Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.83/28-05-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 19-05-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2010

2. Continuarea dezbaterilor la Proiectul Legii educației naționale, Propunerea legislativă "Legea educației naționale", Propunerea legislativă privind învățământul superior, Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic, Propunerea legislativă privind învățământul preuniversitar.
 
consultă fișa PL nr. 115/2010 156/2010 180/2010 181/2010 182/2010

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

La solicitare mea și a Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal s-a realizat această suspendare de ieri, să continuăm astăzi.

În programul ordinii de zi se prevede ca, de la ora 10,00, să avem dezbatere pe Legea lustrației. Dar, având în vedere întârzierea pe care am avut-o cu Legea educației, am rugămintea ca măcar pentru o oră, așa cum a propus și domnul președinte al Comisiei pentru educație, să continuăm Legea educației, fiindcă după discuțiile avute în Comisia juridică, Legea lustrației nu ne ia mai mult de o oră și cu votul final. Și atunci, până la ora 11,00, să continuăm cu Legea educației, că pe urmă suntem obligați să întrerupem lucrările până la votul final și să continuăm cu Legea educației.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenție pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Bună dimineața!

Doamna președinte,

Constat că liderul Grupului PDL, de ieri încoace, tot schimbă programul aprobat al Camerei. Avem un program pe care, cred eu, c-ar trebui să-l respectăm, dacă vrem să respectăm votul plenului. În consecință, vă rog să aplicați Regulamentul.

Avem un program aprobat, începem acum, la ora 10,00 cu Legea lustrației. Sper s-o terminăm repede și după aceea, sigur, reintrăm în ordinea de zi, așa cum ea a fost aprobată.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu. Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Tot pe procedură. Îmi aduc aminte în Biroul permanent am spus că se discută Legea lustrației și vot final, după care urmează, după-amiază, să continuăm cu Legea educației. Acesta a fost singurul motiv, nu dorim sub nicio formă dacă se întâmplă ca să prelungim peste ora 11,00 sunt primul care solicit în continuare dezbaterea pe Legea lustrației și fiți convins că suntem în primul rând pentru dezbaterea Legii lustrației, dar ne blocăm încă o oră și jumătate fără sens. Acesta este singura motivație.

Pe de altă parte, în program se prevede un singur lucru: de la 10,00 la 12,00, alături de Legea educației și Legea lustrației. Care este ordinea de prioritate? Cred că sunteți de acord, dacă nu, supunem la vot să începem cu Legea educației - singura problemă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Deci să înțeleg că propunerea dumneavoastră, pentru a putea-o formula plenului... Domnul Dușa, vă rog.

Domnul Mircea Dușa:

Doamnă președinte,

Sigur că astăzi suntem și punctuali, văd că Parlamentul începe să lucreze și suntem și destul de prezenți, dar având în vedere că au apărut aceste neclarități, Grupul PSD vă cere pauză de consultări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În ce calitate, domnule Dușa, faceți acest anunț? Dumneavoastră sunteți vicepreședinte, ne trebuie un lider de grup, știți? Nu puteți să faceți această solicitare.

Domnul Adrian George Scutaru:

În acest caz, doamna președinte, Grupul liberal solicită o pauză de consultări de 45 de minute.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dumneavoastră fiind vicelider de grup? E în regulă. Pauză de consultări cred că zece minute. Ieri am stat prea mult în pauză de consultări. Zece minute cred că e suficient.

Vă mulțumesc. Revenim în zece minute.

 

- după pauză

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să reîncepem lucrările noastre. Există o propunere. Intrăm în procedură de vot. Vă rog să... Imediat o să vă dau voie, vroiam doar să îi rog pe colegi să pregătească cartelele de vot.

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Eu cred că și colegii dumneavoastră să-și... Da, domnule Voinescu, puteți să vă dați demisia liniștit, că oricum stați degeaba pe banii poporului.

Ceea ce speram e că vă aduceți cartelele de acasă, ca să votăm Legea lustrației.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sigur o să votăm și Legea lustrației.

Domnul Adrian Solomon:

Noi avem un program stabilit de către Biroului permanent al Camerei și eu nu pot să cred că tocmai inițiatorii acestei legi ai lustrației, atât de importantă pentru zilele noastre, când oamenii stau în stradă și își strigă disperarea și sărăcia, dumneavoastră vreți să amânați tocmai Legea lustrației.

Nu este normal așa ceva și de aceea eu cred că trebuie să respectăm programul de lucru al Camerei Deputaților, să intrăm pe dezbaterea Legii lustrației. Eu aveam și un material pregătit și n-aș vrea să rămân cu materialul pregătit nedezbătut astăzi.

De aceea, doamna președinte, eu vă rog să ignorați orice altă propunere, pentru că ieri ați stat degeaba patru ore în acel scaun, nu în alt scaun, și i-ați ținut pe cei din plen să aștepte deciziile luminate ale Cotrocenilor sau ale Palatului Victoria. N-au venit acele decizii și astăzi, când vedeți că v-ați mobilizat exemplar, vreți să treceți mai repede prin plen un punct din Legea educației, esențial pentru poporul român.

Deci vreau, cu tot respectul pe care vi-l port sau nu vi-l port, să păstrați pe ordinea de zi, la primul punct, Legea lustrației.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc pentru această intervenție și aș face un apel să aveți niște intervenții civilizate. Sigur, am să vă dau cuvântul imediat. Există o propunere făcută de domnul Toader, pe care aș vrea s-o supunem la vot. Propunerea este formulată în felul următor: până la ora 11,00 să avem dezbateri pe Legea educației, de la ora 11,00 la ora 12,30 să avem dezbateri pe Legea lustrației, după care intrăm în sesiunea de vot final.

Este o propunere pe care ieri și domnul Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru educație, a susținut-o și o serie de lideri PSD. Asta a fost propunerea făcută. Am folosit un nume și atât. Este ultima intervenție înainte de vot.

Domnul Cristian Dumitrescu, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Eu sunt un parlamentar, zic eu, destul de corect în tot ceea ce spun și ce fac.

Dacă, la experiența pe care o am eu și la experiența pe care o aveți dumneavoastră, credeți că puteți să mă târâți pe mine într-o mașinațiune de vot pe care dumneavoastră vreți s-o faceți, vă rog foarte respectuos să țineți minte cu cine aveți de-a face și cu cine vorbiți. Da?

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să folosiți un limbaj adecvat locului în care vă aflați.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci o să vă rog frumos să țineți minte. Exact asta vreți să faceți dumneavoastră.

Eu v-am rugat insistent ieri ca, pentru ziua de astăzi, să propunem să începem cu Legea educației și să dezbatem Legea educației ca să recuperăm orele respective.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vedeți, asta facem și noi.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci, doamnă, dacă mă mai întrerupeți o dată, o să vă aduc aminte că Regulamentul după care dumneavoastră conduceți această ședință l-am făcut eu împreună cu alți colegi acum 15 ani. Și nu s-a prevăzut acolo posibilitatea ca un președinte de ședință să întrerupă vorbitorul pentru simplul motiv că are ceva să spună.

Îmi puteți spune după aceea, îmi puteți spune în particular și eu apreciez în mod deosebit - știți că vă apreciez, pentru că chiar vă apreciez. Și chiar dacă sunt și obiceiuri din acestea proaste, dumneavoastră nu trebuie să le preluați, să le folosiți împotriva colegilor dumneavoastră.

Deci doamnă, vreau să vă reamintesc că nu accept să fiu folosit în acest tertip, ca să nu-i spun altfel - tertip este un cuvânt academic -, prin care dumneavoastră m-ați rugat haideți să stabilim că lucrăm la Legea educației de la ora 10,00 toată ziua și lustrația o lăsăm pe săptămâna viitoare; da? Era o propunere corectă.

Acum, dumneavoastră veniți și spuneți: lucrăm zece minute, un sfert de oră la Legea educației până dăm un vot și ne întoarcem la lustrație. Nu e nici corect, nici uzual și, mai ales, nu pot eu să accept să folosiți o propunere făcută de mine în mod cinstit, corect și în sprijinul dezbaterii Legii educației și a faptului că trebuie s-o terminăm, în opinia mea, ca să nu ne batem joc de munca făcută în comisie de zeci de ore. Iar dumneavoastră acum ce spuneți? A spus Dumitrescu ca să facem de la ora 10,00 dezbateri pe Legea educației... Faceți doamnă la ora 10,00 dezbateri pe Legea educației, dar când anunțați, ca să fim și noi la o astfel de lege.

Ei uite că avem și noi, din cauza traficului ș.a.m.d. niște probleme de... E corect că așa este? Da? Și atunci vă rog foarte respectuos să nu schimbați programul și să mergem ca atare și în niciun caz să nu folosiți persoana mea și o argumentație de bună intenție pe care am făcut-o, pentru ca un tertip pe care pot să-l apreciez ca parlamentar așa, ca rafinament, vreți să-l puneți în aplicare, dar nu pe spinarea și pe prestigiul și pe integritatea mea că aș fi părtaș la o astfel de procedură parlamentară, ca să nu mă amendați iarăși pentru ceea ce zic. Da?

Deci lucrurile sunt foarte clare. Ați întrerupt lucrările ieri timp de șapte ore sau cât a fost, v-am rugat să recuperăm într-un anumit fel, acum vreți să faceți programul varză, cum vreți dumneavoastră.

Nu putem, în Parlamentul României, să votăm cum găsește fiecare parlamentar că-i este convenabil lui, în momentul respectiv. Nu-i corect și nu-i corect față de Regulament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun.

Făceam apel în intervenția mea la solicitarea pe care dumneavoastră ați făcut-o, domnule Dumitrescu, pentru a recupera o parte din timpul de ieri, pe care l-am pierdut la dezbaterea Legii educației. Până una alta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PDL de schimbare a programului sau de continuare a dezbaterilor pe Legea educației. În același timp... (Proteste în sală.)

Voci din sală:

Pauză de consultări!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Vă supun la vot sistarea discuției pe acest subiect, conform art.149.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

105 voturi pentru.

18 împotrivă.

Cinci abțineri.

Pe suspendarea dezbaterii.

În momentul acesta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Mircea Toader.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Voci din sală:

Avem pauză de consultări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Procedură de vot, după ce se termină votul.

113 voturi pentru.

Nouă împotrivă.

Patru abțineri.

Pentru a începe cu dezbateri pe Legea educației.

Vă rog, intervenție pe procedură.

Domnul Adrian George Scutaru:

În momentul când ați supus la vot propunerea domnului Toader, conform prezenței anunțate erau 105 persoane.

În aceste condiții, solicităm apel nominal, fiindcă nu avem cvorum de lucru.

Nu există cvorum, doamna președinte. Votul nu este legal, nu suntem în cvorum normal.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Suntem în cvorum, domnule deputat.

Domnul Adrian George Scutaru:

Nu suntem. Sunt 105 parlamentari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, suntem în cvorum. Uitați-vă în sală. Faptul că nu au votat o parte din parlamentari...

Domnul Adrian George Scutaru:

Deci uitați-vă pe votul electronic. Doamna președinte, au votat 105 parlamentari. Solicit, în numele Grupului liberal, să faceți apel nominal.

Sunt 105 parlamentari, doamna președintă, așa arăta votul electronic.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Art.144 alin.(3): "Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la ședințele de vot final, de către președinte imediat înaintea votării din proprie inițiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar".

Vă mulțumesc, o să fac înainte de ora 12,30.

Vă rog.

Domnul Marian Neacșu:

Doamnă președinte,

Ne-ați acuzat toată după-amiaza zilei de ieri de tot soiul de tertipuri, de tergiversări.

În condițiile acestea, mă văd nevoit ca, în numele Grupului PSD, sunt vicelider al Grupului PSD, să solicit o pauză de consultări între liderii grupurilor, pentru a putea să deblocăm această situație.

Doamna Roberta Alma Anastase:

De acord. Cinci minute.

Domnul Marian Neacșu:

De 30 de minute, doamna președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cinci minute.

Vă mulțumesc. Revenim. Liderii de grup.

 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Revenim la lucrări.

Vreau să vă anunț că moțiunea anunțată în plen de domnul Victor Surdu îndeplinește condițiile regulamentare și va intra în procedură în Biroul permanent de astăzi.

În al doilea rând, încheiasem discuțiile pe marginea art.37 la Legea educației. Votul este deschis. Vă supun la vot amendamentul comisiei, art.37.

(Domnul deputat Cristian Mihai Adomniței solicită să ia cuvântul pe procedură. Grupul parlamentar al PNL reacționează prin vociferări.)

Votul este deschis.

Procedură... Terminasem, domnule Adomiței și intrasem în discuții.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Nu, nu.

Doamnă președinte,

Partidul Național Liberal, singurul partid parlamentar din România care mai cuprinde și denumirea de național în titlul său, atrage încă o dată atenția că votul la art.37, votul pozitiv al Camerei pentru art.37 transformă legea propusă de Guvern din Legea educației naționale în Legea educației antinaționale.

Prin urmare, doamna președinte, conform art.125, Partidul Național Liberal vă solicită ca la art.37 votul să se desfășoare prin apel nominal.

Mulțumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot această propunere. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Voci din sală:

Nu merge!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Merge, doar puțină răbdare.

50 de voturi pentru.

107 împotrivă.

Trei abțineri.

Acum vă supun la vot art.37, așa cum el a fost votat de către comisie.

Votul este deschis, vă rog să votați.

(Reacție de nemulțumire din partea Grupului parlamentar al PSD și Grupului parlamentar al PNL.)

Tocmai am supus la vot procedură. Am supus la vot.

Domnul Eugen Nicolăescu, întrerupem procedura de vot.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Vă rog eu frumos, nu fiți nervoasă, nu fiți impacientată. Haideți să lucrăm cu calm.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sunt foarte calmă, domnule Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Conduceți ședința uitându-vă la toate grupurile parlamentare, nu numai unde vreți dumneavoastră, ca să respectăm Regulamentul. E tot ce vă cer. În acest moment, după ce votul electronic împotriva votului prin apel nominal - după opinia mea este defectuos, pentru că n-a funcționat cum trebuie, dar, în sfârșit, dumneavoastră puteți decide ce doriți se pare în acest Parlament, noi acum vă anunțăm, Grupul parlamentar al PNL, că nu vom participa la acest vot la acest articol.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înțeles.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Pentru că noi considerăm că este un vot antinațional și vă asumați responsabilitatea dumneavoastră și Grupul PDL ca cetățenii români să nu știe în limba română ce înseamnă istoria și geografia României. E dreptul dumneavoastră să faceți ce doriți în această țară, dar e și dreptul nostru să vă oprim sau să vă sancționăm.

În consecință, Grupul parlamentar al PNL nu va participa la votul acestui articol.

Vă rog să părăsim sala. (Grupul parlamentar al PNL părăsește sala.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

Doamnă președinte,

Grupul PSD rămâne în sală ca să privească în ochi trădătorii neamului. Și, mai mult decât atât, am vrea să explicați încă o dată procedura de vot, ca să înțelegem și noi ce supuneți la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect! Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

Deci la art.37 există o formulare asupra căreia data trecută s-a cerut vot, formularea comisiei. Pe aceasta o supun la vot în acest moment.

Art. 37 alin.(1) și vă citesc: "În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază...

Vreți să citiți dumneavoastră, domnule Dumitrescu? Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci doamnă și domnilor colegi,

Las...

Voce din partea Grupului parlamentar al PDL:

Ați întrerupt votul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

N-am întrerupt votul. Am cerut...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eram... Citeam, dar, știți, dumneavoastră ați scris Regulamentul, nu trebuie să-l și respectați. Lăsați!

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă, mi-ați dat cuvântul, așa am înțeles.

Doamna Roberta Alma Anastase:

De aceea v-am și întrebat dacă dumneavoastră vreți să citiți articolul. M-ați întrerupt în momentul în care citeam ceva. Dar, repet, dumneavoastră ați scris Regulamentul, chiar nu trebuie să-l respectați.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Da doamnă, vă ajut. Niciun fel de problemă. Oricând vreți stau la dispoziția dumneavoastră. Nu eu l-am scris, l-am scris împreună cu alți colegi și l-a făcut acest Parlament. Nu acest Parlament, alt Parlament, care era mai corect.

Doamnelor și domnilor,

În primul rând doresc ca la acest amendament și la acest articol să predau conducerea ședinței domnului vicepreședinte Croitoru și mă voi așeza în bancă, iar dacă tot am venit pe probleme de procedură, doamna președinte, conform Regulamentului, dumneavoastră trebuie să puneți la vot amendamentele comisiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci, cu acest amendament, nu cu articolul. Pentru că, la un moment dat, ați spus: punem la vot articolul. Puneți la vot amendamentul și pe urmă mergem mai departe.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta am și spus și vă mulțumesc pentru sprijin.

 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta am și spus. Supun la vot și asta și citeam, formularea comisiei. Asta a fost și lucrul pe care eu l-am spus. Art.37 alin.(1), amendamentul comisiei. Acesta îl supunem acum la vot.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

44 de voturi pentru.

112 împotrivă.

Șapte abțineri.

Amendamentul comisiei a fost respins.

Și vă supun la vot articolul așa cum el a fost formulat de către inițiator.

Votul este deschis, vă rog să votați.

111 voturi pentru.

45 împotrivă.

Zece abțineri.

Trecem la explicarea votului. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, doamna președinte.

Ca să înțeleagă și colegii de la Partidul Democrat Liberal ce au votat, voi da citire din nou amendamentului respins prin votul domniilor lor: "În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei limba și literatura română, iar în învățământul gimnazial și liceal și cu excepția disciplinelor istoria românilor și geografia României."

Vreau să vă spun că Partidul Social Democrat a votat astăzi pentru acest amendament, fiind convinși că națiunea se definește, în primul rând, prin limbă comună, istorie comună, teritoriu, deci geografie comună, și economie, de regulă, comună.

Ceea ce ați făcut dumneavoastră astăzi, este să dați o nouă definiție națiunii. Pentru că națiunea nu se identifică cu poporul, stimați colegi de la PDL. De aceea, și colegii de la UDMR și conaționalii noștri de etnie maghiară sau altele ar fi trebuit să cunoască istoria și geografia patriei în limba română, pentru că limba română trebuie să ne unească, nu să ne dezbine.

Dumneavoastră, astăzi, împreună cu cei de la UDMR, ca să rămâneți la guvernare, în detrimentul celor care strigă în Piața Victoriei, ați întinat cele mai sfinte idealuri ale națiunii române. Ați întinat până și principiul Uniunii Europene care spune că trebuie să vă apărați cultura, învățământul și valorile naționale.

Prin urmare, acea unitate în diversitate la dumneavoastră s-a transformat în altceva.

Eu vă urez succes și să dea Domnul în următoarele luni sau în următorii ani, să aflăm din cărțile de istorie scrise în ungurește că și Burebista era ungur, că doar îl cheamă Boros Bista. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Croitoru.

Domnul Cătălin Croitoru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dragi colegi,

Și mă adresez acum în primul rând colegilor de la Partidul Social Democrat.

E bine să nu punem nici prea multă patimă și nici să nu acuzăm la grămadă.

Am vrut să iau cuvântul pentru că, nu cred că m-ați văzut des la această tribună, ca să-mi exprim votul. E același vot prin care acest amendament, în Comisia pentru învățământ, a trecut, că altfel nu trecea. Și asta pentru că eu cred cu tărie un lucru: că în momentul în care celelalte minorități, altele decât cea maghiară, au avut un amendament prin care și-au dorit și-și doresc ca ai lor copii să învețe foarte bine limba română pentru că ei trăiesc și muncesc în România, am considerat că nu există minorități mai minorități decât altele și că nu putem face un bine mai mare prietenilor și fraților noștri maghiari, decât să avem convingerea că și copiii lor învață bine limba română, care le este utilă, pentru că muncesc și trăiesc în România.

Nu cred că este cazul ca din asta însă să facem o dispută de niciun fel: nici patriotardă, nici politică, însă fiecare votează în Parlamentul României cum îi dictează conștiința. Și vreau să vă reamintesc fiecăruia că în Constituție e scris clar: aici suntem în slujba cetățenilor, iar votul imperativ e nul de drept. Eu am dat curs Legii supreme a țării.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Am terminat cu explicarea votului? OK!

Domnul Mihai Doru Oprișcan:

Stimați colegi,

Eu doresc doar să fac o remarcă la cele afirmate de la acest microfon de către PSD.

Se vorbea de unitate, se vorbea de coabitare.

O voce din sală:

Te-ai schimbat!

Domnul Mihai Doru Oprișcan:

Nu m-am schimbat deloc.

Însă să nu uităm că PSD-ul, pentru a rămâne la guvernare în 2000-2004, a făcut separarea celor două licee din Târgu Mureș, Papiu Ilarian, exclusiv în limba română, și Bolyai, exclusiv în limba maghiară.

Ați făcut-o dumneavoastră, în timpul guvernării 2000-2004.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat, vă rog.

Domnul Toader Stroian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Nu mă numesc nici Pista, nu mă numesc nici Lotzi. Mă numesc Toader Stroian, un nume pur românesc, din zona Ardealului, din zona Sighișoara. Am votat ca geografia și istoria să fie predate în limba maternă.

Domnilor colegi,

N-am votat acest lucru de dragul ungurilor, de dragul Guvernului, ci am votat împotriva ipocriziei. (Aplauze.)

Fiindcă, pentru mine, domnilor colegi, când să aleg între un ipocrit și un ungur, mai bine am ales ungurul. (Aplauze.)

În cazul de față, ipocritul fiind PSD-ul.

Dați-mi voie să vă citesc ce-a făcut Maica Fecioară, care vorbește de românism între 2000 și 2004. Și vă citesc: "În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă."

Mai încolo, domnilor, m-ați obligat să scriu pe ușa primarului, când eram primar "polgármestere Toader Stroian". (Aplauze.)

Mai departe. Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o treime, iar în 2007, alții care au venit la guvernare spun o cincime, în ședințele de consiliu pot folosi și limba maternă. În aceste cazuri se va asigura prin grija primarului traducerea în limba română. M-ați pus să angajez traducător, domnilor!

În unitățile teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu administrația publică locală, cu aparatul de specialitate, aceștia se pot adresa oral sau în scris și în limba maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă. Dar nu are rost să continui.

Domnilor de la PSD, ați atins apogeul ipocriziei!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Viorel Hrebenciuc, explicarea votului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Adevărul este că în materie de ipocrizie nimeni nu vă întrece, totuși.

Vreau să-i spun colegului nostru Stroian că suntem în secolul XXI, că, suntem membri ai Uniunii Europene și, dacă o să se uite în legislația finlandeză, o să vadă că, dacă există un singur locuitor care vorbește o altă limbă, primarul respectiv este obligat să-i citească și în limba respectivă.

Ceea ce a făcut PSD-ul între 2000 și 2004 era în strictă concordanță cu normele Uniunii Europene, și nu altfel.

Nu e cazul acum să vă țin lecții de istorie, dar, domnule Stroian, este nevoie să faceți acest lucru.

Doamna președinte,

Am rugămintea să cereți colegului nostru să-și ceară scuze față de Grupul parlamentar al PSD. În caz contrar, vom fi obligați să trecem la alte măsuri.

Vă mulțumesc. (Rumoare, aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Hrebenciuc, nu cred că pot să-i cer lucrul acesta. Ar fi trebuit să o fac de foarte multe ori, numai în cursul zilei de astăzi și de cele mai multe ori pentru membrii Grupului parlamentar al PSD. Și, atunci, pentru echilibru, eu zic că e bine să nu facem acest exces.

Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Procedură, doamna președinte.

Eu v-aș propune să treceți mai departe, că orice discuții despre această temă vor duce inevitabil la o serie de expresii pe care nu le acceptăm cu toții și v-aș ruga să depășim acest moment și să trecem mai departe. Am dezbătut destul, am avut puncte de vedere diferite, există un vot. Vă rog să mergem mai departe, să nu ne blocăm aici și să sistați orice discuție pe această temă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Așa voi face. Mai mult decât atât, o să vă rog și eu să folosim un limbaj adecvat. De azi de dimineață lucrurile au degenerat, au fost multe intervenții care au depășit un discurs adecvat acestei săli și eu sper ca în continuare aceste dezbateri să reintre în normal.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Laurențiu Nistor:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Întrucât în Parlamentul României nu se poate folosi un limbaj adecvat și, păcat, domnule deputat, că sunteți pe această bancă a Parlamentului României. (Rumoare, vociferări.)

Pentru acest motiv și pentru faptul că nu vă cereți scuze față de Grupul parlamentar al PSD, noi părăsim sala.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Reveniți la Legea lustrației? Nu reveniți. Am înțeles. (Rumoare, vociferări) În regulă.

(Grupul parlamentar al PSD părăsește sala.)

La pct.52, art.38 alin. (1), este un amendament, deci un articol introdus nou de către comisie, un amendament al comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

La pct.53, este titlul.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.54, care se referă la art.39, ca și numerotare, de data aceasta, a comisiei.

Domnul Cristian Dumitrescu. Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Liderul de grup, domnul Viorel Hrebenciuc, când am părăsit sala, mi-a atras atenția că sunt președinte al întregii comisii și m-a rugat să rămân în continuare, pentru că... (Aplauze.)

Nu aplaudați, că nici... Domnule Toader, mai bine decât să aplaudați... (Rumoare, vociferări.)

Eu vreau să vă spun un singur lucru: că mai bine recunoșteați și dumneavoastră, atunci când am spus eu că sunt autorul... că nu sunt numai eu, sunteți și dumneavoastră autorul. Sunteți și dumneavoastră, ați fost cu mine autor la...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, vă rog să nu intrați în dialog cu sala.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Ați fost și dumneavoastră autor la regulamentul ăla și ne uităm și noi, amândoi, triști, cum geme sub actuala conducere, da? Vă mulțumesc.

Eu rămân în sală, doamnă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Deci, la pct.54, art.39, cum este numerotat de comisie.

Sunt observații? Nu sunt.

Pct.55, art.40.

Observații? Nu sunt.

Pct.56. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.57, care se referă la art.42, dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.58, art.43, text nemodificat de comisie.

Observații? Nu sunt.

Pct.59, art.44. Nu sunt observații.

Pct.60, art.45. Nu sunt.

Pct.61, art.46. Nu sunt observații.

Pct.62. Nu sunt observații.

Pct.63, care se referă la art.47.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu vreau să vă stric ritmul, doamna președinte, un ritm alert. Dar, totuși, să vă dau pauză de respirat, vreau să vă rog, că am uitat, nu eu, dumneavoastră n-ați uitat, am omis - și au nevoie cei de la stafful legislativ al Parlamentului - ca, acolo unde am spus că titlurile se transformă în capitole, inclusiv subcapitolele pe care au avut bunăvoința astă-noapte să le înlocuiască și să folosiți cuvântul ca să rămână ca înregistrare subcapitole.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

De acord. Am și spus, domnule Dumitrescu, încă de la început, capitolele, subcapitolele și secțiunile, respectând regulile tehnicii legislative, să fie aplicate.

La pct.60, care se referă la art.45. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Pct.61, art.46. Nu sunt observații.

Pct.62, este titlul. Nu sunt observații.

Pct.63, care se referă la art.47, nu sunt observații.

La pct.64, nu sunt observații.

Pct.65, care se referă la art.48, nu sunt observații.

Numerotarea, în momentul în care fac precizarea, pct.67 art.49, urmăresc, așa cum este și normal, amendamentele comisiei.

Pct.68, pct.69 care se referă la amendamentul nr.50.

Pct.70 - capitol, titlul capitolului.

Pct.71, care se referă la art.51.

Pct.72, care se referă la art.52, text nemodificat de comisie.

Pct.73, art.53.

Pct.74 - capitol, text de capitol, nu sunt observații.

Pct.75, art.54, nu sunt observații.

Pct.76. art.55, nu sunt observații.

Pct.77, art.56, nu sunt observații.

Pct.78, art.57, nu sunt observații.

Pct.79, art.58, nu sunt observații.

Pct.80, art.59, nu sunt observații.

Pct.81, art.60, nu sunt observații.

Pct.82, capitol distinct, nu sunt observații.

Pct.83, art.61, nu sunt observații. Sunt texte nemodificate de comisie.

Pct.84, art.62 și 85, art.63, nu sunt observații. Adoptate.

Pct.86 - nu sunt observații. Adoptat.

Pct.87, art.64, nu sunt observații. Adoptat.

Pct.88, art.65, nu sunt observații.

Pct.89, art.66, nu sunt observații.

Domnule Adomniței, aveți o observație pe un articol? Vă rog.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

La art.65, pct.89, doamna președinte,lit.b), se specifică, în legătură cu admiterea în liceu, dragi colegi, se spune că în cazul în care numărul de candidați este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea în acest liceu se face luând în calcul, în proporție de 70%, portofoliul educațional al elevului, media de absolvire a învățământului obligatoriu, adică a celor 10 clase, și media la probele de evaluare națională de la sfârșitul clasei a IX-a, rămânând ca un procent de 30% să fie reprezentat de nota obținută la disciplina de admitere stabilită în liceu.

Există un amendament respins, în care liberalii propun un procent de 40% în loc de 70, și 60% în loc de 30. Și am să explic.

Nu ne place, Guvernului îi place și Partidului Democrat Liberal să proclame peste tot faptul că se încearcă o autonomie cât mai mare a școlilor, pentru ca acestea să devină cât mai performante. Și dăm exemplul celor mai bune licee din București, la care este foarte probabil că numărul de candidați va fi mai mare decât numărul de locuri oferite, iar acel liceu, pentru că pe de o parte, îi cerem să aibă performanțe cât mai bune, va dori să-și facă singur examenul de admitere la un nivel, să spunem, egal cu nivelul liceului, pentru a selecta resursa umană care intră în acest liceu și care, la rândul său, trebuie să mențină, dacă nu chiar să ridice, nivelul acelui liceu.

Păi, când dumneavoastră vreți să-i dați doar 30% din nota de admitere nota de la examenul de evaluare a liceului, atunci îi tăiați acestuia posibilitatea de a-și selecta elevii. Din nou - și aici fac încă o referire la ce v-am spus zilele trecute - ați acuzat și dumneavoastră, dar și părinții și de multe ori pe bună dreptate, presiunea care se face pe note. Că e o alergătură de la clasa I-a la clasa a VIII-a după note mari, pentru ca acest lucru să servească mai departe la intrarea în liceu. Păi, dacă ați acuzat acest lucru, când ea, această notă, conta 50%, când va conta 70, cum va fi?

Deci, pe de o parte, puneți mai mare presiune pe notele din gimnaziu și primar decât era până acum și, pe de cealaltă parte, tăiați mai drastic posibilitatea unui liceu bun și foarte bun de a-și selecta resursa umană. Deci, ori îi dați o importanță mai mare examenului care se dă la acel anume liceu, pentru ca să-și poată selecta resursa umană, ori, astfel, vor veni unii copii care, prin diferite mijloace, poate altele decât educația, învățatul, vor avea 10 pe linie în învățământul obligatoriu și vor intra în dauna altora, care poate au învățat în București la școli, școli gimnaziale și primare mai dure, mai exigente și nu au avut aceeași notă din învățământul obligatoriu.

Prin urmare, dragi colegi, și aici mă opresc, vă solicit să respingeți acest articol, pentru că el a trecut așa, din partea comisiei, și să adoptați articolul în care spune că portofoliul, media de terminare a învățământului obligatoriu și media la evaluare națională, împreună, să însemne doar 40, urmând ca fiecare liceu, pe măsura nivelului său, să-și facă un examen și nota de la acel examen să însemne 60%. Adică, să-i dea o pondere mai mare, astfel încât copilul să poată să intre la liceul la nivelul căruia și-a dorit.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Adomniței, lăsați-mă să înțeleg: dumneavoastră nu susțineți amendamentul susținut de comisie? Susțineți textul inițial al...

(Domnul deputat Cristian Adomniței vorbește fără microfon.)

Amendamentul care a fost respins, amendamentul PNL.

O să vă rog să-l susțineți în momentul în care ajungem la amendamente respinse, la acel capitol. Și, dacă adoptăm acum acest text, poate fi modificat, dacă amendamentul dumneavoastră respins este adoptat. Asta este...

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Tocmai ce am avut o discuție întreagă ieri, doamna președinte, că va fi foarte greu, dacă nu imposibil, ca acest lucru să se întâmple. Că a propus domnul lider, asta este altceva.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta ziceam și noi, vă mulțumesc.

Pct.90, art.66.

Domnul Cristian Mihai Adomniței (din sală):

Votul, doamna președinte!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul pe amendamentul dumneavoastră nu pot să-l fac acum, pe amendamentul comisiei. (Rumoare, vociferări.)

Bine.

Deci, supun la vot art.66, așa cum el este formulat de către comisie.

Este art.65, amendamentul comisiei, dacă vă uitați pe coloana amendamentelor făcute de comisie, poartă numărul 66. Este corect așa? E corect. Vă mulțumesc.

Votul este deschis.

Vă supun la vot acel amendament al comisiei.

Deci, supunem la vot amendamentul care a trecut în comisie.

Oricum, a trecut. 100 de voturi pentru, 35 împotrivă și 4 abțineri.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Pentru amendament, da?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, pentru amendamentul comisiei.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

E-n regulă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

S-a încheiat timpul. Scuze!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă rog, doamna președinte. Înseamnă că-mi luați propunerea să trecem la Legea lustrației.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu, nu. Intrăm la Legea lustrației, un lucru la care țin și eu foarte mult.

Reluăm dezbaterile pe Legea educației la ora 14,00.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Vă rog, 5 minute. Vor să intre în sală colegii de la PSD. Vor să participe la dezbateri.

Doamna Roberta Alma Anastase:

E corect. 5 minute pauză.

  ................................................
 

- După pauză -

(Continuă dezbaterea Proiectului Legii educației naționale, Propunerii legislative "Legea educației naționale", Propunerii legislative privind învățământul superior, Propunerii legislative privind statutul personalului didactic, Propunerii legislative privind învățământul preuniversitar.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că putem începe.

Pct.90, care se referă la art.67.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.91, care se referă la art.68.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.92, titlul capitolului.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

93, subcapitol.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

94, nu se modifică textul venit de la Guvern.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

95. Observații? Nu sunt. Adoptat.

96, art.71. Observații? Nu sunt. Adoptat.

97, care se referă la art.72. Observații? Nu sunt. Adoptat.

98, care se referă la art.73. Observații? Nu sunt. Adoptat.

99, art.74. Observații? Nu sunt. Adoptat.

100, art.75. Nu sunt observații. Adoptat.

101, art.76. Nu sunt observații. Adoptat.

102, art.77. Nu sunt observații. Adoptat.

103. Nu sunt observații. Adoptat.

104, art.78. Nu sunt observații. Adoptat.

105, art.79. Nu sunt observații. Adoptat.

106, art.80.

Pe art.80, aveți domnule Stanciu?

Pe 85? 106?

Vă rog. La poz.106.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Îmi aduc aminte de o intervenție foarte scurtă a domnului Dinu Patriciu, care, la o ședință cu domnul senator Ovidiu Gherman, întrerupându-l, Patriciu a spus: "n-am venit să-ți tulbur somnul!". Poate-și mai amintește distinsul domn Toader. Deci, nici eu nu am venit să tulbur somnul nimănui, ci am venit să fac o propunere de eliminare a lui 79 cu 1.

Despre ce este vorba? Știu răspunsul și o să vă surprindă, știu și rezultatul. Dar, totuși, insist, pentru stenogramă.

În cadrul reformei pe care o propune această lege, printre altele, apare și o schimbare a noțiunii de titularizare. Până acum, aveam titulari în sistemul național de învățământ printr-un examen de titularizare, care se desfășura după o metodologie a ministerului, la nivel de inspectorat.

Acum, titularizarea, concursul se desfășoară la nivelul unității școlare, adică a școlii, și se organizează de către director, profesorul devenind titular al școlii respective.

După părerea noastră, această modificare va duce la introducerea în sistem a unui anumit subiectivism, a unei relativități a concursului, pentru că la o școală o să dea un examen, la altă școală, alt examen, iar notabilitățile locale s-ar putea să influențeze și ele, în raport de relațiile cu cei care dau concursul. Vor fi multe contestații, vor fi multe chestiuni care, după părerea noastră, vor afecta procesul didactic.

Spre a fi scurt, cred că nu este momentul, s-a mai încercat în '96-2000 o pilotare pentru școlile, într-adevăr, de elită, pentru liceele de elită, ca aceștia, directorii, managerii respectivi să-și selecteze personalul didactic, după care se pare că a fost abandonată, deși, în actuala lege există prevederea că se pot organiza, la nivelul inspectoratelor, concursurile sau la nivelul direcțiilor școlare.

Ca atare, doamna președinte, vă fac o propunere interesantă și o fac și ministerului, să eliminăm 79 cu 1, pentru că la acest articol, când vom trece la respinse, cred că avem cel puțin 15 amendamente depuse de distinșii colegi, inclusiv de la PDL, de la PSD și de la UDMR.

Și cred că vom putea găsi o soluție, chiar soluția pe care o propunea, la un moment dat - nu o propunea, spunea că ar agrea-o, chiar dacă nu ar marșa pe ea, domnul președinte Băsescu, să se facă titularizarea cumva la nivel de inspectorat.

Astfel și mobilitatea personalului didactic este asigurată, pentru că dacă nu are un profesor normă la o școală, ar rezulta, în sistemul acesta, că el trebuie să dea concurs pe o jumătate de normă la altă școală.

Pe când așa, dacă este titular pe județul respectiv, nu, sau la nivelul inspectoratului respectiv, el poate să-și completeze norma de la altă școală, fără a da alt concurs.

Sper, stimați colegi, că m-am făcut înțeles. Dacă doamna președinte îmi permite și dacă cineva nu a înțeles, aș putea să reiau argumentația. Dar, sunt convins, după expresia distinsului coleg Toader, că a înțeles chiar și dânsul care, după câte spunea, a fost un mașinist de excepție, deși eu n-am ținut un discurs mecanicist.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului și apoi punctul de vedere al comisiei. Vă rog, doamna secretar de stat Badea.

Doamna Oana Iulia Adriana Badea (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului):

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor deputat,

Domnilor deputați,

Guvernul susține forma aprobată de comisie, așa cum a rezultat conform raportului și distinsului domn deputat Anghel Stanciu îi sugerez să citească art.234, care reglementează titularizarea în sistem și dă acele drepturi pe care tocmai le-a susținut de la microfon.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei și după aceea doamna Chircu. Nu, cedează domnul președinte în favoarea unei doamne. Vă mulțumesc.

Doamna Doinița-Mariana Chircu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate onorabile domnule deputat Stanciu,

Așa cum spunea doamna secretar de stat, printr-un amendament depus de mine în numele deputaților PDL și acceptând a fi preluat de Comisia pentru învățământ în numele bunei colegialități, această problemă a fost soluționată, în sensul că acel amendament a avut în vedere să pună în concordanță necesitatea de reformare a învățământului în viziunea noii Legi a educației naționale cu folosirea eficientă a resursei umane calificate existente în sistem și nevoia de stabilitate a sistemului. Astfel încât toate cadrele didactice titulare în sistemul de învățământ ca urmare a promovării concursului național de titularizare rămân în continuare titulari nu ai localității, rămân în continuare titulari ai sistemului de învățământ și va elabora ministerul o metodologie care să prevadă o perioadă de mobilitate de personal, în această etapă de mobilitate de personal rezolvându-se toate situațiile de restrângere de activitate atât prin transfer la înțelegerea între consiliile de administrație ale unităților școlare, cât și prin repartizare pe posturi viabile pentru acest fel de mobilitate.

Mai mult decât atât, mai există un amendament depus de mine, tot din respect pentru cadrele didactice, pentru forța de muncă calificată și care a dobândit experiență la catedră. Toți acei care, la momentul acesta, sunt suplinitori calificați, dar în ultimii trei ani au promovat concursul unic de titularizare cu nota minim 7,00 să se poată titulariza pe catedrele pe care le suplinesc la acest moment, cu condiția ca acele catedre să aibă o viabilitate pentru a le permite să fie trecute în categoria catedrelor sau posturilor titularizabile și cu acceptul consiliului de administrație al unității respective.

Așa înțelegem noi să punem în acord viziunea noii legi cu ceea ce considerăm că este un bun câștigat pentru sistemul de învățământ în interesul copilului, noi, deputații PDL.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Stanciu.

Lăsați-l drept la replică și după aceea comisia lămurește. Nu drept la replică, punct de vedere.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Distinsă doamnă ministru,

Onorată și stimată colegă,

Înainte de a intra în subiect, v-aș ruga, distinsă doamnă președinte, să observați modul în care se adresează ministerul domnului deputat Stanciu, respectiv distinsa colegă Chircu.

Ar fi o onoare pentru mine să vă însușiți acest mod de adresare către colegii deputați, pentru că dacă nu ne respectăm noi între noi, nu ne respectă nimeni.

Acestea fiind zise, sunt de acord cu ce a spus distinsa doamnă Chircu, așa este, dar cei care intră în sistem, care urmează să între în sistem nu mai beneficiază de tot ceea ce a spus distinsa doamnă Chircu. Iar cei care urmează să între în sistem vor avea licență, vor avea încă un an și jumătate de masterat în domeniu, vor avea, după aceea, un an de mentorat, dacă-mi aduc bine aminte, deci vor face patru jumătate, cinci ani și jumătate și după cinci ani și jumătate se duce, dă un definitivat, se duce, dă un concurs de titularizare pe școală.

Trebuie să avem în vedere și cu asta închei faptul că majoritatea colegilor de generație a celor care vor intra în învățământ fac licența de trei ani, eventual fac și-un masterat. Dacă nu, intră la trei ani pe piața muncii, ocupă locurile de pe piața muncii, cu salarii adecvate, iar ceilalți, care fac cinci ani jumătate, intră într-un sistem în care nu mai au siguranța pe care o aveau și pe care o au cei dinainte.

Trebuie să ne gândim ce fel de oameni atragem în sistemul de învățământ. Adică care sunt acei dascăli care vor face din copiii noștri fie adevărate diamante, prin șlefuirea lor, fie - în procesul acesta "de polizare" să-i facă dintr-un diamant să facă o piatră nefolosibilă.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul președinte Dumitrescu, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu vorbesc în numele comisiei. Deci n-am să exprim un punct de vedere politic, ci unul tehnic, pentru că îmi rezerv dreptul ca, la amendamente respinse, să susțin filozofia pe care noi și grupul meu politic și eu o avem în ceea ce privește acest aspect.

Acum vreau să vă spun că, la comisie, acest art. 79, a fost foarte dezbătut. Adică a fost un articol care a suscitat foarte multe discuții, pentru că era vorba de cele două filozofii, filozofia care privea titularizarea aceasta pe care o solicită proiectul actual prin concurs pentru unitatea respectivă și principiul titularizării la nivel național, care a funcționat și funcționează încă în România.

Prin vot, s-a rămas la acest articol așa cum este.

N-aș fi avut nimic de spus, pentru că votul este cel care decide. Însă, mai departe, așa cum a spus distinsa doamnă deputat Chircu, că-mi place, că așa se discută la Legea educației, într-adevăr a propus un amendament care a fost însușit de către toată comisia cu acceptul și al domniei sale, care amendament spune că vom avea două tipuri de titularizare în sistem.

Vom avea titularizarea care s-a obținut până la intrarea în vigoare a legii, care va fi o titularizare națională. Deci vom avea domni profesori și doamne profesori și domnișoare profesori titularizați la nivel național, unii foarte tineri, care acum au 30 de ani și care mai rămân în sistem zeci de ani și vom avea, așa cum spunea distinsul domn deputat Stanciu, vom avea cei intrați după intrarea în vigoare a legii, dacă va fi adoptată în forma aceasta, care vor fi titularizați pe post.

Este o mare diferență, ținând cont de faptul că s-au înăsprit foarte mult condițiile accesului la statutul de profesor, ceea ce este bine, deci vom avea, cum se spune în general, vom avea "un systeme à deux vitese", cu două viteze: unii care vor fi titulari la nivel național, orice s-ar întâmpla, de unde i-ar da afară sau ar fi scoși dintr-o unitate, să zicem într-un fel sau disponibilizați, că se desființează, el se duce bine merci în altă parte și, conform titlului și bunului câștigat, ceea ce e un lucru corect, are statutul de titular pe postul respectiv; celălalt se supune iarăși concursului și iară. Nu este o egalitate de șanse.

Noi am introdus, prin amendamentul acela, care este înțelept și pe eu l-am apreciat, pentru că legea, atunci când este vorba de un câștig, un drept câștigat, nu trebuie să aibă caracter retroactiv. Dar noi, prin acel amendament, că de-aia n-am făcut și acest tip de discuții atunci, am introdus această situație în sistem, care, trebuie să recunoaștem, că generează inegalitate. Pentru că dacă cei mulți sunt îndreptățiți, cei care sunt astăzi titulari își păstrează dreptul, deci marea majoritate, pe parcursul timpului, vor intra în sistem alții, care vor avea mult mai puține drepturi față de cei cu această titularizare.

Problema este reală. Nu știu cum o va rezolva ministerul, nu știu cum se va găsi o soluție, pentru că în metodologie nu se va putea găsi o soluție, dar problema este reală și este foarte reală, lucru pentru care politic mă voi exprima atunci când voi susține amendamentul meu depus la acest punct de vedere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că lucrurile sunt clarificate și din punct de vedere tehnic. Dacă mai sunt alte lucruri la art. 106? Nu.

La pct. 107 care se referă la art. 81, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.108, care se referă la art. 82, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.109, care se referă la art. 83, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.110, observații? Nu sunt.

Pct.111, care se referă la art. 84. Nu sunt observații. Adoptat.

La 112, care se referă la art. 85, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.113. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.114, care se referă la art. 86. Nu sunt.

Pct.115, care se referă la art. 87. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.116, referitor la art. 88. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.117, observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.118, care se referă la art. 89. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.119, care se referă la art. 90. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.120. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.121, care se referă la art. 91. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.122, care se referă la art. 92. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.123, care se referă la art. 93. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.124, care se referă la art. 94. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.125, care se referă la art. 95. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.126, care se referă la art. 96. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.127, care se referă la art. 97. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.128, care se referă la art. 98. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.129, referitor la art. 99. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.130, care se referă la art. 100. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.131, care se referă la art. 101. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.132, care se referă la art. 102. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.133. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.134, care se referă la art. 103. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.135, care se referă la art. 104. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.136, care se referă la art. 105. Nu sunt observații.

Pct.137, 138. Observații? Nu sunt observații. Adoptate.

Pct.139, care se referă la art. 106. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.140, care se referă la art. 107. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.141, care se referă la art. 108. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.142, care se referă la art. 109. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.143, care se referă la art. 110. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.144, care se referă la art. 111. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.145, care...

Da, domnule ministru.

La 145 nu sunt observații. Adoptat.

La 146 sunt observații, domnul Adomniței.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Doamna președinte,

Cu regret observ că domnul ministru, colegii domniei sale, cu excepția onorabilului domn secretar de stat Kiraly, nu sunt în banca ministerială pe parcursul discuției acestei legi atât de importante.

Vreau să vă spun că, în această fugă pentru adoptare, am trecut deja la capitolul învățământului superior. Permiteți-mi, vă rog, să fac câteva considerații, pentru că voi vorbi doar acum în legătură cu poz. 146 art. 113 așa cum a ieșit el din raportul comisiei.

Permiteți-mi două minute să mă refer la viziunea Guvernului prinsă în acest proiect de lege, în articolul acesta și următoarele, în ceea ce înseamnă autonomia universitară. Vă repet, două sunt acuzele mele importante la această lege în ceea ce privește învățământul superior, respectiv cel de distrugere a autonomiei, așa cum nu doar o știm noi, ci cum este ea definită internațional (și voi extinde mai îndată) și de politizare.

Autonomia, dragi prieteni, a apărut în anul 1231, când, în urma unei greve la Universitatea din Paris din 1229, Regele Ludovic al IX-lea cel Sfânt a acceptat să ofere independență Universității din Paris, totul fiind reglementat prin Bula papală, intitulată Parens Scientiarum.

De atunci, principiul de guvernare colegială a universităților a stat la baza organizării acestora în întreaga tradiție occidentală. El este reafirmat în primul articol, dragi colegi, pentru cei care știu, al Magna Charta Universitatum. Sunt convins că ați auzit de această fundamentală declarație, mai cunoscută și sub numele Declarația de la Bologna, 1988. Ea a fost semnată, la început, de 80 de universități europene; acum sunt 668 de universități semnatare, 15 din România.

Se definește, în această cartă, ce este autonomia. Guvernul vine și spune, pe toate căile cu putință, întărim autonomia. Și eu o să vă spun ce înseamnă în Magna Charta autonomia și ce sunt articolele pe care sunteți pe cale să le votați. Ce spun aceste articole: că, în viziunea Magna Charta, autonomia înseamnă următoarele căi de acțiune, următoarele principii; că universitatea poate decide în Senat asupra programelor de studii și a direcțiilor de cercetare; că rectorii și decanii sunt aleși de corpul profesorilor și al studenților în universitatea respectivă; că procedurile de admitere a studenților și de selecție a profesorilor sunt decise de Senat și de consiliile profesorale ale facultăților; și, în primul rând, poate, libertatea de administrare a bunurilor mobile și imobile ale respectivei universități.

Toate acestea sunt fundamentale din 1231, pentru a putea menține, sunt esențiale, pentru a putea menține rolul social al universității într-o societate: acela de a furniza cunoaștere, indiferent de puterea politică vremelnică.

Și acum ce spune Legea educației.

Pe de o parte, la televizor afirmăm că întărim autonomia, pe de altă parte, în următoarele articole, se specifică următoarele lucruri. Citez întâi din proiectul adus la comisie. În comisie am reușit niște corecturi mici, din punctul meu de vedere.

Deci ce spunea proiectul adus la comisie de către Guvern.

Art. 111: "Ministerul controlează modul în care universitățile își exercită autonomia universitară." În comisie s-a reușit doar "controlează a posteriori modul în care universitățile își exercită autonomia universitară." Este aproape un paradox, e un conflict în termeni "controlarea autonomiei".

Art. 115. Un ministru politic poate revoca rectorii - aș completa eu - neascultători fără niciun fel de altă discuție. În urma dezbaterilor din comisie, s-a punctat faptul că ministrul poate demite rectorii, poate revoca, doar în urma unei decizii a Consiliului de Etică și Management Universitar, care este, de fapt, și singura instituție în care se poate face apel la această decizie.

De multe ori, poate un rector nu intră în linia politică a ministrului și poate fi astfel revocat.

Art. 119. "Guvernul poate înființa și desființa facultăți doar cu consultarea Senatului." Nu spune: consultarea dacă dă un rezultat pozitiv sau negativ ministerul să asculte de acest consult. Practic, ministerul, precum am mai văzut noi la această tribună, a consultat Senatul și face ce vrea el. Nu există aici, în schimb, niciun fel de remediu.

De asemenea, în lipsa unor reglementări mai clare, tot statul, adică ministrul politic, poate aloca finanțarea privilegiată universităților cu rectori obedienți.

Dragi colegi,

Acestea sunt articolele pe care sunteți, în următoarele secunde, nu minute, pe cale să le votați. Acestea sunt dovezile prin care, pe de o parte, în piața publică, afirmați că întăriți autonomia și, de fapt, prin ce ați propus și doar printr-o strădanie în comisie ați reușit să o distrugeți.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Spînu, vă rog.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimați colegi,

Precum știți și mulți alți colegi din sală, ca și distinsul deputat Stanciu și eu provin din mediul universitar.

Discursul domnului deputat Adomniței l-am mai auzit în forma acesta în comisie de vreo zece ori și vreau să vă spun că nici colegii dumnealui de partid nu l-au apreciat întru totul.

Domnul deputat Adomniței, mizând pe faptul că nu reușiți poate destul de repede și nu sunteți familiarizați cu aceste prevederi ale Legii educației în totalitate, încearcă să manipuleze în primul rând opinia publică la televizor și să spună niște minciuni extrem de mari și de grosolane.

Ca să vă dau o probă de minciună spusă la tribuna acestui Parlament, care a fost înregistrată pe stenograma de ședință și pe înregistrările audio-video, distinsul domn deputat Adomniței, fost ministru al educației, demis din funcție de fostul premier PNL, domnul deputat Tăriceanu, a afirmat aici cu subiect și predicat că politizăm conducerea universităților prin modul de alegere. Rectorul alege singur prorectorii și numește decanii.

Domnul deputat Adomniței a participat la lucrările Comisiei pentru învățământ atunci când a putut să puncteze la televizor, denaturând faptele ca de obicei, luând un fir de adevăr și rotindu-l și răsucindu-l cum i-a convenit dumnealui. Nu este adevărat.

Stimați colegi,

Există două posibilități mari de a alege conducerea unei universități. Una care nu se practică deloc în România, așa-numita conducere colegială și nu este, dragi colegi, aplicată în spiritul conducerii colegiale. Rectorul ar trebui să fie ales de către toată comunitatea academică, lucru care nu se întâmplă astăzi. Deci nu votează alegerea rectorului toți membrii comunității academice începând de la doctoranzi, profesori, eventual reprezentanții studenților, ci votează Senatul. Senatul, astăzi, în marea majoritate a universităților, nu este ales prin votul direct al comunității academice, așa cum spune această lege.

Deci, această lege spune că: "Senatul, forul decizional suprem al universității, este ales colegial, prin votul unanim al întregii comunități academice și nu al unor structuri alese, care, la rândul lor, aleg acest organism. Deci, mai democratic de atât, lăsând la latitudinea întregii comunități academice alegerea celui mai înalt for, nu cred că este posibil.

Acest for, Senatul, va solicita, prin modelul propus în lege și care a fost aprobat de către comisie, constituirea unei comisii care să analizeze un concurs al celor care doresc să devină rectori și care trebuie să treacă și să fie validați de către Senat. Deci Senatul hotărăște dacă cei care se prezintă la concurs au calitatea și cunoștințele necesare pentru a le reprezenta instituția respectivă de învățământ superior. Deci Senatul ales de întreaga comunitate academică. Unde-i politic aici?

Acest Senat, pe lângă faptul că dă girul celor care au dreptul să concureze, mai face un lucru: desemnează o comisie de concurs, formată din 50% membri ai colectivității academice a respectivei instituții de învățământ superior și tot Senatul, tot oamenii din universitatea respectivă, aleși de către întreaga comunitate academică, propun o listă de personalități exact cu scrie în lege, științifice, academice, care pot constitui această comisie.

Și vă dau un exemplu și sper ca universitatea din care fac parte, dacă această lege va intra în vigoare în această formă, va alege acest mod și va propune în lista acelor personalități o personalitate cum ar fi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale sau directorul Diviziei pentru Europa a Microsoft sau un rector de la o universitate prestigioasă din Germania sau din Anglia sau din Franța și nu cred că ar mai exista cineva care ar pune la îndoială competența unei astfel de comisii.

Deci modul denaturat în care încearcă domnul fost ministru să arate că cineva intervine în viața universității politic și aș fi primul care m-aș opune unui astfel de lucru, pentru că viața de deputat, așa cum se vede este foarte ușor trecătoare și nu aș dori niciodată să vină nimeni, oricât de deștept politician ar fi, să-mi dicteze mie în universitate cum să-mi aleg rectorul.

Dar, lucrul acesta nu este trecut în lege. Este o interpretare personală a domnului Adomniței.

Mai mult, domnia sa spune că ministrul demite un rector. Știți că și-n actuala lege, în anumite condiții, ministrul poate demite un rector. Avem cazuri nenumărate, amintiți-vă de cazul Spiru Haret. Dar nu ministrul demite. Pentru că există un consiliu național de etică și management universitar, la articolul următor, la art.115, pe care domnul ex-ministru Adomniței nu a avut bunăvoința să vi-l prezinte, un consiliu de etică și management universitar format din 3 reprezentanți ai consiliului național al rectorilor, 3 reprezentanți ai ministerului, câte un reprezentant al ARACIS, CNFIS, CNCSIS, deci sper că cei care sunt familiarizați cu aceste structuri, corespunzătoare învățământului superior, înțeleg că sunt niște organisme de specialitate care nu se află sub controlul ministerului.

Mai mult, din acest consiliu, pe baza unor amendamente depuse în comisie și acceptate, fac parte un reprezentant al studenților și un reprezentant al sindicatelor. Deci nu ministrul poate să facă, iar asta este ultima dintre măsurile pe care le poate lua un ministru. Dar toți am văzut fenomene și toți știm că învățământul superior universitar, în foarte multe instituții, s-a ajuns doar să fie o fabrică de cartoane și am spus-o toți aici, de la stânga la dreapta eșichierului politic. Toți am spus că ceea ce se întâmplă în ultimul timp în învățământul universitar, până la cel mai înalt grad de doctorat, a ajuns să fie doar o marfă de vânzare. Și ce dorim? Și domnul Cristian Adomniței a fost ministru și s-a confruntat cu acest tip de probleme. Dorim din nou Spiru Haret să nu poată nimeni interveni, nu ministrul, ministrul trebuie să oficializeze un act din partea statului român.

Acest consiliu, format din reprezentanți ai comunității academice, își dă girul dacă este corect sau nu să fie suspendat sau înlocuit un rector. Avem Spiru Haret, avem exemplul de la Iași, Petru Andrei, noi ne jucăm cu viețile unor tineri pe care îi numim studenți, le cumpărăm iluziile cu bani, le dăm niște cartoane, pe care le numim diplome și în spatele cărora, de cele mai multe ori, cunoștințele sunt egale cu zero. Deci prezentarea aceasta eronată, și-mi pare rău că vorbim de Legea educației, prezentarea denaturată doar în scopul jocului politic nu face bine absolut nimănui, stimați colegi. Autonomia universitară înseamnă dreptul de a te organiza. În actuala lege, ca și în fosta lege, nimeni, domnule ex-ministru Adomniței, nu interzice unei universități să-și formeze structura cursurilor, să-și aleagă disciplinele, orarul de lucru și așa mai departe. Nimeni nu oprește Senatul universității să-și facă structura de cadre, să confirme concursurile, să-și susțină concursuri. Să valideze ocuparea prin concurs a unor posturi, cu excepția titlului de profesor universitar care și acum este de competența Consiliului Național de Atestare a Diplomelor Universitare și a Titlurilor Universitare. Deci, nimic nu s-a schimbat.

Veniți aici și spuneți majorității colegilor dumneavoastră din această sală care, poate, nu au citit cu mare atenție această lege, numai minciuni, ca să ieșiți bine în presă și....

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizați...

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Și spuneți aici niște lucruri care din nou vor pune cap în cap segmente ale învățământului românesc și ale societății românești și nu este corect, domnule ministru.

Și nu vreau să vă amintesc cuvintele pe care fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu le-a rostit la adresa dumneavoastră, ca ministru, atunci când v-a demis.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Drept la replică, domnule Adomniței. Și o să vă rog totuși să încercați să ne încadrați în timpul pe care l-am votat cu toții la început.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Da, doamna președinte.

Sunt surprins să văd că domnul deputat Spînu, încă se mai consideră un membru de nădejde al comunității universitare și atunci când nu mai are argumente, trece la atac la persoană. O să punctez fiecare din lucrurile pe care le-ați spus și vă voi demonstra cu tristețe, domnule deputat, cât de tare sunteți în eroare sau, de fapt, că nu ați înțeles nimic.

O să încep cu Spiru Haret. Eu nu voi mai folosi acest nume, pentru că nu am avut,... am câștigat, apropo, toate procesele începute pe timpul meu cu Spiru Haret. Dar, pentru a nu se mai putea repeta în România vreodată un fenomen precum acela, rezolvarea nu este cea pe care ați spus-o dumneavoastră, domnule deputat. Rezolvarea este în această lege, dar la alte articole. La articole care privesc evaluarea. Pentru că, domnule deputat, un rector, fie și a lui Spiru Haret, poate să încalce legea cât vrea în România, dar face bani vine un ministru, și-l dă afară. Ce credeți dumneavoastră, pentru că asta ați folosit dumneavoastră ca argument. Ce credeți, mă rog,... acum mai fac o paranteză, cred că nu ați auzit când am spus că am comentat varianta cu care a venit Guvernul, pentru că acea variantă,... domnule Sever Voinescu, poate și pe dumneavoastră vă interesează...

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Foarte mult!

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Păi, atunci, vă rog rămâneți la locul dumneavoastră și nu vorbiți cu sala...

Atunci când s-a folosit această discuție, domnule deputat, legea propusă de guvern am adus-o în discuție doar pentru a arăta viziunea Guvernului asupra acestei problematici. Am completat spunând că în comisie s-au mai făcut câteva câștiguri numai. continui să spun, domnule deputat, pentru a nu se mai repeta un fenomen ca Spiru Haret, această problematică a fost rezolvată la Capitolul - Evaluare, pentru că dacă o comunitate academică dorește să persiste în greșeală, își va schimba liderul de câte ori vrea, ministrul neputând să facă altceva decât să-l schimbe și el la rândul lui, să-l revoce. Dar asta nu rezolvă problema. Problema pe fond a unei comunități, pentru a respecta legea, nu se va rezolva și nu se poate rezolva doar prin schimbarea rectorului, așa cum ați spus dumneavoastră. Cred că dumneavoastră, de fapt, nu ați înțeles deloc Capitolul Evaluarea universității pe mai departe.

Apoi, asta ca să spun că ați folosit un exemplu greșit, într-un loc greșit. Poate îl folosiți în altă parte, dar nu aici. Apoi,...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizați.

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Nu, nu, doamna președinte, vorbim de un lucru foarte important și cred că mi-a folosit numele de vreo 20 de ori, așa încât tot atâtea drepturi la replică am, pe care le folosesc într-unul singur.

Domnule profesor, dacă vă mai mândriți să vă mai chemați așa, ați spus că am spus eu minciuni de la această tribună. Vă rog, pagina 209, alin.(3) de la pct.262 art.193, cum a ieșit în forma comisiei: rectorul confirmat de ministru, pe baza consultării Senatului, își numește prorectorii. Deci rectorul pune, nu, dumneavoastră ați spus că eu greșesc. Ați mințit. Nu, nu, ajung și la decani. Imediat vă citesc pagina cu decanii, domnule profesor. Cred că nu ați înțeles nimic, ați stat 3 săptămâni degeaba în comisie...

Alin. b), pag.206, pct.260 art.191: "Decanii sunt selectați prin concurs public, organizat de rectorul universității nou ales." Ce înțeleg, domnule profesor, vă spun eu că poate sunteți prea tânăr în politică, în sensul în care un rector și încă nu am ajuns la Capitolul politizare, ajuns pe speze politice acolo, face el concursul. El îl organizează. Evident, din când în când, ca și președintele României, care consultă Parlamentul, el consultă Senatul. Și acele concursuri sunt făcute de un rector cu viziune politică în România, domnule deputat. Cred că ori dumneavoastră nu trăiți în realitatea acestei țări, ori, într-adevăr, și cu asta închei, pentru că pe vreme lui Narcis nu se inventase televiziunea, vă spun pentru informarea proprie, că eu mi-am făcut partea de mers la televiziuni, nu sunt un doritor neapărat al acestei acțiuni și tot ce am făcut în comisie și aici nu am făcut în lumina apariției la vreo televiziune.

În schimb, despre dumneavoastră nu pot să spun același lucru.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

pe procedură, dar vreau să închei pct. 146. Mai sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

În procedură, doamna Teo Trandafir.

Doamna Teodora Virginia Trandafir:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am văzut că toată lumea când ajunge aici, primul lucru face asta.

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Voiam să vă spun, doamnelor și domnilor, că sunt pentru prima oară în fața dumneavoastră, am intrat în politică acum nici două săptămâni și în momentul campaniei electorale, propuneam un proiect pe care dumneavoastră m-ați ajutat să-l duc la capăt. Este vorba, de fapt, despre domnul Cătălin Croitoru care l-a preluat și, pentru că eu eram un candidat la vremea respectivă, l-a adus în fața dumneavoastră și dumneavoastră nu ați avut până în acest moment nimic de comentat.

Am venit să vă spun că în ciuda faptului că poate în acest moment cu toții avem o imagine destul de șifonată în fața celor care militează în fața diferitelor clădiri publice, dumneavoastră sunteți niște oameni care au reușit să facă ceva bun. Din nefericire, nu știu dacă ați fost foarte atenți, pentru că nu aveți cum să fiți atenți la fiecare dintre articole, fiecare dintre amendamente, e vorba despre amendamentul pe care mie îmi place să-l numesc al meu, când pun capul pe pernă, dar care a fost, bineînțeles, adus aici de către domnul Croitoru.

Situația se prezintă în felul următor. Este vorba despre creșe, despre cupoanele de creșă care se adresează copiilor între 0 și 3 ani, se adresează, de fapt, familiilor sărace și mai puțin sărace, tuturor familiilor din România care lucrează în domeniul de stat sau în domeniul privat.

Astfel, orice mamă se poate întoarce la serviciu în primii ani de viață ai copilului ei, depășind mult mai ușor criza și ajutând statul în acest fel, beneficiind de aceste cupoane, ale căror valori pot varia între 2 și 5 milioane de lei, vă spun cam ce cred eu în acest moment.

Mă grăbesc să vă vorbesc despre acest proiect, pentru că vreau încă o dată să vă mulțumesc pentru faptul că până în acest moment el a trecut, nu s-a ridicat încă nimeni să spună stop, avantajele ar fi că angajatorul este obligat să dea aceste cupoane, cupoanele vor veni de la stat. Până în acest moment, angajatorul le dădea așa, dacă dorea, pentru că era vorba despre banii lui de buzunar, avantajele sunt, practic, de toate părțile, iar suma nu este foarte, foarte mare, adică nu e vorba despre un capăt de țară.

Repet, vă mulțumesc foarte mult pentru sprijin, este prima oară când ajung la aceste microfoane, nu știu dacă o să reușesc să cobor scările, dar important e că le-am urcat.

Vă mulțumesc încă o dată foarte, foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și noi vă mulțumim.

La poz.147. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La poz.148. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.149 care se referă la art.116. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.150, la art.117. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 151, la art.118. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.152, la art.119. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.153, la art.120. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La poz.154, art.121. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La poz.155, art. 122. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La pct.156. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.157, art.123. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.158, art.124. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.159, art.125. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.160, art.126. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.161, art.127. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.162 și 163. Nu sunt observații. Adoptate.

Poz.164 care se referă la art.128. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.165. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.166 care se referă la art.129. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.167 care se referă la art.160. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.168. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Pct.169 care se referă la art.131. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.170 care se referă la art.132. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.171. Nu sunt observații. Adoptat.

Pct.172 care se referă la art.133. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.173. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.174 care se referă la art.134. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.175. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.176 care se referă la art.135. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.177. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.178 care se referă la art. 136. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.179 care se referă la art.137. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.180. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.181 care se referă la art.138? Vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că intervin, la pct.181 care se referă la art.136...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este 138, se urmărește notarea făcută... numerotarea făcută de comisie.

Vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Da, la 138, îmi cer scuze.

În acest articol se spune așa: "Rectorul poate anula un certificat sau o diplomă de studiu, atunci când se dovedește că s-a obținut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare". Formularea acestui articol este extrem de subțire din punct de vedere juridic.

Vorbim aici de o diplomă de studii și nu vorbim de un act care este scris pe un colț de masă. Rectorul, într-adevăr, anulează această diplomă de studii, dar trebuie ca formularea să fie imperativă și trebuie completată - atunci când o instanță a stabilit că ea a fost dobândită prin fraudă sau în mod fraudulos. Rectorul singur nu poate stabili dacă o diplomă a fost obținută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos, ci doar o instanță de judecată.

Și de aceea vă solicit să modificăm formularea acestui articol și să spunem: "Rectorul anulează un certificat sau o diplomă de studii, atunci când o instanță civilă a stabilit că aceasta a fost obținută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos sau prin încălcarea principiilor eticii universitare".

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este un amendament respins. În plen nu puteți formula amendamente. Nu este formă, e fond... Este o altă instanță care dovedește, deci...,

Domnule președinte al comisiei, vă rog să faceți clarificările necesare.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul coleg care a suplinit pe cineva din comisia noastră din partea Grupului parlamentar al PNL a ridicat și în comisie acest aspect.

Noi, în comisie, l-am discutat, domnia-sa a făcut și un amendament în acest sens, dar a fost adoptat textul inițial. Eu personal, în comisie, am avut o opinie aproape similară cu a domniei sale, pentru că nu putem să anulăm așa. Aceste acte oficiale au un regim special reglementat prin diverse legi ș.a.m.d. Poate la amendamente respinse, când le vom discuta, să revenim asupra acestui capitol și cu înțelepciunea sa, Senatul să facă mai mult decât a făcut comisia, pentru că aici poate că sunt mai mulți juriști decât în comisie.

Problema există, a fost discutată, dar suntem în situația în care amendamentul respectiv a fost respins.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Trecem la poz. 182. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.183. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.184 care se referă la art.140. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.185 care se referă la art.141. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.186. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.187 care se referă la art. 142. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.188 care se referă la art.143. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.189 care se referă la art.144. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.190. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.191. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.192. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.193 care se referă la art.147.

Domnul Cătălin Croitoru:

Doamnă președinte,

La art.147 e o eroare de traducere a unui organism european și anume corect este Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul superior.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Stenograma a reținut acest lucru. Se va face corectura necesară.

Vă mulțumesc.

Alte observații la acest articol nu sunt. Adoptat.

Poz.194. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.195. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.196. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.197. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.198. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.199. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.200. care se referă la art.251. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.201. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.202 care se referă la art.253. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.203. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.204. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.205. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.206. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.207. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.208. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.209. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.210. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.211 care se referă la 159. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.212. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.213. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.214 care se referă la un nou art.161. Nu sunt. Adoptat.

Poz.215, art.162. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.216. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.217. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.218. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.219. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.220. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.221. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.222. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.223. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.224. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.225. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.226 care se referă la art.168. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.227. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.228. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.229. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.230. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.231. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.232. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.233 care se referă la art.171. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.234. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.235. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.236. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.237. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.238. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.239. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.240. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.241. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.242. Nu sunt observații. Adoptat.

Poz.243. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.244. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.245. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.246. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.247. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.248. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.249. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.250. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.251. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.252. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.253. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.254. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.255. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.256. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.257. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.258. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.259. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Poz.260. Observații?

La 260, da?

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Stimată doamnă ministru,

Am două chestiuni.

O primă chestiune de procedură și se referă la art.110 alin.(4) în care se precizează: "Textele articolele la care nu se formulează amendamente, obiecții și observații se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecții și observații se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți." Deci, conform acestui text, ar rezulta că avem două teze. O teză care cuprinde articole la care nu s-au formulat amendamente și nu spune de către cine. Nu s-au formulat nici amendamente, nu s-au formulat nici obiecții și nici observații. Acestea se consideră adoptate. Și textele articolelor la care s-au formulat amendamente, fie de către comisie, fie de către ceilalți colegi deputați. Aceste texte se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Deci, dacă această teză din 110 alin.(4) mai este valabilă în Regulament, ar rezulta, stimată, distinsă doamnă președinte, că toate articolele care au amendamente și pe care dumneavoastră le-ați considerat adoptate fără să le supuneți votului și fără să menționeze votul majorității celor prezenți, nu sunt, în fapt, votate și adoptate. Cam asta ar rezulta.

Și, atunci, eu îmi fac datoria de a vă solicita să lămuriți acest aspect, să supuneți la vot toate cele care au amendamente și să o luăm de la capăt. Cele care nu au amendamente și nu au avut obiecții, le considerăm adoptate, cele care au amendamente din partea comisiei trebuie votate. Aceasta este chestiunea de procedură.

A doua chestiune este o chestiune care privește alegerile conducerilor universitare, universităților, adică 260, art.191 și respectiv fostul articol 188. Începând cu art.191 este detaliată așa- numita conducere corporatistă, adică cea pe care distinsul coleg Teodor-Marius Spînu de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași v-a explicitat-o într-un dialog, mai mult sau mai puțin prietenos, cu distinsul deputat Adomniței.

Îmi fac obligația față de consiliul rectorilor să vă explicitez aici pe scurt și sistemul actual sau sistemul colegial numit care funcționează în prezent și care se găsește la amendamentele respinse. În speță, se aleg șefii de catedră, se alege consiliul profesoral, din consiliul profesoral se aleg reprezentanții facultăților în Senat, Senatul alege rectorul, prorectorii. La Consiliul rectorilor nu a fost negat sistemul corporatist, ci s-a precizat foarte clar că în această fază este bine ca senatele să decidă asupra unui sistem de alegere. Fie cel corporatist în care, de fapt, se alege un manager, așa-numitul rector, și care intră în dialog cu președintele Senatului, fie cel actual, în care avem rectorul, avem biroul Senat și în unele facultăți, avem și un președinte.

Această posibilitate de alegere sau, dacă vreți, indirect, de pilotare va permite universităților fie să se orienteze spre sistemul corporatist și dacă merge și dă rezultate, să devină generalizat prin urmarea exemplului și de celelalte universități, fie să nu funcționeze cum trebuie și atunci să se poată întoarce la sistemul colegial.

Aceasta este poziția Consiliului rectorilor explicitată printr-o rezoluție și domnul profesor Drăgulescu, rectorul Universității de medicină și farmacie din Timișoara, a fost de față și cunoaște acest lucru.

De aceea, doamna președinte, noi vă supunem la vot 191 cu 1 în sensul de eliminare numai poziția aceasta, pentru a o completa cu amendamentul respins, care este, de fapt, în același sens, dar permite și precizează că în instituțiile de învățământ superior publice sau private, structurile de conducere sunt de tip corporatist sau colegial. Și atunci urmează corporatistul și am include la final, când vom face această reluare a legii de la art.1, prin discutarea tuturor amendamentelor respinse, ceea ce, în fine, eu am exprimat la timpul respectiv și nu mai are sens să insist acum, vom completa cu alegerea colegială.

Și eu cred că este o chestiune înțeleaptă, pentru că aceste lucruri, care vin impuse ca un pat al lui Procust, nu au dat niciodată rezultate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat...

Domnul Anghel Stanciu:

Închei imediat.

Reformele impuse nu sunt întotdeauna agreate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, ca să înțeleg ce supun la vot...

Domnul Anghel Stanciu:

Am două chestiuni: am chestiunea de procedură, în care eu consider că toate articolele care au fost amendate de către comisie și nu au fost supuse votului, nu au fost adoptate și trebuiesc resupuse votului și a doua chestiune este aceasta.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Lăsați. OK.

A doua chestiune este art.191 cu 1 unde dumneavoastră sunteți împotrivă. Practic cereți să fie supus la vot, da?

E în regulă, dacă nu trece acest amendament, înseamnă că el este automat eliminat și înțeleg că aveți în rândul amendamentelor respinse un amendament cu care doriți să completați acest articol.

Vă rog să pregătiți cartelele. Se votează art.191 alin.(1), așa cum a fost el propus de comisie. (Vociferări.)

Deci, supunem la formularea comisiei, amendamentul comisiei.

Votul este deschis.

102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 15 abțineri. Se susține acest amendament al comisiei.

La 261 art.192, observații? Nu sunt. Adoptat.

262, art.193, observații? Nu sunt. Adoptat.

263, art.194. Nu sunt observații. Adoptat.

264. Observații? Nu sunt. Adoptat.

265, art.195. Nu sunt observații. Adoptat.

266, art.196. Observații? Nu sunt. Adoptat.

267, art.197.

Vă rog, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Inclusiv stimate domnule Sever Voinescu Cotoi,

Distinsă doamnă ministru,

Art.197 de la poziția 267 demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că uneori unii dintre noi, din diverse motive, beneficiind de poziția pe care electoratul le-a încredințat-o, găsesc că pot transforma o lege, respectiv un articol, un alineat într-o măciucă, o măciucă cu care să dea la cap colegilor lor.

Pentru că avem aici exemplul tipic când art.197 alin.(3), acest alineat s-a impus pentru patru colegi parlamentari. El sună așa: "Persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului de conducător sau de demnitar."

Deci, domnul profesor Drăgulescu de la PDL este demnitar, domnul profesor Robu este senator, demnitar de la PNL, domnul profesor Popa este demnitar de la PSD, doamna profesoară Andronescu este senator de la PSD.

Acest alineat este special făcut pentru acești patru oameni. Și am dat un alineat pentru patru oameni. Eu unul, stimată doamnă președinte, mă simt neglijat. Aș vrea și eu un amendament pentru mine, pentru Valeriu Tabără și pentru ceilalți profesori universitari care suntem aici. Că așa e normal, să avem și noi câte un articol. Să ne lăudăm cu el. Adică, chiar noi nu putem fi băgați în seamă? Să ne bage și pe noi.

Lăsând o leacă, să zicem, tonul puțin malițios, cred că avem suficientă înțelepciune să radem acest articol. Eu am lucrat în comisie și cu doamna ministru Andronescu, dânsa era secretar, doamna președinte, stimata și distinsa președinte, era membră a comisiei noastre. Acolo și-a făcut ucenicia învățând lucrurile bune de la mine, pe celelalte nu știu de la cine le-a învățat?! și a văzut contribuția pe care doamna ministru, la vremea aceea, a avut-o la legile învățământului și în Parlament. Și domnul rector Drăgulescu își face meseria la Comisia pentru sănătate și rectorul Popa.

Nu cred că dânșii au politizat aceste instituții. Nu cred că de la portar la Universitatea de medicină și farmacie Timișoara, de la portar până la primul prorector, toți sunt membri PDL. Că dacă ar fi toți membri PDL, ar ieși studenții în fața universității, cum au ieșit ăștia în Piața Unirii acum. Nu cred asta.

Și acolo își fac datoria de știință. Știința, stimați colegi, nu se supune la vot, este aristocratic, acolo ori știi, ori nu știi.

De aceea, v-aș ruga ca aceasta să fie eliminată.

Și ca să nu mai vin a doua oară, doamna președinte, că drumu-i lung de acolo până aici...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am constatat.

Domnul Anghel Stanciu:

"..aș discuta și alin.(4). Alin.(4) este și mai parșiv.

Funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. Și ăsta are țintă directă. Prima țintă este profesorul Marga, rectorul de la Universitate, pe care am avut cinstea și onoarea să-l dau în judecată și să și câștig procesul definitiv și irevocabil. Prin instanță. Dar am fost totuși destul de...zic eu, gentil, pentru că în locul banilor care trebuia să mi-i dea, m-am gândit să-i iau scaunul de rector. Dar văzând că se înghesuie mai mulți de acolo, am zis "Ia să văd cine-l apucă!" și dacă nu l-a apucat nimeni, acum, vrea să i-l ia. Și mai este și doamna... cu efecte colaterale, este și doamna ministru Andronescu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Stanciu, deci, să înțeleg. Dumneavoastră la alin.(1) doriți eliminarea și la alineatul...

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, la alin.(1) nu am nicio chestiune. Nu mă bag la alin.(1).

Deci, 197 cu 1, nu l-am comentat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

197 cu...

Domnul Anghel Stanciu:

Alin.(1) nu l-am comentat. Nici alin.(2). Am comentat (3) și (4).

Doamna Roberta Alma Anastase:

La amândouă doriți eliminarea, da?

Domnul Anghel Stanciu:

La alin.(4) este un amendament făcut numai pentru doi oameni. Atât. Și v-aș ruga, stimați colegi, să avem înțelepciunea să le eliminăm. Pentru că, altfel, ne facem nu de râs, ci de batjocură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Dumitrescu, din partea comisiei. Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

După cum observați, doamna președinte, nu sunt amendamente ale comisiei însușite de comisie, sunt amendamente care au trecut în comisie și alin.(3) și alin.(4) au fost propuse de colegi de-ai noștri. Dezbaterile au fost aprinse în comisie, trebuie să recunosc foarte mult, pentru că au apărut și aspecte clar de neconstituționalitate, pentru că noi am avut acest lucru în ceea ce privește incompatibilitatea dintre funcția de director la școală și cea de membru al unui partid politic și conducerea unui partid politic. Toate argumentele acestea au fost aduse, în sfârșit...

Dumneavoastră știți foarte bine că aici este vorba despre votul care s-a dat în comisie și cu care a fost acceptat acest amendament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, vă supun la vot eliminarea alin.(3). (Din sală se cere și punctul de vedere al Guvernului.)

Punctul de vedere al Guvernului. Doamna Badea, punctul de vedere al Guvernului pe cele două alineate de la art.197 alin.(3) și alin.(4).

Doamna Oana Iulia Adriana Badea:

Guvernul susține formularea care a reieșit după Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților.

Mulțumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Primul lucru, dacă se susține alin.(3)... Votăm eliminarea. Scuze! Deci, votăm eliminarea alin.(3) de la art.197.

Acum votul este deschis. Vă rog să votați.

18 voturi pentru, 88 voturi împotrivă și 4 abțineri.

La alin.(4), de asemenea, se propune eliminarea. Votăm propunerea de eliminare.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

33 voturi pentru, 98 voturi împotrivă și 5 abțineri. A rămas în formula adoptată de comisie.

268. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

269. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptat.

270. Observații? Nu sunt. Adoptat.

271. Observații? Nu sunt. Adoptat.

272. Observații? Nu sunt. Adoptat.

273. Observații? Nu sunt. Adoptat.

274, care se referă la art.203. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

275. Observații? Nu sunt. Adoptat.

276. Observații? Nu sunt. Adoptat.

277. Observații? Nu sunt. Adoptat.

278, care se referă la art.206. Nu sunt observații. Adoptat.

279. Observații? Nu sunt. Adoptat.

280. Observații? Nu sunt. Adoptat.

281. Observații? Nu sunt. Adoptat.

282. Observații? Nu sunt. Adoptat.

283. Observații? Nu sunt. Adoptat.

284. Observații? Nu sunt. Adoptat.

285. Observații? Nu sunt. Adoptat.

286. Observații? Nu sunt. Adoptat.

287. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Nici o problemă. E o scăpare la 281.

Domnule președinte, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Ce ați votat este corect. Numai că votând 281, în formula amendată, a rămas o eroare materială, așa au făcut-o colegii când au lucrat. Este vorba de art.11, 13, 14, care trebuie eliminate și pentru că ele... alineatele, pardon, mă scuzați, alineatele, care vă rog frumos să fie eliminate, că ele se regăsesc în textul celălalt.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Deci este o eroare materială, să înțeleg.

289. Observații? Nu sunt. Adoptat.

290. Observații? Nu sunt. Adoptat.

291. Observații? Nu sunt. Adoptat.

292. Observații? Nu sunt. Adoptat.

293. Observații? Nu sunt. Adoptat.

294. Observații? Nu sunt. Adoptat.

295. Observații? Nu sunt. Adoptat.

296. Observații? Nu sunt. Adoptat.

297. Observații? Nu sunt. Adoptat.

298. Observații? Nu sunt. Adoptat.

299. Observații? Nu sunt. Adoptat.

300. Observații? Nu sunt. Adoptat.

301. Observații? Nu sunt. Adoptat.

302. Observații? Nu sunt. Adoptat.

303. Observații? Nu sunt. Adoptat.

304. Observații? Nu sunt. Adoptat.

305. Observații? Nu sunt. Adoptat.

306. Observații? Nu sunt. Adoptat.

307. Observații? Nu sunt. Adoptat.

308. Observații? Nu sunt. Adoptat.

309. Observații? Nu sunt. Adoptat.

310. Observații? Nu sunt. Adoptat.

311. Observații? Nu sunt. Adoptat.

312. Observații? Nu sunt. Adoptat.

313. Observații? Nu sunt. Adoptat.

314. Observații? Nu sunt. Adoptat.

315. Observații? Nu sunt. Adoptat.

316. Observații? Nu sunt. Adoptat.

317. Observații? Nu sunt. Adoptat.

318. Observații? Nu sunt. Adoptat.

319. Observații? Nu sunt. Adoptat.

320. Observații? Nu sunt. Adoptat.

321. Observații? Nu sunt. Adoptat.

322. Observații? Nu sunt. Adoptat.

323. Observații? Nu sunt. Adoptat.

324. Observații? Nu sunt. Adoptat.

325. Observații? Nu sunt. Adoptat.

326. Observații? Nu sunt. Adoptat.

327. Observații? Nu sunt. Adoptat.

328. Observații? Nu sunt. Adoptat.

329. Observații? Nu sunt. Adoptat.

330. Nu sunt observații. Adoptat.

331. Nu sunt observații. Adoptat.

332. Nu sunt observații. Adoptat.

333. Nu sunt observații. Adoptat.

334. Nu sunt observații. Adoptat.

335. Nu sunt observații. Adoptat.

336. Nu sunt observații. Adoptat.

337. Nu sunt observații. Adoptat.

338. Nu sunt observații. Adoptat.

339. Nu sunt observații. Adoptat.

340. Nu sunt observații. Adoptat.

341. De asemenea, nu sunt observații. Adoptat.

342. Nu sunt observații. Adoptat.

343. Nu sunt observații. Adoptat.

344, se referă la art.267. Nu sunt observații. Adoptat.

345. Nu sunt observații. Adoptat.

346. Nu sunt observații. Adoptat.

347. Nu sunt observații. Adoptat.

348. Nu sunt observații. Adoptat.

349. Nu sunt observații. Adoptat.

350. Nu sunt observații. Adoptat.

351. Nu sunt observații. Adoptat.

352. Nu sunt observații. Adoptat.

353. Nu sunt observații. Adoptat.

354. Nu sunt observații. Adoptat.

355. Nu sunt observații. Adoptat.

356. Nu sunt observații. Adoptat.

357. Nu sunt observații. Adoptat.

358. Nu sunt observații. Adoptat.

359. Nu sunt observații. Adoptat.

360. Nu sunt observații. Adoptat.

360? Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Stimată doamnă ministru,

La un articol anterior s-a vorbit de așa-numita teză de abilitare. Și s-a explicitat acolo în ce constă această teză de abilitare. Deci, prima chestiune, doamna președinte, este să vedeți că în art.267 alin.(4) se specifică: "Cadrele didactice și de cercetare universitare sau cercetătorii științifici principali cu minim funcția didactică de lector, șef de lucrări, respectiv cercetător științific principal III, care doresc să acceadă la funcția didactică de profesor universitar, trebuie să obțină un atestat de abilitare a capacităților și performanțelor didactice și de cercetare".

Se specifică că "abilitarea ar consta în..." și ceea ce solicită abilitarea este prezentat la un capitol anterior și este preluat de la (4) vechi, care este pe stânga.

Acest alin.(4) are câteva chestiuni care mi se par neclare. Un prim lucru: cercetător științific principal cu minim funcția didactică de lector sau șef de lucrări. Cercetător științific principal este în cadrul sistemului de cercetare. Așa cum apare aici, el trebuie să fie cercetătorul științific principal și să ocupe, să aibă norma didactică și calitatea de bază în învățământul superior, ca să poată fi profesor. Dacă ne uităm la condițiile de profesor, care sunt puțin mai încolo, nu mai apare această condiție. Deci, este o contradicție în termeni.

A doua chestiune pentru care propun eliminarea acestui alineat, pentru că calitatea de profesor este stabilită anterior și acum oricine se poate înscrie la concursul de profesor dacă are ceea ce spune și aici, titlul de doctor, să fie cercetător științific și totodată să aibă această teză de abilitare.

Această teză de abilitare, care este similară cu doctor habilitis, similar ca în Franța, similar ca în Germania sau în Republica Moldova, ar trebui cerută celor care își iau titlul de doctor după urmarea școlii doctorale de trei ani, când titlul de doctor nu mai este un titlu de consacrare științifică, și nu celor care sunt conferențiari universitari și au luat titlul de doctor făcându-l în cinci, șase, șapte sau opt ani. Deci pe aceștia noi trebuie să-i supunem acum unei teze de abilitare, așa cum îi supunem pe cei care termină al treilea ciclu de învățământ, care este doctoratul. Avem licență, avem masterat și școala doctorală. Pentru aceștia noi vedem normal să dea o teză de abilitare și nicidecum pentru cei care sunt la ora actuală conferențiari.

Acestea sunt motivele, stimați colegi, pe care constat că le-ați înțeles și pentru care cer eliminarea acestui alin.(4), având condițiile de ocuparea postului de profesor la alineatul următor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă supun la vot propunerea de eliminarea alin.(4) de la art.282, așa cum apare el numerotat de către comisie.

Votul este deschis. Eliminarea...

Votul este deschis. Vă rog să votați.

30 voturi pentru, 101 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Dacă mai sunt alte observații la acest articol. Nu mai sunt. Adoptat.

361. Observații? Nu sunt. Adoptat.

362. Observații? Nu sunt. Adoptat.

363. Observații? Nu sunt. Adoptat.

364. Nu sunt observații. Adoptat.

365. Observații? Nu sunt. Adoptat.

366. Observații? Nu sunt. Adoptat.

367. Observații? Nu sunt. Adoptat.

368. Nu sunt observații? Adoptat.

369. Nu sunt observații. Adoptat.

370. Nu sunt observații. Adoptat.

371. Nu sunt observații. Adoptat.

372. Nu sunt observații. Adoptat.

373. Nu sunt observații. Adoptat.

374. Nu sunt observații. Adoptat.

375. Nu sunt observații. Adoptat.

376. Nu sunt observații. Adoptat.

377. Nu sunt observații. Adoptat.

378. Nu sunt observații. Adoptat.

379. Nu sunt observații. Adoptat.

380. Nu sunt observații. Adoptat.

381. Nu sunt observații. Adoptat.

382. Nu sunt observații. Adoptat.

383. Nu sunt observații. Adoptat.

384. Nu sunt observații. Adoptat.

385. Nu sunt observații. Adoptat.

386. Nu sunt observații. Adoptat.

387. Nu sunt observații. Adoptat.

388. Nu sunt observații. Adoptat.

389. Nu sunt observații. Adoptat.

390. Nu sunt observații. Adoptat.

391. Nu sunt observații. Adoptat.

392. Nu sunt observații. Adoptat.

393. Nu sunt observații. Adoptat.

394. Nu sunt observații. Adoptat.

395. Nu sunt observații. Adoptat.

396. Nu sunt observații. Adoptat.

397. Nu sunt observații. Adoptat.

398. Nu sunt observații. Adoptat.

399. Nu sunt observații. Adoptat.

400. Observații? Nu sunt. Adoptat.

401. Observații? Nu sunt. Adoptat.

402. Observații? Nu sunt. Adoptat.

403. Observații? Nu sunt. Adoptat.

404. Observații? Nu sunt. Adoptat.

405. Observații? Nu sunt. Adoptat.

406. Observații? Nu sunt. Adoptat.

407. Observații? Nu sunt. Adoptat.

408. Observații? Nu sunt. Adoptat.

409. Observații? Nu sunt. Adoptat.

410. Observații? Nu sunt. Adoptat.

411. Observații? Nu sunt. Adoptat.

412. Observații? Nu sunt. Adoptat.

413. Observații? Nu sunt. Adoptat.

414. Observații? Nu sunt. Adoptat.

415. Observații? Nu sunt. Adoptat.

416. Observații? Nu sunt. Adoptat.

417. Observații? Nu sunt. Adoptat.

418. Observații? Nu sunt. Adoptat.

419. Observații? Nu sunt. Adoptat.

420. Observații? Nu sunt. Adoptat.

421. Domnul deputat Croitoru, vă rog.

Domnul Cătălin Croitoru:

Doamna președinte,

La 421, poziția 41, este o eroare materială. Trebuie scris acolo "Registru Matricol Unic al Universităților din România", cu inițialele RMUR.

El a fost definit corect la art.85 alin.(1). Aici este incomplet trecut, deci trebuie completat: "Registrul Matricol Unic al Universităților din România".

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Stenograma a reținut această modificare și ea va fi operată.

Cu aceasta am terminat amendamentele admise.

Trecem la amendamentele respinse.

Primul amendament - este unul singur - este amendamentul care face parte din Anexa nr.2a, și care se referă, practic, la înlocuirea întregului raport cu Legea doamnei Andronescu, depusă de PSD.

Dorește cineva să-l susțină?

Domnul Stanciu, vă rog. Susțineți amendamentul acesta, înțelegând că îl susțineți în limita timpului de 5 minute.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Stimată doamnă ministru,

În primul rând, vă mulțumesc pentru răbdarea pe care ați avut-o la această inedită modalitate de trecere a legii, pe care eu o caracterizez ca fiind neregulamentară.

Acum, în ceea ce privește această lege care este cuprinsă în acest amendament, sunt unul dintre inițiatori, împreună cu cei 98 de senatori și deputați PSD.

Susțin acest amendament și, respectiv, această lege, care este, practic, în totalitate, legea pe care și-a asumat-o Guvernul Boc, adică Guvernul PDL-PSD.

Ea a fost respinsă de Curtea Constituțională pe motive procedurale, și nu pe conținut, în sensul că nu s-a dezbătut în Parlament.

Iată că, prin votul dumneavoastră, putem avea două legi în Parlament: una, care a fost asumată de Guvernul Boc, și una care a fost promovată de Guvernul Boc.

Este o situație inedită și, în consecință, ea trebuie tratată ca atare.

Deci, în mod normal, așa cum rezultă din art.(68), dacă nu mă înșel, alin.(2), o lege se ia ca lege de bază, iar cealaltă lege se consideră ca fiind amendamente la prima lege.

De asemenea, dacă nu mă înșel, se precizează la alt articol că aceste legi se supun, după dezbaterea generală, votului Camerei, de respingere.

Deci, în mod normal, acest amendament nu își găsește rostul aici, ci trebuie supusă respingerii legea, ca urmare a prevederii regulamentare.

Personal, noi vom vota împotrivă, pentru că nu suntem adepții strategiei Guvernului Boc, adică munca în zadar: am făcut o lege și apoi o aruncăm. Și Grupul parlamentar al PSD o susține.

Mulțumesc pentru atenție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Deci, susțineți acest amendament respins de comisie, și o să-l supun la vot.

Înainte de asta, domnul Marton Arpad, pe procedură, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnul Stanciu, pe care îl stimez și care este un bun cunoscător al Regulamentului, chiar a subliniat că nu este momentul în care să se voteze acest amendament, pentru că în momentul în care se va da un vot final pe legea pe care tocmai am dezbătut-o pe articole, se dă un vot final pe raportul de respingere la celelalte două legi, atunci se va tranșa care dintre aceste legi va fi votată de Cameră.

Totodată, și mi se pare că...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Marton Arpad, vă rog să mă ajutați cu un lucru: ei au constituit un amendament din toată legea.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am înțeles, numai că, dacă ați fost atentă, atunci domnul Stanciu, și imediat ajung la următoarea fază, la alin.(3) de la art.110. Deci, domnul Stanciu a spus clar că nu este momentul în care să se voteze această variantă propusă de dânșii, ci acest lucru se va face la momentul votului final.

Este corectă această interpretare a Regulamentului și, slavă Domnului, colegii noștri care au avut amendamente respinse au fost atenți, și acolo unde aveau păreri contrare amendamentelor propuse de comisie au intervenit; la vremea respectivă s-au dat voturi, și atunci se aplică alin.(3) al art.110.

În cazul în care alineatele, articolele adoptate sunt contrare amendamentelor respinse, ele nu se mai supun votului.

Deci, dumneavoastră aveți de supus votului numai acele amendamente care sunt în completarea articolelor, alineatelor existente, fără ca să fie în contradicție cu cele pe care tocmai le-am trecut prin Cameră, pentru că așa prevede alin.(3).

Vă citesc, încă o dată: "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte".

Când au fost astfel de situații, colegii noștri au intervenit, și-au expus punctul de vedere, dumneavoastră ați supus votului, unele au căzut - majoritatea lor a căzut - altele au trecut și, ca atare, avem un text trecut pe articole în Cameră. Ceea ce este contrar acestor texte nu se mai supune încă o dată votului, pentru că așa prevede alin.(3) al art.110.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 28 ianuarie 2020, 6:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro