Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.83/28-05-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 19-05-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 mai 2010

3. Dezbaterea și adoptarea Proiectului Legii lustrației, privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.
 
consultă fișa PL nr. 282/2006

 

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vom discuta proiectul Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.

Vreau să salut prezența în sală a reprezentanților asociațiilor de revoluționari și ai societății civile instituționalizate, care ne-au susținut cu amendamente, au fost prezenți în comisie, care ne-au susținut ca această lege, astăzi, să ajungă în plenul Parlamentului. Și aș vrea să le mulțumesc pentru că și astăzi sunt prezenți la această dezbatere. (Aplauze.)

Din partea inițiatorilor, legea a fost inițiată acum câțiva ani buni, avem un coleg care a continuat să se lupte pentru legea lui și pe care aș vrea să-l invit la microfon. Este vorba de viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Eugen Nicolăescu. Vă rog, domnule deputat. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor invitați,

Aș începe cu o întrebare, poate retorică: cui îi e frică de lustrație? Pe mulți îi știm. Pe alții, îi arată cu degetul societatea civilă. Iar alții, care se simt cu musca pe căciulă, privesc partea plină a paharului, și anume faptul că textul legii nu-i vizează pe ei. Ușurare pentru aceștia.

Ceea ce mai poate face legea în forma actuală nu este altceva decât o menționare a celor care ne-au condus aproximativ 20 de ani. Iar acum sunt morți sau pensionari. Societatea nu se va schimba și nici nu va fi mai bună dacă lustrația nu va fi percepută ca și o autopenitență. Pentru că, în esență, toți vor găsi ca pozitive acțiunile lor din trecut până la revoluție.

Actul în sine trebuie să depășească nivelul simbolic și cel de vendetă politică și să desăvârșească ceea ce s-a început prin acea proclamație de la Timișoara. Condamnarea comunismului trebuie să depășească actul formal al unei declarații făcute la tribuna Parlamentului, fie ea prin vocea președintelui țării, care citea un raport întocmit în laboratoarele Cotrocenilor de către o comisie prezidențială. Ne confruntăm, de fapt, cu aceeași meteahnă care ține de formele fără fond.

Multe voci au acuzat și acuză și astăzi că demersul este prea tardiv și de tip ceaușist. Însă, vă întreb pe dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, moartea eroilor revoluției cum este? Tardivă? În niciun caz. Iar ceaușistă, au demonstrat-o că nu.

Am să dau un citat: "atunci, dacă această lege nu va fi promovată și nu numai atât, cât aplicată, moartea lor, a tinerilor din revoluție, nu a fost pe deplin justificată, iar noi avem această datorie - să ducem până la capăt actul lor, chiar și de către cei care declară că nu se pot pronunța despre revoluție, deoarece au fost simpli privitori la televizor." Cred că grupul PDL o să fie foarte încântat, pentru că am citat din Traian Băsescu, dintr-o declarație făcută la B1 TV în 21 decembrie 2009.

Sunt unul dintre inițiatorii acestei legi, așa cum a fost ea depusă în anul 2005, având la bază proiectul societății Timișoara. Și vă mărturisesc că nici după 5 ani nu consider că această lege este tardivă. Că timpul a avut rol de panaceu. Această lege trebuia să pună bazele unei altfel de Românii. Iar, dacă pct.8 al proclamației de la Timișoara ar fi devenit lege imediat după revoluție, asanarea morală pe care o propune Legea lustrației ar fi condus România pe alt drum, iar evoluția țării noastre ar fi fost alta.

Problema principală a multora este modul în care se raportează la această lege și spun deschis și clar. În această lege este vorba despre un principiu, nu despre nume sau persoane pe care aplicarea ei i-ar îndepărta din viața politică. Alte state au reușit mai repede decât noi să condamne comunismul. Cehoslovacia, de exemplu, în 1991, a devenit primul stat postcomunist care a recurs la o versiune apropiată de ceea ce avem în discuție.

Polonia și Ungaria au trecut, la rândul lor, prin această experiență. O să vă rog să-mi permiteți să citez dilema enunțată de Václav Havel: "Toți suntem implicați, cei ce au creat într-o măsură mai mare sau mai mică, acest regim. Cei care l-au acceptat în tăcere și toți cei ce am devenit obișnuiți cu el în subconștient." Și tot Václav Havel afirma, iarăși citez: că "va fi nevoie de decenii până când comunismul va ieși din mințile oamenilor." Din '89 nu au trecut decât două și vor trece multe, atât timp cât clasa politică va considera o astfel de lege ca fiind tardivă.

Vă rog, stimați colegi, doamnelor și domnilor deputați, să faceți onoare tinereții multora dintre voi, maturității altora dintre noi, care nu am abandonat niciun moment speranța că se va face o reparație morală societății românești și că vom da speranță generațiilor care vin, votând această lege, adevărat, târzie, dar încă necesară.

Și, ca să nu existe echivoc, voi propune ca această lege să fie votată prin apel nominal. De ce? Pentru dreptate, respect, patriotism, speranță.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, am să dau cuvântul comisiei pentru a prezenta raportul.

Tot Timișoara reprezentată.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Raport comun asupra Proiectului Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist, trimis cu adresa PL-x 282 din 12 aprilie 2006 și înregistrat cu nr.31463 din 12 aprilie 2006 la Comisia juridică, de disciplină și imunități și respectiv la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, înregistrat cu nr.25/334 din 13 aprilie 2006.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin. (9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 aprilie 2006.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.974 din 18.07.2005, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Guvernul, conform punctului de vedere transmis cu adresa nr.2782 din 8.XI.2005, susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii observațiilor și propunerilor formulate.

Ulterior, prin adresa nr.463 din 14.04.2010, Guvernul, conform punctului de vedere transmis, susține adoptarea inițiativei legislative și orice demers legislativ în vederea aplicării principiului lustrației, în deplină concordanță cu garanțiile și principiile unui stat democratic.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr.32/275 din 2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare interzicerea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din nomenclatura comunistă.

Proiectul Legii lustrației a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților în data de 4 noiembrie 2008, în condițiile art.37 lit.c) și art.86 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților și a fost retrimis la Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru raport, în data de 2 februarie 2009.

La dezbateri au participat, în calitate de invitați din partea ministerului justiției, doamna secretar de stat Alina Bica, doamna Victoria Matei, judecător detașat din partea Ministerului Justiției, domnul Sorin Ilieșiu, vicepreședinte Alianța Civică și domnul Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 decembrie.

La lucrările ședinței au fost prezenți 17 deputați din totalul de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități și 8 deputați, din totalul de 10 membri, ai Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, 19 pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a Proiectului Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în Anexa I la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate la Anexa II care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în partea de dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Domnul Nicolăescu a spus că nu este tardivă, eu spun că este târzie, nu este tardivă, este târzie. Ceea ce facem astăzi trebuia să facem în 90 în 91, în 92, fiindcă nu e numai vorba de o reparație morală, ci este vorba, efectiv, de o activitate pe care oamenii politici trebuiau să țină cont de drumul pe care îl are România.

Un proverb românesc spune că "Lupul își schimbă părul, dar năravul, ba" și sunt convins că cei care au condus în perioada respectivă România, într-o concepție ideologică, până la urmă acceptată și construită de ei, este greu să se debaraseze de acest concept.

Mai mult decât atât, cine va crede că Partidul Comunist, la nivel de conducere, separa activitatea economică de cea politică, separa activitatea fiecărui cetățean de cea politică se înșeală. Instrumentele pe care le avea Partidul Comunist, că se numea securitate, că se numea miliție, toate erau în slujba acestui deziderat. Orice încercare de a ieși din acest drum pe care îl avea conducerea respectivă nu însemna dezidență, însemna penitență.

Am participat, desigur, și am trăit în acele vremuri și știu foarte bine că cei care au făcut acea mișcare de la Brașov n-au fost pedepsiți politic, ci au fost pedepsiți cu totul altfel. Au găsit scuze penale, au ajuns pe la Galați mulți din ei și eram în temă la vremea respectivă când ni se interzicea să stăm de vorbă cu ei, erau pur și simplu strămutați, erau trimiși în diferite întreprinderi pe 2-3-5 ani și nu avea voie nimeni să iasă din această decizie care nu avea nicio legătură cu legile de la acea vreme. Pur și simplu era o decizie politică care trebuia respectată. Și, mai grav, că la ceea ce s-a întâmplat atunci participau toți care conduceau, inclusiv judecătorii, când luau decizii, conform Codului penal, cu totul și cu totul separate de ceea ce au făptuit respectivii.

Nu era niciodată o condamnare politică, era o condamnare penală, fie că aveau 2 kg de zahăr în plus, fie că făceai, chipurile, un abuz pe stradă, dar realitatea era cu totul alta. De aceea nici nu am avut dezidență. Orice încercare de dezidență într-o formă organizată era stârpită pe acest motiv al Codului penal românesc care te incrimina pentru infracțiuni penale. Sigur că întâmplător și eu am fost într-o formă victimă de astfel de încercare de instanță, am scăpat de niște oameni care au înțeles că n-are nici o legătură, o propunere și un punct de vedere cu partea economică sau cu partea, pur și simplu, a Codului penal, dar vă dau și un exemplu, pe care l-am spus și în cadrul comisiei. La vremea respectivă era o decizie politică că orice membru de partid care era anchetat trebuia să primească aprobare din partea forului superior de partid. N-a existat niciodată, și vă spun în cunoștință de cauză, ca conducerea partidului, indiferent de zona pe care o ia, dacă era o intervenție a securității sau a miliției, să nu de aviz de cercetare.

Întâmplător și eu am fost un astfel de subiect, iar cel care a dat avizul a fost un senator al României. A fost un senator al României. Dar, am vrut să subliniez un singur lucru. Că din punct de vedere moral e nevoie de așa ceva. Din punct de vedere practic, sigur, că va fi, până la urmă, o intervenție minoră. Cei care la vremea respectivă puteau să nu conducă România au condus-o, au participat și au văzut de drumul lor, drumul pe care l-a stabilit viața sau Dumnezeu. Dar, moral trebuie să luăm această decizie, s-o votăm și în numele Grupului parlamentar PDL noi vom vota această lege târzie, dar vom vota-o și sunt convins ca o reparație morală a acelor care au suferit și care, până la urmă, pe idealurile revoluției și-au dat viața.

Și, nu numai atâta, cred că orice intervenție, chiar dacă subiectivă pe această temă, nu va duce la altceva decât pentru cei care sunt în balcon să înțeleagă că noi cei care astăzi încercăm să le dăm dreptate, încercăm, poate și în numele celor are au fost înainte, și nu trebuie să blamăm tot ce este membru al Partidului Comunist. Știți foarte bine că pentru a avea o carieră profesională, pur profesională, nu puteai să fii șef de secție, nu puteau să fii pe un vapor, decât dacă erai membru de partid.

Nu are nicio legătură funcția de membru de partid cu cea de conducere, nu erau promovați decât cei care acceptau, pe linie politică, ideologia politică. Și, orice încercare de dezidență era înăbușită imediat.

Și, încă o dată subliniez că Grupul parlamentar al PDL va vota această lege.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenție din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silvestru Mircea Lup:

Stimați colegi,

Vă vorbește o persoană care nu este lustrabilă, sau nu este lustrabilă precum nu sunt nici inițiatorii acestei legi, Mona Muscă și domnul Nicolăescu, care nu are un interes, nu câștigă și nu pierde nimic din adoptarea sau respingerea acestei legi. Vă vorbesc în numele unui partid care nu va vota această lege datorită problemelor de constituționalitate și de încălcare a normelor Convenției Europene a Drepturilor Omului și datorită faptului că această lege este în primul rând neaplicabilă.

Este o lege sau un demers populist, și dați-mi voie să mă explic. Este aruncată ca o perdea de fum în această situație economică dificilă a României. Vine să acopere neputința guvernării, incompetența și jaful asupra economiei naționale.

Vine și excită niște sensibilități vizavi de perioada comunistă. Este nedrept să folosim aceste sensibilități motivate ale unei părți a populației într-un scop politic. Iar, dacă omul trăiește mai rău astăzi, își aduce bucuria că vecinul lui, șef de post, va fi lustrat și nu va putea candida, probabil, pentru o funcție de consilier. Dar actuala putere, probabil, că pregătește și alte legi care, al naibii de tare, îi vor lustra pe români, Legea educației, Legea pensiilor. Sunt legi care îi vor lustra nu pentru 5 ani, ci pentru mulți ani de acum încolo și nu le vor lua dreptul de a candida, ci dreptul, poate, de a trăi.

De ce este o lege discriminatorie? Pentru că această lege ar fi trebuit să înceapă, în primul rând, cu președintele Traian Băsescu. El și Teodor Stolojan sunt persoane care au deținut demnități publice, care ar fi trebuit lustrate.

De asemenea, această lege este discriminatorie pentru că a pornit de la persoane și, în funcție de acele persoane, s-au constituit, s-au stabilit categoriile socio-profesionale care nu pot candida. Tardiv. S-a spus și sunt de aceeași părere că în anii 1990 era oportună o astfel de lege, iar Proclamația de la Timișoara prin art.8 justifica. Dar au trecut 20 de ani. România s-a schimbat natural, oamenii, structurile, instituțiile, legile țării. Nu mai este nevoie de această lege.

De asemenea, problema drepturilor fundamentale pe care această lege le atacă nu erau, exigențele nu erau ca cele actuale în anii 90.

Mă voi referi, în primul rând, la problemele de neconstituționalitate pe care această lege le ridică.

Art.16 din Constituție, stimați colegi, egalitatea în drepturi.

Art. 20, tratatele internaționale, la care România este parte, vor fi încălcate.

Art.22. Dreptul la viață și integritate psihică, discriminarea și luarea dreptului de a candida este considerată în jurisprudența Curții Europene o discriminare, un tratament degradant.

Art.37 din Constituție este încălcat. Dreptul de a fi ales.

Art.38. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European.

De asemenea, sunt încălcate art.39 și 52 din Cartea drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Dreptul la muncă și protecție socială a muncii este încălcat.

Art.52, dreptul unei persoane de a se adresa unei autorități publice.

Și, nu în ultimul rând, art.53, restrângerea exercițiilor unor drepturi și libertăți fundamentale.

Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, art.3 care interzice tratamentele degradante. Și este un tratament degradant. Dreptul la un proces echitabil și practica iarăși, la fel, practica Curții Europene ne-a arătat că interzicerea dreptului de a candida este un tratament degradant.

Dreptul la alegeri libere din primul protocol al tratatului și, nu în ultimul rând, art.18.

Cred că am adus suficiente argumente juridice care ne fac să nu votăm această lege și să ne întoarcem, să mă întorc la această tribună în momentul în care Curtea Constituțională va declara neconstituțională această lege.

De asemenea, PSD va sesiza Curtea Constituțională, va sesiza Comisia de la Veneția pentru a-și exprima o opinie fundamentată și avizată vizavi de această lege și nu în ultimul rând vom sesiza și Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei ca pe competența necontencioasă să sesizeze Curtea Europeană pentru a da un aviz vizavi de această lege în corelare cu prevederile Convenției.

Acestea sunt motivele pentru care, fără un interes personal și fără un interes politic al PSD, nu vom vota această lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, drept la replică.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte, am să-i dau o replică colegului meu, fiindcă a folosit un nume numit președintele României, care putea să fie lustrat... (Vociferări în Grupul Parlamentar al PSD și Grupului parlamentar al PNL.)

Vă rog, lăsați-mă să-mi spun un punct de vedere, fiindcă nu este așa simplu și vreau s-o clarific odată pentru totdeauna. Președintele României a fost comandant de navă și eu am fost șef mecanic. Condiția era să fii membru de partid și la un moment dat cei mai buni profesioniști, doi dintre ei, au fost numiți reprezentanții Companiei Navrom în străinătate.

Sunt angajații acelei firme Navrom Constanța, unul era la Istanbul, unul era la Anvers, și unul dintre ei era Traian Băsescu pe profesiunea pe care o avea și nu avea alt scop decât a ne reprezenta, ceea ce se întâmplă în oricare port din lume, dacă nu ai un român al tău. Deci nu are nici o legătură, nici cu tendința de lustrație și nimic altceva, decât a fost un membru de partid ca și mine și ca și mulți dintre dumneavoastră.

Iar agentul de acolo, că se spune agent, acela este termenul englezesc, agentul este reprezentantul Companiei de navigație într-un port. Asta e denumirea și în România este la fel.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Calimente, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați invitați,

Stimați colegi,

Am să vă spun de la început că Grupul parlamentar al PNL va vota această lege, pentru că am avut și inițiativa din 2005, dar vreau să vă aduc aminte că eu am avut această inițiativă prin mandatul 1996-2000, când împreună cu regretatul George Șerban care era colegul meu de bancă am promovat primul proiect al acestei legi. Ce s-a ales de această lege? Și nu am să mă refer aici la PSD care și-a expus punctul de vedere și cu care nu vreau să intru în polemică.

În schimb, am să intru în polemică cu partea dreaptă a FSN-ului, cu aripa dreaptă a FSN-ului, cu floarea UASCR-ului și UTC-ului, care vine astăzi să ne dea lecții despre Legea lustrației.

Unii dintre domniile lor erau membri marcanți ai FSN-ului când ne-au distrus sediile PNT-ului și PNL-ului în 1990. (Aplauze.) Unii dintre ei au dirijat trenurile cu mineri la București în timpul mineriadelor. Astăzi vin să ne dea lecții de democrație și au tupeul să fie inițiatori ai Legii lustrației. Ei care ar trebui să fie lustrați cu toții, cred. (Aplauze.)

Au făcut harcea-parcea această lege, pentru că PD, cu onoare reprezentat în Parlament la acea vreme și membru al Convenției Democratice, era partid socialist. Și avea foarte mulți lustrabili și atunci cum îi are și acum.

Vreau să vă mai spun că eu nu înțeleg ca Legea lustrației să treacă fără să fie acompaniată de Legea condamnării comunismului, pentru că degeaba îl lustrez pe un cetățean, dacă mâine un alt cetățean vine și reînființează partidul comunist.

Din acest motiv, și pentru că sunt prezenți și invitați de la diferite asociații, vreau să vă anunț că la Senat există o lege depusă de condamnare a comunismului al cărei inițiator sunt. Lege pe care am mai înaintat-o de doi ori în mandatul trecut și care a fost respinsă. Motivația a fost că în România nu poate fi condamnat comunismul pentru unele motive care au fost expuse de către cei de la PSD și care spuneau că este neconstituțional.

Vreau să vă spun că la vremea respectivă, Proiectul de Lege pentru condamnarea comunismului era susținut de Academia civică, de Alianța civică, de Asociația 21 Decembrie, de Asociația foștilor deținuți politici din România, Asociația proprietarilor deposedați abuziv de stat, Forul civic românesc, Fundația ICAR, Fundația Memoria, Grupul pentru Dialog Social, Liga Apărării Drepturilor Omului, Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

Legea a fost prezentată de către mine la Comisia de dialog social, a fost susținută la vremea respectivă, pentru că trăia domnul Ticu Dumitrescu, și cred că dacă vreți să dați credibilitate condamnării și punerii în aplicare a Legii lustrației, va trebui cu același elan să votați și Legea de condamnare a comunismului și să nu vă bazați pe o simplă declarație politică care nu valorează doi bani.

Iar ca să-i răspund domnului Toader, la ceea ce spunea, o să-i spun următorul lucru. Eu care am fost sportiv de performanță și care în anii '70 am reușit să ies din țară, prin anii '80 nu mai puteam să ies nici în Ungaria, dară-mi-te să fie reprezentant la Anevers al Navrom-ului. Știți cu aprobarea cui și pentru cine lucrau acești reprezentanți!

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O intervenție pe procedură. (Coboară la tribună.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnilor colegi,

Aș vrea să fac o intervenție pe procedură.

Procedura pe care am parcurs-o până în acest moment ca această lege să ajungă astăzi în plen pentru a fi discutată. Am avut o solicitare în urmă cu aproximativ o lună de zile din partea Societății Timișoara, într-o situație extremă, a domnului Teodor Mărieș care se afla în greva foamei. Am întâlnit niște oameni profund marcați de 20 de ani, 20 de ani, timp în care au dus o luptă cu foarte mulți pentru un ideal al Revoluției Române și pentru un punct, celebru de acum, 8, al Proclamației de la Timișoara.

Disperarea, după 20 de ani, i-a adus în situația de a intra în greva foamei, spunând un lucru: știm cu toții că este o lege târzie, dar e normal pentru a încheia o rană a trecutului și pentru a putea merge spre viitor să adoptăm această lege. Stă de un număr de ani important în Parlament și niciodată nu am reușit s-o trecem de Comisia juridică, de disciplină și imunități și niciodată nu am reușit s-o trecem de Biroul permanent și nici vorbă să ajungă în plenul Parlamentului.

L-am chemat la acea discuție pe colegul meu Daniel Buda. Ne-am uitat unul la celălalt și l-am întrebat: Daniel, tu ai fost membru în UTC? Și a zis: nu am apucat. Eu una aveam 13 ani și jumătate la evoluție, nici eu nu am fost membră a UTC. (Vociferări.)

Vedeți dumneavoastră, această scurtă istorie de data aceasta a noastră ne-a permis să fim liberi, să gândim liber și să reușim să aducem astăzi în plenul Parlamentului această lege. E foarte interesant și un alt lucru. Faptul că anumiți colegi de la care, recunosc că nu m-aș fi așteptat, astăzi vin în plenul Parlamentului și ne acuză, domnule deputat, de ce, de faptul că a ajuns această lege în plen?

Domnule deputat, Grupul parlamentar al PNL a avut președinția acestei Camere prin Bogdan Olteanu și această lege a fost ținută într-un sertar.... (Aplauze.) Și a fost ținută într-un sertar și știm de ce, pentru că ați tăcut, ați lăsat capul în jos și ați acceptat lesa pusă de PSD. (Aplauze.)

A ajuns această lege aici și a ajuns trecută prin Comisia juridică de disciplină și imunități printr-un efort conjugat în schimb al grupului de astăzi al PNL și, fără îndoială, cu dedicația totală a Grupului parlamentar al PDL. Cred că trebuie să ne revenim, să ne corijăm declarațiile noastre, să mergem înainte, pentru că PDL și PNL, ca partide de dreapta și privind spre viitor, trebuie să treacă această lege astăzi prin Parlament, așa cum și eu susțin, cum a cerut domnul Eugen Nicolăescu, inițiatorul acestei legi, prin apel nominal.

Vă mulțumesc. (Aplauze; Revine la prezidiu.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Duvăz. Imediat și intervenția Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Pe procedură, în aceeași măsură în care ați fost și dumneavoastră pe procedură.

Am fost pe 21 în stradă. Am fost pe 21 în stradă, poate că unii știu asta. Nu l-am văzut în nici în noapte de 21 spre 22 pe Mărieș. O fi fost și el, nu ne-am văzut cu toții. Dar, ca să mă faceți să lăcrimez aici vorbind de nemulțumirea adevăraților revoluționari, mi se pare fals și inacceptabil și rușinos pentru această cupolă. Și pentru adevărații revoluționari care nu cred că-și permit să fie exclusivi, nu facem revoluția română partide politice, doamna președinte, și nu cred că v-ar fi convenit, dacă dumneavoastră nu erați membru UTC, dar părinții dumneavoastră dacă ar fi ocupat o demnitate publică, sigur ar fi fost lustrabili astăzi, doamna președinte. (Aplauze.) Nu cred că asta urmăriți.

O să vă spun de ce am luat cuvântul, stimați prieteni. Eu sunt împotriva acestei legi, deși nu sunt lustrabil niciodată și de niciun fel. Dar, bunicul meu a fost lustrat în 1948, pentru că era înalt funcționar de stat în vechiul regim burghezo-moșieresc, n-a avut dreptul la pensie și n-a avut dreptul să muncească în orașul București. A murit la Zimnicea pe șantier, la frumoasa vârstă de 73 de ani. Acest lucru ați fi dorit să-l faceți, numai că n-ați avut curajul să-l faceți imediat după '90. Dumneavoastră, doamna președinte, pentru că erați un copil, să zic așa, în jurul politicului, ca să nu spun altfel, iar cei care acum sunt în fruntea acestei mișcări, pe vremea aceea se îngălbeneau la față dacă le vorbeai de lustrație. Vă garantez. Veneau albi la față și se întrebau ce o să li se întâmple.

Și mai sunt împotrivă pentru un motiv, care vreau să fie foarte clar. Ne-am chinuit să intrăm în Consiliul Europei. Acum am și uitat cât ne-am chinuit. Mi s-a părut atunci prima recunoaștere majoră a României că a ieșit din marasmul comunist, că a ieșit, în fine, la lumină. Că, în fine, cineva ne ia în seamă, după toate șocurile pe care le trăisem și mizeria comunistă pe care o suferisem 50 de ani. Eu, nu știu ceilalți.

Însă, o să vă spun de Rezoluția Consiliului Europei, doamna președinte, în legătură cu Legea lusrației. Adunarea subliniază că, în general, aceste măsuri pot fi compatibile cu un stat democratic, în cadrul statului de drept, dacă sunt îndeplinite mai multe criterii.

În primul rând, vinovăția care este individuală, și nu colectivă, subliniez, și nu colectivă, trebuie dovedită în fiecare caz în parte, ceea ce subliniază necesitatea aplicării individuale și nu colective a Legii lustrației. După care vă indică și o documentație, se numește un documentar pentru cei care s-au grăbit sau au avut nevoie de o Lege a lustrației, de care România, după 20 de ani de la comunism, nu mai are nevoie.

Ar fi fost, poate, ar fi fost poate, ceva de făcut la începutul anilor 90, dar eu am respins de plano și atunci și v-am spus motivul personal și de familie.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu.

Domnul Attila Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

După 20 de ani de la revoluție, astăzi nu facem altceva decât aruncăm prosopul de la unul la celălalt. În loc să facem un diagnostic foarte sec, care s-a mai făcut de foarte multe ori, chiar și de la pupitrul din Camera Deputaților, în care am spus și se spune că am ratat prea multe șanse în ultimii 20 de ani, că această transformare, această tranziție a societății românești de la un stat comunist, socialist, la un stat democrat să fie mai rapidă, mai bună și pentru cetățean.

Cauzele, care sunt? Este destul de simplu și cred că la îndemână să citim Proclamația de la Timișoara, să vedem câte forțe politice, care partide politice au reușit să includă în programul politic, punctele de la Proclamația de la Timișoara. Pentru că aceea era o cale simplă, poate dureroasă, dar dreaptă.

Suntem după 20 de ani în care, din fericire, am reușit deja ca, poate, într-o anumită măsură, să compensăm financiar, cei care au fost hărțuiți de poliția politică, cei care au fost chiaburi, cei care, pur și simplu, au luat boală pentru că au trebuit să fie pedepsiți și au fost pedepsiți pentru ceea ce au zis, dar am uitat un lucru: reparația morală. Reparația morală care nu poate fi compensată cu niciun ban. Sunt mândru că astăzi, totuși, după 20 de ani, chiar în mandatul meu, pot să spun părinților mei, dar până la urmă părinților noștri, bunicilor noștri, că reparăm ceva. Ceva care trebuia să se întâmple mai demult, dar nu am reușit. Societatea românească, politicul din România nu a avut tăria să facă acel pas.

Sunt voci astăzi care spun că sunt probleme constituționale. Oare, părinții noștri, bunicii noștri au fost întrebați de probleme constituționale când au fost hărțuiți? Cine repară acea greșeală? Istoria cred că repară.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi facem un bine pentru că, din păcate, dacă facem o analiză vedem că nu numai perioada comunistă a învrăjbit românul cu românul, dar a învrăjbit etniile în România, biserică cu biserică, societatea în sine, și cei care sunt responsabili trebuie să facă un pas înapoi chiar și în 2010.

Grupul UDMR susține această lege.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu mulțumesc.

Vreau să vă reamintesc că în cadrul dezbaterilor generale, conform regulamentului, ia cuvântul un reprezentant din fiecare grup.

(Domnul deputat Marian-Florian Săniuță solicită să intervină.)

Există un drept la replică solicitat de domnul Eugen Nicolăescu, știți foarte bine că dânșii au prioritate.

Pe procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

După discursurile la dezbaterile generale, am înțeles poate astăzi, mai mult decât oricând, că Legea lustrației este necesară. Faptul că în continuare sunt patimi, faptul că în continuare sunt puncte de vedere uneori atât de diferite înseamnă că această lege este necesară, înseamnă că această lege trebuie adoptată și ea să producă efecte.

În consecință, în Parlament trebuie să încurajăm libertatea de exprimare, diversitatea de opinii, dar atunci când se fac afirmații nefondate și neconforme cu realitatea, trebuie să intervenim și să punem lucrurile la punct.

Îi spun colegului că această lege în 2005 n-a fost făcută din motive populiste. Această lege a avut în vedere un lucru simplu, clar și important pentru toată societatea românească: reparația morală. Și aș mai spune că această lege nu se aplică otova, nu se aplică global, ci se aplică numai acelor persoane care se încadrează în prevederile legii.

Eu cred că trebuie să privim cu multă raționalitate și mai ales cu multă inteligență și responsabilitate faptul că o lege poate să facă, în sfârșit, dreptate în această țară.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Pe procedură?

Doamna Cornelia Brîndușa Novac:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Da, această lege este o lege reparatorie pentru poporul român. Numai că această lege n-a fost introdusă în Parlament nici în vremea președinției domnului Ion Iliescu, nici în vremea președinției domnului Emil Constantinescu, ci acum, când Președintele României este Traian Băsescu.

Vă deranjează sau nu, dar domnul Emil Constantinescu, brusc, își dorește ca această lege a lustrației să fie votată astăzi în Parlament, ceea ce îmi doresc să se întâmple.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților aflați la Putere.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

O intervenție pe procedură a domnului Marian Săniuță.

O să vă rog totuși să fie pe procedură. Vă mulțumesc mult.

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Voi fi foarte, foarte scurt, pe procedură. Nu doresc în nici un fel ca prin intervenția mea să blochez această lege. Vreau numai să-i răspund distinsului meu coleg, fost sportiv de performanță, domnul Calimente, că și eu am făcut sport de performanță cu 300 de prezențe în prima divizie a țării, cu aproape 100 în toate loturile naționale ale României, cu zeci de medalii naționale și internaționale, dar nimeni niciodată nu mi-a condiționat ieșirea în Occident reprezentând România sau Clubul sportiv al Armatei "Steaua" de apartenența mea la Partidul Comunist. Și împreună cu mine au fost cei care îmi erau colegi atunci și, evident, numele lor rămân pe frontispiciul sportului românesc și mă refer cel puțin la Vasile Stângă, la Nicu Vlad, la Anghel Iordănescu, la Marian Dumitru, la Viorica Viscopoleanu, la Iolanda Balaș Soter, la Nicu Pob, la Birtalan, Gațu, Kicsit și, evident, această galerie ar putea continua.

Un lucru este cert: România atunci își trimitea afară doar valorile.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea deputaților aflați în Opoziție.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Cred că totuși punctele de vedere ale grupurilor parlamentare au fost exprimate.

Dacă nu este o intervenție pe procedură, vreau să vă atrag... Aoleu! Grupul parlamentar al minorităților. Scuzați-mă, domnule deputat. Erați așezat în interiorul Grupului PDL și atunci încercam să comunic. Scuze!

Domnul Niculae Mircovici:

Doamna președinte,

Am fost așezat în rândul Grupului PDL pentru a fi mai aproape de microfon, nu pentru alt motiv, doamna președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor și domnilor,

În 2005, Societatea Timișoara a cerut deputaților din Timișoara să-și exprime punctul de vedere asupra acestui Proiect de Lege al lustrației, care se năștea acolo. Ca și alți colegi de-ai mei, am fost de acord cu acest proiect și l-am semnat în prima zi în care am fost chemat la Societatea Timișoara.

Ceea ce ni se prezintă însă astăzi, în raportul pe care l-am citit azi-noapte cu foarte multă atenție, din păcate, nu este ceea ce a fost scris și, în mare măsură, probabil că o parte dintre inițiatori nu-și mai regăsesc în totalitate textul pe care l-au formulat atunci. Sigur că din punct de vedere juridic probabil că această lege nu va face decât să închidă un cerc. Un cerc deschis o dată cu punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, când până la adoptarea Constituției din 1991, această lege putea fi votată fără niciun fel de probleme. Ea nu a fost votată și am ajuns în situația în care astăzi probabil că o vom vota, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota această lege.

Din punct de vedere juridic însă probabil că efectele ei nu vor fi cele care sunt dorite. Sigur că după 20 de ani, și-mi permit, doamna președinte, să fac și eu o remarcă de suflet, dumneavoastră ați avut marea bucurie ca în momentul în care a venit revoluția, în decembrie 1989, să aveți 13 ani. Ați trăit în dictatură copilăria. Eu n-am avut această șansă, pentru că la revoluție aveam 39 de ani. Eu am trăit în mod conștient cel puțin 20 și ceva de ani în dictatură. Dar asta nu mă oprește să fac și eu o afirmație personală așa cum ați făcut-o dumneavoastră.

Da, am participat la Revoluția din Timișoara din 19 decembrie 1989. Da, sunt în Comisia parlamentară a revoluționarilor. Da, sunt de acord că am construit democrația. Dar nu pot să uit, în același timp, doamnelor și domnilor, că la 18 ani și 3 zile, pe 3 octombrie 1968, ca elev la liceul militar, am fost primul elev primit în partid pentru că la momentul respectiv aveam cea mai mare medie din liceul militar. Nu mi-e rușine de acest lucru, pentru că atunci credeam că cel mai bine pentru un elev este să învețe.

Din păcate, nu putem să lustrăm hoția sau prostia, care poate după 20 de ani de democrație ar fi fost mult mai lustrabile și acest lucru ar fi fost mai benefic pentru poporul român. (Aplauze.) Noi lustrăm ceea ce se poate lustra în momentul de față ca o voință a noastră. Partea de constituționalitate o vor stabili cei care au această menire.

Însă, dați-mi voie, la dezbateri generale, să-mi pun câteva întrebări pentru care noaptea nu mi-a dat voie s-o folosesc pentru dormit în momentul în care am stat cu acest raport pe care l-am primit aseară.

La pct.e) erau prevăzuți ca lustrabili de către distinșii colegi care au promovat acest proiect de lege ca inițiatori, președinții și vicepreședinții Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România de la nivel central și centru universitar.

În momentul de față, în acest proiect de lege care ni se dă, printr-un amendament, aceștia au fost eliminați. Și nu pot să înțeleg de ce.

La pct.g) au fost persoanele din învățământul de partid de la Academia "Ștefan Gheorghiu", rectorii și decanii, precum și persoanele cu funcții de conducere din școlile județene de partid.

În momentul de față... eu citesc din raport, acest punct nu se mai regăsește, el a fost înlocuit cu șefii de secții de la tribunale, de la unități de procuratură și chestii de genul ăsta.

La pct.j), în schimb, apare un lucru extrem de interesant. Sunt lustrabili cei care au desfășurat învățământ ideologic în Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, mă rog, și Departamentul securității statului.

Dar vreau să vă spun un lucru: toți comandanții de plutoane și toți soldații au făcut învățământ politico-ideologic. Comandanții de plutoane le predau o lecție pe care erau obligați să le-o facă, iar soldații erau obligați să asculte. Se compară aceștia cu rectorii și cu decanii de la "Ștefan Gheorghiu". Vă dați seama?

Acest text a înlocuit un alt text, pe care promotorii acestui proiect de lege mi s-a părut că l-au gândit cu adevărat. Punctul suna în felul următor: "Persoanele cu funcții de conducere la nivel central, regional sau județean, după caz, din cadrul Inspectoratului General al Miliției, din centrele de detenție și lagărele de muncă forțată". De ce a fost înlocuit acest text de către Comisia juridică și de către Comisia pentru drepturile omului cu textul pe care l-am prezentat anterior.

De asemenea, erau cuprinși la pct.k) "șefii misiunilor diplomatice, consulare și comerciale din străinătate și adjuncții acestora". Acest punct a fost eliminat. Nu înțeleg de ce. Nu cred că are nicio legătură cu o persoană care se găsește la conducerea României. Și atunci de ce a fost scos?

"Persoanele care au deținut funcții de conducere în Banca Națională, inclusiv cei care au avut responsabilități în domeniul operațiunilor valutare."

Doamnelor și domnilor,

Deținerea unui dolar pe vremea comunismului reprezenta infracțiune. Cei care se ocupau de aceste operațiuni valutare n-aveau nici o legătură cu un anumit aparat pe care noi, în momentul de față, îl considerăm, pe bună dreptate, ca fiind unul dintre cele mai represive din perioada comunistă.

Și pentru că distinsul meu coleg de la UDMR a făcut o afirmație, aș vrea să spun, ca om care împlinesc în curând 60 de ani: sigur că părinții și bunicii au suferit. Și eu am avut familia deportată în Bărăgan. Dar vreau să vă spun, domnilor, că în 1989, Timișoara s-a ridicat pentru democrație, nu pentru dictatură. Acest lucru a fost posibil în 1948, în 1950, pentru că era dictatură, era dictatura comunistă. În momentul de față este democrație. Chiar dacă revoluția a adus un alt principiu, nu al dictaturii proletariatului, ci al omului potrivit la locul apucat.

Cred, din acest punct de vedere, că trebuie să ne gândim că este corect din punct de vedere moral să închidem un cerc. Este corect să dăm o satisfacție pentru rezolvarea unei astfel de probleme. Dar, în același timp, să avem convingerea că nu tot ceea ce facem, facem cu dreptate.

Îmi aduc aminte acum trei săptămâni când votam Legea ANI, doamna președinte, și când, cu mare dificultate și chiar cu anumite aspecte de imoralitate, s-a votat o lege care se vroia cu adevărat o lege a moralității. Să nu cădem iarăși și să ne faceți să ne aducem aminte, cei care suntem mai bătrâni, de imaginea Anei Pauker sau a altor vremuri pe care după 1989 le vrem definitiv căzute.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, trec peste lipsa de eleganță a ultimei afirmații, dar probabil că este o chestiune care nu neapărat vă caracterizează.

În ceea ce privește lucrurile pe care dumneavoastră le-ați menționat, le regăsiți la alte litere. Deci, lit.e), de exemplu, unde dumneavoastră... sau lit.f), de exemplu, regăsiți și persoanele care au ocupat o funcție în conducerea de partid și șefii misiunilor diplomatice și comandanții de miliție și așa mai departe. Le regăseați dacă citeați la amendamentele comisiei. (Domnul deputat Niculae Mircovici dorește să intervină.)

Domnule deputat, o să vă rog să nu continuăm acest dialog.

Vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamna președinte,

Vizavi de ultima afirmație pe care am făcut-o, vă rog să mă credeți, cu tot respectul, că nu am făcut niciun fel de referire la nimeni din cei prezenți și nu cred că cineva ar fi trebuit să se regăsească într-o astfel de postură.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu, atunci, pentru această clarificare.

Drept la replică? Vi s-a pronunțat numele? Așa se face dreptul la replică, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

Doamna președinte,

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Vi s-a pronunțat numele? Așa e drept la replică.

Domnului Toader i s-a pronunțat numele.

Pe procedură.

Domnul Adrian Solomon:

Doamna președinte,

Vorbesc pe procedură, pentru că văd că numai domnului Toader i se permite drept la replică în dreptul sau în numele domnului Băsescu.

Doamna Brîndușa Novac a pronunțat numele domnului președinte Iliescu și vreau în numele domniei sale să vorbesc. Și dacă-mi permiteți, un drept la replică destul de scurt.

Eu cred că dincolo de orice dezbatere pe această lege, necesară sau nenecesară în acest moment, cred că ar fi foarte mare mirarea să aflăm că această lege a lustrației a stat blocată patru ani la Camera Deputaților pentru a nu afecta un mare cetățean cu capacitate de lustrare. Nu dau nume pentru că e becher, a ajuns președinte al României în iarna trecută și nu mai poate fi lustrat nici dacă s-ar putea recompune dosarul său de colaborator al securității.

Asta pentru că în art.6 alin.(1) și (3) se spune destul de clar că cei care au mandatele în derulare nu mai pot să renunțe la acestea, lustrarea aplicându-se după expirarea mandatului.

Mai mult decât atât, domnului președinte i s-a mai făcut un favor, și anume, art.1 lit.k), unde șefii misiunilor diplomatice și comerciale din străinătate erau incluși în categoriile lustrabile, a fost eliminat de către Comisia juridică, asta pentru a nu fi nicicum vreodată vreo urmă de îndoială că domnul președinte ar putea fi lustrat.

Mai mult decât atât, în proiectul de față pe care-l avem în dezbatere se propune studierea dosarelor de către CNSAS. Eu cred totuși că inițiatorii au avut un moment de rătăcire și ar fi bine să completăm noi în plen acest proiect. Astfel, la art.3 alin.(2), vă propun să fiți de acord ca atunci când dosarul de la securitate nu-i de găsit, să se introducă proba cu martori, după modelul legilor proprietății pe care tot dumneavoastră le-ați făcut, Legea nr.10, nr.247 și așa mai departe. Și să știți, dragi colegi de la PDL, că nu-l afectează pe președintele Băsescu, dar puteți să faceți un lucru minunat, anume, să vă adunați câte doi-trei la un loc și să anihilați pe adversarii politici incomozi care se încadrează în prevederile art.1, de la lit.a) până la lit.j).

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Eu cred că e momentul în care să punem punct dezbaterilor aici.

O ultimă intervenție pe procedură, înțeleg, dar vă rog să fie ultima.

Domnul Florin Postolachi:

Da. foarte greu am ajuns.

Da, să știți că eu am dreptul moral să vorbesc. Am fost arestat în ′87. Și vorbesc în cunoștință de cauză. Iar dumneavoastră dacă vorbiți, cei de la PSD, vă aduc aminte de Ristea Priboi un pic, ne aducem aminte de fostul deputat Faina, tot de la dumneavoastră plecat, acum este la PNL Brașov. La PNL Brașov, da. Omul care mi-a cerut condamnarea. Domnul Faina.

Iar să vă aduc aminte despre domnul Ristea Priboi? Cred că-l cunoașteți cu toții. A bătut un muncitor brașovean în ′87. Da, a fost recunoscut de muncitorul brașovean și i-a intentat un proces de calomnie. Era deputat.

Acesta este motivul pentru care vrem Legea lustrației.

Am auzit că în Partidul Democrat Liberal nu sunt oameni morali. Sunt! Sunt destui. Să ne uităm fiecare în curtea lui și să analizăm. Da, domnule Solomon.

De aceea este foarte important faptul că această lege a ajuns și va trece și vreau să vă mai spun un lucru: în momentul de față, la Brașov, se desfășoară Congresul internațional al foștilor deținuți politic. Le voi comunica faptul că această lege va trece, să stea liniștiți și să își ducă bătrânețile în continuare.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Vă propun să intrăm în dezbaterea pe articole a legii.

Grupul minorităților a avut o intervenție. Domnule Vainer, o să vă rog din suflet să intrăm în dezbatere, n-o să finalizăm niciodată această dezbatere.

Vă rog. Două minute.

Domnul Aurel Vainer:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vârsta și anii trăiți în perioada ante ′89 îmi dau voie să spun două cuvinte. Și pornesc de la o zicere românească "Mai bine mai târziu decât niciodată". Dreptatea se face atunci când se poate, nu numai când e momentul dorit. Iată că am ajuns la un moment când se poate: și să facem dreptate, să votăm această lege a înlăturării din funcții publice a oamenilor implicați în conducerea anilor aceia.

Vreau să vă dau două momente de viață care mă determină să susțin că e normal să se întâmple acest lucru. Aveam 24 de ani și lucram la Direcția centrală de statistică când am venit cu diplomă de merit și cu doctoratul în curs de pregătire. Am fost scos din Statistică pentru motivul indicat, după lege, art.20, Codul Muncii, alineatul ultim. Am încercat în fel și chip să aflu ce înseamnă alineatul ultim. "Înseamnă că nu este publicabil și nu-l puteți afla."

Deci, bunul plac, dispoziția fără de lege era aplicată.

Doi. Am avut șansa sau neșansa să fiu anchetat de Securitate timp de patru ore și vreau să vă spun că m-a marcat întreaga viață. Haideți să facem dreptate, și oamenii care făceau nedreptate atunci să stea în băncile lor.

Eu votez pentru Legea lustrației.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule Vainer.

Intrăm în dezbaterea pe articole a legii.

Am încheiat. Am spus lucrul ăsta. Vă supun la vot încheierea dezbaterilor pe procedură.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

(Domnul deputat Damian Florea dorește să intervină.)

143 de voturi pentru, 38 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Eu cred că lucrurile au fost... a vorbit absolut toată lumea. În momentul în care i-am dat cuvântul domnului Vainer era singura mână pe sus.

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Legea lustrației...

(Domnul deputat Damian Florea insistă să fie lăsat să ia cuvântul.)

Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule deputat, aveți o observație.

Domnul Damian Florea:

Doamna președinte,

Nu se poate așa ceva! Dumneavoastră conduceți dictatorial această ședință. Aveam o intervenție pe procedură ca și a dumneavoastră. Ați intrat și ați venit aici pe procedură și ne-ați vorbit, de fapt ne-ați făcut o declarație politică, ne-ați spus de ce ați hotărât dumneavoastră să întrerupem dezbaterea Legii învățământului, bineînțeles, conducerea Camerei pe care o reprezentați, Lege a învățământului pe care noi, membrii Comisiei pentru învățământ, ne-am chinuit s-o aducem în plen și am lucrat trei săptămâni la foc continuu, ca să discutăm această lege pe care eu consider că puteam s-o discutăm în altă zi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Care este observația la titlul legii?

Domnul Damian Florea:

Nu este normal ca noi să discutăm acum, aici, în defazaj cu problemele pe care le are societatea românească și să ne mirăm pentru ce Parlamentul este văzut în acest fel cum este văzut. Și este văzut pentru că dumneavoastră conduceți ședințele așa cum le conduceți, și eu protestez public pentru felul în care dumneavoastră conduceți ședințele Parlamentului. (Vociferări din partea deputaților aflați la Putere.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bine, domnule deputat.

Vă mulțumesc mult. V-ați spus poezioara. Problema e una singură, că plenul are autoritate totuși și votul plenului este cel suveran. (Vociferări din partea Opoziției.)

Dacă sunt observații la titlu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

Doamna președinte,

Legea, după cum vedem, se cheamă Legea lustrației și pentru că eu sunt convins că pentru unii dintre noi este nevoie de o explicație, trebuie spus că lustratio în limba latină înseamnă "purificare prin sacrificiu".

Metodele acestei purificări - a unui individ, a unei colectivități -, variau în Roma și în Grecia antică de la stropirea cu apă, și mulți de aici, creștini fiind, știu despre ce este vorba, pentru că au trecut prin ritualul botezului, până la mărturisirea păcatelor.

Din acest ultim punct de vedere legea și-a atins deja scopul, pentru că unul dintre inițiatorii legii, și anume, doamna Mona Muscă, după ce a inițiat legea a trebuit să-și mărturisească păcatele, se pare, repetate, cu securitatea lui Ceaușescu.

Prin urmare, primul om lustrat în această țară este chiar inițiatorul legii, și anume, doamna Mona Muscă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, dar nu aveți nicio problemă.

Pe procedură, domnul Sever Voinescu.

Domnule deputat, ca să înțeleg, nu ați propus nimic să supunem la vot sau..., doar ați explicat termenul.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna președinte,

Două secunde: plenul a votat că toate aceste discuții camuflate sub regula de discuții pe procedură, în fapt declarații politice mai mult sau mai puțin inepte, fiecare după cum poate, au încetat.

Haideți să dezbatem legea, doamna președinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

La punctul 2 - dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10 - Comisia juridică, de disciplină și imunități aici are corectura? Nu.

Observații la punctul 10? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14 - observații?

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mă scuzați, doamna președinte.

La punctul 14 am un comentariu de făcut: domnul Motreanu mă ținea de vorbă și mă ruga să vă întreb ce a fost tatăl dumneavoastră, și dacă nu cumva este afectat și el de Legea lustrației.

Dar eu n-o să vă întreb lucrul ăsta. Să vină domnul Motreanu să vă întrebe chestiunea asta.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, pentru că ați spus-o de la microfon, am să spun.

Am solicitat, în numele tatălui meu, de acum 3 ani de zile, dacă a colaborat cu securitatea, la presiunile unor alți colegi ai dumneavoastră, din Prahova, de la PSD, colaboratori cunoscuți, de altfel, ai securității. Răspunsul CNSAS-ului este acela că tatăl meu nu a avut niciun fel de dosar de colaborator sau informator al securității.

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru șansa pe care mi-ați dat-o să fac această clarificare.

Domnul Adrian Solomon:

La punctul 14, doamna președinte, eu sunt total de acord cu dumneavoastră. Nu știu domnul Motreanu ce părere avea, dar eu nu sunt de acord că părinții au mâncat aguridă și copiilor li se strepezesc dinții. Stați liniștită!

La punctul 14, adică lit.k) de la art.1, se vorbește despre "șefii misiunilor diplomatice, consulare și comerciale române din străinătate și adjuncții acestora".

Comisia juridică, de disciplină și imunități condusă de domnul Buda, de la PDL, și, cu majoritate, PDL, PNL de data aceasta, au făcut un bine altui tătuc, și anume "tătucul națiunii", care știm prea bine că a fost reprezentant al unei astfel de misiuni diplomatice, mai degrabă comerciale la Anvers, și care ar fi intrat vrând-nevrând în acest proces de lustrare.

De aceea, iată, colegii de la PDL i-au făcut un bine domnului Băsescu, să nu mai poată fi lustrat în veci.

Doamna Roberta Alma Anastase:

N-ați avut noroc nici cu informația aceasta, pentru că lit.i) de la amendamentele comisiei, de fapt, reproduce acest articol. Dar, ca de obicei, lipsa dumneavoastră de eleganță s-a confirmat și în intervenția pe care ați avut-o.

De altfel, din punctul ăsta de vedere, nici eu nu sunt de acord ca copiii să plătească pentru părinți, iar în ceea ce-i privește pe părinții mei, sunt mândră că-i am și-i iubesc.

Vă mulțumesc.

La punctul 12 - dacă mai sunt alte observații? Nu sunt.

La punctul 13, domnul Vainer are o observație.

Domnul Aurel Vainer:

Amendamentul propus și admis sună așa: "Persoana care a schimbat în cadrul direcțiilor politice și de învățământ ideologic din cadrul Ministerului Apărării Naționale..." virgulă, ministerul - trebuie ministerului - și departamentului. Deci, din cadrul...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Stenograma a consemnat acest amendament care se referă la formulare.

Alte observații la art.13? Nu sunt.

Art.14 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.15 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.16 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.17 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.18 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.19 - observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.20 - domnule președinte Buda, vă rog.

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, doamna președinte.

Dintr-o eroare materială, a fost eliminat și primarul din această categorie. Trebuia eliminat doar viceprimarul. Acestea au fost discuțiile în cadrul comisiei, deoarece viceprimarul se regăsește mai jos, el fiind consilier local.

Mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Punctul 21 observații?

Domnul Dumitrescu, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

La punctul 14 s-a eliminat pct.k), da?

Dar, dacă ne întoarcem înapoi, am votat "Persoana care deține calitatea de șef al misiunii diplomatice sau consulare românești". Deci, aici rămâne și dincolo s-a votat împotrivă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu, nu! S-a eliminat, s-a renumerotat. Asta îi explicam și colegului dumneavoastră. S-a menținut în altă parte în text. Deci, s-a renumerotat, că de-aia nu găsesc o parte din colegii dumneavoastră.

La punctul 21 - adoptat.

Punctul 22 - adoptat.

Punctul 23 - adoptat.

Punctul 24 - adoptat.

Punctul 25 - adoptat.

Punctul 26 - adoptat.

Punctul 27 - adoptat.

Punctul 28 - adoptat.

Punctul 29 - adoptat.

Punctul 30 - adoptat.

Punctul 31 - adoptat.

Punctul 32 - adoptat.

Punctul 33 - adoptat.

Punctul 34 - adoptat.

Punctul 35 - nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 36 - adoptat.

Punctul 37 - adoptat.

Punctul 38 - adoptat.

Punctul 39 - adoptat.

Punctul 40 - adoptat.

Punctul 41 - adoptat.

Punctul 42 - adoptat.

Punctul 43 - adoptat.

Punctul 44 - adoptat.

Punctul 45 - adoptat.

Punctul 46 - adoptat.

Punctul 47 - adoptat.

Punctul 48 - adoptat.

Punctul 49 - adoptat.

Punctul 50 - adoptat.

Punctul 51 - adoptat.

Dragi colegi,

Am epuizat dezbaterea pe articole.

Dacă dorește cineva să susțină vreun amendament respins, în plus? Nu.

Există o propunere a Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal asupra procedurii de vot, care este: vot prin apel nominal.

Dragi colegi,

Și eu, personal, susțin acest amendament și vă supun la vot.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 173 voturi pentru; 38 împotrivă; 3 abțineri.

O să rog secretarii să facă apelul.

  ................................................

Doamna Roberta Alma Anastase:

Acum cred că putem să începem și procedura de vot.

Domnul secretar Mihai Voicu va face apelul.

Deci, o să vă rog să faceți liniște pentru a putea auzi răspunsul deputaților.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

- Adomniței Cristian Mihai - pentru
- Albu Gheorghe - pentru
- Alecu Valeriu - pentru
- Almăjanu Marin - pentru
- Amet Aledin - pentru
- Ana Gheorghe - absent
- Anastase Roberta Alma - pentru
- Andon Sergiu - absent
- Andronache Gabriel - pentru
- Anghel Florin-Serghei - pentru
- Antal István - pentru
- Antochi Gheorghe - împotrivă
- Apostolache Mihai Cristian - pentru
- Ardeleanu Sanda-Maria - pentru
- Arion Viorel - pentru
- Atanasiu Teodor - pentru
- Avram Marian - pentru
- Axenie Carmen - pentru
- Bălan Ioan - absent
- Balcan Viorel - pentru
- Banu Mihai - absent
- Barbu Sulfina - pentru
- Barna Maria Eugenia - absentă
- Bădălan Eugen - pentru
- Bădulescu Adrian - pentru
- Bănicioiu Nicolae - absent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - pentru
- Bejinariu Eugen - împotrivă
- Berci Vasile - pentru
- Béres Ștefan Vasile - pentru
- Blaga Iosif Veniamin - pentru
- Bleotu Vasile - împotrivă
- Boabeș Dumitru - împotrivă
- Bobeș Marin - absent
- Bode Lucian Nicolae - pentru
- Boghicevici Claudia - pentru
- Boiangiu Victor - pentru
- Boldea Mihail - absent
- Borbély László - absent
- Bordeianu Dan - pentru
- Bostan Emil - pentru
- Bot Octavian - absent
- Botiș Ioan-Nelu - pentru
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brătianu Matei Radu - absent
- Brînză William Gabriel - pentru
- Buciuta Ștefan - pentru
- Bud Nicolae - pentru
- Buda Daniel - pentru
- Buda Viorel-Vasile - pentru
- Budurescu Daniel-Stamate - abținere
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buican Cristian - pentru
- Burcău Doina - pentru
- Burlacu Cristian-Ion - pentru
- Burnei Ion - absent
- Buta Sorin Gheorghe - abținere
- Buta Sorin - pentru
- Calimente Mihăiță - pentru
- Canacheu Costică - absent
- Cantaragiu Bogdan - pentru
- Cazan Mircea-Vasile - absent
- Călian Petru - pentru
- Călin Ion - împotrivă
- Cărare Viorel - pentru
- Cherecheș Cătălin - pentru
- Chircu Doinița-Mariana - pentru
- Chirilă Constantin - pentru
- Chiriță Dumitru - absent
- Chisăliță Ioan-Narcis - absent
- Chițoiu Daniel - pentru
- Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
- Cindrea Ioan - împotrivă
- Ciobanu Gheorghe - pentru
- Ciocan Gheorghe - împotrivă
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - pentru
- Ciucă Liviu-Bogdan - absent
- Ciuhodaru Tudor - pentru
- Coclici Radu-Eugeniu - absent
- Coroamă Gheorghe - pentru
- Covaci Dorel - abținere
- Cristea Victor - împotrivă
- Cristian Horia - pentru
- Croitoru Cătălin - pentru
- Damian Ioan - împotrivă
- Dascălu Constantin - pentru
- Derzsi Ákos - pentru
- Dobre Ciprian Minodor - pentru
- Dobre Cristina-Elena - pentru
- Dobre Victor-Paul - pentru
- Dolineaschi Andrei - împotrivă
- Donțu Mihai-Aurel - absent
- Dragomir Gheorghe - pentru
- Drăghici Mircea-Gheorghe - pentru
- Drăghici Sonia-Maria - abținere
- Drăgulescu Iosif Ștefan - pentru
- Dugulescu Marius Cristinel - pentru
- Dumitrache Ileana Cristina - absentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - pentru
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuț - pentru
- Dumitru Georgică - pentru
- Dumitru Ion - împotrivă
- Dușa Mircea - împotrivă
- Edler András-György - pentru
- Erdei Dolóczki István - pentru
- Farago Petru - pentru
- Farkas Anna-Lili - pentru
- Fenechiu Relu - pentru
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - împotrivă
- Florescu Adrian - pentru
- Frunzulică Doru-Claudian - împotrivă
- Fuia Stelian - pentru
- Gabor Gheorghe - absent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - pentru
- Geantă Florian-Daniel - pentru
- Georgescu Filip - împotrivă
- Gerea Andrei Dominic - absent
- Gheorghe Tinel - pentru
- Gherasim Vasile - pentru
- Ghiță Cornel - pentru
- Ghiță-Eftemie Stelian - pentru
- Ghiveciu Marian - abținere
- Giurgiu Mircia - pentru
- Gliga Vasile Ghiorghe - abținere
- Göndör Marius-Sorin - pentru
- Gorghiu Alina-Ștefania - pentru
- Gospodaru Gabriel-Dan - pentru
- Grama Horia - împotrivă
- Grosaru Mircea - absent
- Gurzău Adrian - pentru
- Gust-Băloșin Florentin - absent
- Hogea Gheorghe - pentru
- Holban Titi - pentru
- Holdiș Ioan - pentru
- Horj Pavel - pentru
- Hrebenciuc Viorel - împotrivă
- Iacob-Ridzi Monica Maria - absentă
- Iacob-Strugaru Stelică - pentru
- Ialomițianu Gheorghe - pentru
- Iancu Iulian - împotrivă
- Ibram Iusein - pentru
- Iftime Dragoș-Adrian - pentru
- Ignat Miron - pentru
- Ionescu George - pentru
- Iordache Florin - absent
- Iordache Luminița - pentru
- Iorguș Zanfir - pentru
- Irimescu Mircea - pentru
- Itu Cornel - împotrivă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Jolța Nicolae - pentru
- Kelemen Atila Béla-Ladislau - pentru
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - pentru
- Korodi Attila - pentru
- Kötö Iosif - pentru
- Lakatos Petru - pentru
- Leșe Doru Brașoan - pentru
- Liga Dănuț - pentru
- Longher Ghervazen - pentru
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian-Florin - pentru
- Lup Mircea Silvestru - împotrivă
- Lupu Mihai - absent
- Macaleți Costică - împotrivă
- Manda Iulian Claudiu - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marian Dan Mihai - pentru
- Marin Mircea - pentru
- Marinescu Antonella - pentru
- Martin Eduard-Stelian - împotrivă
- Márton Árpád-Francisc - pentru
- Máté András-Levente - pentru
- Mazilu Constantin - absent
- Merka Adrian-Miroslav - pentru
- Militaru Constantin Severus - pentru
- Mircovici Niculae - pentru
- Mitrea Manuela - pentru
- Mocanu Adrian - abținere
- Mocanu Vasile - împotrivă
- Mocioalcă Ion - absent
- Moldovan Carmen Ileana - absentă
- Moldovan Emil Radu - absent
- Morega Dan Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ștefan - pentru
- Movilă Petru - pentru
- Munteanu Ioan - pentru
- Mustea-Șerban Răzvan - pentru
- Nassar Rodica - pentru
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Marian - împotrivă
- Nechifor Cătălin-Ioan - absent
- Neculai Marius - absent
- Negoiță Robert Sorin - absent
- Negruț Clement - pentru
- Nica Dan - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - pentru
- Nicolicea Eugen - pentru
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - împotrivă
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - împotrivă
- Niță Constantin - absent
- Nițu Adrian Henorel - pentru
- Nosa Iuliu - absent
- Novac Cornelia Brîndușa - pentru
- Oajdea Vasile Daniel - pentru
- Olar Corneliu - pentru
- Olosz Gergely - pentru
- Oltean Ioan - absent
- Oprea Gabriel - absent
- Oprișcan Mihai Doru - pentru
- Orban Ludovic - pentru
- Pál Árpád - pentru
- Palașcă Viorel - pentru
- Palăr Ionel - pentru
- Paleologu Theodor - pentru
- Pálfi Mozes Zoltan - pentru
- Pambuccian Varujan - pentru
- Pandele Sorin Andi - pentru
- Panțîru Tudor - absent
- Pardău Dumitru - absent
- Păduraru Nicușor - pentru
- Păsat Dan - pentru
- Păun Nicolae - pentru
- Pâslaru Florin-Costin - absent
- Petö Csilla-Mária - pentru
- Petrescu Cristian - pentru
- Petrescu Petre - absent
- Pieptea Cornel - pentru
- Pirpiliu Ștefan Daniel - pentru
- Plăiașu Gabriel - pentru
- Pocora Cristina-Ancuța - pentru
- Ponta Victor-Viorel - absent
- Pop Georgian - absent
- Pop Virgil - pentru
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian-Marius - absent
- Popeangă Vasile - împotrivă
- Popescu Adrian - pentru
- Popescu Cosmin Mihai - pentru
- Popescu Dan-Mircea - împotrivă
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - pentru
- Popov Dușan - pentru
- Popoviciu Alin Augustin Florin - pentru
- Postolachi Florin - pentru
- Potor Călin - pentru
- Preda Cezar-Florin - pentru
- Prigoană Vasile-Silviu - pentru
- Radan Mihai - pentru
- Rățoi Neculai - împotrivă
- Rebenciuc Neculai - pentru
- Resmeriță Cornel-Cristian - împotrivă
- Riviș-Tipei Lucian - pentru
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - pentru
- Roman Gheorghe - pentru
- Roman Ioan Sorin - abținere
- Roșca Lucreția - pentru
- Rusu Valentin - absent
- Sava Andrei-Valentin - pentru
- Săftoiu Ana Adriana - pentru
- Săniuță Marian-Florian - pentru
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Scutaru Adrian George - pentru
- Seremi Ștefan - pentru
- Seres Denes - pentru
- Socaciu Victor - împotrivă
- Solomon Adrian - împotrivă
- Soporan Vasile Filip - absent
- Spînu Teodor-Marius - pentru
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - absent
- Stan Nicolae - pentru
- Stanciu Anghel - împotrivă
- Stavrositu Maria - pentru
- Steriu Valeriu-Andrei - pentru
- Stoica Mihaela - absentă
- Stragea Sorin Constantin - abținere
- Stroe Ionuț-Marian - pentru
- Stroe Mihai - pentru
- Stroe Radu - pentru
- Stroian Toader - pentru
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - pentru
- Surpățeanu Mihai - pentru
- Surupăceanu Mugurel - absent
- Șandru Mihaela Ioana - pentru
- Ștefan Viorel - abținere
- Știrbeț Cornel - pentru
- Știrbu Gigel-Sorinel - absent
- Tabără Valeriu - pentru
- Tabugan Ion - pentru
- Taloș Gheorghe-Mirel - pentru
- Tărâță Culiță - absent
- Teodorescu Horia - pentru
- Timiș Ioan - pentru
- Tița-Nicolescu Gabriel - absent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toader Mircea-Nicu - pentru
- Trandafir Teodora Virginia - pentru
- Trășculescu Alin Silviu - pentru
- Tudose Mihai - împotrivă
- Turcan Raluca - pentru
- Tușa Adriana Diana - absentă
- Țaga Claudiu - pentru
- Țintean Ioan - pentru
- Țîmpău Radu Bogdan - absent
- Țurcanu Florin - absent
- Țurea Răzvan - abținere
- Udrea Elena Gabriela - absentă
- Uioreanu Horea-Dorin - absent
- Uricec Eugen Constantin - pentru
- Vainer Aurel - pentru
- Varga Attila - pentru
- Varga Lucia-Ana - absentă
- Vasile Aurelia - absentă
- Vasilică Radu Costin - absent
- Vișan Gelu - pentru
- Vîlcu Samoil - pentru
- Vladu Iulian - absent
- Vlase Petru Gabriel - împotrivă
- Vlădoiu Aurel - împotrivă
- Voicu Mădălin-Ștefan - absent
- Voicu Mihai Alexandru - pentru
- Voinescu-Cotoi Sever - pentru
- Vreme Valerian - pentru
- Zamfirescu Sorin Ștefan - pentru
- Zătreanu Dan-Radu - pentru
- Zgonea Valeriu Ștefan - împotrivă
- Zisopol Dragoș Gabriel - pentru
- Zoicaș Gheorghe - pentru

O să-i mai strig o dată pe cei care au fost absenți.

- Ana Gheorghe nu e.
- Andon Sergiu, împotrivă.
- Bălan Ioan
- Banu Mihai
- Barna Maria Eugenia
- Bănicioiu Nicolae
- Bobeș Marin
- Boldea Mihail
- Borbély László
- Bot Octavian
- Brătianu Matei Radu, pentru.
- Buhăianu Cătălin
- Canacheu Costică
- Cazan Mircea
- Chiriță Dumitru
- Chisăliță Ioan Narcis
- Chiuariu Tudor
- Ciucă Liviu
- Coclici Eugeniu
- Donțu Mihai
- Dumitrache Ileana Cristina
- Dumitrescu Liana
- Firczak Gheorghe
- Gabor Gheorghe
- Ganț Victor
- Gerea Andrei
- Grosaru Mircea
- Gust Florentin
- Iacob-Ridzi Monica
- Iordache Florin
- Jipa Florina Ruxandra
- Kelemen Hunor
- Lubanovici Mircea
- Lupu Mihai
- Manda Claudiu
- Manolescu Oana
- Mazilu Constantin
- Mocioalcă Ion
- Moldovan Carmen
- Moldovan Emil
- Morega Dan
- Năstase Adrian
- Nechifor Cătălin
- Neculai Marius
- Negoiță Robert, absent.
- Nica Dan
- Nica Nicolae
- Niculescu Oana
- Niță Constantin
- Nosa Iuliu
- Oltean Ioan
- Oprea Gabriel
- Panțîru Tudor
- Pardău Dumitru
- Pâslaru Florin, împotrivă.
- Petrescu Petre
- Ponta Victor
- Pop Georgian
- Popa Florian
- Popa Octavian
- Rizea Cristian
- Rusu Valentin
- Săpunaru Nini
- Sârbu Marian
- Soporan Vasile, abținere.
- Stan Ion
- Stan Ioan
- Stoica Mihaela
- Surupăceanu Mugurel
- Știrbu Gigel
- Tița-Nicolescu Gabriel
- Tîlvăr Angel
- Tușa Diana
- Țîmpău Radu
- Țurcanu Florin
- Udrea Elena
- Uioreanu Horea
- Varga Lucia
- Vasile Aurelia
- Vasilică Radu
- Vladu Iulian
- Voicu Mădălin

Și atât.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cât va face secretariatul numărarea voturilor, pentru a putea anunța rezultatul, o să vă propun ca procedură, sunt un număr de deputați care vor să-și explice votul, timp în care o să vă rog să pregătiți cartelele de vot, pentru că mai avem un proiect de hotărâre de votat.

Domnul Marian Săniuță, pentru explicarea votului.

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Am simțit nevoia să-mi explic votul, pentru că sunt unul dintre cei care am votat pentru, fiind membru al Partidului Social Democrat, calitate de care nu-mi este rușine.

Am votat pentru această lege, pentru această lege târzie, fiindcă, în acest fel, în opinia mea, recunoaștem odată pentru totdeauna că în România a avut loc o revoluție, a avut loc o revoluție a întregului popor, și nu o cosmetizare a sistemului. (Aplauze.)

Prin votul meu de astăzi, am vrut să marchez faptul că întregul popor român a participat la această revoluție care, dragii mei colegi și stimați invitați, nu a fost nici perestroika și nici glasnost.

De asemenea, sunt încântat că astăzi, prin votul meu și al colegilor mei, avem, cu acte în regulă, deopotrivă, revoluție, dar și revoluționari.

Și, totodată, doamnelor și domnilor colegi și stimați invitați, putem discuta la fel, cert, că opțiunea noastră democratică este ireversibilă, începând cu revoluția română.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu pentru aceste precizări.

domnul Oajdea, care vrea, de asemenea, să-și explice votul.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimați colegi,

Am votat pentru la această lege, am votat pentru, de ce? Pentru că în primul rând la revoluție foarte mulți dintre cei care activau în sistemul securității și al sistemului de partid s-au infiltrat pe acolo, pentru a turna, și dacă nu câștiga revoluția, să știe pe cine să împuște Ceaușescu.

Acești oameni, după aceea, s-au cățărat și în diverse structuri ale statului. Nimeni nu le face nimic, în schimb, prin această lege, le mai dă un moment de pauză. Nu să le ia ceva ci, pur și simplu, să nu se implice în conducerea țării. Cred că este o măsură corectă și bine-venită pentru oamenii care au suferit în timpul lui Ceaușescu. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog, explicarea votului.

Domnul Adrian Solomon:

Doamna președinte, pentru că s-au explicat doar voturi pentru, trebuie să explic și un vot împotrivă.

Eu sunt, la fel ca domnul Săniuță, membru al Partidului Social Democrat și nici mie nu mi-e rușine și am votat împotriva acestei legi, pentru că este o lege ridicolă. După 21 de ani de la revoluție, să vorbești despre o nouă revoluție, nu poți vorbi decât despre revoluția sătuilor. Știm prea bine că, la un anumit moment, după o revoluție, un cataclism social, se produce acel reviriment al șmecherilor care preiau puterea, pun mâna pe instituțiile statului și zic că ei, de fapt, fac revoluția.

Atât timp cât ați scos din Legea lustrației, pe care astăzi ați votat-o, categorii de personaje precum Emil Boc, precum Traian Băsescu, precum alții, această lege este profund nedreaptă pentru ceilalți. (Rumoare, vociferări.)

Alții... eu, de exemplu. Eu eram șef de grupă la pionieri, domnule Toader, și dacă nu mă lustrați și pe mine, legea este profund nedreaptă. Eu am votat împotriva ei, din această cauză. Pentru că nu cred că toți oamenii cinstiți din țara asta, care au avut funcții înainte de 1989, trebuie lustrați pentru că unii de la balcon zic că au avut o vină. Nu întotdeauna oamenii au fost vinovați. Lucrurile astea trebuie dovedite. Iar noi spunem că nu au vină și nu cred că după 20 de ani de la revoluție, toți șmecherii care au furat țara asta trebuie făcuți generali cu patru stele, miniștri sau chiar președinți de țară. (Rumoare, vociferări.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să anunțe rezultatul votului, domnul secretar Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Rezultatul votului este următorul: voturi pentru - 203 (aplauze.), voturi împotrivă - 40 și abțineri - 12.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Le mulțumesc și celor care, din balcoane, astăzi, au susținut această lege pe tot parcursul ei. Și să nu uităm că astăzi este 19 mai, este o promisiune îndeplinită ca, până în 20 mai, să avem această lege.

Vă mulțumesc vouă, tuturor, pentru votul exprimat. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolăescu, inițiatorul legii.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Faptul că astăzi Parlamentul a adoptat această lege, înseamnă că Parlamentul și-a revenit. Parlamentul a intrat în normalitate, adică face ce are nevoie societatea, și nu ce vrea el. Din acest moment, eu cred că noi, parlamentarii, putem să mergem în fața alegătorilor, în fața cetățenilor care ne-au votat, să le spunem că răspundem așteptărilor lor.

Mulțumesc Societății Timișoara, vă mulțumesc dumneavoastră, stimați colegi. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai sunt trei intervenții scurte. Domnul Spînu.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimați colegi,

Cred că nu este nevoie să vă explic cum am votat, dar vreau să fac un apel la memorie.

Acum câteva zeci de ani, în timpul unei dezbateri despre teoria relativității, cineva l-a rugat pe marele savant Einstein, să îi explice mai clar diferența dintre timp și eternitate.

Stimați colegi, o parte dintre cei de la PSD, care nu ați votat astăzi această reparație morală, doar atât, din păcate, vreau să vă spun că noi avem timp să vă explicăm, dar dumneavoastră vă trebuie eternitate ca să înțelegeți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dugulescu.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi fi foarte scurt. Nu vreau să fac o declarație politică, ci vreau doar să mulțumesc Societății Timișoara, și în mod special domnului Mihalcea, să mulțumesc Asociației 21 Decembrie, și în special domnului Mărieș, și vreau să-i mulțumesc doamnei președinte Roberta Anastase, pentru că s-a ținut de cuvânt și reprezintă, într-adevăr, noua generație de oameni politici din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu. (Aplauze.)

Vă mulțumesc mult. Vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Adrian Gurzău:

În sfârșit, avem o lege. în sfârșit, Parlamentul României ales uninominal se ține de cuvânt. Parlamentarii dau legi, dar trebuie, până la urmă, aceste legi să fie și aplicate.

Trebuie să se vadă, trebuie să se vadă, până la urmă, și să se știe adevărul.

Avem și legea ANI, avem, până la urmă, DNA-ul, avem CNSAS-ul. Aceste instituții, până la urmă, trebuie să funcționeze. Avem și Legea lustrației.

Deci, clasa politică, parlamentarii, și-au făcut datoria. Urmează ca celelalte instituții să le aplice. Și am toată încrederea, pentru că, altfel, vor constitui un abuz, un abuz de drept. Trebuie să fim foarte vehemenți, nu doar să dăm legi. Trebuie să urmărim și aplicarea lor.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Explicarea votului.

Domnul Clement Negruț:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am votat pentru această lege. deși tardiv, sau legea este tardivă, eu nu pot să spun că am votat tardiv, pentru că sunt la primul mandat.

Nu ne-a revenit, domnule Nicolăescu, sigur, dăm Cezarului ce este al Cezarului și vă felicit pe dumneavoastră, ca inițiator, dar adevărații inițiatori sunt acolo și lor trebuie să le mulțumim că astăzi, Parlamentul României a reușit să voteze această lege.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

A fost ultima intervenție.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Dragi colegi,

După votare, am asistat cu neplăcută surprindere la aceste discursuri care au avut loc. Și aș vrea un singur lucru să spun, în loc de concluzie. Puțini am fost, mulți am rămas!

Vă mulțumesc. (Râsete; aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dragi colegi,

Am încheiat acest punct.

Trecem la Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

S-a încheiat votul. 155 de voturi pentru, două împotrivă și cinci abțineri. Au fost foarte mulți colegi, cred, în sală, care nu și-au exercitat votul. Nu există cvorumul necesar, pentru că trebuie să fie 168.

Pe procedură, domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna președinte,

Au fost, sigur, spiritele încinse, până a numărat domnul Voicu o grămadă de colegi au ieșit, este evident că sunt prezenți. Chiar acum intră câțiva.

Eu vă propun să reluăm votul acesta, în condițiile în care, iată, suntem acum toți aici. e limpede că au fost oameni prezenți care au ieșit pentru câteva minute. Iată, și domnul vicepreședinte Dușa! Sincer, vreau să văd cum votează domnul vicepreședinte Dușa această hotărâre. Haideți, să-i dăm șansa domnului vicepreședinte Dușa, care este prezent, să voteze și domnia sa.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Cristian Dumitrescu. Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Întâmplarea că mă așezasem și eu, credeam că trecem la Legea educației, că tot votăm, dar poate legi pentru oamenii care sunt afară, în stradă, votăm și pentru ei ceva, dar vreau să mă adresez ferm și precis.

Domnule secretar Cotoi, vreau să vă spun foarte clar că în momentul când ați spus că intră mai mulți în sală, intra unul singur. Vă rog foarte mult, ca secretar, să numărați corect!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Există o solicitare de reluare de vot.

Consult liderii de grup dacă sunt de acord?

Nu sunt de acord.

Prin urmare, la ora 14,00, ne revedem în plen, începând cu Legea educației.

Domnul Mircea Dușa:

Domnule secretar, eu, sigur că intram în sală, dar dumneavoastră cred că după afirmațiile făcute ieri trebuia să fiți în stradă, la instigatori, acolo, că erați persoană intrusă. acolo, se organizează demonstrația...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ne revedem la ora 14,00, poate ceva mai liniștiți.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 8:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro