dar înainte de aceasta există mai multe opțiuni care se supun și ele la vot. Altfel vom vota toată legea amendată, după care vor veni la niște amendamente care deja nu mai pot fi susținute, pentru că ele au fost adoptate. Adică amendamentul respectiv, al comisiei, fiind adoptat, înlocuiește textul inițial și acela nu mai poate fi amendat. Adică amendamentul respins nu mai poate fi nici susținut.

Deci, vă rog, este o neclaritate pe care am sesizat-o și eu și care nu-mi dau seama cum poate fi rezolvată la maniera în care, probabil, că în două-trei ore parcurgem toate amendamentele, practic toată legea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Dumitrescu, neclaritatea este în Regulamentul nostru, ce să-i facem? Vă spun de câteva luni c-ar trebui să între într-o modificare de fond, dar asta spune Regulamentul. La art.110 alin.(2) se spune foarte clar că întâi se supun la vot și în discuție amendamentele admise, după care se supun cele respinse. Și haideți să fim iarăși realiști: dacă un amendament respins este adoptat de plen, este susținut de plen, el înlocuiește textul inițial adoptat de comisie. E un lucru relativ simplu.

Domnul Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamna președinte,

Pentru buna desfășurare a acestor lucrări, trebuie să recunosc și să fiu de aceeași opinie cu dumneavoastră că Regulamentul nostru trebuie să sufere niște modificări. Dar, până le facem, să încercăm să dezbatem în spiritul acestui Parlament și în spiritul unui parlament, în general.

În spiritul lui înseamnă capacitatea de a se exprima la dezbateri a fiecăruia dintre cei care au intervenit pe textul legii și adoptarea printr-o majoritate a formulei pe care Parlamentul, cu actuala majoritate, așa cum este ea, va adopta.

Pentru aceasta, vă rog, pauză de consultări în numele Grupului Partidului Social Democrat, ca interpretarea textelor regulamentare să fie făcute de comun acord și să nu lungim dezbaterile procedural.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înțeles. Înainte de a intra în pauza de consultări, vreau să fac doar o singură precizare. Liderul Grupului PSD, ieri, în Biroul permanent, a precizat faptul că dezbaterile vor dura o lună.

Mă așteptam ca aceste dezbateri să dureze o lună pe fond. Nu-i nicio problemă, putem să stăm, cred că toți avem disponibilitatea și dorința de a avea o lege bună. Dar, în momentul în care începem să dezbatem niște lucruri adoptate de plen, care sunt în conformitate cu Regulamentul, mi se pare că alunecăm ușor în ridicol.

Sper să folosiți cu bine această pauză de consultări și să vă dea Dumnezeu gândul cel bun.

Pauză de consultări, revenim la ora 14,00.

 

- după pauză -

(În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Mihai Alexandru Voicu, secretari.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să invit secretarii la prezidiu.

Vă propun să reluăm lucrările.

Pe procedură sistăm discuțiile, dacă aveți intervenție pe procedură, discuțiile dinainte de pauză; sistem intervențiile pe această procedură. Cred că s-a discutat foarte mult, plenul s-a pronunțat. Suntem în termeni regulamentari, lucrurile cred că nu mai au...

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Ba da, pe procedură orice solicitare...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cu o singură condiție, când președintele de ședință decide sistarea discuțiilor pe procedură pe o anumită temă.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu există așa ceva.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ba da, există, vă citesc articolul, ca să nu avem niciun fel de problemă.

Puteți face intervenția până găsesc articolul ca să vă citesc exact și să nu mai repetăm chestiunea aceasta.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Distinși domni miniștri,

Art.149 alin.(2) precizează: "Când un deputat solicită cuvântul pentru probleme de procedură sau pentru dreptul la replică, președintele este obligat să-i acorde cuvântul imediat."

Doamnă președinte,

Distinsul meu coleg Márton Árpád, înainte de consultările noastre, a argumentat, în baza art.110 alin.(2), precizând ordinea în care se supun la vot amendamentele. Nu mai repet această ordine, a precizat-o dânsul.

În urma consultărilor din grupul nostru parlamentar, a reieșit că distinsul nostru coleg face o confuzie între două etape distincte ale discutării și aprobării amendamentelor.

Avem o fază de discutare a amendamentelor, care este prevăzută la 106, 107 alin.(1) "La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente, deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentanții Guvernului sau ai inițiatorului și raportul comisiei sesizate în fond. Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează a fi supus votului Camerei are, de regulă, durata de cinci minute."

La 108 alin.(1), "Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise sau respinse".

Iar 110 alin.(1), "Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia".

În baza acestor prevederi regulamentare, care nu pot fi eludate sau încălcate, prin separarea discuțiilor de procedura de vot... vă cerem, doamna președinte, să aplicați aceste chestiuni și, în timpul urmăririi articolelor, dumneavoastră să ne faceți cunoscut ce articol puneți în discuție și nu poziția la care se află în raportul elaborat, pentru că poziția aceea nu coincide cu poziția de la respinse.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am făcut acest lucru și până în acest moment.

Domnul Anghel Stanciu:

Și dumneavoastră ne spuneți articolul cutare este supus discuției. Dacă sunt obiecțiuni sau nu. Dacă nu sunt obiecțiuni, atunci el este aprobat, dacă sunt obiecțiuni, intrăm pe articolul în care fiecare deputat poate să intervină sau intervin cei care au amendamente. Iar amendamentele se discută: cele admise, cele respinse de modificare și apoi se supun în ordinea pe care a spus-o domnul Marton la vot.

Altfel, ceea ce se întâmplă este total contra Regulamentului și nu vă pavoazează și vă face cale liberă în viitoarea dumneavoastră carieră politică de la președinție spre altă președinție.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu. Pentru conformitate, art.150: "Președintele de ședință sau liderul unui grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Camerei." Se referă și este după art.149, care precizează lucrul acesta. Deci nu avem niciun fel de problemă, s-a votat lucrul acesta, vă reamintesc. Știu și strategia care există și am și văzut luările de cuvânt în sensul acesta.

Intrăm, în continuare, pe procedura aprobată de plen.

Eram la art.15, poziția 19 din amendamente admise.

Observații? Pe observații, la acest amendament? Deci art.15, punctul 19, domnule Stanciu. Nu aveți.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 20, art.16, dacă sunt observații.

Nu sunt. Adoptat.

La punctul 21, art.17 din cadrul amendamentelor respinse. Domnul Spînu. Aveți o intervenție pe art.17? Scuze, nu mi-a sesizat secretarul. Întâi comisia și după care domnul Spînu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Aici este vorba numai de o eroare materială, și anume "planurile "ș.a.m.d." parte a trunchiului comun". În art.17 exista această prevedere. Nu a fost introdusă din punct de vedere ".. e o eroare materială, din punct de vedere al colaționării, și vă reamintesc că se introducem în text, când îl treceți ca votat și faptul "parte a trunchiului comun", "disciplină școlară, parte a trunchiului comun". Da, la art.17 alin.(1), text nemodificat, autori doamna Săftoiu, Dumitrică ș.a.m.d. până la Stanciu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

S-a consemnat în stenogramă, tocmai pentru a putea fi luat în considerare textul final. Vă mulțumesc, am confirmarea de la secretariat.

Domnul Spînu era înscris la cuvânt pe art.17 de la punctul 21.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Pentru cei care nu reușiți să urmăriți pe raportul comisiei, art.17 se referă la disciplina religia, introdusă ca disciplină de studiu conform Constituției în trunchiul comun la gimnaziu, liceu și învățământul profesional.

Art.17 conținea, în propunerea ministerului, ca inițiator, trei alineate. În primul alineat, așa cum a făcut și rectificarea domnul președinte, s-a aprobat ca religia să fie parte a trunchiului comun în învățământul preuniversitar.

La alin.(2) apare dreptul constituțional de a alege și, la solicitarea scrisă a părinților sau tutorilor legali instituiți, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără acest domeniu disciplinar de studiu.

Art.3 completa art.2 într-un mod extrem de coerent și logic. Și anume, la cerere, în locul orei de religie, elevii pot urma cursuri de istorie a religiilor, istoria culturii și artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social și comunitar.

Eu am un amendament respins aici, în care, pentru a clarifica la cererea cui, am introdus "la cererea elevului, dacă este major sau la cererea părinților sau tutorilor legali", dar cu prevederea ca acest alin.(3) din art.17 să rămână. Și vă dau un singur argument pentru că dezbaterile sunt foarte scurte și au fost îndelungi dezbateri în cadrul comisiei.

În momentul în care facem această descentralizare la nivelul școlilor și lăsăm la latitudinea lor posibilitatea oferirii unor categorii de elevi care optează să nu studieze strict obiectul religie la școală, ci obiecte similare, i-am văduvi de un drept elementar. Pentru că celor care studiază obiectul religie li consideră media anuală, care este parte a examenului național, deci criteriu pentru admiterea la liceu - nota, pe când celor care, din varii motive, nu doresc să studieze această disciplină, sunt privați de acest drept.

Textul propus de către minister completa tocmai acest lucru, lăsând la libertatea copiilor, a familiilor și a școlii, posibilitatea ca acești copii să vină și să studieze religia într-o altă formă sau alte cursuri pe care le consideră ei utile și pe care școala le poate pune la dispoziție, urmând să ia o notă, iar această notă, la rândul ei, să fie adăugată la media finală și atunci toate lucrurile ar fi fost corecte.

Din nefericire, pe baza unor anumite interpretări și a luărilor de poziții diferite din cadrul Comisiei pentru educație, s-a convenit, prin vot, ca acest articol să fie eliminat. Și dacă vă uitați în textul raportului există propunerea de eliminare pe care eu v-aș ruga să o respingem prin votul dumneavoastră și să acceptați, pentru că trebuie ori să revenim la alin.(3) din propunerea Guvernului, ori să acceptați amendamentul pe care l-am propus tocmai datorită acestui lucru întâmplat în Comisia pentru educație.

Vă mulțumesc încă o dată și sper să vă gândiți la toate aspectele constituționale legate de acest articol, nu numai la dreptul de a studia un anumit obiect, ci și la dreptul celorlalți, care nu vor să-l studieze, să aibă, într-adevăr, o opțiune și să nu fie privați de posibilitatea de a învăța lucruri la fel de utile, eventual.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Era înscris domnul Duvăz, după aceea domnul Marton Arpad și după aceea am să-i dau cuvântul, pe același articol, domnului deputat și pe urmă domnului ministru.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamnă președinte,

Încerc să vă conving să venim într-un sistem de dezbatere, sigur că eu știu că există o presiune asupra dumneavoastră și nu vreau să dau explicații, pentru că ele ar avea un conținut politic, în adoptarea în viteză a acestei legi. Noi vrem să iasă o lege bună, să fie adoptată, dar să fie și bună. Cât se poate de bună din legea care a fost propusă. În consecință, vă rog să procedați regulamentar.

La art.15, Anghel Stanciu, deputatul și colegul nostru, la fel de onorabil ca fiecare dintre noi, a avut un amendament respins. Dumneavoastră i-ați interzis sau o să spuneți că nu l-ați observat, deși a semnalizat să iasă la tribună. Nu faceți Partidului Social Democrat procese de intenție, nu dorim și nu avem nicio strategie în legătură cu prelungirea dezbaterilor în mod sistematic intervenind. Dar, încălcările sistematice ale regulamentului ne vor duce în continuare la intervenții asupra regulamentului și procedurilor și, de fapt, ceea ce încercați să câștigați, vom pierde cu toții.

Haideți să câștigăm cu toții, discutând serios toate amendamentele și obținând, sigur, prin vot, rezultatul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, ați depășit 2 minute. Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Da, eu vă mulțumesc foarte mult.

În ceea ce privește cele două minute regulamentare, ca și opinia dumneavoastră că președintele poate interveni și limita discuțiile asupra procedurii, vă rog în continuare să aprofundați Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

La alin.(6) art.149, luările de cuvânt făcute în conformitate cu prevederile alin.(3), (4) și nu știu ce, alin.(3) spunând: "Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură...", nu vor depăși 2 minute. Dacă vreți să lecturăm regulamentul împreună, spuneți-mi, dar s-o facem într-o sesiune separată, nu în timpul alocat Legii educației.

În acest context, vreau să închei real aceste intervenții pe procedură, deocamdată sunteți singurul grup parlamentar care susține acest lucru, în condițiile în care s-a propus de către Grupul parlamentar al PNL și toate celelalte grupuri s-au exprimat prin vot în plen. Nu încalc eu regulamentul, îl încălcați, de data aceasta, dumneavoastră și o faceți cu un scop foarte bine definit.

Vă mulțumesc.

Era o intervenție a domnului deputat Marton Arpad, scuze, era înscris, și după aceea domnul Pâslaru.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Un coleg de-al nostru, mai înainte, a intervenit explicând că, de fapt, este o modificare a unei sintagme și a citit în continuare o parte din text.

Ceea eu solicit să se precizeze, dacă textul integral, așa cum este în proiectul de lege, cu excepția acelei modificări de sintagme, rămâne în vigoare sau ați eliminat teza a doua, care permite tuturor elevilor să frecventeze aceste cursuri, conform confesiunii lor. Deci, solicit această precizare. Mi se pare că s-a omis și această parte la fel. Sau, dacă "... da?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să-l rog pe președintele comisiei să explice exact și intervenția colegului Spînu și după aceea...

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Arpad, dacă nu s-a înțeles, exact asta e, deci, în trunchiul comun și pentru că a plecat porțiunea cu trunchiul comun, a plecat și dreptul constituțional al copiilor din toate cultele de a avea dreptul... Deci, când s-a adăugat, clar se adaugă toată... așa, mulțumesc.

Cu Spînu, ce să vă spun? Deci, domnul deputat Spînu susține un amendament respins. Asta face domnul deputat Spînu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Numai o secundă.

Vă rog frumos să mă lăsați. (Se adresează domnului deputat Anghel Stanciu.)

Vă mulțumesc. În momentul acesta (Vociferări) deci, domnule Stanciu, în primul rând, mă interesează dacă domnul Marton Arpad pe intervenție este clarificat. Vă mulțumesc.

În ceea ce-l privește pe domnul Spînu, înțeleg că dumnealui, în momentul acesta, nu susține un amendament respins, ci dumnealui mai degrabă pledează pentru formula propusă de minister a alin.(3), care a fost eliminat în interiorul comisiei.

Domnule Spînu, aș vrea să clarificați și vreau să mă ascultați două secunde. Nu discutăm amendamentele respinse în momentul de față. Când ajungem la amendamentele respinse, le putem rediscuta.

Ceea ce vă întreb este: dumneavoastră susțineți alin.(3) din textul legii, așa cum este el, de bază, propus de minister și care a fost eliminat printr-un amendament în comisie?

 

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Da.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă.

Punctul de vedere al domnului ministru, vă rog.

Domnul Daniel Petru Funeriu:

Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, discuția și în Comisia pentru învățământ pe marginea acestui articol 3 a fost o discuție care a durat o perioadă îndelungată și al cărei conținut aș dori în câteva cuvinte să îl redau.

Art.32 alin.(7) din Constituția României spune că: "Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege. "

În consecință, Constituția României ne spune că prin lege, implicit prin Legea educației naționale, avem obligația să scriem cum va fi organizat și cum va fi garantat acest învățământ al religiei.

În consecință, alin.(2) din art.17, în acest alineat am prevăzut faptul că religia, de fapt, la alin.(1) am prevăzut că religia este o disciplină școlară care este inclusă în planul cadru la primar, gimnazial, liceal și profesional.

Consecința acestui fapt a fost că, în varianta inițială, Guvernul a considerat necesar să reglementeze ceea ce se întâmplă cu elevii care optează să nu urmeze disciplina religie. În consecință, obiectul de reglementare al alin.(3) viza strict, din punct de vedere organizatoric, ceea ce se va întâmpla în România-o școală cu elevii care decid să nu urmeze ora de religie.

De aceea, noi, în alin.(3), în varianta inițială a Guvernului, am spus că la cerere, în locul orei de religie, elevii pot urma cursuri de istorie a religiilor, istoria culturii, artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar.

În consecință, doamnelor și domnilor deputați, pe de o parte, doream să reglementăm ceea ce se întâmplă cu elevii care nu merg la religie, dar în niciun caz nu a fost intenția Guvernului și cred că nu poate să fie intenția nimănui să reglementeze credința cuiva.

În consecință, discuțiile din Cameră au dus la concluzia că reglementarea acelei ore în care copiii nu participă, cei care au ales, la religie, nu ar fi necesară, pentru că școlile, în mod natural, se ocupă de elevi în acea oră. De aceea acest articol a fost respins, pentru că s-a considerat că reglementarea nu este necesară.

Din punctul nostru de vedere, spun încă o dată, nimeni nu dorește să reglementeze credința fiecăruia, noi am considerat necesar să reglementăm ce se întâmplă în acea oră. De aceea, votul dumneavoastră, nu-mi voi permite, în calitate de ministru, să încerc să sugerez ce trebuie conștiința fiecăruia dintre dumneavoastră să vă spună referitor la această problemă.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, ca să fiu cât se poate de clară pe acest aspect. În ceea ce privește amendamentul trecut de comisie, îl susțineți sau nu-l susțineți? La alin.(3) care amendament sună așa: "Se elimină...."

Domnul Daniel Petru Funeriu:

În acest moment, Guvernul susține varianta votată în comisie.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Prin urmare, domnule Dumitrescu, vă rog, punctul de vedere?

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Să știți că l-am pândit îndeaproape pe domnul ministru, să vedem dacă este consecvent cu ceea ce, în urma argumentației de peste 2 ore din comisie s-a adoptat această eliminare și așa a fost. Pentru că noi, prin această lege, o să vedeți mai încolo, dăm posibilitatea școlilor în acel 25% care rămâne la dispoziția școlii, să asigure și astfel de cursuri pentru copiii respectivi. Nu le spunem noi cum să facă, mai ales că le dăm și posibilitatea 25% din curricula respectivă s-o stabilească în interiorul școlii.

Deci, lucrurile sunt rezolvate, în opinia mea...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Era domnul Stanciu. Domnul Pâslaru.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Pe lângă cele 400 și ceva de amendamente respinse, am și câteva admise. Și sunt tocmai la art.17. La articolul în care discutăm de necesitatea, oportunitatea, sub diferite forme, a învățământului religios în școală.

Evident că s-a scos socialismul științific, marxismul și a rămas un vid, din punct de vedere filozofic. Morala creștină, totuși, e necesară, fie că ești la Putere, fie că ești în Opoziție. Noi am mers pe textele care au funcționat din vechea Lege nr.84/1995 și aceste texte nu cuprind acest paragraf, care, deși a fost aici foarte bine explicat de către distinsul nostru coleg Marius Teodor Spînu, se grevează foarte bine pe ceea ce știm cu toții. Că și drumul spre iad este pavat cu bune intenții.

Deci, iată că venim să oferim așa numita alternativă la 3-4 copii dintr-o școală, cărora trebuie să le aduci profesori de istoria religiilor, profesori de etică sau profesori nu știu ce, sau chiar un singur copil, în condițiile în care, până acum, această subsidiaritate, de care facem caz în care cei care sunt acolo rezolvă mai bine decât noi problema, au rezolvat-o. Nu a fost cazul de copii care să rămână în afara procesului didactic. Și au găsit diferite soluții.

De aceea, credem că susținerea în continuare a acestui lucru de către domnul Spînu nu este benefică, am înțeles de la domnul ministru că susține poziția comisiei, ceea ce este un lucru bun.

Sper că veți face același lucru și vom lăsa să funcționeze învățământul religios în formele care au funcționat până acum, că nu este bine acum în zona de frământări sociale să vă puneți rău și cu cei de jos și cu cei de sus.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

La cererea domnului deputat Spînu, vă supun la vot art.3, articolul propus de comisie.

Repet, comisia îl susține și ministerul la fel.

Domnul deputat solicită... varianta comisiei se supune la vot.

Votul este deschis, vă rog să votați.

114 voturi pentru, 26 împotrivă și 2 abțineri. A trecut varianta comisiei.

Domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Doamnă președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

La art.17 alin.(1), în urma discuțiilor avute cu asociațiile profesionale și cu reprezentanții sindicatelor care sunt în sală, noi venim cu următoarea modificare: planurile cadru ale învățământului primar includ religia ca disciplină școlară, partea trunchiului comun. Pentru învățământul gimnazial, liceal și profesional, disciplina religie are caracter opțional, așa cum ați dorit dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Este un amendament respins pe care îl vom susține la Capitolul Amendamente respinse. Pentru că asta am discutat vreo două ore.

La art.17, în ansamblu, dacă mai sunt observații? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La art.18. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.19 de la punctul 23. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.20 de la punctul 24. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Titlul unui nou capitol. La punctul 25. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 26 art.21. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La art.22 de la punctul 27. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 28, art.23. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Punctul 29, art.24. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Punctul 30, la art.25. Observații? Nu sunt.

Punctul 31. Observații? Nu sunt.

Punctul 32 care se referă la art.26. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 33 un subcapitol. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 34 art.27. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Punctul 35. Observații? Nu sunt.

Punctul 36, art.28. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 37. Iarăși titlul unui subcapitol. Observații? Nu sunt.

Punctul 38, art.29. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Punctul 39. Observații? Nu sunt.

Punctul 40, art.30. Observații? Nu sunt.

La punctul 41. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 42, art.31. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 43 care se referă la art.32. Sunt observații? Nu.

Punctul 44. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 45, art.33. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 46, art.34. Observații? Nu sunt.

Punctul 47? Nu sunt.

La punctul 48 care se referă la art.35. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Punctul 49. Nu sunt.

Punctul 50 care se referă la art.36. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 51 care se referă la art.37?

Domnule ministru.

Domnul Daniel Petru Funeriu:

Stimată doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În art.37 alin.(1) se prevede că în cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților, se prevedea, în varianta Guvernului, că în cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei limba și literatură română.

Guvernul susține în continuare această variantă a alin.(1) la art.37. Motivele susținerii acestui articol sunt multiple. Cel mai important dintre ele este acela că interesul elevilor, interesul tuturor este acela ca elevii care învață în limba minorităților să aibă cea mai mare oportunitate posibilă de a învăța geografia și istoria atât a României, cât și internaționale.

De aceea, noi considerăm că cel mai bun instrument pentru a realiza acest obiectiv este acela al studierii inclusiv a acestor discipline în limba maternă.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Solomon, intervenție. Este pe aceeași intervenție și după aceea vine comisia să susțină punctul de vedere. Ei, bine, atunci are cuvântul comisia înainte și după aceea pe procedură.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Art.37 alin.(1) în amendarea de către comisie și însușit de către comisie avem următorul text: "În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei limba și literatură română, iar în învățământul gimnazial și liceal, și cu excepția disciplinelor istoria românilor și geografia României. Autorii acestui amendament, care a fost însușit de comisie și noi ne menținem punctul de vedere al comisiei, pentru că a fost un amendament adoptat de către comisie, este Grupul parlamentar al PNL și Grupul parlamentar al PSD+PC.

Vreau să vedeți și modalitatea, reglementează predarea în limba română a unor discipline din învățământul preuniversitar cu predare în limbile minorităților, deci lucrurile sunt evidente. Noi, comisia, ne susținem amendamentul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, domnul Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doamnă președinte, cu rugămintea tocmai de a reuși să centrăm și ca dezbaterile să se desfășoare cât se poate de coerent. Vedeți în ce situație am fost puși, în care ministrul vine și susține articolul propus de Guvern și noi, din sală, nu știam împotriva a ce susține ministrul sau mai bine zis de ce susține ministrul ceea ce evident susținuse Guvernul, deci elaborase ministrul.

Pentru că exista un amendament, deci haideți să respectăm procedurile, că ele au o logică. Dacă logica nu e respectată, vom întârzia, din păcate, lucrările nu cu intenție, ci inevitabil. Gândiți-vă că în soluția pe care ați adoptat-o, noi vom rediscuta articole unde există amendamente respinse și vom relua votul. Deci, gândiți-vă că, de fapt, ducem lucrurile în continuare la o întârziere și nu la grăbirea dezbaterilor.

Vă mulțumesc de înțelegere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Eu îi mulțumesc domnului ministru că astăzi a devoalat, în sfârșit, unul din interesele meschine pe care le are Guvernul în adoptarea acestei legi. Eu înțeleg că domnul ministru trebuie să susțină în fața noastră proiectul Legii educației naționale.

Eu îi atrag atenția domnului ministru, dacă este român și dacă reprezintă Guvernul României, că trei sunt disciplinele care reprezintă fundamentul oricărui învățământ național. Este vorba de literatura națională, de oriunde, nu-i vorba numai de România, este vorba de istoria națională, în cazul nostru, istoria românilor, și geografia patriei.

De aceea, eu rog pe domnul ministru să lase interesele conjuncturale, politice, iar domnii de la UDMR să fie conștienți de tot respectul meu. Dar, nu cred că un elev, în această țară, care se pregătește să devină cetățean român, în primul rând, și pe urmă ce vrea el să devină, trebuie să învețe la școală despre Istvan Naghi, în loc despre Ștefan Cel Mare. Pentru că vin și vă spun că mai degrabă să afle din istoria neamului nostru despre Lăcustă Vodă și nu despre Lăcustă Vaida.

De aceea, eu vă rog să susținem varianta propusă de comisie, care este de bun simț, este în conformitate cu legile de oriunde din lumea asta și nu cred că învățământul național trebuie să fie știrbit de interesele de moment, politice ale celor care trebuie să mai iasă, eventual, parlamentari și la alte alegeri din partea UDMR-ului. Pentru că nu mai rămâne pe urmă să propunem decât și limba română să se învețe în limba maghiară. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Doamna Adriana Săftoiu.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Vă rog să-mi permiteți să fac o precizare.

Acest amendament a trecut prin comisie, așa cum îl aveți dumneavoastră, istoria și geografia României să se predea în gimnaziu și liceu în limba română. Dacă v-ați uita, desigur, în textul pe care nu-l aveți, la alin.(5), adică peste 3 rânduri, va trebui să votați un alt alineat, care spune așa: istoria și geografia României se fac în limba minorităților. Lucrul acesta s-a întâmplat, pentru că, în comisie, în mod evident, Opoziția avea 15 voturi, Puterea avea 16 voturi.

La primul alineat, s-a votat, din partea Puterii, am avut un vot, așa încât amendamentul a trecut. Peste 3 ore, respectiva persoană s-a abținut și în momentul acela a apărut și acest alineat.

Și vreau să vă citesc o singură motivație în favoarea istoriei românilor și geografiei României să se predea în limba română. Și vă rog să fiți un pic atenți. Deci, care e motivația? Toți elevii, indiferent de etnie, au cetățenie română și este firesc să cunoască evenimentele istorice și personalitățile care au contribuit la afirmarea României ca și stat suveran, membru în Uniunea Europeană și la conturarea conceptului de cetățean român și european.

De asemenea, toți elevii locuiesc în acest spațiu geografic, exact conturat, iar cunoașterea denumirilor în limba română, precum și explicarea fenomenelor și proceselor fizice și socio-economice în limba română este o necesitate impusă de spațiu, conceptul de integrare socială și respectarea identității naționale. Această motivație în favoarea istoriei României și geografiei României aparține deputatului PDL Adrian Gurzău.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Adomniței. Domnul deputat Adomniței.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna deputat Săftoiu a arătat foarte bine cum gândește în realitate Grupul parlamentar al PDL, parlamentarii PDL și nu greșesc deloc în această manifestare. Ce vreau să vă spun este că acest articol și acest alineat sunt întruchiparea perfectă a momentului în care se desparte interesul politic de guvernare și de stat la ciolan de interesul național. 20 de ani până acum, geografia României și istoria românilor se studiau în școala românească, chiar dacă era cu predare în limbile minorităților în limba română. Și eu, ca ministru, am avut multe presiuni pentru a ceda la acest subiect și cu prețul funcției, în decembrie 2007, și nu am cedat.

Ce vreau să vă spun este că, și să motivez această splitare, de dragul de a nu-și pierde colegii de guvernământ, PDL a renunțat, știind că face acest lucru, la interesul național și la interesul copiilor, pentru că, și o să vă dau exemplul profesional, în România avem și învățământul bilingv, spre exemplu engleză-franceză.

În cadrul învățământului bilingv engleză-franceză, în care copiii români învață la școală în limbile engleză și franceză, ei deja stăpânind limba română, pentru că e limbă maternă, pentru a se perfecționa în limbile străine, învață istoria românilor și geografia României în acele limbi, ei știind deja toponimii, nume proprii în limba română. Acesta este un scop didactic, dacă vreți, profesional. Păi, dacă e valabil la copiii români, la fel de valabil e și pentru ceilalți copii care trăiesc în România. Pentru că ei au o limbă maternă care e limba minorităților și e nevoie, profesional, didactic, să-i perfecționăm în limba străină, care pentru ei e limba română. Și, de aceea, cum cei de la engleză și franceză învață în limba străină geografia pentru a învăța toponimiile și istoria pentru a învăța și personajele, și numele proprii românești, același motiv se întâmplă aici.

Acesta a fost motivul profesional, dacă vreți, pentru care în anii ′90 s-a luat această decizie. Dumneavoastră, PDL, astăzi, veniți să schimbați aceste lucruri. Nu am o altă problemă decât faptul că de dragul ciolanului ați abandonat către PRM interesul național. Acesta este punctul de vedere nu doar al meu, cât al partidului meu. Asumați acest lucru. Nu suntem solidari cu dumneavoastră în această decizie.

Am votat în comisie cu votul unor colegi de la dumneavoastră ca geografia României și istoria românilor să se învețe în limba română în școlile cu predare în limbile minorităților. În pauza discuțiilor au venit liderii PDL marcanți în comisie, au făcut presiuni pe colegi, astfel încât la alin.(5) al aceluiași articol veți vedea exact invers decizia. Pentru că este rezultatul unor presiuni.

Prin urmare, dragi colegi, și cu asta eu închei, este un subiect foarte sensibil. Vă îndemn să nu vindeți orice de dragul guvernării și vă mai spun că dacă aș fi fost eu ministru poate m-aș fi gândit să ofer această ocazie în contrapartidă cu oferirea ei pentru copiii români de la Gyula. Pentru că sunt copii ai noștri, români din Ungaria, care nici pe departe nu beneficiază de aceleași drepturi. Și atunci am fi spus să facem reciprocitate. Dar nu. Noi dăm tot, nu primim nimic la schimb, copiii de la Gyula vor învăța exact cum învață acum, iar ceilalți vor fi supradiscriminați pozitiv.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Dușa.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Iertați-mă. Și cu asta închei.

Iar motivațiile ministerului, dați banda înapoi, nu există. Sunt doar niște bâlbe, pentru că nici domnia sa, domnul ministru, nu poate susține cu toată inima și cu gura întreagă, plină, un asemenea amendament.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dușa. Am o listă: domnul Kötö, domnul Cezar Preda, domnul Valeriu Tabără.

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

De mulți ani, de mii de ani, românii trăiesc în bună înțelegere cu minoritățile naționale și, mai ales după ′90, în cele două județe de care tot pomeniți, județele Harghita și Covasna, că până la urmă aceasta este problema, și maghiarii și românii au făcut eforturi deosebite pentru a asigura un anumit echilibru și o justă rezolvare a problemelor, fie că ele priveau pe români, fie că priveau pe maghiari. Dar întotdeauna la vremuri din acestea de răspântie un ministru ca domnul Funeriu își permite și vine să mai toarne gaz pe foc. Acum, când oarecum lucrurile au intrat în normal și există o colaborare normală în spiritul european între majoritatea populației române și minoritatea maghiară din cele două județe și sigur ponderea este inversă în cele două județe, și veniți dumneavoastră să mai dați un subiect de discuție. Subiectele sunt altele, criza economică, sunt probleme economice și sociale ale României și ne găsim un subiect nou. Un subiect care cred că nu-și are rostul.

Domnule ministru, dacă dumneavoastră vroiați să fiți un ministru care v-ați fi ocupat și de acea comisie prezidențială și vroiați să rezolvați echitabil și normal aceste probleme, nu făceați asemenea propuneri. Făceați una radicală, cum îi stă bine unui ministru tânăr. Să se învețe limba română în limba maghiară. Că și în momentul de față, astăzi se învață limba română cu profesor de etnie maghiară. Ce limbă română este aceea, domnule ministru?

Dumneavoastră ați fost vreodată în județele acelea să vă dați seama de starea învățământului românesc în cele două județe? De faptul că întotdeauna cei de la București aveți grijă să creați dihonie și discordie între românii și maghiarii din cele două județe. V-a fost greu să propuneți ca pe lângă geografie și istorie să învețe și limba română în limba maghiară?! Și atunci rezolvați o problemă, nu ne mai puneați pe aici să ne certăm cum să învețe limba română și geografia și istoria. Trebuia să le învățăm tot în limba maghiară și toți de acolo din județele alea.

Și atunci erați un ministru apreciat și un ministru care a făcut o propunere legislativă care va revoluționa învățământul românesc. Poate ne explicația cum de ce n-ați propus ca și limba română să se învețe în limba maghiară?!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Kötö, vicepreședintele Comisiei pentru educație.

Domnul Kötö Iosif:

Doamna președinte,

Onorați colegi,

Domnul Adomniței a afirmat că s-a întâmplat o înțelegere de dragul guvernării. Domnule ministru, permiteți să vă contrazic. Eu afirm că nu este o înțelegere și n-a fost nicio înțelegere. Eu afirm că a sosit momentul democrației și a rațiunii. Și dacă ne exprimăm din acest punct de vedere, o să vă răspund și dumneavoastră imediat, atunci vedem că lucrurile se discută și se pornesc de la cu totul alt unghi.

Deci, eu susțin varianta Guvernului și propun respingerea amendamentului. Am și câteva argumente democratice și raționale. Eu zic și dacă ne uităm la evaluările psihopedagogice dovedesc că însușirea materialului în limba maternă este mult mai eficientă.

Dacă pornim din acest punct de vedere, atunci constatăm că integrarea comunității în circuitul spiritual și economic prin însușirea istoriei și geografiei pământului natal este un interes comun și al majorității populației și a comunității maghiare.

Dacă examinăm prin această prismă problema, atunci eu afirm următorul lucru: interesul nostru este ca copilul să-și însușească materialul și nu numai să învețe.

Domnul coleg a spus, dacă-mi permiteți, domnule coleg, a spus că vom învăța numele lui Ștefan cel Mare ca Nagy Istvan. Nu este adevărat. Dacă vă uitați în text veți vedea că predarea în limbile minorităților naționale, geografia și istoria României se predau în aceste limbi după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești în limba română.

Deci, eu nu văd această diferențiere și discriminare despre care ați vorbit. N-aș vrea să vorbesc mai departe, să răpesc timpul dumneavoastră prețios. Încă o dată afirm că este interesul nostru comun ca copiii să-și însușească și nu numai să învețe acest material, că este interesul nostru integrarea comunității în circuitul spiritual și economic al pământului natal.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și eu cred că veți vota ca atare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Cezar Preda.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Doamna președinte,

Dragi colegi,

Nu am avut de gând să iau cuvântul la acest amendament, însă intervenția fostului ministru al învățământului, al educației, m-a făcut să fac acest lucru și îi reproșez colegului nostru de folosirea unor cuvinte care nu-și au rostul. Să vorbești aici despre "ciolan", despre "împărțeală", despre modul cum este... eu nu accept. Nu râdeți, este poziția mea! Domnilor, eu am văzut râsete care în general pentru mine înseamnă neputință. Nu mi le mai dați o dată. Vă cunosc.

Vream să vă spun un singur lucru. Nu este ușor să iei o asemenea decizie. Și aș vrea să vă gândiți atunci când vorbiți despre Partidul Democrat Liberal și de reprezentarea sa parlamentară, să nu uitați că acest partid acolo a câștigat alegerile, iar dumneavoastră, cei care ați luat două-trei procente în Ardeal, vă erijați acum în cunoscătorii acestor probleme. Nu cred că se cunosc problemele mai bine decât cei care au primit voturile acolo. Iar responsabilitatea pe care o au acești oameni va fi una pe care și-o asumă. Nu vă jigniți colegii, ei vor cântări bine. Și acum, ca un om care vin de aici, din Regat, n-am asemenea apăsări, sunt, cred eu, un om european. Aș vrea să vă spun cum văd eu lucrurile fără prea multă filozofie.

Vorbiți de chestiuni pe care doriți să le impunem? Păi, eu cred că astea le-am uitat de mult. Eu îmi aduc aminte când eram elev și mi s-a impus să învăț limba rusă. Nu însemna că vroiam s-o învăț. Și aici cred că majoritatea din sală ați făcut lucrul ăsta. Lăsați copiii români de naționalitate maghiară să învețe ceva de drag. Lăsați-i în pace s-o învețe, să știe limba română, să știe istoria României și geografia României. Și chiar dacă mai stâlcesc cuvintele, dragii mei, sunt mai curați decât cei care vin la microfon și se laudă că stăpânesc bine și istoria și geografia.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Drept la replică, domnul Cristian Adomniței.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Acum am două drepturi la replică. Vroiam doar să-i spun colegului meu Cezar Preda că eu sunt născut în Bucovina, unde sunt poate măcar la fel de multe, dacă nu mai multe, minorități decât în Ardeal. Deci, spiritul de toleranță acolo e măcar la fel de dezvoltat precum în Ardeal.

Dar vroiam să-i răspund domnului deputat Kötö și să-i spun că mă aștept ca interesul parlamentarilor UDMR este să fie înspre binele copiilor acestei minorități. Acești copii, când termină învățământul, fie el obligatoriu, fie liceal, fie universitar, trebuie să poată comunica, să se poată descurca, să-și găsească un loc de muncă în România. Sper că nu-și doresc o segregare și ei să rămână doar în așa-zisul Ținut Secuiesc, cum doresc să promoveze, respectiv în județele din Ardeal unde această minoritate este majoritară.

Prin urmare, precum am făcut la învățământul bilingv, este în interesul acestor copii, și mă gândesc că în interesul celor care-i reprezintă pe ei și pe părinții lor, ca aceștia să stăpânească și limba străină, limba română pentru ei, cât mai bine, pentru a se descurca bine în această țară. Eu acest interes îl invoc și nu altul.

În rest, în ceea ce privește "ciolanul", poate că nu știu să-i spun în limba maghiară, poate domnul Preda știe, sunt surprins că un parlamentar PDL, și eu îl respect foarte mult, să nu luați în alt sens cuvintele mele, pe domnul Preda, dar domnia sa nu e un parlamentar PDL din Ardeal. Domnia sa e un parlamentar PDL din altă parte.

Parlamentarii PDL din Ardeal să vină să spună aici și se vor revedea pe mai târziu și în presa locală acolo și în presa națională ce părere au și cum apără ei atât interesul copiilor care provin din minorități, cât și în interesul național al acestei țări, respectiv cetățenii ei, și vă parafrazez din... "să poată comunica în limba română". Este o competență din cele opt pe care domnul ministru ne-o propune și ați votat-o la un articol anterior.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Gurzău.

Domnul Adrian Gurzău:

Dragi colegi,

Este amendamentul meu, sunt parlamentar PDL de municipiul Cluj-Napoca. Nu trebuie să ne faceți procese de intenție, nu trebuie să ne considerați pe toți la grămadă, suntem aleși parlamentari uninominal. Fiecare ne susținem poziția așa cum considerăm de cuviință și dacă nu ați fi atât de răutăcioși și n-ați fi atât de habotnici în replicile pe care le faceți asupra Guvernului, asupra colegilor mei, credeți-mă că v-aș prețui mai mult.

Că Parlamentul României s-a schimbat din 2008 poate dumneavoastră n-ați aflat, dar în grupul dumneavoastră parlamentar probabil democrația nu funcționează. Partidul Național Liberal vă asigur că va vota și pentru acest amendament, colegii mei și din Ardeal și din alte părți ale țării.

Vă mulțumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Solomon și după aceea, domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Rugămintea mea ar fi dacă se votează așa cum susțin unii dintre colegii de la PDL, se votează amendamentul comisiei, atunci să eliminăm punctul 5 de la acest articol, pentru că nu-și mai are rostul. Dacă nu se va vota amendamentul, atunci să rămână și pct.5 pentru că n-avem ce face. Dar aș vrea să-i dau o mână de ajutor dacă se poate domnului Adomniței: "ciolan" în ungurește se cheamă "ciont".

Deci, dragii mei de la PDL, când ați terminat de împărțit "ciontul", lăsați restul valorilor naționale neatinse. Țineți-vă numai de "ciontul" respectiv și lăsați învățământul național să fie învățământ național. Că dacă faceți acest troc pe spatele generațiilor viitoare nu faceți decât să întinați lupta de veacuri a unor oameni. Citeam astăzi că la Cluj, în Țara Moților, este deputat UDMR. Avram Iancu cred că săracul s-ar învârti de cinci ori în mormânt dacă ar fi să ajungem la alte discuții despre lucrurile astea.

Deci, învățământul național dacă e național, să aibă cei trei piloni neatinși de orice troc politic. Dacă nu, să-l facem învățământ minoritar, comunitar, știu eu, să-l desființăm de tot, că probabil lucrurile astea se doresc într-o țară în care învățământul văd că este monedă de schimb în cel mai murdar joc politic.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Solomon, am o singură rugăminte, o clarificare. Dumneavoastră ați solicitat ca în cazul în care acest amendament trece, care este de fapt amendamentul comisiei pe care noi acum îl discutăm, să eliminăm și alin.(5). dar, în același timp, în formularea de la alin.(1) se precizează că sunt discipline care se studiază. Pentru acestea se face metodologia, chiar dacă ele nu sunt istorie și geografie. Păi asta zic. Și cu excepția disciplinelor. Deci se studiază altele. Pentru ele se face metodologia. Asta vroiam, să fim clarificați.

Domnul deputat Valeriu Tabără era înscris.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

În primul rând, deși sunt născut în Apuseni, vreau să vă spun că sunt născut în România și sunt cetățean român. Iar ca să fii cetățean român sau să devii cetățean al oricărei alte țări trebuie să știi trei elemente esențiale: primul, limba, al doilea, istoria și al treilea, geografia. Inclusiv pentru cetățenia Statelor Unite se cer aceste trei condiții.

Al doilea element. Pe mine nu mă deranjează deloc, pentru că sunt obișnuit în 16 ani să aud de la aceste microfoane vorbindu-se în două feluri: într-un fel gândești la putere și într-un fel gândești în opoziție. Sau într-un fel când ai o anumită coaliție și în alt fel când este o altă coaliție.

Eu îmi amintesc acum vreo trei ani de zile am preluat o lege și am citit-o cu atenție pentru că se apropia momentul dezbaterii ei și am constatat că erau miniștri la vremea aceea dintr-un guvern care nici măcar n-o citiseră. Nu s-a făcut niciodată caz nici de trădare, nici de altceva, ci de realismul unei analize corecte care să se bazeze pe legi care sunt acceptate internațional, inclusiv de comisia de la Veneția, inclusiv de ce înseamnă legislațiile sau recomandările Consiliului Europei și cu tot ceea ce înseamnă comportamentul internațional și mai ales cel comunitar. Există însă lucruri care se duc dincolo de ce înseamnă această modă a zilei de azi, o reîntoarcere din nou într-un trecut urât pentru ambele etnii, să spunem așa, care mereu tulbură niște ape în momentul în care ar trebui să gândim altceva.

N-am înțeles niciodată de ce trebuie să renunțăm la elemente esențiale care aparțin inclusiv Constituției, sau provin din Constituția României. Și toate aceste chestiuni vin mereu să tulbure un element esențial de trăire, de integrare. Nu cred că e corect, domnule ministru Adomniței, să discutăm aici de trădări. În primul rând, amendamentul vine de la un coleg de la PDL. Și trebuie să vorbim de ceea ce înseamnă obiective comune majore naționale, fie că sunt în opoziție, fie că sunt la putere, de la care nimeni să aibă dreptul să se abată. Și n-am făcut-o niciodată în 16 ani de zile în Parlamentul României.

Or, această chestiune nu este una de fond care să pună problemele colaborării politice și de program de guvernare. Programul de guvernare înseamnă altceva astăzi, inclusiv integrările noastre în Uniunea Europeană împreună cu Ungaria și cu toate celelalte state. Dar nu clădim săgeți unii împotriva celorlalți. Și eu cred că amendamentul care vine aici este unul de bun simț, realist și corect pentru ceea ce înseamnă baza unei cetățenii.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era înscris domnul Stanciu de foarte mult timp și după aceea domnul deputat Grama, domnul deputat Săniuță. Imediat... după domnul Stanciu, vă rog eu.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Distinși colegi de la UDMR, distinși colegi de la PDL, și stimați colegi de la PNL,

Constat încă o dată că în viață nu e bine să spui niciodată. Și spun acest lucru pentru că am făcut parte din Comisia de învățământ care împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, și Comisia juridică s-a aplecat cu multă osârdie asupra statutului minorităților.

Atunci, cei care criticau cel mai vehement prevederile din statutul minorităților erau colegii noștri de la PDL în frunte cu domnul Buda. Cred că-și amintește. Cei care susțineau foarte mult statutul minorităților cu prevederi de genul acesta erau distinșii mei colegi de la PNL. Deci, iată că niciodată să nu spui niciodată.

Și cei care erau între ei eram noi care eram și atunci și acum cu gândul la țară, cu gândul la popor, la ceea ce spunea prietenul meu din PUNR, Valeriu Tabără.

Domnilor colegi,

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ați finalizat intervenția?

Domnul Anghel Stanciu:

Imediat, doamnă. Îmi face așa o plăcere să vin la microfon, dar nu știu ce se întâmplă cu el!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am văzut, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, vă rog, doamna președinte, că m-ați exilat acolo în spate de tot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu eu, domnul Hrebenciuc!

Domnul Anghel Stanciu:

Atunci dați-mi un loc în față la PDL aici!

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Discutăm cu domnul Toader.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Revenind la tonul serios, eu cred și am crezut întotdeauna că trebuie să-i ajutăm pe distinșii colegi de la UDMR. Să-i ajutăm pentru a nu cădea în greșeală. Că e ușor să cazi în greșeală. Este ușor și cunosc lupta domniilor lor din ′92 și încet, încet, lucrurile s-au obținut, nu a provocat o revoltă extraordinară, s-au obișnuit și românii și maghiarii cu învățământul în limba maternă. Este drept că așa ceva în Europa nu mai există.

Dar este la fel de drept, stimați colegi, că dacă dumneavoastră nu veți avea grijă să lăsați copiii să învețe geografia, în special, dar și istoria în limba română, o să aveți în România niște cetățeni rătăciți. Eu am văzut în Libia scrise toate străzile în limba arabă și europeni care nu știau încotro se duc. Dacă nu-i lăsați să învețe românește o să plece spre București, și ajung la Budapesta și nu mai aveți 6% în Parlament! Așa că lăsați-i să nimerească unde este.

Ca atare, părerea mea este, stimați colegi de la UDMR, că art.37 alin.(5) pe care l-am propus în vechea lege, "învățământul primar cu predare în limbile minorităților naționale, istoria românilor și geografia României se predau în aceste limbi." Deci, iată înțelegerea care a fost și la care s-a ajuns. "După programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și însușirii toponimiei și a numelor proprii românești în limba română. În învățământul gimnazial și liceal, istoria românilor, geografia României se predau în limba română, după programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limbam română. Examinarea la istoria românilor și geografia României se face în limba de predare a acesteia."

Iată un articol care funcționează de circa șase ani și vă asigur eu că nu și-a scrântit nimeni limba învățând istoria și geografia României în limba română. Și aveți pe Marton Arpad care vorbește mai bine românește decât mine pentru că el s-a aplecat asupra acestei istorii și a nimerit la București, în Parlamentul României!

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu.

Domnul Cristian Adomniței, drept la replică.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Domnul Stanciu a explicitat foarte clar și cum s-a făcut până acum tranzitul de la clasa I până la clasa a XII-a pentru copiii minorităților privind învățarea limbii române, cu programe diferite și după aceea programe la fel, cu manuale diferite și după aceea manuale la fel, astfel încât în clasa a XII-a și copiii minorităților și copiii români puteau susține bacalaureatul la limba română împreună. Probabil de acum înainte nu se va mai putea, dar vroiam să intervin cu dreptul la replică să-i spun domnului deputat Tabără, să observ de fapt cum un ciclu s-a închis când din Vatra Românească, după 20 de ani, ajung să aud asemenea cuvinte spuse la această tribună. Nu știu când ați fost sincer, atunci sau acum. Nu știu dacă ați fost în amândouă dățile sincer, dar pe drum v-ați schimbat, nu știu ce v-a făcut să vă schimbați.

În schimb, pot să vă spun că s-ar putea să nu fi fost atent la ce am spus mai devreme. În 2007, mi s-a cerut același lucru când am lansat pachetul de legi și nu am acceptat. Prin urmare, sunt constant și acum cu aceeași poziție din 2007. Mă gândesc că poate n-ați auzit-o. Cei care sunt inconstanți în poziția lor sunteți din păcate dumneavoastră și sunt trist să observ acest lucru și să-l menționez de la această înaltă tribună.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Grama.

Domnul Horia Grama:

Stimați colegi,

Pentru clarificare, aș vrea să-l anunț pe domnul deputat Cezar Preda că din Covasna și Harghita sunt deputați aparținând Partidului Social Democrat și că sunt absolut sigur că colegii din PDL care sunt din Ardeal vor ști cum să voteze acest amendament și că ei în mod sigur nu vor trece peste anumite principii.

Și aș vrea să-i rog pe colegii de la UDMR să ne spună de la acest microfon dacă ei chiar doresc ca copiii maghiari care învață în gimnazii și la licee să învețe într-adevăr limba română.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Săniuță.

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Am să vă rog să-mi permiteți, pe scurt, să vă spun că vin din orașul fondat de Mihai Viteazul. Ce legătură are asta cu istoria? Are. Vin după mai mult de trei ani de locuit la Târgu-Mureș. Ce legătură are asta? Are legătură cu geografia, evident. Unde deopotrivă am buni prieteni maghiari și români. Și de aceea vin să pledez în continuare de la această tribună pentru buna înțelegere dintre români și maghiari în spațiul european numit România.

În egală măsură, stimați colegi, doamnelor și domnilor, susțin acest amendament pentru că istoria mă pune în situația de a-l susține. La Călugăreni, în 1595, Mihai Viteazul și căpitanul său Albert Kiraly au vorbit românește și au învins împreună.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Kötő Iosif.

Domnul Kötő Iosif:

Foarte pe scurt, dacă-mi permiteți. Eu cred că lucrurile sunt mult mai simple decât se prezintă aici.

Domnul Tabără a amintit că sunt trei condiții să acordăm cetățenia unui om dintr-o țară.

Eu cred că varianta propusă de Guvern, chiar asigură aceste trei condiții. Asigură posibilitatea comunicării, întrucât copiii, încă o dată repet, cum am spus și anterior, își însușesc mai bine pe limba maternă anumite noțiuni.

Deci, comunicarea este asigurarea integrării.

Și răspund colegului meu: da, noi vrem să știm în limba română, noi vrem să ne integrăm în această țară, în circuitul spiritual, dar dragoste cu sila nu se face. Este mai bine o apreciere reciprocă, decât să iscăm alte discuții.

Eu vă mulțumesc pentru înțelegere. Și cu asta eu cred că am spus toate argumentele.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat Oprișcan.

Domnul Mihai Doru Oprișcan:

Stimați colegi,

Să știți că nu doar Clujul a făcut acest amendament din partea Grupului parlamentar al PDL.

Acest amendament apărea și pe grupajul de amendamente din județul Mureș. Reprezint orașul Târgu-Mureș. Este un oraș cu 50% populație maghiară, și pe mine chiar, dacă vreți, mă miră insistența colegilor din UDMR, că în momentul în care s-a ajuns la o liniște în Târgu-Mureș, cred că dacă ar fi fost întrebați elevii care studiază la Liceul Bolyai de exemplu, din Târgu-Mureș, dacă-și doresc acest lucru, nu cred că era unul dintre idealurile lor.

Totuși, am ajuns să discutăm de mai bine de o jumătate de oră acest amendament.

Îmi pare rău de colegii din PSD și din PNL care au lansat acuze la întregul grup PDL. Să știți că indiferent că există sau nu există înțelegere politică, eu, personal, nu știu să existe o asemenea înțelegere politică între PDL și UDMR, dar personal nici nu mă interesează o astfel de înțelegere, pentru că și dispozițiile și înțelegerile politice se opresc la principii.

Nu mă pot duce acasă, în Târgu-Mureș, venit cu un asemenea amendament la această lege, și să spun că a fost un ordin politic și am votat în acest fel.

Deci, nu voi putea vota un astfel de amendament, și cred că creăm niște tensiuni suplimentare.

Iar dacă există o astfel de înțelegere, mie îmi pare rău că într-un moment atât de greu pentru toată populația țării, noi condiționăm rămânerea la guvernare de asemenea amendamente sau de asemenea condiții. Sper să nu fie adevărat. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sunt deputat de Cluj. De fapt, nu cred că trebuie să mai repet acest lucru. Ardelenii ajung mai cumpătat la microfon, însă nu ezită să o facă. Pentru că, până la urmă, fiecare reprezintă aici o zonă geografică a țării, reprezintă un prag al istoriei și, în cele din urmă, reprezintă cetățenii români, indiferent de etnie.

Toate argumentele care s-au adus la acest microfon astăzi sunt demne de luat în seamă și sunt normale și reale, pentru că părerile, la rândul lor, sunt împărțite.

Însă, cred că până la urmă cu toții trebuie să depășim bariera plafonării ideilor noastre, să ne amintim faptul că suntem țară membră a Uniunii Europene, facem parte, deja, dintr-o mare familie și trebuie să ne comportăm ca atare.

În consecință, cred că rațiunea și echilibrul, care să ducă la bună înțelegere între toți cetățenii României, ar fi cartea câștigătoare astăzi.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Dacă ar fi să fim coerenți cu genul de dezbateri pe care le ducem astăzi, ar trebui să cer o pauză de consultări în sânul PDL-ului, ca să vedem, de fapt, care este opinia majorității parlamentare. Pentru că ministrul PDL, fost consilier prezidențial, susține un punct de vedere.

Domnul Cezar Preda, onorabil și vechi reprezentant și bun orator, trebuie s-o recunosc și să-mi scot pălăria, ne spune: "Să ascultați, voi, vocea ardelenilor, că ei au luat voturi! Noi, adică noi, PDL-ul, am luat voturile în Ardeal, nu vă mai băgați voi, care ați luat voturi în altă parte".

După care vin ardelenii și ne-au spus, și-i aplaud, stimați colegi. Îi aplaud într-adevăr, nu pentru că cineva spunea că ne-am ales uninominal în colegii, ci pentru că sunt principii față de care, poate, datorită votului uninominal în colegii, avem mai mare respect, că ne gândim acolo, că ne întâlnim cu oamenii față în față.

Și, pentru aceste principii..., pentru că demonstrația stimatului coleg de la UDMR este corectă. Vreți să știe mai multă istorie sau să învețe mai bine istoria și geografia, fără îndoială, în limba maternă este mai ușor.

Întrebarea este: nu trebuie să știe ceva mai bine limba română, ca să fie cetățeni români lipsiți de complexe, lipsiți de fantome istorice, integrați, fără să-și piardă nicio clipă dreptul la identitate, nici lingvistică, nici confesională, fără să-i contrazică nimeni și să-i oblige să renunțe la limba maternă, ci doar să vorbească bine limba majoritarilor și limba țării în care trăiesc, muncesc și în care au libertatea să acceadă, iată, până a deveni miniștri sau orice, la orice nivel.

Pentru asta cred că trebuie să milităm și cred că asta este concluzia înțeleaptă.

Și le mulțumesc, încă o dată, deputaților de la PDL.

Cred că consultările nu mai au sens. Votul își va spune cuvântul.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat, după aceea dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Zoicaș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Observ că pentru prima dată de când sunt în Parlament, colegii, îndeosebi cei de la PDL, doresc să-și exprime votul conform voinței lor, și acest lucru mă bucură foarte mult. (Aplauze.)

Bine ar fi fost dacă și în alte situații ne-am fi exprimat la fel votul, nu tot timpul să ne însușim ordonanțele de Guvern puse sub nasul nostru de către Guvern, de către Executiv.

Uitați în ce situație am ajuns astăzi, uitați percepția pe care o are populația vizavi de această instituție.

Mă bucur că vreți să vă folosiți acel vot uninominal ales pe liste de partid.

Vă mulțumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat.

Domnul Matei Radu Brătianu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să relatez în câteva cuvinte o discuție pe care am avut-o acum vreo 12 ani, fiind la Tușnad-Băi, în concediu, în gazdă la o familie de maghiari, unde erau două românce de origine maghiară, de minoritate maghiară din București, venite de 20 de ani în București, și care, la un moment dat, au întrebat: "Dar de ce sunt eu supărat, de ce-aș fi eu supărat, sau dacă aș avea ceva cu minoritatea maghiară?".

Am spus că nu am nimic, și nici nu aveam. Dar că ce mă deranjează este faptul că sunt foarte mulți maghiari care nu cunosc limba română aproape deloc. Am trăit asta în armată, am trăit de când sunt la Federația de Poștă președinte, și am văzut. Și mi-au explicat și mi-au spus că nu este o atitudine de frondă sau de dispreț a minorității maghiare față de populația majoritară, dar că în comunele cu populație majoritar maghiară se predă limba română, dar nu vine acolo niciun român, absolvent de filologie, care să predea limba română și niciun maghiar nu se duce să facă filologia - limba română, ca să vină să predea limba română în satul lui majoritar maghiar.

Atunci, acolo sunt - asta era acum 12 ani - mulți suplinitori, tineri absolvenți de liceu, care la rândul lor nu știu limba română, și vorbesc în maghiară și fac cu copiii ăia ce dă Dumnezeu.

Așa mi-au explicat ele că se întâmplă faptul că mulți maghiari nu știu românește.

Consider eu că dacă istoria și geografia s-ar preda în limba română, ar fi o posibilitate în plus pentru ca acești copii maghiari să învețe un pic mai bine românește și să nu facem o enclavizare, cel puțin la nivel lingvistic.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

O intervenție a doamnei deputat.

Apoi, domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

După aceea, domnul Toader.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulțumesc, doamna președinte.

Eu sunt medic de 30 de ani și în localitatea în care locuiesc, în Oradea, am foarte mulți prieteni maghiari, și poate chiar prieteni mai apropiați decât unii români.

Sunt medic într-un spital în care se internează urgențe. Pacienții respectivi, din zonele unde se predă limba română cu profesori maghiari, aproape că nu știu să vorbească românește. Deci, este vorba de zonele din județul Bihor, din nordul județului: Valea lui Mihai, Marghita. Vin în situații critice, în care eu, ca medic, nu pot să fac un diagnostic pe baza anamnezei pe care o fac acestor pacienți, împreună cu familiile lor.

Eu, personal, m-am străduit să învăț limba maghiară și cunosc câteva fraze în limba maghiară, însă nu pot să mă descurc și nu pot să-i ajut pe acești oameni.

De aceea, o să vă spun și o anecdotă despre viața mea: nu m-am căsătorit cu un maghiar, pentru că nu am știut suficient de bine limba maghiară, familia dânsului fiind din Turda, și nu m-au acceptat. Dar nu a rămas o problemă aceasta, ci faptul că nu pot să fiu de folos semenilor mei de etnie maghiară.

De aceea, vă rog foarte mult, colegii de la UDMR, să acceptați că este nevoie ca cetățenii români de etnie maghiară să știe mai bine să vorbească românește.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

S-a ridicat aici corect o problemă în dezbatere: ce se întâmplă dacă se adoptă în forma aceasta, a comisiei, amendamentul?

Conform art.110 din Regulament, alin.(3): "Camera se pronunță prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte".

Deci, dacă se va adopta în această formă, alin.(5) va trebui să fie automat respins.

Înainte, însă, de a mă retrage și eu, vreau să vă spun că la noi în comisie nu a fost o problemă sau o dezbatere de natură politică. Noi am discutat pe argumente legate de educație, de programă ș.a.m.d.

Este adevărat că noi, după ce am votat, am continuat să lucrăm, dar nu știm de ce s-au oprit lucrările prin comisiile din Senat și ale Senatului. Că, nefiind o chestiune politică, n-am înțeles, dar așa s-a întâmplat acolo.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Văd că îmi suflați. Am să mă gândesc dacă ceea ce îmi suflați... am să vreau să-mi spun și eu punctul de vedere.

Sigur că este o dezbatere pe care foarte mulți o consideră necesară și chiar foarte utilă.

Dar eu va întreb altceva: Ce dorim, în ultimă instanță, să cunoască geografia și istoria sau cum o învață?

Ne punem întrebarea: dacă facem despre informatică și calculator, îl învățăm cu creta sau cu creionul, sau folosim ceea ce trebuie să folosească un tânăr care vrea să învețe IT-ul?

Dar aceste dezbateri nu duc, până la urmă, decât la o dezbatere sterilă, după părerea mea. Fondul acestei probleme este: cum învață copilul?

A spus un distins coleg că avem o problemă cu profesorii de limba română care predau limba română și sunt de etnie maghiară.

Vom face același lucru, probabil, dacă vom ajunge într-o situație în care geografia și istoria să fie predate tot de un profesor care nu știe bine românește.

Cred că nu ăsta este sensul acestei dezbateri pe care o avem noi. Trebuie să privim realist, suntem în secolul al XXI-lea. Suntem într-o singură țară. Nu cred că aici este efectul.

Și, fiindcă este vorba și de probleme personale, și eu am o cumnată unguroaică. Nu știa nicio boabă românește, dar până la urmă s-a integrat și știe mai bine decât credem noi românește. Nu asta este problema, motiv pentru care accept sugestia unui coleg și solicit o pauză de consultări, fiindcă este o problemă deosebită.

Doamna Roberta Alma Anastase:

De cât timp, domnule Toader, cu aproximație?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu chiar până mâine dimineață! O oră. (Vociferări.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

În 45 de minute ne revedem în plen.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Pauză de consultări, chiar de o oră, știam de 45 de minute, n-am auzit. Dar, cu 40 de minute sunt de acord.

Doamna Roberta Alma Anastase:

40 de minute. Mulțumesc.

- după pauză -

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să reluăm lucrările.

O să vă rog să luați loc.

Reluăm lucrările și dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al UDMR, domnul Gergely.

 

Domnul Olosz Gergely:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Cerem o pauză de consultări de o jumătate de oră.

Mulțumim. (Vociferări.)

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este ora 17,07 minute. La și 30, de acord?

 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader vrea sa faca o propunere...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Stimați colegi,

Vedeți că este o problemă de înțelegere a modului cum trebuie abordat acest articol.

Colegii noștri de la UDMR au cerut o pauză de consultări.

Cred că cel mai corect este să ne vedem mâine dimineață la ora 10,00 și acolo vom lua o decizie. (Vociferări.)

Mulțumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Evident, voi supune la vot această propunere. Am consultat și o parte din liderii politici.

Domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Eu înțeleg că până la 17,30 lucrările Camerei nu există, pentru că s-a cerut pauză de consultări.

În consecință, ceea ce v-a spus domnul Toader nu se poate pune decât după ora 17,30, dacă vrea să mai ia cuvântul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este în regulă.

 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Reluăm lucrările noastre.

Domnule Toader, vă rog să faceți propunerea.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu mai cer pauză de consultări. Am avut în vedere ceea ce a solicitat domnul Nicolăescu, că trebuie să fie ora 17,30. M-am uitat și în balcoane, este numai domnul Iliescu, fără mineri. Este suficient.

Dar, făcând spiritul de glumă, vă rog foarte mult și vă solicit foarte serios, să reluăm lucrările mâine dimineață, având nevoie și de o consultare la nivelul grupurilor parlamentare din partea de guvernare.

Vă mulțumesc. Mâine la ora 10,00, cu scuzele de rigoare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot.

Pe procedură, domnul Duvăz.

Vedeți că propunerea este de la domnul Hrebenciuc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamna președinte, vă mulțumesc.

Sunt convins, așa cum vă cunosc și știindu-vă simțul dreptății, că recunoașteți că nu am avut nicio intenție, nicio clipă, să tergiversăm aceste lucrări, că n-am dorit nicio clipă să amânăm adoptarea acestei legi, că ne-ați acuzat pe nedrept și ați făcut niște procese de intenție. Și, sunt convins, fără să spuneți dumneavoastră asta, că ați dori, față de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Național Liberal, să vă scuzați că ați făcut aceste afirmații.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să faceți diferența. În niciuna din intervențiile mele de astăzi nu m-am referit la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, și chiar le-am mulțumit pentru intervențiile constructive pe care le-au avut.

În momentul de față cred că este o propunere pe care trebuie să o supunem la vot.

Domnul Dumitrescu, pe procedură.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Stimată doamnă președinte,

Cred că nimeni nu se îndoiește și presupun că atunci când supuneți la vot, supuneți și acest lucru, că mâine la ora 10,00 - dacă trece prin vot - ceea ce nu cred, pentru că eu îi văd pe toți colegii mei dornici să parcurgă această lege și s-o dezbată cât mai repede, inclusiv din arcul guvernamental, că începem cu Legea educației, la ora 10,00.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Toader.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 118 voturi pentru; 77 împotrivă; o abținere.

În ceea ce privește programul, el este adoptat de Biroul permanent al Camerei și, eventual, mâine dimineață, un lider de grup, dacă este de acord, poate face propunerea.

Trebuie, să respectăm programul.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Când v-am făcut o propunere în legătură cu numărul de ore în care să adoptăm acest proiect de lege, am făcut socoteala, înmulțind 5 minute cu fiecare amendament, că vom lucra programul așa cum a fost el prevăzut: astăzi de la ora 13,00 până la ora 19,00 ș.a.m.d.

În condițiile astea, cum să mai putem respecta programul, pentru că vă anunț că în momentul în care ajungem la sfârșitul celor 39 de ore, conform procedurilor parlamentare, amendamentele se supun la vot fără să mai fie susținute, ceea ce încalcă posibilitatea colegilor noștri de exprimare.

Deci, gândiți-vă, dumneavoastră, în înțelepciunea dumneavoastră, la nivelul conducerii Camerei, cum rezolvați această problemă?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este în regulă.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!

*

Ședința s-a încheiat la ora 17,30.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 15 december 2019, 7:10
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro