Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 25, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.84/04-06-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 25-05-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 25, 2010

4. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 66 deputați, "Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc: Falimentul fermierilor din România".

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Intrăm la punctul 3 al ordinii de zi, avem dezbaterea moțiunii simple inițiată de 66 de deputați, membri ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Biroul permanent și Comitetul liderilor de grup vă propun următorul desfășurător: moțiunea simplă va fi prezentată de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor rezultat din alegeri, luându-se în calcul câte 20 de secunde. Astfel: PDL - 39 minute; PSD+PC - 38 minute; PNL - 22 minute; UDMR - 7 minute; Minoritățile naționale - 6 minute; Grupul deputaților independenți - 5 minute; deputații independenți fără apartenență la un grup al deputaților - un minut.

Dacă sunt observații în legătură cu acest desfășurător? Nu sunt.

Vă supun la vot. Vă rog să votați.

Voturi pentru?

Haideți să folosim cartela electronică. Ați pregătit cartelele? Este în regulă.

Vă rog să votați. Votul este deschis.

Votul s-a încheiat: 106 voturi pentru; un vot împotrivă; 3 abțineri.

Propunerile au trecut.

Dacă așa cere procedura, întreb dacă este cineva dintre semnatari care dorește să-și retragă semnătura. Nu.

Vă reamintesc, în același timp, că la moțiunea simplă nu pot fi făcute amendamente.

Domnul deputat Antohi este cel care va da citire moțiunii.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Antochi:

Doamna președinte,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Doamnelor și domnilor deputați,

Subsemnații, deputați ai Partidului Social Democrat și ai Partidului Conservator, menționați în anexa la prezenta moțiune, membri ai Camerei Deputaților în legislatura 2008 - 2012, în temeiul art.112 din Constituția României și în temeiul art.158 și 164 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintăm prezenta moțiune simplă cu tema: "Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 - falimentul fermierilor din România".

În ultimii ani, mai multe organisme internaționale au organizat dezbateri, fiind sesizate de discrepanța dintre creșterea populației planetei și asigurarea produselor alimentare. Numai în anul 2009, Uniunea Interparlamentară (UIP) a organizat o sesiune specială pe tema alimentației, adoptând o rezoluție prin care recomanda parlamentelor țărilor membre să analizeze posibilitatea de a influența prin legislații, decizii în spiritul acestei rezoluții.

Primul forum internațional care a organizat o dezbatere pe tema securității alimentare a populației lumii a fost Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). În esență, rezoluțiile celor două organisme se referă la responsabilizarea parlamentelor naționale, a guvernelor și a instituțiilor din domeniul cercetării, producției, procesării și comerțului alimentelor pentru a asigura:

  • randamente maxime în producția agroalimentară, ținând seama de faptul că suprafața de producție este limitată;
  • intervenția parlamentelor și guvernelor pentru a asigura finanțarea producțiilor agricole la nivelul fiecărei națiuni în vederea punerii în valoare la capacitate maximă a potențialului pedoclimatic;
  • finanțarea redistribuirii produselor agroalimentare, având în vedere că în zone întregi ale globului, sute de milioane de oameni sunt subnutriți și milioane de oameni datorează decesul lipsurilor grave din alimentație;
  • îmbunătățirea calității și structurii sortimentelor alimentelor, ținând seama că în alte zone populația a devenit obeză.

România, ca membră a Uniunii Interparlamentare, a Uniunii Europene și a FAO, are obligația de a respecta rezoluțiile și recomandările acestor foruri internaționale, cu atât mai mult cu cât la lansarea fiecărui program de guvernare, grupurile politice care asigură majoritatea parlamentară prezintă în Parlament un program de angajamente asumate atât față de instituțiile mondiale și europene la care am aderat, cât și față de toți cetățenii României.

Țările membre ale Uniunii Europene, în ultimii doi ani, trec printr-o criză financiară și economică bine cunoscută. Cu toate acestea, la capitolul securitate alimentară, puține sunt țările europene care-și permit să nu pună în valoare principalele materii prime de care dispun, și anume pământul, apa și buna tradiție în lucrarea pământului.

Numai Guvernul României face o excepție deoarece, pentru anul agricol 2010, nu a asigurat niciun fel de resurse bugetare pentru a pune în valoare condițiile favorabile, în special ca urmare a rezervelor de apă din sol, care în acest an sunt cele mai favorabile din ultimii zece ani.

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2010 este constituit, la capitolul Cheltuieli efective, la o valoare de peste 3 miliarde de lei. Din această valoare, 1.980 milioane reprezintă plata datoriilor restante către fermieri pe anul 2009; restul sunt cheltuieli cu personalul. Numai 220 milioane de lei, adică 0,02% din p.i.b., reprezintă cheltuieli sub forma sprijinului de stat pe care Guvernul României l-a planificat pentru a fi acordat fermierilor, și aceasta, subliniem cu ghilimelele de rigoare, pentru a aduce la rentabilitate maximă întreaga producție agricolă.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidului Conservator a insistat, în perioada dezbaterii bugetului și a obținut votul majoritar al comisiilor reunite pentru agricultură, silvicultură și servicii specifice, precum și al comisiilor de buget-finanțe-bănci, pentru a suplimenta bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2010, cu suma de 2100 milioane de lei.

Plenul a respins acest amendament și a luat act de angajamentul Guvernului, prin Ministerul de Finanțe, că până la sfârșitul lunii februarie vor fi achitate fermierilor toate datoriile din 2009 și, tot până la sfârșitul lunii februarie, se va prezenta lista negociată cu reprezentanții Comisiei Europene pentru capitolele la care fermierii români pot primi subvenții din fonduri europene și din fonduri naționale.

Situația actuală a onorării angajamentelor luate de Guvern față de agricultori la adoptarea bugetului este următoarea:

Până la sfârșitul lunii martie, din banii pentru plata datoriilor din 2009, s-au plătit fermierilor doar 1460 milioane lei, iar la data de 22 aprilie - dată la care a fost redactată prezenta moțiune simplă - a rămas restantă suma de 520 milioane lei, deci fermierii români finanțează statul.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14 din 2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, a fost adoptat de Comisia de agricultură doar la începutul lunii aprilie. Proiectul de lege, nefiind ordonanță de urgență, intră în aplicare după promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar de unele subvenții, cum ar fi parte din acciza pentru motorină, fermierii nu vor putea beneficia în acest an agricol, deoarece campania de însămânțări este aproape încheiată, iar fondurile nu se alocă retroactiv. Deci: fermierii finanțează statul.

Nesubvenționarea accizei pentru motorină, pentru agricultura, duce la creșterea tuturor prețurilor produselor agroalimentare. Peste tot în Europa motorina (acciza) este subvenționată (motorina agricolă).

Intenția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a adopta această reglementare atât de târziu nu va debloca sectorul agricol în acest an. Astfel, vor exista serioase repercusiuni asupra producției din acest an și, implicit, asupra rezultatelor economice ale societăților care activează în agricultură.

Nu există nicio inițiativă legislativă care să reglementeze situația ajutoarelor de stat și, de aceea, anul agricol 2009-2010 este compromis.

Conform rapoartelor Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești", în fiecare an, datorită defrișărilor necontrolate de vegetație forestieră din păduri compacte și de pe zonele consolidate biologic, 100 de milioane de tone de sol fertil sunt transportate, prin eroziune, colmatând albia râurilor și acumulările de apă, însemnate suprafețe fiind afectate de inundații, pe de o parte, iar pe de altă parte, anual sunt afectate de secetă peste 4 milioane de hectare de terenuri agricole.

Camera Deputaților a constituit în 2009 o comisie de anchetă care a întocmit un raport. Raportul scotea în evidență faptul că în zonele irigate, din aproximativ 3 milioane de hectare - din care mai sunt funcționale circa 1,5 milioane de hectare - dacă nu se irigă, se obțin producții care nu acoperă nici cheltuielile de înființare a culturilor.

Cu toate acestea constatăm următoarele:

  • în bugetul agriculturii pentru 2010, Guvernul nu a acordat nicio sumă pentru subvenționarea irigațiilor;
  • viramentul sumelor din penalitățile la energia electrică pentru irigații, ale anului 2009, către organizațiile utilizatorilor de apă și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, nu s-au făcut nici până astăzi, deși ministerul a avut o înțelegere cu Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România să facă plățile până pe 26 februarie 2010.

În prezent, stațiile de pompare, de repompare și punere sub presiune sunt debranșate de la rețeaua de energie electrică din cauza neplății de către guvern a subvenției, precum și a penalităților, iar furnizorii privați de energie electrică nu rebranșează consumatorii de apă la rețelele electrice până nu se plătesc datoriile.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a răspuns Ligii Utilizatorilor de Apă nici cu privire la plățile restante, nici la inițiativa trecerii irigațiilor sub incidența situațiilor de urgență.

În acest fel, măsura reprezentând principala formă de combatere a deșertificării zonei de sud-est a României nu s-a concretizat într-o hotărâre de Guvern. Mai concret, astăzi nicio asociație de udători nu poate iriga, deși starea de umiditate a solului impune aplicarea udărilor atât la culturile de toamnă, cât și la cele înființate în această primăvară.

Un important număr de fermieri au contractat credite bancare, la care plătesc dobânzi, pentru cofinanțarea proiectelor de modernizare și/sau de dotare cu utilaje de irigații, precum și pentru investiții de punere în funcțiune a unor stații de pompare care, în prezent, nu sunt asigurate cu surse de apă. Din cele prezentate mai sus rezultă că nici în acest an fermierii nu vor putea utiliza sistemele de irigații rămase în funcțiune.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, invoca zilele trecute acordarea sprijinului pe unitatea de suprafață de 150 euro-hectar, inclusiv pentru terenurile care rămân nelucrate.

Chiar nu știe președintele României cu câtă întârziere și la ce nivel, față de subvențiile care se acordă fermierilor din alte țări europene, se situează acestea pentru fermierii români?

În campania din această primăvară, în baza unei adeverințe emise de APIA, s-a primit de la băncile comerciale, cu dobândă, doar subvenția pe hectar, care se plătește din fondurile Uniunii Europene, iar subvenția națională, care reprezintă aproximativ 50% din suma totală, nu s-a acordat.

La fel ca în cazul încasării subvențiilor din decembrie 2009 pentru animale, fermierii pot încasa această subvenție doar printr-un credit bancar, a cărui dobândă este suportată de aceștia. Deci: fermierii subvenționează statul.

La creditele bancare, prin aplicarea Legii nr.150, fermierii, până în anul 2010, beneficiau de o subvenționare cu până la 30% din valoare creditului rambursat la termen. În anul 2010, statul nu subvenționează nici măcar dobânda bancară la creditul pentru agricultură, așa cum, de fapt, este reglementat în multe țări din Uniunea Europeană.

Referitor la garanții, băncile nu iau în considerare garanțiile Fondului de Garantare Agricolă.

În acest moment, statul obligă agricultorii să se asigure la societățile de asigurări, dar aceste firme nu pot asigura seceta și înghețul. Se știe că România se află într-o zonă în care aceste fenomene sunt des întâlnite.

Nu s-au plătit nici până în prezent datoriile statului către fermieri provenite din asigurări și calamități naturale, potrivit Legii nr.381. Deci: fermierii subvenționează statul.

Pentru toate aceste modalități de subvenționare a statului de către fermieri, apreciem că afirmația președintelui României, domnul Traian Băsescu, că în ultimii 10 ani s-au acordat subvenții de circa 30 de miliarde și s-au încasat doar 400 milioane de lei din agricultură este nereală, demagogică și politicianistă.

Aceste aspecte în care Guvernul Boc și/sau Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu se implică prin decizii politice, neimplicare cu grave consecințe pe drumul falimentării agriculturii, sunt:

  • introducerea în țară, fără respectarea legislației, a materialului săditor pomicol și viticol și valorificarea acestuia de către persoane neautorizate în dauna materialului săditor autentic și garantat fitosanitar produs în pepinierele românești;
  • viticultorii se confruntă în acest moment cu invazia pe piață a diferitelor produse contrafăcute, obligați fiind astfel să își vândă produsele la un preț mult mai mic.

    Un loc special în această dezbatere îl reprezintă "băuturile fermentate liniștit", a căror comercializare a fost restricționată printr-un ordin al ministrului, iar în prezent ordinul a fost abrogat. În prezent nu poate fi constatată decât lipsa de "agresivitate" a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în politicile de promovare a vinurilor românești de marcă.

    Fermierii trebuie să-și valorifice producția imediat după recoltare, fapt care nu le aduce profit, ba chiar ajung să vândă în pierdere și aceasta deoarece nu funcționează programul "primul siloz".

    În acest moment, agricultorul român nu are un preț prestabilit la produsele de bază pe diferite culturi. Acest aspect determină imposibilitatea stabilirii unei strategii pe fermă, prin aplicarea căreia fermierul să obțină profit.

    După 20 de ani de economie de piață, agricultorii nu pot beneficia de un preț corect al produselor vândute, datorită incompetenței autorităților statului pentru combaterea evaziunii și contrabandei cu produse agroalimentare: cereale, pâine, vin, carne, alcool ș.a.

    Agricultura românească nu are o piață de desfacere pentru că bursa existentă nu este capitalizată, programul "primul siloz" este nefuncțional și, ca urmare, s-au importat și se importă în continuare importante cantități de cereale, produse lactate, carne și produse din carne.

    În anul 2009, s-au importat 254.000 tone de carne de porc, 174.000 tone de carne de pasăre, 67.000 tone de carne de vită și oaie, sute de mii de hectolitri de vin, sute de mii de tone de legume, fructe și altele.

    S-a pus în aplicare programul stabilit prin lege, de acordare a fructelor în școli. Dar, licitațiile se organizează în această perioadă, când stocurile de fructe românești sunt epuizate.

    În același timp, marii producători de fructe, inclusiv Institutul Național de cercetări în domeniul pomiculturii - Mărăcineni, se confruntă cu mari probleme financiare, fiind în pragul falimentului.

    Neurmărirea de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și Siguranță Alimentară a trasabilității importurilor și a calității produselor importate duce la renunțarea de către marii procesatori a colectării laptelui de la producătorii români și înlocuirea acestei practici normale cu una mai comodă: importul de lapte și de carne.

    O mare parte din necesarul de carne ar putea fi acoperit, punând în valoare animalele achiziționate de la gospodăriile populației. Menținerea nejustificată a închiderii târgurilor de animale și a dispoziției aberante de a nu primi în abatoare animale de la gospodăriile populației, deși, pesta porcină a fost declarată oficial eradicată în România, încurajează importurile.

    Neemiterea hotărârilor de Guvern cu privire la acordarea ajutoarelor de stat pentru susținerea financiară a realizărilor angajamentelor asumate privind bunăstarea și protecția animalelor, ameliorarea efectivelor de animale elimină și această posibilitate reglementată de Uniunea Europeană, prin care fermierii ar putea primi un sprijin real din partea statului.

    Guvernul nu a luat nicio măsură, deși s-au făcut numeroase intervenții pentru combaterea evaziunii fiscale, ca urmare a comercializării produselor agroalimentare. Există firme și grupuri de interese care nu numai că nu plătesc t.v.a., dar, prin diferite metode, recuperează această taxă necuvenită de la stat și apoi dispar, în dauna producătorilor corecți care, în loc să primească din t.v.a.-ul colectat subvenții, subvenționează statul, plătind corect doar obligațiile acestora.

    Nici până astăzi, Guvernul nu a stabilit strategia națională cu privire la cultivarea plantelor modificate genetic, deși există două legi care stabilesc circulația materialului semincer, care provine de la plante modificate genetic, precum și trasabilitatea producției realizate.

    Nici până în prezent nu s-au stabilit condițiile de acceptare a proiectelor de modernizare a pajiștilor și cine este aplicantul pentru aceste proiecte: fermierul sau asociația crescătorilor de animale?

    Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a determinat, prin măsurile luate, dezinteresul tot mai mare al fermierilor privind subvenția pe hectar, datorită întârzierilor sau a neplății subvențiilor ca urmare a complicării procedurilor de depunere a documentației și a distanței mari pe care trebuie să o efectueze fermierii pentru a depune documentele la centrele APIA.

    Până la data de 22 aprilie, repet, data la care s-a elaborat această moțiune - Ziua Mondială a Pământului - au fost depuse cereri de solicitare pentru 2,56 milioane hectare, dintr-un total de 7.800.000 de hectare teren arabil, la care se adaugă suprafața de 7 milioane hectare, teren agricol (vii, livezi, pajiști, pășuni).

    Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu a luat nicio măsură pentru a combate fenomenul de îmbătrânire a populației din mediul rural, de depopulare a satelor și nici în ceea ce privește stimularea tinerilor pentru a rămâne în sate și aș lucra pământul. Toate aceste măsuri neluate de guvern la timp duc fie la subvenționarea statului de către fermieri, fie la falimentul fermierilor.

    Pentru aceste situații grave care periclitează siguranța alimentară a României, solicităm demiterea ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Mihail Dumitru, care s-a dovedit incapabil să administreze multitudinea problemelor cu care se confruntă agricultura și agricultorii din România.

    Doamnelor și domnilor deputați,

    S-a vorbit și se vorbește mereu despre fondurile europene nerambursabile.

    Pe Măsura 322 au rămas, încă din 2009, 760 milioane de euro neatribuite prin contracte. Încă din luna septembrie 2009 s-a schimbat Ghidul solicitantului, s-au depus peste1600 de proiecte, iar până astăzi nu s-au stabilit proiectele eligibile. Pentru o bună regulă, menționez că aceste lucruri, în timp, s-au schimbat și sunt convins că vor fi prezentate de ceilalți vorbitori.

    Primăriile au cheltuit bani pentru studii, avize și proiectare, deci primăriile subvenționează statul.

    Nu s-au accesat fonduri pe Măsura 121, modernizarea producției agricole, 123, modernizarea spațiilor de depozitare a producției agricole și condiționarea semințelor, și 125, modernizarea drumurilor de exploatație agricolă și a lucrărilor de îmbunătățiri funciare.

    Defavorizarea/discriminarea societăților comerciale pe acțiuni în vederea obținerii celui mai mare punctaj la depunerea de proiecte pe Măsura 121, conform Legii nr.31/1990, art.10: "Numărul acționarilor în societatea pe acțiuni nu poate fi mai mic de 2". Este logic că, indiferent de vârstă, fermierul care conduce o societate pe acțiuni nu poate fi asociat unic.

    În privința Programului Operațional Piscicol, s-a pierdut un an, nu s-au accesat fondurile pe niciun proiect; mai mult, s-a sugerat aplicanților în program să-și retragă proiectele.

    Întârzierea se datorează, pe de o parte, schimbării conducerii Autorității de Management în Domeniul Pisciculturii și, ca urmare, neacreditarea acesteia, iar pe de altă parte, datorită neimplicării ministerului pentru constituirea grupurilor de acțiune locală pe domenii de activitate.

    Programul SAPARD și Programul FERMIERUL sunt în pericol de a fi compromise datorită intrării în faliment a majorității procesatorilor de produse agricole, care nu-și mai pot plăti ratele la bănci pentru sumele angajate pentru cofinanțare.

    În final, producătorii agricoli sunt cei care suportă consecințele falimentării procesatorilor, deoarece nu încasează de la procesatori contravaloarea produselor livrate.

    Statul, prin autoritățile competente, nu a intervenit în aplicarea legii comercializării produselor alimentare, rețelele de supermarketuri nu plătesc la timp producătorii și procesatorii români, practică prețuri sub nivelul costurilor de producție, importă produse și contribuie la falimentarea fermierilor.

    Rolul formelor asociative din agricultură în dezbaterea lansată de comisarul european Dacian Cioloș cu privire la Politicile Agricole Comune (PAC).

    În primul rând, grupul de specialiști pentru dialog cu formele asociative din agricultură existent în cadrul MADR nu funcționează.

    Iar în al doilea rând, subliniem lipsa specialiștilor români din cadrul Consiliului de Monitorizare de la Bruxelles. În cele 78 de grupe de specialitate existente la nivelul Uniunii Europene România are specialiști doar în 8 grupe, deoarece nu își plătește taxele.

    La această stare gravă din agricultură a contribuit și tergiversarea votării Legii camerelor agricole, lege care timp de 1 an și 2 luni de zile a fost în dezbatere publică, dezbatere la care au participat majoritatea asociațiilor profesionale agricole, patronatelor și sindicatelor din agricultură. Această lege este așteptată, deopotrivă, de fermieri, dar și de organismele Uniunii Europene pentru că prin aplicarea acestei legi se apropie de fermieri politicile agricole comune adoptate la Bruxelles și politicile naționale adoptate la București.

    Renunțarea mult prea ușor la sistemul de consultanță (OJCA) și înființarea Camerelor Agricole, care au trecut din subordinea MADR în subordinea prefecturilor, au creat o stare de confuzie generală în ceea ce privește rolul acestora. Măsura luată de Guvern nu rezolvă nici descentralizarea și nici solicitările fermierilor cu privire la locul și rolul pe care trebuie să le aibă Camerele Agricole.

    Doamnelor și domnilor deputați,

    Am inițiat și prezentat această moțiune simplă din dorința de a observa, din analiza succintă a obiectului acestei moțiuni, că fermierii români sunt tratați discriminatoriu, atât prin politicile naționale, cât și prin modul în care Guvernul se implică să aducă în curtea fermierilor sprijinul Uniunii Europene.

    Doamnelor și domnilor deputați,

    vă propuneam ca în perioada de la depunerea moțiunii și până la dezbaterea în plen, să vă informați în colegiile uninominale în întâlniri cu fermierii din zonă, pentru a le prezenta problematica ridicată de moțiune și să luați acceptul lor pentru a vota sau respinge această moțiune.

    În concluzie, vă propunem următoarele măsuri:

    1. Emiterea ordonanțelor de urgență care să stabilească concret ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli începând cu anul 2010, care sunt sumele și de când se acordă. Și aceasta, înainte de rectificarea bugetului din vara acestui an.
    2. Analiza, în fiecare ședință de Guvern, a modului în care autoritățile competente ale statului asigură aplicarea legislației pentru combaterea evaziunii și contrabandei în domeniul circulației materiilor prime agricole și a produselor agro-alimentare.
    3. Rectificarea urgentă a bugetului pe anului 2010, pentru a asigura fondurile necesare pentru plata urgentă a ajutoarelor de stat către fermieri.
    4. Asigurarea unei transparențe totale, prin informarea corectă a fermierilor și primăriilor, a Ghidului solicitantului pe fiecare măsură finanțată integral sau cofinanțată, care face obiectul proiectelor de modernizare a agriculturii, de dezvoltare rurală și de agromediu.
    5. Modificarea ghidului pentru măsura 121 pentru corectarea inepției privind asociatul unic în societățile comerciale pe acțiuni.
    6. Înlocuirea urgentă a legii creditului agricol cu altă formă de susținere financiară a finanțării lucrărilor din agricultură.
    7. Reducerea de urgență a accizei la motorină până la 21 euro/1.000 litri, pentru ca această măsură să aibă efecte cât mai repede cu putință. Întârzierea adoptării acestei măsuri va face ca fermierii să poată profita de acest beneficiu abia în anul agricol 2010-2011.
    8. Organizarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la propunerile organizațiilor profesionale, a unor largi dezbateri referitoare la noua Politica Agricolă Comună, ce va fi adoptată începând cu anul 2013.

    Vă mulțumesc. (Aplauze.)

  • Doamna Roberta Alma Anastase:

    Și eu vă mulțumesc.

    În continuare îi dau cuvântul domnului ministru Dumitru. Aveți la dispoziție, domnule ministru, 50 de minute în total, intervenția de început și concluziile la final.

    Domnul Mihail Dumitru (ministrul agriculturii și dezvoltării rurale):

    Doamnă președinte,

    Domnilor vicepreședinți,

    Stimate doamne și domni parlamentari,

    Am ascultat cu interes deosebit conținutul moțiunii simple. Problemele ridicate și lucrurile ce mi se impută mie, ca ministru, și Guvernului din care fac parte și voi încerca să răspund punctual la fiecare dintre problemele ridicate în moțiune.

    Aș vrea să menționez încă de la început că temele concrete ale moțiunii pleacă de la realitățile sectorului agricol românesc, de la multitudinea de probleme ce s-au acumulat în decursul ultimilor 20 de ani, dar pentru care nu s-au găsit niciodată soluții adecvate.

    Dar dacă într-adevăr ați așteptat de la mine, ca ministru, să rezolv toate aceste probleme în cinci luni de mandat, vă spun că niciun ministru nu le poate rezolva într-un timp atât de scurt, mai ales în contextul economico-financiar actual.

    Mai degrabă aș spune că deficiențele semnalate sunt reflectarea marilor probleme ale agriculturii românești din perioada de tranziție, și anume, cele referitoare la structura exploatațiilor, funcționarea piețelor, finanțarea agriculturii și administrația agricolă.

    Aș dori să vă amintesc că am preluat ministerul pe 22 decembrie 2009, după o situație de interimat la conducerea ministerului și după o guvernare de 3 luni, în care Guvernul demis prim moțiune de cenzură asigura numai funcționarea curentă, neputând emite acte normative ce definesc noi politici. Aceasta se întâmpla în ultimele luni în care România mai putea încă adopta măsuri legale, necesare evitării unei întreruperi bruște a regimului tranzitoriu al ajutoarelor de stat în agricultură.

    Există o responsabilitate politică aici, care nu-mi aparține mie, ca ministru, nici Guvernului din care fac parte.

    La 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziție în care, conform tratatului de aderare, România putea continua să acorde subvenții care nu erau conforme cu regulile concurenței și ajutoarelor de stat din Uniunea Europeană.

    Au încetat, astfel, să mai existe 56 de scheme de ajutor de stat, în locul cărora nu s-a pregătit nimic în schimb în cei trei ani și nici anul trecut.

    Trebuie să vă amintesc faptul că în perioada 2007-2009 statul român a continuat să subvenționeze puternic agricultura, atât prin toate instrumentele folosite până la momentul aderării, alocând importante fonduri de la bugetul național, cât și prin fondurile europene care cresc gradual de la an la an.

    Valoare sprijinului total efectiv, acordat anual agricultorilor, a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro de la bugetul de stat, la care se adaugă sumele de la Uniunea Europeană, în creștere graduală de circa 700 de milioane de euro în anul 2009. Acestea nu includ și sumele acordate prin SAPARD și Programul Național de Dezvoltare Rurală.

    Din punctul meu de vedere, România trebuia să reducă progresiv formele vechi de sprijin și să folosească întreaga perioadă de tranziție de trei ani pentru înlocuirea treptată a ajutoarelor neconforme cu cele conforme. Strategia aleasă: "Să dăm acum, cât mai putem, cât mai mult!" își arată acum roadele. La acestea se adaugă astăzi criza financiară, care diminuează radical resursele disponibile în bugetul național.

    Nevoile reale de sprijin ale agriculturii României, cât și alocările bugetare generoase, aprobate în această perioadă de Guvern și Parlament, în diferitele lor compoziții politice, au făcut ca în fiecare din ultimii trei ani să nu poată fi onorate la timp toate angajamentele față de fermieri. Astfel, restanțe corespunzătoare anilor 2007-2009 au fost între 200 și 400 de milioane de euro pe an. S-a instituit, în acest fel, un proces absolut nesustenabil, de rostogolire a datoriilor făcute într-un an pe bugetul anului viitor, ajungându-se la finele anului 2009, în condițiile unui buget de austeritate, ca totalitatea resurselor bugetare din 2010 să fie folosite aproape exclusiv pentru plata angajamentelor anului trecut.

    Din 2,02 miliarde lei bugetate în 2010 pentru subvenții, 1,8 miliarde sunt datoriile anului 2009. Acesta este bugetul pe care l-am preluat în ziua investirii mele.

    Mi-au rămas, astfel, 220 de milioane lei, în limita cărora pot pregăti, aproba și notifica ajutoare, noi forme de ajutor de stat.

    Atunci când am acceptat să fiu nominalizat la funcția de ministru eram conștient că și dacă România nu ar fi fost afectată de criza financiară, ministerul nu ar fi putut continua subvenționarea agriculturii cu bani de la bugetul național, în formele și la nivelurile la care s-a făcut în ultimii ani. Sunt sigur că acest lucru îl cunoșteau și membrii Parlamentului care au votat programul de guvernare și bugetul aferent acestui an, după cum cred că îl cunoșteau și cei care nu au votat respectivele documente.

    De aceea, în condițiile alocărilor bugetare limitate, ceea ce am făcut a fost să gestionez cât mai bine fondurile naționale și europene avute la dispoziție, pentru a asigura îndeplinirea prevederilor programului de guvernare.

    Am preluat un minister afectat de instabilitatea conducerii în ultimul an și a trebuit să rezolv într-un timp destul de scurt probleme administrative, organizatorice, legale și funcționale ce așteptau de mai bine de un an. Desigur, aceste aspecte nu se văd din afara ministerului.

    Pe planul strategiei, reglementării și sprijinirii sectorului agricol am încercat să redau coerența actului guvernamental și să prioritizez acțiuni în funcție de urgența lor.

    Am acționat, astfel, pe următoarele paliere:

    1. În condițiile în care posibilitatea reală a introducerii de noi forme de ajutor de stat, din resurse naționale, rămânea foarte limitată, ne-am concentrat atenția prioritar pe utilizarea tuturor resurselor disponibile din fonduri europene FEGA, FEADR-FEP și pe absorbția fondurilor comunitare.

    În primele patru luni de la învestire am adoptat cadrul legal și procedural și am comunicat Comisiei Europene criteriile de acordare a următoarelor programe cu fonduri comunitare, care riscau să fie pierdute, datorită nepromovării anul trecut a actelor normative necesare: programul național apicol pe 2010 - 1,5 milioane de euro; ajutor de criză pentru sectorul laptelui - 5 milioane de euro; ajutor pentru tomatele pentru procesare - circa 1 milion de euro; programul fructele în școli - 5 milioane de euro; schema de sprijin pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate - 22 de milioane de euro; schema pentru agricultura biologică - 3 milioane de euro; programul pentru persoanele defavorizate pe 2010 - 27 de milioane de euro.

    2. Am creat cadrul legal general pentru ajutorul de stat și am pregătit 13 scheme de ajutor de stat aferente.

    Cadrul general îl reprezintă promovarea și aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2010, aprobată prin Legea nr. 74/2010. Pentru cele 13 scheme am elaborat hotărârile de Guvern necesare, care au fost trimise formal sau informal Comisiei Europene.

    Lipsa resurselor bugetare mi-a permis până acum, însă, promovarea și aprobarea unei singure scheme de ajutor, și anume, Hotărârea de Guvern nr.408/2010 privind acordarea ajutorului pentru reducerea accizei la motorină, pentru care primim aprobarea comisiei pe 26 mai, deci mâine, 2010.

    Pentru alte cinci hotărâri de Guvern procesul de avizare interministerială a fost stopat la Ministerul Finanțelor, din lipsa resurselor bugetare.

    Am promovat și aprobat în Guvern memorandumul pentru acordarea plăților naționale complementare directe în anul 2010, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel animal și în baza acestuia am pregătit actele normative necesare acordării ajutorului - hotărârea de Guvern și ordine de ministru.

    Am permis depunerea cererilor pentru PNCD, pentru plățile naționale complementare directe pentru culturi de câmp și pentru ovine.

    În condițiile reducerii substanțiale ale cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în deficitul bugetar convenit cu FMI, resursele bugetare acordării acestor forme de sprijin lipsesc din proiecția bugetară actuală.

    Am elaborat și promovat o serie de acte normative pentru aplicarea legilor care erau restante de multă vreme și care nu erau rezolvate. Până la 30 aprilie am pregătit și aprobat 41 de proiecte de acte normative și 49 de ordine de ministru. Alte 28 de acte normative se află în proces de avizare internă și interministerială.

    Doamnelor și domnilor,

    Permiteți-mi acum să răspund pe scurt la fiecare dintre problemele indicate în moțiunea simplă, pentru a vă aduce la cunoștință modul în care le-am rezolvat sau propunem să le rezolvăm.

    Plata datoriilor pe 2009

    În luna mai am achitat 99,6% din datoria restantă din anul 2009.

    Așa cum am menționat anterior, bugetul ministerului cuprinde în cea mai mare parte datorii. Plata datoriilor restante a fost făcută astfel: 366 de milioane în ianuarie, 808 milioane în februarie, 226 de milioane în aprilie, 232 de milioane în luna mai.

    După cum puteți observa, 72% din datorii au fost achitate până la sfârșitul lunii februarie, iar restul de 28% s-a făcut până la jumătatea lunii mai.

    Permiteți-mi să nu fiu de acord cu concluzia dumneavoastră că fermierii finanțează statul, deoarece fermierii au insistat și încă insistă ca aceste forme de sprijin să fie promovate, chiar și în absența resurselor bugetare.

    Cu sprijinul și garanțiile ministerului, în contul acestor angajamente s-a stabilit un mecanism de creditare: fermier - APIA - FGCR - bancă. Prioritate la plata datoriilor o au fermierii care au accesat credite prin acest mecanism.

    Plata subvențiilor pe suprafață

    În ceea ce privește subvențiile pe suprafață, din fonduri europene și fonduri naționale pentru anul 2009, termenul legal de plată este între 1 decembrie 2009 și 30 iunie 2010.

    În octombrie - noiembrie 2009 a fost acordat un avans de 70% din sumele din FEGA unui număr de circa 800.000 de fermieri, iar plata diferenței de 30% și a sumelor alocate de la bugetul național pentru PNCD este în derulare.

    Obiectivul Guvernului este plata integrală în termenul legal pentru a evita penalități din partea comisiei.

    Până în prezent au fost finalizate plățile pentru peste 700.000 de fermieri, pe o suprafață de 7 milioane de hectare, adică 82% din suprafață, și sunt în proces de autorizare la plată alți 200.000 de fermieri, pentru o suprafață de peste 1 milion de hectare.

    Ajutoare de stat

    Așa cum am menționat anterior, cadrul legal privind ajutoarele de stat a fost elaborat și aprobat.

    Ordonanța Guvernului nr.14 și Legea nr.74/2010 au fost aprobate. Am urmărit personal această lege-cadru, pe întreg parcursul legislativ, până la promulgare. Am fost prezent în comisii, la discutarea acesteia și la votul în plen. Am cerut aprobarea în procedură de urgență a legii, tocmai pentru a putea elabora schemele de ajutor de stat.

    Indiferent de viteza de adoptare a cadrului legal național, niciun ajutor de stat nu poate intra în vigoare înainte de aprobarea de către Comisia Europeană și nu funcționează retroactiv.

    Subvenționarea motorinei

    Hotărârea de Guvern nr. 408/2010 privind aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură a fost aprobată, publicată, iar notificarea către comisie a fost făcută, iar decizia de aprobare va fi luată pe 26 mai.

    Prin această schemă multianuală pe trei ani, pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare, se stabilește o acciză redusă de 21 de euro pe 1000 de litri, reducere maximă acceptată de legislația europeană.

    Fermierii vor beneficia de acest ajutor de la data deciziei de aprobare, deci inclusiv în anul agricol 2010, pentru campania de recoltare ce va începe în curând și pentru campania de toamnă.

    Celelalte ajutoare de stat

    Așa cum am precizat anterior, am pregătit un pachet de 13 scheme de ajutor de stat. Hotărârile de Guvern sunt elaborate și avizate, am convenit cu Ministerul Finanțelor un program de eșalonare a angajamentelor și plăților, astfel încât, cu încadrarea în proiecția bugetară multianuală pe următorii trei ani, să putem promova toate aceste măsuri prioritare.

    Analizăm și alternativa preluării unora dintre aceste scheme în cadrul programului național de dezvoltare rurală, degrevând astfel o parte din bugetul de stat pentru costurile bugetare aferente.

    Irigațiile

    În ultimii ani subvențiile acordate pentru irigații au crescut exponențial. Înțeleg nemulțumirea fermierilor care până în septembrie 2009 primeau subvenții foarte mari pentru irigat: 1.260 ron pe hectar, în condițiile în care la 1 ianuarie 2010 aceste subvenții au fost eliminate.

    În noile condiții, filozofia finanțării irigațiilor trebuie schimbată, în condițiile în care subvenția nu mai poate fi acordată pentru costuri de operare. Soluția este investiția în sisteme și tehnologii de irigare ce economisesc apa, energia și, deci, care permit economii de costuri substanțiale.

    Lucrăm, cu asistență de la Banca Mondială, la o actualizare a strategiei pentru irigații și elaborarea unui plan de acțiuni pentru ca irigațiile să se concentreze în zonele viabile economic și să se asigure exploatarea sistemelor de irigații.

    Am lansat imediat ce am fost investit măsura 125 din PNDR, finanțată din FEADR, prin care organizațiile utilizatorilor de apă pot obține finanțare pentru investițiile lor.

    Prin această măsură se acordă finanțare nerambursabilă, în limita a 1 milion de euro pe organizație a utilizatorilor de apă, pentru infrastructura de irigații din proprietatea acestora.

    În sesiunea 15 martie - 15 aprilie 2010 au fost depuse 36 de proiecte de către organizațiile utilizatorilor de apă, care au în exploatare infrastructura de irigații pe un teritoriu cu o suprafață de 161.000 de hectare.

    În cea de-a doua sesiune de depunere a proiectelor pentru măsura menționată, care se va organiza în perioada 15 octombrie - 15 noiembrie 2010, vor fi alocate fonduri nerambursabile în valoare de 148 de milioane de euro.

    Pentru sistemele mari de irigații aflate în proprietatea ANIF se continuă finanțarea din fonduri publice, prin proiectul "reabilitarea și reforma sistemului de irigații", a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din sistemele Sadova-Corabia din județele Dolj și Olt, terasa Viziru și terasa Brăilei din județul Brăila și câmpia Covurlui din județul Galați, precum și achiziția de dotări necesare funcționării irigațiilor.

    Până în prezent au fost achiziționate 141 de debitmetre pentru 126 de stații de pompare, de punere sub presiune, proprietate a 48 de OAI-uri, iar documentele pentru încă 54 debitmetre pentru 41 de s.p.p.-uri aparținând la 35 de OAI-uri sunt în procesul de evaluare.

    Vom recepționa în luna iulie lucrările de reabilitare pentru o suprafață de 40.000 de hectare din sistemul de irigații Sadova-Corabia.

    Ministerul a purtat discuții cu furnizorii de energie și cu Agenția Națională pentru reglementarea energiei, pentru contractarea de energie ieftină pentru sistemul național de irigații și analizăm condițiile în care ANIF și OAI-urile pot deveni consumatori eligibili pentru a cumpăra energie ieftină.

    Reducerea accizei la motorină se aplică și utilizatorilor de apă. Astfel, fermierii care irigă cu pompe pe motorină vor putea achiziționa motorina cu acciza redusă de la 293 de euro pe 1000 de litri la 21 de euro pe 1000 de litri, în limita a 50 de litri pentru 1000 metri cubi de apă pompată.

    În ceea ce privește restanțele la plata energiei electrice pe anul 2009, acestea au fost plătite în februarie 2010, iar penalitățile pentru energia consumată pentru irigații în anul 2009 de către ANIF și organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații au fost achitate la începutul lunii mai. Până în prezent au fost puse sub tensiune un număr de 314 stații de pompare, din care funcționează, în corelare cu cererile de apă, un număr de 105.

    Pentru anul 2010 ANIF a încheiat contracte cu beneficiarii pentru o suprafață de 413.000 de hectare, din care 410.000 de hectare cu OAI-urile.

    Campania de irigat a început în 2010, pe data de 17 mai, irigându-se o suprafață de 8.500 de hectare.

    Finanțarea agriculturii

    MADR mediază permanent relațiile dintre fermieri și bănci. Protocolul cu băncile privind acordarea de credite în contul subvențiilor va fi reînnoit. Toate formele de sprijin sunt luate în calcul pentru acordarea de credite, nu numai cele din fonduri europene.

    Anul trecut, beneficiarii CNDP-ului pe bovine au fost eligibili. Aceasta este o alternativă oferită fermierilor, și nu o obligație. Nimeni nu-i poate obliga pe fermieri să ia un credit, în contul subvenției, dar cei care doresc să o facă, o pot face.

    Creditul agricol

    Subvenționarea dobânzii la credite pentru producție și acordarea de prime pentru cei ce rambursează creditul înainte de data scadentă nu mai este posibilă în forma prevăzută de Legea creditului nr. 15072003.

    Această schemă va fi înlocuită cu o schemă de ajutor de stat temporară privind asigurarea accesului la finanțare în agricultură, sub forma subvenționării ratei dobânzii la credite bancare contractate de producătorii agricoli și procesatorii de produse agricole cu instituțiile de credit sau cu instituțiile financiare nebancare în anul 2010.

    Proiectul legislativ în cauză este inclus pe Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare, iar ministerul a elaborat deja proiectul de ordonanță.

    Despăgubirile privind calamitățile

    Sunt acuzat că nu am acordat despăgubiri pentru calamități în toamna anului 2008 și primăvara anului 2009.

    Doresc să menționez că acestea nu puteau fi acordate, dacă nu erau alocate fondurile în bugetul ministerului în 2009 și dacă nu se elabora hotărârea de Guvern cu sumele aferente pentru anul 2009, așa cum prevede Legea nr.381/2002.

    În absența acestora nu există posibilitatea legală pentru acordarea de despăgubiri.

    Legea nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură și-a încetat aplicabilitatea la 31 decembrie 2009.

    Ministerul a elaborat o hotărâre de Guvern pentru crearea unei scheme de ajutor de stat privind subvenționarea primelor de asigurare. Aceasta va intra în vigoare la aprobarea ei de către Comisia Europeană.

    Importul de material săditor

    Potrivit legislației în vigoare - și mă refer aici la Ordinul nr. 257/2002, modificat prin Ordinul nr.461/2006 - importul de material săditor din alte țări decât cele din Comunitatea Europeană este permis numai cu avizul ministerului și numai pentru speciile la care se constată echivalența cererilor de certificare și de protecție a soiurilor, cu respectarea reglementărilor organismelor internaționale în domeniul comerțului internațional cu semințe și material săditor, la care România este parte.

    Ministerul nu a acordat avize de import pentru material săditor pomicol și viticol din țări terțe și nu am informații că s-ar fi făcut importuri din țări terțe fără avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Comerțul intracomunitar se desfășoară, însă, potrivit regulamentelor europene.

    Băuturile fermentate liniștit

    În ceea ce privește comercializarea acestora, se susține că a fost restricționată printr-un ordin de ministru, care în prezent este abrogat. Precizez că la această dată ordinul este încă în vigoare. Este vorba de ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Ministerului Sănătății și Autorității Naționale pentru protecția consumatorului nr. 766/1596/675/2009. Menționez că ordinul nr. 766 a fost notificat Comisiei Europene, așa cum prevede Hotărârea de Guvern nr. 1016 din 2004.

    În plus, pentru a diminua evaziunea fiscală cu aceste produse unde gradul de contrafacere este foarte mare și pentru o monitorizare mai riguroasă a comercializării băuturilor fermentate liniștit, ministerul a înaintat Ministerului Finanțelor Publice o propunere de accizare a acestor băuturi. Aceasta este inclusă în proiectul Ordonanței de urgență pentru combaterea evaziunii fiscale care va fi aprobat mâine în ședința de Guvern.

    În ceea ce privește promovarea soiurilor de marcă, ministerul, prin programul-suport, susține promovarea imaginii vinului românesc, atât pe piața Uniunii Europene, cât și pe piața țărilor terțe.

    În acest sens, există alocații financiare comunitare, care se cifrează la peste 2 milioane de euro pentru perioada 2009-2013, fonduri destinate promovării pe piețe terțe a vinurilor cu denumire de origine controlată și a celor cu indicație geografică.

    Menționăm că la această dată există în derulare programe de promovare a vinului românesc în țări ca Japonia, China, Thailanda, Rusia, dar și în Canada și Statele Unite.

    Programul "Primul siloz"

    Anul trecut a fost lansat programul "Primul siloz". Acest program dă posibilitatea fermierilor care nu dețin spații de depozitare adecvate să păstreze producția realizată pe o perioadă îndelungată și să o valorifice pe piață în condiții avantajoase după momentul recoltării, când prețul este scăzut.

    În schimbul mărfii depozitate fermierul primește certificatul de depozit, care constituie titlul de credit negociabil, reprezentativ al mărfii, la ordin, transmisibil, fără limită de restricții.

    În anul 2009 au fost depuse cereri în vederea acordării licențelor de depozit pentru semințe de consum pentru o capacitate de depozitare de 5.325.000 de tone.

    Comisia pentru acordarea licențelor de depozit a eliberat un număr de 174 de licențe de depozit, pentru 95 de operatori economici, capacitatea de depozitare licențiată până în prezent fiind de 3.747.000 de tone, reprezentând 70% din capacitatea solicitată prin cererile înregistrare la Ministerul Agriculturii.

    Până în prezent, au fost distribuite, din cele 10 mii de certificate tipărite de Fondul de garantare, un număr de 1.220 de certificate de depozit pentru 12 operatori economici care dețin o capacitate de licență de 795 de mii de tone, reprezentând 21% din capacitatea licențiată.

    Pe seama acestor certificate, depozitarii au primit credite bancare în valoare de 10 milioane de euro, corespunzător cantității semințelor de consum evidențiate pe certificatele de depozit.

    Având în vedere că programul a fost lansat în luna septembrie anul trecut și datele menționate mai sus, consider că programul este funcțional și va putea fi folosit cu succes în următoarea campanie de recoltare.

    Programul "Fructele în școli"

    Pentru Programul de distribuire a fructelor în școli, ministerul a demarat pregătirea cadrului legislativ pe 26 ianuarie 2010. Deși normele comunitare de implementare a programului s-au publicat în Jurnalul oficial în data de 8 aprilie 2009, am insistat ca acest program să înceapă în aprilie 2010, deși era târziu, chiar dacă, la nivelul producătorilor, oferta nu mai era suficientă pentru a acoperi necesarul, pentru a nu pierde sumele alocate României de la Uniunea Europeană, pe de o parte, și pentru a avea o perioadă minimă de implementare, pe de altă parte. De asemenea, programul viza încurajarea copiilor să consume fructe proaspete și să-i încurajeze la un consum sănătos.

    În urma acestui exercițiu, vom avea la dispoziție informații pentru a corecta, dacă este nevoie, modul de implementare începând cu anul 2010-2011.

    Din discuțiile cu producătorii români, am constatat că aceștia știau și așteptau cu interes lansarea acestui program. Reprezentanți ai acestora au fost informați și consultați pe parcursul elaborării actelor normative, respectiv Ordonanța nr.24/2010, dar și a ordinului prin care se stabileau specificațiile tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziție.

    Pentru anul 2010-2011, programul va fi lansat în timp, astfel încât producătorii români să fie principalii furnizori ai programului.

    Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale

    Problematica evaziunii fiscale, în special în domeniul achizițiilor intracomunitare de bunuri, vizează interesul public general, iar efectele manifestării acestor fenomene constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată. Din acest motiv, Guvernul va aproba o ordonanță de urgență în următoarea ședință de Guvern, ce instituie măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

    Măsurile cuprinse în acest act normativ privesc înregistrarea persoanelor impozabile, care efectuează operațiuni de comerț intracomunitar, în special achiziții intracomunitare de bunuri, în vederea diminuării evaziunii fiscale în domeniul t.v.a., monitorizarea operatorilor economici care desfășoară operațiuni cu produse accizabile, în vederea accelerării încasării accizelor la bugetul de stat și diminuării evaziunii fiscale în domeniu, accizarea băuturilor fermentate liniștit și introducerea taxării inverse la anumite produse agro-alimentare - carne și produse din carne, cereale, pâine, lapte și produse lactate etc.

    Cultivarea plantelor modificate genetic este reglementată la nivel european și se poate face numai dacă acestea sunt autorizate de Consiliul de Miniștri sau Comisia Europeană.

    Până în prezent, au fost autorizate la nivel comunitar doar porumbul mono 810, rezistent la sfredelitorul porumbului, cultivat în România pe suprafețe foarte mici - sub 0,1% anual - și cartoful Amflora, modificat genetic, pentru creșterea conținutului de amidon, destinat obținerii de amidon industrial.

    Strategia pe care ministerul a făcut-o publică în ceea ce privește cultivarea organismelor modificate genetic este una prudentă. Dacă plantele au obținut avizul EFSA și în aviz se menționează că nu au efecte negative asupra sănătății umane, animale și mediului și prezintă un avantaj economic net, atunci ministerul este în favoarea cultivării lor în România.

    Fermierii sau asociațiile de fermieri, principalii utilizatori ai fondurilor destinate pajiștilor.

    Conform legislației europene, utilizatorii pajiștilor, crescătorii de animale sau asociații ale crescătorilor de animale sunt principalii beneficiari ai plăților directe pe suprafața aferentă pajiștilor, cu condiția respectării bunelor condiții agricole și de mediu.

    Până în 2010, beneficiarii acestor fonduri erau, în mare parte, consiliile locale. Acestea depuneau cererea de plată în detrimentul fermierilor, blocând, astfel, accesul acestora atât la ajutorul financiar, cât și, adesea, la folosirea pășunilor.

    Ministerul a corectat legislația, astfel încât fermierii să aibă prioritate la accesarea fondurilor europene. în cazul în care crescătorii de animale nu depun cererea, numai atunci consiliul local poate depune această cerere.

    Anul acesta, pentru întreținerea pajiștilor se acordă aproximativ 80 de euro pe hectar. La acestea se pot adăuga sume din axa doi a PNDR-ului, respectiv plățile pe agromediu și plățile pentru zone defavorizate.

    Situația depunerii cererilor pe suprafață - campania 2010

    La 15 mai, s-a încheiat sesiunea, de fapt, la 17 mai, s-a încheiat sesiunea de depunere a cererilor de plată pe suprafață pe anul 2010.

    La această dată, au fost depuse la centrele locale APIA un număr de 1.052.000 de cereri, pentru o suprafață de 9 milioane de hectare. Aceste date arată că fermierii sunt interesați de aceste plăți, iar ministerul a făcut toate demersurile necesare ca aceștia să depună în timp cererile de plată, astfel încât să nu fie penalizați pentru întârziere.

    Absorbția fondurilor europene

    Așa cum am menționat și la audieri, una dintre prioritățile mele este creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, dar și utilizarea eficientă a acestora.

    Doresc să informez Parlamentul, cu această ocazie, că ministerul pe care-l conduc are cea mai bună rată de absorbție dintre toate fondurile europene. Fondurile din FEGA au fost anual absorbite în proporție de circa 96%, iar, în ceea ce privește FEADR, rata de utilizare a alocărilor financiare este de 33%, iar gradul de absorbție de peste 12%.

    Programul Național de Dezvoltare Rurală

    Decizia contractării întregii alocări financiare pe Măsura 322 în două sesiuni a fost luată înaintea venirii mele la minister. Consecința a fost că s-a depus în mare grabă un număr de circa 1700 de proiecte în iunie-iulie 2009, în condițiile în care se știa că nu vor mai fi alți bani disponibili. O mare parte a acestor proiecte a fost pregătită superficial, datorită timpului scurt avut la dispoziție pentru pregătirea proiectelor.

    Apoi, a început bătălia și presiunile pentru selecția proiectelor după orice criterii, altele decât prevăzute în procedura de selecție PNDR.

    Cu siguranță că la o asemenea concurență, în care se alege un proiect din șapte, nemulțumirea este generală. Nu pot să vă spun ce eforturi deosebite a trebuit să facem în cadrul ministerului și agenției pentru a garanta obiectivitatea procesului de selecție. A trebuit să reverificăm aproape fiecare proiect din nou și din nou să reacționăm la fiecare reclamație și sesizare.

    Bineînțeles că aceasta a prelungit foarte mult finalizarea procesului de selecție. Am reușit, însă, să încheiem această selecție pe 13 mai. Lista finală a fost publicată pe site-ul ministerului pe 15 mai, 295 de proiecte au fost propuse spre finanțare.

    Ca răspuns la criza economică, am pus la dispoziția celor care accesează fonduri europene prin fondul de garantare a creditului rural, suma de 220 de milioane de euro, pentru acordarea de garanții. Din aceste sume, se pot acorda garanții în valoare de 1 miliard 100 de milioane de euro.

    De asemenea, instituția noastră a negociat un comision de gestionare cu fondul de garantare de 1,35%, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare practicată până acum la nivel bancar.

    Mai mult: am în pregătire două hotărâri de Guvern pentru subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții și producție.

    De asemenea, am organizat mai multe întâlniri cu reprezentanții sistemului bancar, în vederea deblocării creditării în agricultură și avem semnale pozitive în acest sens. Mai mult, propun băncile semnarea cu ministerul și cu fondul de garantare a unui protocol de bune intenții.

    Până la sfârșitul acestei luni, vom semna contracte de finanțare din fonduri europene de 1 miliard de euro, pe Măsurile 322, 312 și 313. Măsura 312 este măsura pe microîntreprinderi în mediul rural și 313 este măsura pe turism rural.

    Spuneți în moțiune că nu s-au accesat fonduri pe măsura 121 și 123. Doresc să informez Parlamentul că astăzi avem 1.525 de proiecte finanțate pe Măsura 121, în valoare de 527 de milioane de euro, din care au fost plătite 162 de milioane de euro în contul beneficiarilor.

    Pe Măsura 123 sunt semnate 716 proiecte, în valoare de 510 milioane de euro, din care s-au plătit 64 de milioane de euro în contul beneficiarilor.

    Programul operațional pentru pescuit

    Când am preluat mandatul, situația implementării POP era critică, datorită întârzierilor înregistrate de-a lungul ultimilor doi ani.

    În cele 5 luni de mandat, s-au făcut câțiva pași importanți - întărirea capacității autorității de gestiune, prin angajarea personalului, revizuirea și aprobarea manualelor de proceduri, reluarea procesului de creditare suspendat în noiembrie 2009, datorită lipsei de personal și modificărilor administrative, stabilirea unui calendar al lansării măsurilor, care este publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii, lansarea unor măsuri din axele 1, 2 și 4, organizarea de întâlniri cu potențialii beneficiari ai fondurilor.

    Până în prezent, au fost depuse 16 proiecte eligibile, cu o valoare de peste 38 de milioane de euro. Sperăm ca primele contracte pe Programul Operațional de Pescuit să se semneze în luna iulie.

    Subvenționarea cotizațiilor asociațiilor românești la Copa-Cogeca

    Am încurajat, ca ministru, permanent organizarea fermierilor și participarea lor la Grupul de lucru din cadrul Copa-Cogeca.

    Consider că este deosebit de important ca producătorii români să fie reprezentanți la nivelul organizațiilor europene. De aceea, cred că ministerul nu a greșit când a plătit, în ultimii ani, cotizația fermierilor români, cu toate că nu era și nu este obligația ministerului.

    Situația actuală nu ne mai permite acest sprijin financiar. Este însă momentul în care fermierii trebuie să înceapă să-și genereze resurse necesare din cotizații ale membrilor, așa cum se întâmplă peste tot în Europa.

    Sunt deschis la găsirea unor soluții, oricare ar fi ele, pentru a asigura prezența fermierilor români în structurile europene reprezentative.

    Legea Camerelor agricole

    Înființarea camerelor agricole este așteptată cu interes atât de fermieri, cât și de mine. Ministerul a elaborat un proiect de lege privind înființarea camerelor agricole, dar, datorită apariției inițiativei parlamentare, a renunțat la promovarea propriului proiect, participând activ la dezbaterile din Parlament.

    Din conducerea ministerului, atât eu, cât și colegii mei, au fost prezenți la dezbaterile din comisiile Parlamentului pentru accelerarea acestui act normativ, deosebit de important pentru sectorul agricol, care înțeleg că este acum în faza de plen sau va ajunge la plen.

    Am pregătit în minister condițiile necesare procesului de constituire și dezvoltare a acestor noi structuri în întreaga țară.

    ANCA

    Trecerea oficiilor județene de consultanță agricolă de la ANCA la consiliile județene s-a produs înaintea mandatului meu, printr-o decizie luată de un alt Guvern. Analizăm acum o reconfigurație a instituțiilor la nivel județean, după apariția legii camerelor agricole.

    În concluzie, doamnelor și domnilor parlamentari, acestea sunt răspunsurile pe care le aduc la problemele ridicate de dumneavoastră.

    Dacă e mult sau e puțin ce am făcut până acum, las la latitudinea dumneavoastră să apreciați.

    Consider că obiectivele fixate pentru această perioadă a mandatului meu le-am îndeplinit, chiar dacă au fost și unele întârzieri generate de factori pe care nu i-am putut întotdeauna controla sau din fixarea unor termene prea optimiste.

    Întreg pachetul pentru ajutoare de stat este pregătit. Promovarea și aprobarea lui depind de resursele bugetare de care dispunem acum în buget.

    Combaterea evaziunii fiscale este o prioritate a Guvernului în acest sens, fiind pregătită o ordonanță de urgență și un plan concret de acțiuni.

    Ministerul Agriculturii a semnat protocoale de control cu majoritatea organelor cu competență în control, pentru a întări și intensifica controlul.

    Transparența și obiectivitatea în selectarea proiectelor cu finanțare europeană rămân unele dintre principalele mele preocupări.

    Calendare transparente cu sesiuni de depunere a proiectelor sunt postate pe site-ul ministerului din primele zile când am venit în minister, atât pentru PNDR, cât și pentru POP.

    Până acum, calendarele aprobate de comitetele de monitorizare și publicate au fost respectate integral.

    Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Vă mulțumesc, domnule ministru. Ați epuizat 37 de minute din totalul celor 50 pe care le aveți la dispoziție.

    Intrăm în dezbaterea moțiunii simple.

    Dezbaterea grupurilor parlamentare.

    Primul vorbitor din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Gheorghe Tinel.

    Domnul Tinel Gheorghe:

    Vă mulțumesc, doamnă președinte.

    Doamnelor și domnilor parlamentari,

    Domnule ministru al agriculturii,

    Moțiunea simplă "Programul național pentru agricultură și dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010: falimentul fermierilor din România" nu este altceva decât o manifestare ieftină, politicianistă și demagogică a celor care mai mult de jumătate din perioada postdecembristă au condus destinele agriculturii românești, girând, prin managementul promovat, dezastrul actual din acest sector, pe umerii căruia, chipurile, plâng acum.

    Interesant este că analizați, stimați colegi din PSD, numai perioada scursă de la 1 ianuarie 2010 și până în prezent, ca și cum până acum nu ați fost în țară, sau, mai rău, nu ați avut niciun ministru al agriculturii în toată această perioadă și mai ales în anul 2009.

    M-am uitat, din curiozitate, pe lista semnăturilor moțiunii simple și nu mare mi-a fost uimirea când, la prima poziție, l-am văzut pe Victor Ponta, nimeni altul decât ginerele celui care în ultimii 10 ani a ocupat, aproape jumătate din timp, portofoliul Ministerului Agriculturii. Îl amintesc aici pe Ilie Sârbu.

    Să nu-i fi povestit nimic Ilie Sârbu lui Victor Ponta din multiplele probleme lăsate de fiecare dată de domnia sa după plecarea de la minister? Se pare că da. Și, atunci, e timpul să-i readucem aminte domnului Ponta unele de faptele de "măreție" ale socrului din perioada când acesta era ministru al agriculturii.

    1. Ați încheiat în genunchi negocierile de aderare pe capitolul agricultură cu Uniunea Europeană. Și asta numai pentru a vă trece la capitolul realizări în an electoral și acest aspect, deși știți foarte bine, domnilor colegi de la PSD, că impunerea condițiilor postaderare și a termenului de grație de 3 ani de zile, în termeni atât de restrictivi și de duri vizavi de implementarea unor măsuri de susținere (subvenționare a unor sectoare foarte importante ale agriculturii românești) vă aparține în totalitate.

    Dar, așa, acum plângeți pe umerii țăranilor pe care pompos îi numiți în textul moțiunii fermieri, gândindu-vă că poate aceștia nu vor întreba cine Dumnezeului a negociat așa de prost capitolul agriculturii, cu toate condițiile de postaderare, fără a ține seama de interesele României în acest sector extrem de important pentru economie.

    Mă întreb și întreb: ce trebuia să faceți și ce ați făcut, domnule Ilie Sârbu, în perioada 2001-2004, când erați ministru al agriculturii? Nu i-ați spus domnului Ponta, că poate nu mai semna moțiunea?

    2. Vă reamintesc că la 1 ianuarie 2005, când ați plecat de la guvernare, aveați obligația și responsabilitatea guvernamentală de a înființa și operaționaliza Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, tocmai pentru a pregăti perioada imediat postaderare, la 1 ianuarie 2007, de acordare a subvențiilor țăranilor români, această instituție având în schema de organizare, când ați plecat dumneavoastră, 18 angajați, funcționând toți într-un spațiu de 6 ori 6 metri pătrați într-o clădire din curtea Ministerului Agriculturii. Vă reamintesc că, după preluarea mandatului în 2005, au fost angajați aproximativ 5 mii de specialiști în structurile APIA, fapt ce a făcut posibilă și face posibilă și în momentul de față acordarea subvențiilor pe suprafață.

    Mă întreb și întreb și acum: ce trebuia să faceți și ce ați făcut, domnule Ilie Sârbu, în perioada 2001-2004, la Ministerul Agriculturii? Nu i-ați spus domnului Ponta, că poate nu semna moțiunea?

    3. Plângeți că de la 1 ianuarie 2010, motorina este nesubvenționată, ca și cum, în 2009, nu ați avut ministru al agriculturii, care știa că trebuie să pregătească actele normative necesare reducerii accizei la motorină de la 1 ianuarie 2010. Ce trebuia să faceți și ce ați făcut, domnule Ilie Sârbu, la Ministerul Agriculturii, în 2009? Nu i-ați spus domnului Ponta, că poate nu semna moțiunea?

    4. Plângeți că, vezi Doamne, datorită defrișărilor necontrolate de vegetație forestieră, în fiecare an, aproximativ 100 de milioane de tone de sol fertil colmatează albiile râurilor și acumulările de apă, cu efecte dezastruoase atât în indurarea unor zone, cât și în afectarea de secetă a aproape 4 milioane de terenuri agricole.

    Stimați colegi,

    Aș fi vrut, sincer, să nu atacați această problemă, s-o uitați pur și simplu. Pentru că, vă reamintesc, sunteți partidul sub ale căror guvernări, pe de o parte, au fost tăiate ilegal cele mai mari suprafețe de pădure - aproximativ 350 de mii de hectare în perioada '91-'96, iar, pe de altă parte, sunteți cei care au băgat în faliment cea mai mare și mai veche societate agricolă românească - SNIF - în 2001-2004, cu efectele pe care le vedem cu toții astăzi.

    Derularea afacerii ROMAG'98 s-a făcut exclusiv în perioada 2001-2004, iar cele aproximativ 110 milioane de dolari aduși și-au găsit obștescul sfârșit.

    Și, pentru că știați că de la 1 ianuarie 2010, subvențiile la irigații nu mai sunt posibile, fiind considerate ajutor de stat, vă întreb, domnule Ilie Sârbu, ce trebuia să faceți și ce ați făcut în 2009 la Ministerul Agriculturii? Nu i-ați spus domnului Ponta, că poate nu semna moțiunea?

    5. Plângeți că nu s-au plătit datoriile statului către fermieri, provenite din asigurări și calamități naturale, vestita Lege nr.381/2002, deși știați foarte bine că de la 1 ianuarie 2010, această formă de sprijin este considerată ajutor de stat și trebuia înlocuită cu altă formă de sprijin, care ar fi trebuit pregătită din 2009.

    Ce-i drept, dacă stau să mă gândesc bine, din 2003, un mare fermier, cu vreo 30 de mii de hectare arendate, a dat în judecată Ministerul Agriculturii pentru faptul că nu i s-au achitat despăgubirile din calamități. Și, ca să vedeți, în aproximativ 3 luni de zile, trecând prin toate fazele de judecată - de la judecătorie la Înalta Curte -, fără ca onor minister să se prezinte la vreo înfățișare, marele fermier câștigă aproximativ 49 de miliarde de lei. Și, atunci, mă întreb și vă întreb: ce trebuia să faceți și ce ați făcut în perioada 2001-2004 și 2009 la Ministerul Agriculturii, domnule Ilie Sârbu? Nu i-ați spus domnului Ponta, că poate nu semna moțiunea?

    6. Considerați afirmația președintelui României, Traian Băsescu, referitor la faptul că în ultimii 10 ani s-au acordat subvenții de circa 30 milioane și s-au încasat doar 400 de milioane de lei din agricultură, ca fiind nereală, demagogică și politicianistă.

    Eu vă spun că dumneavoastră știți foarte bine, ca și mine, că președintele are dreptate, din două motive:

    1. pentru că subvențiile acordate în ultimii 10 ani au fost date cu dedicație, în special pentru clientela de partid și iarăși trebuie să-mi aduc aminte de modalitățile de acordare a subvențiilor pentru achiziționarea de echipamente de irigații în 2002, când, în anumite județe, nici nu se emisese actul normativ care să reglementeze modalitatea practică de întocmire și depunere a documentației, dar unii fermieri depuseseră astfel de documentații cu circa 10 zile înainte, fiind, conform principiului "primul venit, primul servit", la momentul apariției actului normativ respectiv;

    2. în al doilea rând, tot ca exemplu, vă readuc în memorie Agenția Domeniilor Statului. La înființare, în 2001, a preluat în administrare aproximativ 600 de mii de hectare teren agricol. În 31 decembrie 2004, Agenția Domeniilor Statului avea de încasat de la contractori, arendași și concesionari, aproximativ 600 de miliarde de lei, și asta în condițiile în care, pe de o parte, arenda, redevența la cele mai multe contracte, era modică - 300-500 kg de grâu la hectar și în condițiile în care bonitatea terenului agricol respectiv estima o producție medie de 3.500-4.000 kg de grâu, chiar și mai mare, în unele zone.

    Și iarăși mă întreb și vă întreb: ce trebuia să faceți și ce ați făcut, domnule Ilie Sârbu, în perioada 2001-2004 și în 2009 la Ministerul Agriculturii? Nu i-ați spus domnului Ponta, că poate nu semna moțiunea?

    7. Nu pot încheia fără să aduc vorbire de absorbția fondurilor europene și, pe bună dreptate, la pagina 11 din textul moțiunii, dumneavoastră înșivă arătați că s-a pierdut un an în această privință. Mare adevăr! Într-un an de zile nu ați fost capabil să definitivați Măsura 322, deși, încă din septembrie, aveați depuse 1.600 de proiecte și aveați de cheltuit 760 de milioane de euro.

    Am făcut-o noi, în această primăvară. Pe bună dreptate, criticați pe măsurile 121 modernizarea producției agricole, 123 - modernizarea spațiilor de depozitare a producției agricole și colecționarea semințelor și 125 - modernizarea drumurilor de exploatare agricolă și a lucrărilor de îmbunătățiri funciare nu s-a accesat niciun leu, deși domnul ministru al agriculturii a făcut precizarea că s-au accesat, pe fiecare măsură, un număr important de proiecte și de bani.

    De asemenea, în privința POP-ului, program operațional piscicol, apreciați că s-a pierdut un an. Nu s-au accesat fondurile pe niciun proiect. Mai mult, s-a sugerat aplicanților un program să-și retragă proiectul.

    Stimați colegi PSD, erați la guvernare în 2009 și aveați Ministerul Agriculturii. Nu pot încheia fără să mă întreb și vă întreb: ce trebuia să faceți și ce ați făcut, domnule Ilie Sârbu, în 2009, la Ministerul Agriculturii? Nu i-ați spus domnului Ponta, că poate nu semna moțiunea?

    Dragi colegi,

    Am reamintit doar câteva dintre performanțele manageriale ale celor care au condus Ministerul Agriculturii sub mandat PSD, gândindu-mă că, poate așa, noi, cei care suntem acum la putere, nu vom repeta isprăvile - "ale lor."

    Vă mulțumesc. (Aplauze.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    12 minute ați epuizat din timpul alocat Grupului parlamentar PDL.

    Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Viorel Ștefan. Vă rog.

    Domnul Viorel Ștefan:

    Doamna președinte,

    Doamnelor și domnilor colegi,

    Domnule ministru,

    Domnilor secretari de stat,

    Apreciez faptul că sunteți în formulă completă aici și, sigur, discuția este foarte serioasă și eu am spus-o chiar la modul serios că apreciez faptul că ministrul a venit însoțit de toată echipa de conducere, pentru că este un semn de respect pentru ceea ce semnatarii moțiunii propun să se dezbată astăzi, în aula Parlamentului.

    Și trebuie să recunoașteți și dumneavoastră că semnatarii moțiunii au pus în discuții lucruri corecte, de o rigurozitate tehnică deosebită. Nu o să găsiți în textul moțiunii niciun paragraf cu nuanță politicianistă și apreciez faptul că domnul ministru a răspuns în aceiași termeni, cu argumente tehnice, de apreciat, cu o singură diferență: noi, semnatarii moțiunii, semnalăm ce se întâmplă astăzi cu agricultura românească, iar domnul ministru ne-a spus, în termeni foarte corecți, ce se va întâmpla de mâine încolo.

    Din păcate, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal a rămas undeva în tunelul timpului. Ne-a vorbit despre ceea ce a fost acum 5 ani, 10 ani. Nu știu, putem face un simpozion, un schimb de idei. Putem face, știu eu, un simpozion pe teme istorice, dacă vreți, să vedem și în secolul XIX ce a fost cu agricultura românească. Dar pe fermierii din România îi interesează situația de astăzi, și nu numai pe fermierii din România, pe toți cetățenii români îi interesează situația de astăzi. Pentru că suntem în condiții de criză, de scădere a puterii de cumpărare, în paralel cu un proces de creștere a prețurilor la produsele agro-alimentare. Este un subiect de maximă importanță pentru societatea românească și, de aceea, v-aș ruga să-l discutăm ca atare, să-l tratăm ca atare.

    Este prima dată când am revelația faptului că poate sintagma de moțiune simplă nu este cea mai potrivită, pentru că, iată, ne obligă Constituția să spunem că este o moțiune simplă, când, de fapt, ea abordează probleme de o complexitate deosebită - de la aspecte constituționale, spre exemplu, vorbesc și semnatarii moțiunii și domnul ministru, în răspunsul dânsului, vorbește despre faptul că astăzi fermierii au o opțiune: să se ducă să se împrumute de la bancă cu o garanție din partea statului, care să înlocuiască subvenția pe care statul ar trebui să le-o acorde.

    Este un mecanism pe care nu l-a inventat Ministerul Agriculturii, cel care este responsabil de politici în domeniu. Aici este aspectul de constituționalitate. Este o soluție pe care a dat-o președintele României, în afara cadrului constituțional, în luna decembrie, când fermierii, în disperare de cauză, au făcut un protest la Cotroceni. Vi se pare normal să discutăm așa? Eu personal nu știu dacă, printr-o moțiune simplă, noi putem să aducem acuze președintelui țării. Eu știu că printr-o moțiune simplă aducem critici politicilor sectoriale. Dar, iată că o gafă atrage o cascadă de alte erori care se fac ulterior.

    Încălcarea de către președinte a Constituției, implicarea lui în gestiunea directă a politicilor în domeniul agriculturii ne face ca astăzi să vorbim în moțiunea simplă despre un lucru care privește comportamentul președintelui țării.

    E moțiune simplă, dar e moțiune simplă care vorbește despre faptul că poate am ratat o șansă pe care alții nu au avut-o în legătură cu evoluția crizei economice în societatea românească.

    Dacă noi am fi observat ce potențial agricol avem, dacă am fi observat cât de simplu era să direcționăm fondurile nu spre săli de sport, patinoare și pârtii de schi, ci spre instrumente de sprijin în agricultură, astăzi, domnul ministru nu ne-ar mai fi spus că da, există instrumente, nu există surse bugetare.

    Stimați colegi,

    Cred că în loc de un patinoar la Brașov, dacă făceam trei centre de colectare a legumelor și fructelor, efectul ar fi fost mult mai bun din punct de vedere economic. Gândiți-vă și la acest aspect.

    Moțiunea simplă vorbește despre compatibilitatea politicii agricole românești cu politica agricolă comună. Și este foarte bine că ne-am propus să fim compatibili, să ne aliniem la politica agricolă comună. Dar se naște următoarea întrebare. Faptul că noi nu am asimilat instrumentele specifice agricole comune, care astăzi pun în dificultate fermierii, producătorii români, prin faptul că ei nu pot concura de la egal la egal cu - să zicem - fermierii din Cehia.

    Oare are vreo legătură cu armonizarea noastră sau compatibilizarea noastră cu politica agricolă comună? Are o mare legătură, are o legătură, pentru că orice întârziere în acest domeniu se reflectă în situația producătorului agricol român și este o situație pe care o regăsim astăzi.

    Deci, de la 1 ianuarie, nu se mai pot lua credite în condițiile Legii creditului agricol, iar domnul ministru ne spune, pe bună dreptate, că, din mai, din iunie, nu știu exact de când, se va pune ceva în loc. Întrebarea este ce facem cu cei care au aplicat pe programul "fermierul", au atras fonduri pe SAPARD și se finanțau, își finanțau ciclul de producție folosind creditul agricol, iar astăzi sunt în faliment. Aceasta este întrebarea la care trebuie să dăm răspuns astăzi, nu mâine. După ce răspundem la această întrebare, ne punem problema ce facem mâine, poimâine, peste cinci, zece ani.

    Sigur, domnule ministru, începutul, debutul prezentării dumneavoastră mie, personal, mi-a sunat ca un soi de autocritică sau ca o scuză. Spuneți: "Eu abia am luat portofoliul, știți, nu-mi puneți mie în cârcă ce s-a întâmplat."

    Aici, vestea proastă este că ați preluat un portofoliu cu activ și pasiv. Noi, care am votat împotriva programului de guvernare și care la dezbaterile pe Legea bugetului am sesizat că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există soluții sustenabile financiar, nu putem fi acuzați astăzi de consecințe.

    Dumneavoastră ați spus: "Da, dar o parte și cea mai mare parte a votat pentru programul de guvernare și pentru buget." V-aș ruga să mutați această discuție la partidul care vă susține sau la partidele care vă susțin și să-i întrebați acolo de ce au votat un program de guvernare în acești termeni. N-au înțeles, n-au putut altfel să voteze, i-a obligat cineva să voteze? Acolo își are locul o astfel de discuție.

    De aceea, eu cred că noi ar trebui, cu toată seriozitatea și fără excese politicianiste, să ne aplecăm asupra celor sesizate de semnatarii moțiunii simple, pentru că, vedeți dumneavoastră, în ultimă instanță, să desprind opt propuneri. Opt propuneri pe care, în opinia mea, nu le poate respinge nici ministrul agriculturii și nici vreun membru al vreunui partid din acrul guvernamental. Și chiar l-aș ruga pe domnul ministru, în cuvântul de final, să ne spună care din cele opt măsuri propuse de semnatarii moțiunii îl deranjează, pentru că acolo sunt propuneri care eu am convingerea că se suprapun peste ceea ce intenționează, ceea ce gândește și intenționează să facă Ministerul Agriculturii. Deranjează doar faptul că ele se regăsesc într-o moțiune de cenzură?

    Eu v-aș ruga să schimbăm abordarea, să recunoaștem ceea ce este corect sesizat în moțiunea de cenzură - scuzați-mă, moțiune simplă - gândindu-mă la complexitatea problematicii, eram tentat să-i spun moțiune de cenzură, dar, la moțiunea de cenzură vom discuta chestiuni mult mai complexe decât cele legate de agricultură.

    De aceea, v-aș ruga, stimați colegi, haideți să mai citim o dată concluziile acestei moțiuni simple și, dacă dumneavoastră credeți că măcar una dintre ele merită atenția dumneavoastră, să votăm pentru această moțiune, pentru că ea, în mod cert, nu va avea consecință demiterea ministrului agriculturii, ci poate o privire mai atentă din partea Guvernului pe acest domeniu de activitate, care înseamnă agricultura românească la nivelul anului 2010.

    Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+ PC.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    15 minute ați epuizat din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

    Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

    Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

    Doamnă președinte,

    Stimați colegi,

    Domnule ministru,

    Observați că de la PSD și de la PDL, pe agricultură, vorbesc economiștii.

    Am să fac o afirmație: Guvernul actual, Guvernul PDL nu este interesat de agricultură și vreau să vă amintesc că, la dezbaterea bugetului pentru anul în curs, pentru 2010, comisiile reunite pentru agricultură, precum și cele pentru buget finanțe au votat un amendament pentru a suplimenta bugetul Ministerului Agriculturii cu suma de 2100 de milioane de lei.

    La vremea respectivă, majoritatea pe care dumneavoastră o reprezentanți, PDL-ul, a respins acest amendament, făcând imposibilă supraviețuirea agricultorului român. Vă place sau nu vă place, aceasta este realitatea.

    În ciuda promisiunilor făcute în campania electorală, la vremea respectivă, dar se pare că și azi este la fel, un președinte disperat, în fața mulțumii strânse la Palatul Cotroceni, nu au fost achitate datoriile din 2009 și nici nu au primit subvenții din fondurile europene și naționale.

    În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale.

    În domeniul comercializării produselor agroalimentare, Guvernul acesta nu a luat nicio măsură, deși se discută despre această problemă de la începutul crizei financiare.

    Țăranul român, în continuare, nu poate călca în piețe din cauza speculanților, nu își poate vinde produsele, iar Guvernul fabulează de peste un an despre planurile de măsuri anticriză.

    Prețurile din piețe sunt prea mari pentru pensiile tot mai mici. Toate acestea pentru că nu interesează pe nimeni soarta agriculturii. Piețele României sunt pline de roșii turcești, pere chinezești și ceapă din Egipt, ca să nu mai pomenim de prazul olandez. Cât privește traficul cu usturoi chinezesc prin Republica Moldova, acesta nu ne mai preocupă, pentru că va fi oprit prin intervenția fermă a ministrului finanțelor.

    Ministerul Agriculturii, prin măsurile luate, a determinat dezinteresul fermierilor. Întârzierile sau neplata subvențiilor la hectar este cauzată de complicarea procedurilor de depunere a documentației la centrele APIA. Până la această dată, abia au fost depuse cereri de solicitare pentru o treime numai din suprafața de teren arabil al României.

    Guvernul nu a luat nicio măsură pentru a combate fenomenul de îmbătrânire a populației din mediul rural, de depopulare a satelor și nici în ceea ce privește stimularea tinerilor pentru a rămâne în sate și a lucra pământul. Se fabulează despre programele de construcție de case pentru specialiștii din mediul rural. Și toate acestea din partea unui guvern care a falimentat toate farmaciile din mediul rural și a lăsat jumătate din populația României fără medicamente.

    După "succesurile" cu programele "prima casă" și "case pentru specialiști", așteptăm cu interes, din partea doamnei ministru Udrea, programe de construire de locuri de parcare în mediul rural, notariate și magazine de poșetuțe.

    Dar să revenim la agricultură și să vedem bilanțul Guvernului PDL în privința accesării fondurilor europene nerambursabile.

    Pe măsura 322 aproape 800 de milioane de euro au rămas neatribuite prin contracte, deoarece nici până astăzi nu s-au stabilit care sunt proiectele eligibile dintre cele 1600 de proiecte depuse prin schimbarea ghidului solicitantului.

    În tot acest timp, primăriile au cheltuit bani pentru studii, avize și proiectare. Nu s-au accesat fonduri pe măsurile 1.21, 1.23 și 1.25, creându-se efecte negative majore pentru agricultori.

    Pe programul operațional piscicol nu s-au accesat fonduri pentru niciun proiect.

    Producătorii agricoli sunt cei care suportă consecințele falimentării procesatorilor, care nu-și mai pot plăti ratele la bănci pentru sumele angajate. Pe de altă parte, Guvernul nu face nimic, iar producătorii și procesatorii români primesc din partea supermarket-urilor prețuri sub nivelul costurilor de producție.

    Repet: Guvernul nu face nimic.

    Grupul parlamentar al PNL, în calitate de inițiator al Legii camerelor agricole, consideră că amânarea votării acestei legi a condus la accentuarea crizei din domeniul agriculturii.

    Legea a fost în dezbatere publică timp de un an. degeaba.

    Consider că fermierii români sunt tratați discriminatoriu atât prin politicile naționale, cât și prin modul de acțiune al actualului Guvern. Nu au fost emise nici până la această dată actele normative care să stabilească concret ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli pentru anul 2010, care sunt cuantumurile sumelor și când se vor acorda acestea pentru supraviețuirea fermierilor români.

    Înainte de ultima frază, vreau să fac o remarcă. Am ascultat cu toată atenția cuvântul reprezentantului PDL. În trei cuvinte se poate caracteriza această poziție politică: șmecherească, penibilă, neserioasă. Este un mod de a fi al acestui partid, este un mod prin care acest partid nu-și asumă niciodată nicio responsabilitate și de fiecare dată vinovați sunt alții, de regulă, vechile moșteniri.

    Grupul parlamentar al PNL va vota această moțiune și cere Guvernului să-și revizuiască poziția față de agricultura românească, față de țăranul român.

    Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Opt minute ați epuizat din timpul alocat Grupului Partidului Național Liberal. În continuare, îi dau cuvântul domnului Kelemen Atilla, Grupul parlamentar al UDMR.

    Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

    Mulțumesc, doamna președinte.

    Stimați colegi,

    Domnule ministru,

    Este greu astăzi, în anul 2010, să vorbești despre agricultura României fără să amintești multe, multe probleme care ar mai trebui să fie rezolvate în această țară, în interesul mediului rural în general, în interesul agricultorilor în special. Și totuși, la această moțiune, nu putem să nu vorbim despre situația generală a mediului rural.

    Suntem o țară unde, spre deosebire de toate celelalte țări din Uniunea Europeană, 35-38% din populația activă lucrează încă în agricultură și cel puțin 50% din populația României trăiește în mediul rural. La acest 50% putem adăuga sigur acele încă vreo 20% din populație, care, în vremea Crăciunului sau a Sărbătorilor Sfinte Pascale, merge acasă, în sânul familiei, undeva în mediul rural.

    Este foarte adevărat că această grijă spre acest mediu rural ne apasă pe toți. Cred că toți suntem conștienți că, în cazul UDMR-ului cel puțin, dar cred că fiecare partid cam la fel stă cu această problemă, cam 60-65% din voturi le primim din mediul rural. Deci trebuie să fim responsabili pentru acest mediu rural. Eu, totuși, cred că această responsabilitate, pe care trebuie să o avem pentru mediul rural nu poate să fie rezolvată, deși știu că opoziția are această datorie - chiar datorie - ca, din când în când, să inițieze moțiuni, pentru a atrage atenția guvernării asupra anumitor probleme.

    Totuși, în această moțiune, cred că sunt câteva lucruri care trebuie punctate. Aici deja s-au spus multe și chiar unii au spus despre politicieni politicianiști, care vorbesc prea mult și fără rost despre o problemă. Eu totuși cred că aici este de vorbit despre mai multe probleme și cred că totuși trebuie să punem în ordine niște chestiuni.

    În această moțiune să vorbești despre, de exemplu, toată lumea știa că această problemă cu irigațiile a fost o problemă care ne apasă de câțiva ani. Chiar în anul 2010, s-a inițiat o comisie parlamentară pentru a analiza cum au fost făcute irigațiile în 2009... în 2009 s-a inițiat această comisie. Bineînțeles că am analizat acea perioadă când acest minister a fost condus de un alt ministru, aici deja și fără să intru în probleme personale, bineînțeles toată lumea știe că un alt ministru conducea în acea perioadă Ministerul Agriculturii.

    Sau să vorbești despre sectorul sanitar-veterinar. Iarăși, e o inadvertență și eu cred că inițiatorii moțiunii știu că Autoritatea Sanitar-Veterinară deja de multă vreme nu este subordonată Ministerului Agriculturii, ci direct primului-ministru. Deci să nu amestecăm în această moțiune și sectorul sanitar-veterinar, la care, bineînțeles că și eu am anumite critici, dar nu fac parte din această moțiune pentru agricultură și n-are nimic cu domnul ministru actual Autoritatea Sanitar-Veterinară.

    Bineînțeles că aș putea să punctez încă foarte multe lucruri punctuale pe care antevorbitorii mei le-au spus.

    În concluzie, cred că problemele agriculturii, care fără doar și poate există, dar nu le vom rezolva niciodată în acest Parlament cu moțiuni cât se poate de pompoase, dar fondul problemei nu-l vom rezolva printr-o moțiune.

    Eu sunt convins că trebuie să ne aplecăm foarte serios asupra acestor probleme care există în agricultura României. Sunt perfect convins că toți din acest Parlament, indiferent de culoarea politică, știm că dacă ajutăm într-un fel sau altul, dăm ceva acelui 60%, care ne votează la fiecare alegere conștiincios la fiecare partid, dacă-i dăm ceva, nu facem altceva decât să cumpărăm această pace socială, care este atât de necesară pentru această țară, deja am făcut ceva pentru România.

    Eu sunt absolut convins că aceste probleme se pot realiza numai dacă lucrăm un pic mai mult pentru agricultură și vorbim mai puțin politicianește despre această agricultură. Eu, care trăiesc de 40 de ani în mediul rural, în fiecare săptămână mă duc acasă în acel sat mic, unde am fost repartizat în 1971, după terminarea facultății, unde și astăzi sunt căutat de alegătorii mei, dar și alegătorii altor partide, bineînțeles, că nu este un sat monocolor, bineînțeles că în fiecare săptămână aud acele întrebări pe care ni le pun oamenii. Oamenii nu sunt blazați, oamenii sunt interesați de aceste probleme și oamenii așteaptă de la clasa politică românească un ajutor.

    Acest ajutor nu vine cu moțiuni, ci vine cu muncă serioasă și cu interesul guvernelor succesive pentru acest mediu rural.

    În concluzie, domnilor colegi, Uniunea Democrată Maghiară nu va vota această moțiune și va lucra pentru acest sector, ceea ce înseamnă agricultura în România. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale UDMR și PDL.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Din partea Grupului minorităților și a Grupului independenților nu există solicitări pentru intervenții. Domnul Gheorghe Zoicaș de la independenți, un minut aveți. Independenți, independenți, da.

    O voce din sală:

    Ați început cronometrarea?

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Nu, cronometrarea o începem de acum!

    Domnul Gheorghe Zoicaș:

    Mulțumesc, doamna președinte.

    Stimați colegi,

    Domnule ministru,

    Dacă vorbim de investiții și fonduri europene pentru agricultură, acestea pot fi făcute și accesate atunci când poți prezenta un extras CF?

    Pentru aceasta, în ceea ce privește situația terenurilor agricole din extravilan, care nu pot fi intabulate de către țărani din cauza costurilor ridicate pentru schițele topografice, lucru ce s-ar fi putut rezolva prin aplicarea Legii nr.7/1996, prin realizarea Cadastrului General al României de către ACPI, unde dumneavoastră, în calitate de ministru al agriculturii, nu ați făcut niciun demers în acest sens, și anume de a cere sprijin colegilor din Guvern și în special domnului prim-ministru, care este fiu de țăran.

    O voce din sală:

    Da, dar acum nu mai recunoaște!

    Domnul Gheorghe Zoicaș:

    Referitor la modul în care aplicați și gestionați fondurile europene pentru măsura 322, regret că v-am dat votul la învestitură și nu cred că mai puteți sta alături de miniștri precum Borbely și Udrea, fapt pentru care ar trebui să demisionați și domnul prim-minsitru Emil Boc să facă o altă nominalizare.

    Vă mulțumesc frumos.(Aplauze.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Din partea Grupului Partidului Democrat Liberal, domnul Mihai Banu.

    Domnul Mihai Banu:

    Doamnă președinte,

    Domnule ministru,

    Doamnelor și domnilor colegi,

    Dacă dau timpul cu 12 luni în urmă, tot într-o lună de mai, am depus atunci o moțiune simplă împotriva domnului ministru Ilie Sârbu și mă întreb...

    Voce din sală:

    Ce frumos ai vorbit atunci!

    Domnul Mihai Banu:

    Nu, lăsați-mă, că nu vorbesc decât la fel cum am vorbit și atunci.

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Vă rog, nu vorbiți cu sala!

    Domnul Mihai Banu:

    Important este să înțelegeți că domnul Mihail Dumitru, dacă ar fi vrut să facă relele pe care unii dintre noi le invocă, i-ar fi trebuit probabil 11 ani de guvernare, adică acei 55% pe care dumneavoastră, autorii moțiunii, i-ați avut la dispoziție să faceți ce trebuie și pe vremea când spațiul rural n-avea reguli, domnilor. Puteați să faceți orice începând cu 2007. Nu uitați un lucru, că gestiunea spațiului rural stă sub regulile politicii agricole comune.

    Cu siguranță că, atunci, am deranjat foarte multă lume. M-am și trezit cu un control... îl am în față pe domnul președinte Năstase, chiar m-am plâns atunci. Am zis: Dom'le, rezultatul acelei critici aduse domnului Ilie Sârbu, știți care a fost? Un control al Ministerului Agriculturii la Direcția Agricolă Bacău cu direcție foarte exactă: vedeți să-i găsiți, aveți grijă să nu veniți fără ceva în sacoșă.

    Sigur că nu s-a întâmplat, n-a fost nicio bucurie din partea domnului Sârbu atunci, pentru că nu făcusem ceea ce dumnealui își închipuia.

    Voce din sală:

    L-a dat afară!

    Domnul Mihai Banu:

    Domnilor colegi,

    Avem temeinice argumente să punem câte o moțiune simplă sau ar fi trebuit ca în fiecare lună, timp de 20 de ani, să fi introdus câte o moțiune simplă, dacă e vorba să discutăm despre ceea ce s-a întâmplat în timp în spațiu rural. Dar, dacă este să judecăm perioadele de guvernare, situația stă cam așa: în 20 de ani, PSD-ul guvernează 55% din timp; PNȚ-ul 20%; PNL-ul 12,5; și PDL-ul 12,5.

    Eu nu știu decât din Biblie că unii care, în sfârșit, unii păcătoși au fost mântuiți și au devenit sfinți. Nu am mai cunoscut o situație în care cei care au fost acuzați timp de 11 ani să devină astăzi acuzatori.

    Vreau să vă întreb câteva lucruri. Să vă întreb de ce, în 11 ani, n-ați făcut câteva chestiuni care vă stăteau la îndemână, pentru că repet nu vă obliga nimeni să respectați regulile politicii agricole comune.

    O voce din sală:

    Ștefan cel Mare ce zice?

    Domnul Mihai Banu:

    Și vreau să vă întreb de ce n-ați făcut sau de ce n-ați început reforma administrației agricole centrale și locale, pentru că dacă n-avem o agricultură eficientă, n-avem un spațiu rural pus la punct, este pentru că n-am avut niciodată o administrație agricolă locală și centrală eficiente.

    Vorbea colegul Tinel de Agenția de Plăți. A adus în discuție. Eu am o altă opinie.

    Domnilor, când ați făcut agenție de plăți în 2004 sau 2003, APDRP-ul, nu v-ați gândit că nu-i nevoie de trei instituții care să absoarbă fondurile europene și ați umplut țara asta de o grămadă de funcționari, pe care astăzi trebuie să-i dăm afară?

    Era o instituție care se chema Direcția pentru Agricultură, există în Germania acest model, care putea să facă ca delegat această treabă și nu trebuia să mai angajăm 8000 de oameni, pe care azi vreți să-i dăm afară.

    Dumneavoastră sunteți aceia care ați construit instituțional Ministerul Agriculturii.

    Vreau să vă mai întreb un alt lucru. Cine v-a oprit, domnilor colegi, să treceți și să faceți ordine în teritoriul agricol? Pentru că astăzi, pentru că-n 2009, domnului Ilie Sârbu asta i-am cerut. Să facă, printre multe altele pe care le avea de făcut, ordine în teritoriul agricol, adică să treacă...

    O voce din sală:

    Trebuia să te dea afară de mult, de aia te-a dat afară!

    Domnul Mihai Banu:

    Domnule coleg, am rugămintea, putem sta de vorbă amândoi separat. Dacă n-aveți răbdare, mai era un coleg de la Timișoara la moțiunea trecută, acum văd că ați luat-o dumneavoastră.

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Domnule deputat, vă rog nu mai intrați în dialog cu colegii care se află în sală. Vă rog să vă exprimați punctul de vedere de la microfon. (Rumoare, replici din sală.)

    Domnul Mihai Banu:

    Doamna președinte,

    Vreau să-mi asigurați liniștea. Vă rog să-mi asigurați liniștea. Am de gând să le spun pe toate, pentru că repet dumneavoastră aveți cea mai mare vină, pentru că ați promovat la nivelul Ministerului Agriculturii incompetența, nepăsarea, neglijența.

    Când v-am avertizat să-l trimiteți pe ministrul agriculturii la Mitropolia Banatului, n-ați vrut atunci. L-ați lăsat, în continuare, ce să facă? Să distrugă, în continuare, agricultura României, domnilor!

    Dumneavoastră ați vrut să faceți reformă, să modernizați satul românesc cu un preot? Cu asemenea profesie? Sigur că ați avut o singură direcție, l-ați înmormântat, și astăzi veniți să ne scoateți nouă pe tapet, să-i spuneți domnului ministru Dumitru că este cel mai incompetent ministru, atâta vreme cât spun eu că este cel mai competent când e vorba de politici agricole comune pe care, din păcate, ai dumneavoastră reprezentanți nu au pus mâna pe carte, să le învețe! Nu putem face astăzi, nu putem vorbi de politici agricole comune cu oameni care n-au deschis o dată un regulament. Eu cred că asta trebuie să realizați, domnilor colegi. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

    Eu nu spun, cine v-a oprit, domnilor colegi, să schimbați viziunea asupra sistemului de irigații? Nevoia de a arunca banii pe fereastră în timpul campaniei electorale! și am să vă dau cel mai sfânt exemplu. am făcut o analiză în 2007 asupra subvențiilor care s-au acordat în agricultură în perioada '96-2004. Sigur, graficele spun foarte exact că banii s-au dat atunci când a fost nevoie de voturi. Dar cel mai grav lucru care s-a întâmplat în județul Bacău: au fost beneficiarii ai plăților, ai subvențiilor 104 persoane, domnilor colegi. Când în Registrul APIA există astăzi 45 de mii de beneficiari. Și ne mai întrebăm dacă am condus cu mintea, cu sufletul, cu pasiune aceste domenii, agricultura și dezvoltarea rurală?

    Eu pot să-l învinovățesc pe domnul ministru Dumitru de trei lucruri. Că a avut curajul să se așeze în fruntea acestui minister fără să pretindă... în condiții extrem de dificile, aproape fără buget, pentru că nu știu care nebun s-ar fi dus acolo să conducă ministerul fără să aibă bani. Că deștepți cu bani am văzut peste tot, mai greu să faci politici agricole fără bani.

    Hai, domnule, terminați o dată cu... (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

    O a doua chestiune pe care puteați s-o faceți, domnilor colegi, în acea perioadă, e cea legată de schimbarea viziunii asupra combaterii eroziunii solului. Aveți posibilitatea să stimulați formarea fermelor mici în zona de deal și de munte. O grămadă de lucruri pe care nu le-ați făcut. Domnului ministru nu-i puteți cere să repare ceea de dumneavoastră ați stricat 11 ani în 6 luni de zile.

    Repet, aduceți-vă aminte că aveți o mare, o mare implicare în acest dezastru. Că atunci când v-am acuzat, l-am acuzat pe domnul Sârbu că are "direcția dezastru", toți ați sărit pe mine. Ce am făcut în 2009? Am accelerat dezastrul, domnilor colegi. Asta am făcut!

    Nu, am spus același lucru și atunci, ca și acum. Deci, am spus și atunci că agricultura ați dus-o spre dezastru și dezvoltarea rurală. Deci nu aveți nicio calitate sau, dacă vreți, moral nu aveți dreptul să acuzați un ministru care timp de 6 luni de zile încearcă să pună de acord anumite lucruri. Sigur că-l mai pot învinovăți că nu are puterea să-și impună o anumită viziune, o viziune personală asupra spațiului rural. Dar probabil că asta ține de forța interioară a fiecărui individ. Dar dumneavoastră cred că... nu văd colegii de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, decât pe domnul deputat Antochi, nu mai știu, nu mai există, nu-i mai văd pe aici. (Vociferări.)

    Da, vă respect pe cei din comisie, pentru că de fiecare dată ați realizat că nenorocirile pe care vi le-am prezentat eu astăzi au existat și sunt vii în memoria țăranului român, a fermierului.

    Și ați mai făcut un lucru foarte grav. Ați considerat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o școală în care i-ați trimis pe unii să învețe. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este un loc în care trebuie să meargă oameni învățați. Asta a fost nenorocirea cea mai mare pe care ați produs-o dumneavoastră.

    Vă mulțumesc. (Aplauze.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    12 minute ați reușit să epuizați, e adevărat, cu ajutorul colegilor din sală.

    Urmează domnul deputat Drăghici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

    Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

    Doamnă președinte,

    Doamnelor și domnilor deputați,

    Domnule ministru,

    Doamnelor și domnilor secretari de stat,

    Dacă ar fi să vorbim despre trecut, poate că ar fi bine să spunem doar că guvernarea Năstase a încheiat Capitolul de aderare pe agricultură, înainte de momentul aderării în 2007, iar dumneavoastră, guvernarea de dreapta, nu ați făcut decât să risipiți o șansă de fructificare a rezultatelor de atunci. Vă aduc aminte că agenția SAPARD a fost instituție creată de guvernarea Năstase, eficientă și cu puțini funcționari publici, nu multiplicată în 3 de guvernarea de dreapta, și a absorbit, a reușit un grad de absorbție de 96% a fondurilor de preaderare din acel timp. Vă aduc aminte că România are oportunitatea de a absorbi fondurile europene pe principiul coeziunii economice și sociale, principiu pe care l-a negociat guvernarea Năstase, cel care reface diferența dintre zonele sărace, sub 75% din p.i.b.-ul mediu pe Europa, și zonele dezvoltate din punct de vedere economic.

    Astăzi PDL și Partidul Popular European negociază, în Parlamentul European, principiul competitivității, adică acela care distribuie fondurile europene doar către zonele dezvoltare și scoate România și Bulgaria și țările recent intrate și aderate la Comunitatea Europeană dintre prioritățile de alocare a fondurilor europene. Asta ca să facem și un scurt istoric, dar și o legare de prezent a ceea ce se întâmplă cu fondurile europene. Iar PDL-ul vă aduc aminte că într-o formă sau alta a fost numai puțin de 16 ani la guvernare, dragi colegi, și chiar 20 de ani, prin anumiți miniștri pe care i-a avut. Vă spune ceva domnul Valeriu Tabără?

    Textul moțiunii la momentul redactării nu avea în față raportul de selecție pentru măsura 322.

    De aceea, mă văd nevoit astăzi, după o săptămâna de la afișare, să fac câteva considerații. Suma de 760 de milioane de euro destinată celor 1600 de proiecte depuse încă din luna septembrie 2009 a fost distribuit autorităților locale după principiul, dacă nu ești portocaliu, nu exiști în România.

    Astfel, în opinai noastră, după ce regula jocului a fost schimbată, domnule ministru, în interiorul instituției
    Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, într-un mod absolut netransparent, printr-un document intern, care a fost făcut cunoscut doar posesorilor de carnete portocalii, pentru a-i avantaja într-un mod nemeritat în obținerea unui punctaj superior, lista proiectelor admise la finanțare este, de fapt, topul influențelor în interiorul PDL.

    Și vă putem documenta, domnule ministru. Din sprijinul european, cea mai mare felie, respectiv 19 proiecte revin județului Bihor, unde stăpânește ca influență politică domnul ministru Vasile Blaga. Pe locul 2, cu 18 proiecte, este județul Cluj. Toată lumea știe, al premierului Emil Boc, urmat de Caraș Severin cu 17 proiecte, aflat sub asediul pdl-istului Sorin Funzăverde, și Suceava, cu 16 proiecte, unde îl întâlnim pe Gheorghe Flutur.

    Pentru Sălaj a câștigat 16 proiecte pdl-istul Lucian Bode, iar pentru Timiș, Gheorghe Ostaficiuc a fost răsplătit cu 15 proiecte, la egalitate cu dâmbovițeanul Florin Popescu. Liderii portocalii din Iași, Constantin Simirad, și Satu Mare, Ioan Boldiș, vor avea bani pentru 14 proiecte, iar Bistrița Năsăud, domnul Ioan Oltean, și Alba, Mircea hava, au fost premiați cu 11 finanțări. Nici Neamțul lui Gheorghe Ștefan, zis "Pinalti" n-a rămas mai prejos, cu 10 proiecte, și județul Maramureș, unde își susține arealul pdl-istul Mircea Man.

    Pe poziția 15 este Bacăul domnului Berca Gabriel, unde vor merge banii europeni pentru 9 proiecte. Nici finul președintelui Traian Băsescu, pe nume Gheorghe Falcă, de la Arad, n-a fost uitat și a primit în dar 8 proiecte.

    Aceasta este lista, domnule ministru, dacă ar fi s-o citim de sus în jos, pentru cei care se clasează în fruntea clasamentului.

    Haideți să vede ce se întâmplă și în coada clasamentului. Ultimele locuri, cu siguranță v-ați dat seama, sunt ocupate în ordine de Călărași, Buzău, Teleorman, Vrancea, care au văzut roșu în fața ochilor și sunt pedepsite, din acest motiv, doar cu un proiect câștigat. Județele Dolj, Mehedinți și Vâlcea, cu putere social-democrată, nu merită decât firimituri în opinia Guvernului, care le-a aruncat bani de 2-3 proiecte, în timp ce, atenție, județele Ialomița, Brăila și Gorj nu figurează cu niciun proiect câștigat, fiind eliminate definitiv de pe harta României. Și Harghita.

    Să fie județele enumerate mai sus la colț pentru că nu trăiesc în țara președinților de consilii județene portocalii? Sau, în aceste zone, dezvoltarea rurală a atins peste noapte standardele europene.

    De remarcat, domnule ministru, că vineri, 14 mai, după-amiază, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale era afișată lista proiectelor câștigătoare, iar în colegiul de unde vin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Mușătești-Brăduleț, care inițial a fost pusă pe lista de câștigătoare, luni a aflat, printr-un miracol tehnologic, că nu mai este admisă la finanțare.

    Cele două localități aflate la talpa țării, domnule ministru, ne dau tuturor o lecție și ne arată că acolo obiectivele și interesul cetățeanului sunt mai aproape de cei care gândesc proiectele locale și comunitare. Pentru că în această asociere, atenție, era o localitate condusă de un edil pdl-ist care ulterior a fost scos de pe lista de finanțare pentru faptul că a avut curajul să se asocieze cu un edil psd-ist.

    Și, așa, Brăduleț a rămas fără finanțare, pentru că a avut curajul să se asocieze cu Mușătești.

    La fel, același tratament îl regăsim în 4 comune din județul Bihor. Vineri figurau inițial pe lista câștigătoare cu comunele Cefa, Sânnicolau Român, Aștileu și Țețchea care, ulterior, au fost rase de pe listă, doar pentru vina de a avea primari psd-iști. Toate celelalte proiecte au altă culoare politică decât cea a psd-iștilor.

    Domnule ministru,

    Sunteți o persoană care ați lucrat cu Comisia Europeană, o persoană elegantă și cu educație europeană, consider. De aceea, mă așteptam de la dumneavoastră ca măcar în domeniul absorbției fondurilor europene să vegheați la aplicarea principiilor corecte și transparente de alocare a sumelor.

    Constat cu regret, domnule ministru, că de fapt girați cu prezența dumneavoastră în fruntea ministerului șiretlicurile și anomaliile din sistemul de selecție a proiectelor câștigătoare. De aceea, vă sugerăm să vă dați demisie, domnule ministru. ar fi mai elegant pentru dumneavoastră să nu lăsați ca această troacă și ciorbă a proiectelor atribuite la finanțare doar pe carnete portocalii să meargă înainte.

    Cum puteți să le spuneți sau ce puteți să le spuneți, domnule ministru, cetățenilor din județele Ialomița, harghita, Brăila și Gorj că nu sunt pe harta dezvoltării rurale a României.

    Domnule ministru,

    sper să nu vă deranjeze faptul că vom semnala aceste aspecte și comisiei Europene: proiectele inițial neeligibile, care au fost ulterior clasate ca fiind eligibile și băgate peste noapte pe lista proiectelor de finanțare europeană. este absolut strigător la cer ceea ce se întâmplă!

    De aceea, domnilor parlamentari, chiar și pe dumneavoastră cei care veniți din colegiile unde județele nu vor avea acces la fondurile europene și faceți parte din Grupului parlamentar al PDL, vă invit să votați, alături de noi, moțiunea simplă de astăzi.

    Vă mulțumesc.

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Mulțumesc și eu.

    Domnul deputat Avram, din partea Grupului parlamentar al PDL.

    Domnul Marian Avram:

    Doamnă președinte,

    Domnule ministru,

    Stimați colegi,

    În ultimii 20 de ani PDL-ul a condus șase luni Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În rest, în covârșitoare pondere, PSD-ul. Cine pune astăzi în discuție printr-o moțiune simplă problema agriculturi și a fermierului? Tot PSD-ul. În loc să pună întrebări, reprezentanții PSD ar trebui să se întrebe de ce nu au rezolvat problemele fermierilor când au condus destinele agriculturii și ale fermierilor. Se știa, la momentul 1 ianuarie 2007, că începând cu 1 ianuarie 2010, după 3 ani de grație, nu mai putem face plățile naționale complementare directe; subvențiile naționale pentru agricultură, cu alte cuvinte. Se știa, dar nu s-a făcut nimic de către ministrul PSD Ilie Sârbu.

    Puteam, prin notificarea Comisiei Europene, să propunem o nouă schemă de finanțare națională care ar fi putut fi cuprinsă, dacă era aprobată, în bugetul pe 2010 a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Și astăzi vă asigur, ca membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, că am fi avut alt buget pentru agricultură. Acum, în plină criză, când suntem nevoiți să scădem salariile bugetarilor și pensiile, vorbim, din păcate, despre subvențiile din agricultură. Au rămas la plată subvențiile europene și se așteaptă motorina fără accize pentru fermieri.

    Parafrazând un oficial din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dacă se taie la pensie, să se reducă și la vacă. Există restanțe de plată către fermieri din 2009, dar uităm foarte repede că s-au perpetuat ani la rând plata sumelor aferente, de exemplu, a anului 2007, plăți în 2008. din 2008 în 2009 sau din 2009 în 2010. Și nu ministrul Mihail Dumitru este vinovat. Eu cred că foștii miniștri Motreanu, Remeș, Cioloș sau Sârbu știau mai multe. În 2010 faceam sacrificii pentru că nu am fost cinstiți în 2007, în 2008, în 2009 cu fermierii, promițându-le pielea ursului din pădure.

    Din păcate, în 2010 a venit scadența în plină criză economică, financiară mondială.

    În toți acești ani de după 1990, în agricultură s-au acordat ajutoare financiare de aproximativ 30 de miliarde de euro, în timp ce încasările la bugetul statului au fost de câteva sute de milioane de euro. Anul 2010 trebuie să fie anul reducerii evaziunii fiscale în agricultură.

    Produsul intern brut poate crește cu 1,5% prin reducerea evaziunii fiscale din agricultură și industria alimentară și dorim sprijin, inclusiv al colegilor care chibițează, al tuturor grupurilor parlamentare pentru Legea privind reducerea evaziunii fiscale.

    Cred că blocarea timp de un an a Programului operațional piscicol și neaccesarea fondurilor pe niciun proiect se datorează PSD-ului care prin ministrul din 2009 a pus în subordinea directă Autoritatea de management, bulversând activitatea Agenției Naționale pentru Pescuit și acvacultură.

    Acum, când nici usturoi nu ați mâncat, domnilor parlamentari, și nici gura nu vă miroase, acuzăm ministrul agriculturii și dezvoltării rurale că nu a accesat fondurile europene. În afară de circ... și există o listă la colega mea care activează la circ, deschisă și pentru dumneavoastră, după ce vi se termină mandatul, vă puteți, cu jumătate de normă, puteți să lucrați acolo.

    Acuzăm autoritățile locale că nu s-au implicat în constituirea grupurilor de acțiune locală. dar primarii și consiliile județene conduse de PSD ce fac? De ce nu se implică? Sunteți majoritari în primării și consiliile județene, implicit în Programul operațional piscicol.

    Vă reamintesc că la avizarea ministrului Ilie Sârbu am cerut, împreună cu colegii din comisie, să impună specialiștilor din minister programe de dezvoltare durabilă a zootehniei, pentru fiecare specie de animale. Până la sfârșitul mandatului domniei sale nu a făcut Comisiei pentru agricultură nicio propunere concretă.

    Vă reamintesc de inițiativa PSD, "Sacul și hectarul" din 2009, adică un sac de îngrășământ pentru un hectar de teren arabil. Nu s-a aplicat. Erau pregătite îngrășămintele, dar băieții deștepți, printre care, probabil, și dumneavoastră, măriseră prețul cu 60% de cât era prețul înaintea propunerii.

    Agricultura și fermierii au într-adevăr probleme și recunoaștem acest lucru. Dar rezolvarea problemelor agriculturii prin implicarea tuturor grupurilor parlamentare ar fi o soluție, și legea Camerelor agricole este un exemplu că dacă specialiștii în agricultură din Camera Deputaților doresc, se poate. Dorim un plan sectorial pentru agricultură pentru următorii 10 ani, aprobat în Parlamentul României și respectat de toate partidele politice.

    Și, în încheiere, stimați colegi, Dumnezeu este cu noi. Plouă pentru toate partidele politice și pentru toți fermierii din România.

    Vă mulțumesc.

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Domnul Marian Ghiveciu de la PSD. 13 minute mai aveți.

    Domnul Marian Ghiveciu:

    Doamnă președinte,

    Doamnelor și domnilor deputați,

    Domnule ministru,

    Să înțeleg că pentru faptul că a plouat zilele trecute este meritul PDL-ului, nu?

    Aș vrea să lămuresc ceva. Domnul deputat Nicolăescu a spus că inițiativa legislativă privind Camerele agricole aparține dânșilor. Poate dânșii nu știu că domnul deputat Mihai Banu nu mai este la PNL. S-a mutat la PDL.

    Mă întreb, dacă domnul deputat Banu ar fi fost în grupul PNL-ului, cum ar fi pus problema despre agricultura românească. Mai mult de atât, domnul deputat Banu critică PSD-ul, prin miniștri pe care i-a avut la agricultură, dar dânsul de vreo 20 de ani a tot fost director general. Dacă nu a fost de acord cu politica miniștrilor PSD, de ce a acceptat funcțiile respective?

    Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale nevinovatul Mihail Dumitru, împreună cu Guvernul Boc au început în acest an de guvernare să blocheze politica agricolă și de dezvoltare rurală. Agricultorii constată astăzi că purtătorii mesajului "să trăiți bine" în perioada campaniei electorale, dau dovadă de inconsecvență și incompetență, de lipsă de strategii de guvernare, de elaborare de acte normative care se obstrucționează unele pe altele, mai simplu, de o guvernare la distanță mare de nevoile agricultorilor în particular și ale populației, în general.

    În situația în care peste 40% din populația țării este ocupată în agricultură, eșecul politicii Guvernului Boc în acest domeniu afectează grav economia țării. Lipsesc strategiile coerente, bazate pe reguli știute de țăranul român, cât și pe modernitatea standardelor impuse de Uniunea Europeană. restul avem de la bunul Dumnezeu.

    Este evident că în România există condițiile ca pâinea să se găsească pe masa tuturor. Ce ne lipsește, atunci? Este întrebarea care frământă aproape întreaga populație a României. Răspunsul meu este simplu: un nou executiv de stânga, care să înțeleagă importanța agriculturii românești și care să propună soluții competente, moderne, eficiente și bine fundamentate.

    Ce au făcut însă Guvernul Boc și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale condus de Mihail Dumtru din Programul de guvernare promis? În primul rând, numita alocare eficientă a subvențiilor pentru sprijinirea producătorilor agricoli a fost transformată în acordarea subvențiilor, cu prioritate, clientelei politice PDL din agricultură în toate județele țării. Întârzierea absorbției fondurilor europene pentru agricultură, cu toate că actualul ministru este un produs al școlii Uniunii Europene, este o contraperformanță uriașă și serioasă, ce va avea efecte pe termen lung, ceea ce demonstrează atitudinea delăsătoare a conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care va afectat mediul rural.

    Despre măsura 322 tot s-a vorbit, aș vrea doar să vă spun de performanța extraordinară pe care a obținut-o județul Buzău, și anume aceea că a fost aprobat un singur proiect; proiectele, în număr de 42, câte au fost depuse, deci pentru finanțarea acestora, pentru plata acestor proiecte s-a depășit suma pe care o primește acea localitate. Deci, nu cred că mai sunt comentarii în sensul acesta.

    De asemenea, atrag atenția că gestionarea secetei care se prefigurează va proba eșecul managerial al Guvernului Boc în domeniul agriculturii. Deși este o situație excepțional de gravă în agricultură, ministrul Mihail Dumitru nu a mișcat niciun deget pentru a preveni dezastrul în caz de secetă, ca de exemplu plata restanțelor la energia electrică pentru irigat, plata apei, precum și alocațiile bugetare care nu au fost notificate pentru sistemele de irigații pentru 2010.

    În urmă cu o lună, l-am interpelat pe domnul ministru al agriculturii în legătură cu plata subvențiilor la energia electrică din irigații, și dânsul mi-a răspuns despre subvenția la motorină. Așadar, l-am întrebat de mere și mi-a răspuns de pere.

    Subvențiile pentru agricultură pentru anul 2010 înseamnă lipsa de alocare, întârzieri, birocrație și clientelism politic. Susținerea financiară a agriculturii românești în 2010 se găsește în pragul cel mai de jos posibil, bazându-se, în principal, pe banii care vor veni de la Uniunea Europeană.

    Neintervenția Guvernului Boc pentru sprijinirea producătorilor agricoli români la nivelul corespunzător, cu atât mai mult cu cât producția agricolă va fi afectată de fenomene meteorologice, în acest timp de criză de surse financiare pentru majoritatea fermierilor, subvențiile reduse pentru producția vegetală, producția animală, în condițiile acestui an de criză economico-financiară, vor crea premisele unei crize de cereale, plante tehnice, furajere, carne și lapte și, în final, periclitarea securității alimentare.

    Responsabilitatea pentru situația menționată revine în totalitate ministrului agriculturii Mihail Dumitru, care nu a luat la timp măsurile ce se impuneau pentru această perioadă grea, când exploatațiile agricole sunt în sistemul de finanțare europeană cât și în cel de competiție europeană.

    Constat cu tristețe că agricultura a devenit cenușăreasa Guvernului Boc. este de necrezut cu câtă neștiință și rea-credință premierul Boc și ministrul agriculturii tratează agricultura și spațiul românesc, domenii care ar trebui să aibă prioritate absolută pentru orice guvernare. Atât de necesară, descentralizarea structurilor Ministerului agriculturii și dezvoltării rurale a fost abandonată. Nu s-a avansat niciun centimetru în acest sens și nu e vorba doar de agricultură, ci și de celelalte ministere. În loc ca ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru să-și centreze activitatea pe asumarea funcțiilor de legiferare, elaborare de strategii, informare și control avem de-a face cu un sistem greoi și birocratic, rămas pe vremea comunismului, atunci când statul deținea cvasitotalitatea suprafețelor agricole din România, împreună cu infrastructura aferentă. abandonând descentralizarea, noi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice am fost nevoiți s-o preluăm, prin inițierea Legii Camerelor agricole, al cărui prim inițiator este colegul nostru de la PSD, deputatul Victor Surdu.

    Pentru cei care ar crede că gestul nostru de a depune moțiunea este unul demagogic sau politic, fac precizarea că teama de a vedea compromis un sector foarte important, agricultura, ne-a determinat să apelăm la acest compromis. Vrem să tragem semnalul de alarmă acum, cât nu e prea târziu.

    Nu cred că există cineva în această sală care să nu știe ce înseamnă agricultura, cum se muncește pământul, în așa fel încât să te răsplătească, ca să poți trăi. Ținând cont de situația gravă, generată de nepriceperea și amatorismul celor desemnați să conducă agricultura românească, vă invit, stimați colegi, să votați textul moțiunii. Vrem ca pâinea românilor să fie asigurată din producția proprie și să nu împovărăm țara cu noi biruri, care să aducă populația în pragul disperării.

    Domnule ministru, toți țăranii plâng. Pentru numele lui Dumnezeu, opriți jaful!

    Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Domnule Mircia Giurgiu, aveți ultima intervenție.

    Domnul Mircia Giurgiu:

    Mulțumesc, doamna președinte.

    Domnule ministru,

    Stimați colegi,

    Este ușor să criticăm și să spunem că în cinci luni de zile domnul ministru ar fi putut să facă tot, să rezolve toate problemele care au apărut în ultimii 20 de ani. Dar cred că mai bine ar fi ca împreună, toți colegii din Comisia pentru agricultură, indiferent de culoarea politică, și o să vin cu o propunere, să ne adunăm și să-l invităm și pe domnul ministru, să găsim soluții, și o să le rezolvăm. Altfel, de fiecare dată, o să venim să criticăm, dar soluțiile întârzie să apară. Într-adevăr sunt probleme, dar le putem lua punctual și cele care o să urmeze în continuare și cu bunăvoință, cu specialiști, putem să rezolvăm și atunci să trecem la următoarea etapă, aceea în care să spunem ce am făcut și nu să criticăm ceea ce s-ar fi putut face, dar nu a făcut nimeni în 20 de ani.

    Eu vă mulțumesc și sperăm să reușim împreună.

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Domnule ministru, pentru concluzii, aveți la dispoziție 13 minute. Vă rog.

    Domnul Mihail Dumitru:

    Doamna președinte,

    Doamnelor și domnilor deputați,

    Trebuie să recunosc că îmi recunosc amatorismul în materie de dezbatere parlamentară, sunt foarte nou în această postură și este a doua sau a treia oară când vorbesc de la acest microfon în fața dumneavoastră.

    Pe de altă parte, acuzația de amatorism profesional o resping. Și o resping cu argumente, dacă vreți.

    Am să încerc să punctez câteva din intervențiile de la această tribună. Dacă revin la textul moțiunii, cele opt puncte de concluzie, consider că sunt puncte care într-adevăr adresează probleme reale ale agriculturii românești, iar la o parte din aceste puncte, cred că, prin intervenția mea, am explicat cum le-am rezolvat sau cum le voi rezolva.

    Fără îndoială că nu le-am parcurs pe toate și nu-mi propun în acest moment să parcurg din nou aceste puncte. Aș dori să revin asupra câtorva dintre ele, și anume, aplicarea accizei reduse la motorină, mâine vom primi decizia Comisiei și sperăm să fim în măsură să primim cererile fermierilor.

    În ceea ce privește dezbaterea, ultimul punct, despre care n-am discutat, dezbaterea viitorului politicii agricole comune, chiar astăzi vin de la o discuție, de la o masă rotundă pe acest subiect, și am inițiat această discuție chiar și în cadrul Parlamentului României. În urmă cu două săptămâni, am venit în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților și am prezentat, dacă vreți, un prim proiect de poziție a României pentru viitorul politicii agricole comune.

    Emiterea actelor normative pentru ajutoarele de stat. Am explicat în ce stadiu suntem. Acestea sunt emise, sunt numai în faza de aprobare finală.

    Iar în ceea ce privește rectificarea bugetară, în acest moment, nu pot să vă spun prea multe, probabil că mâine, după ședința de Guvern, vom ști mai mult de cum va arăta arhitectura noului buget.

    Sigur că mi-am însușit observația domnului deputat Viorel Ștefan că portofoliul pe care l-am preluat are și activ și pasiv. Dumnealui, ca un reputat economist, știe că într-un bilanț, activul și pasivul trebuie să fie în mod egal. Eu am preluat foarte mult pasiv și mai puțin activ. Și încerc în această perioadă să fac partea de activ să crească.

    Dacă mă refer la observația dumnealui că fermierii sunt obligați să ia credite în contul subvențiilor, da, sunt de acord. Dar este un mecanism care se folosește peste tot în Europa. Noi am încercat în România, în ultimii douăzeci de ani, să compensăm capitalul necesar fermierilor prin subvenții și nu să creăm un mecanism de creditare a fermierilor. În Uniunea Europeană, de regulă, fermierii apelează la credit în contul subvenției pe care o primește, subvenția este plătită la timp și se rambursează creditul. Așa funcționează în Uniunea Europeană și cred că este normal să mergem și noi pe această formulă.

    E adevărat că am creat acest mecanism și nu de anul trecut, din 2009, așa cum s-a afirmat. Prima oară, mi-au șoptit colegii, e adevărat, eu nu știam această informație, că mecanismul a fost introdus prima oară în anul 2008.

    Am prezentat în intervenția mea cifrele legate de plata subvențiilor europene pe anul 2009 și situația campaniei de depunere a cererilor de plată pe anul 2010. Și revin la această informație, pentru că domnul deputat Eugen Nicolăescu a prezentat alte cifre. Cifrele pe care vi le-am prezentat dumneavoastră sunt ultimele cifre din baza de date APIA și vă pot spune cu certitudine în acest moment că pe campania de depunere 2010, s-au depus cereri în perioada în care nu se penalizează pentru întreaga suprafață de bază pe care România a negociat-o cu Uniunea Europeană și chiar mai mult, pentru 9 milioane de hectare, pentru 1.053.000 de cereri.

    S-a afirmat aici că eu, ca ministru, am colorat plata acestor subvenții în portocaliu.

    Trebuie să vă spun că în 2007, când a fost primul an în care fermierii au depus cereri de plată în România, s-au depus 1.200.000 de cereri. În 2007, cred că era la putere, nu știu, PNL-ul?... (Amuzament.) În anul 2010 s-au depus 1.053.000 de cereri. Trebuie să înțeleg de aici că ori 1.200.000 de oameni care au fost PNL au trecut la PDL, ori această afirmație nu este adevărată. Pentru că, în principiu, sunt aceiași oameni care depun cererile, plus-minus unii care și-au schimbat situația. Nu degeaba. Pentru că toate aceste cereri, "..dacă vreți să fim corecți, vă pot arăta cifrele de plată pe anul 2009. Și pot să vă spun, și nu-mi asum un merit deosebit, pentru că n-am muncit eu, au muncit colegii din APIA, dar în anul 2010, la acest moment, s-a plătit cea mai mare parte, cel mai mare procent al subvențiilor europene și naționale în România ultimilor patru ani. Adică s-a plătit 86% din suprafață și un număr foarte mare, aproape de 900 de mii de fermieri.

    Dacă facem comparație cu anul trecut, spre exemplu, la aceeași perioadă, anul trecut, la aceeași perioadă, se plătise ceva mai mult de 20 și ceva la sută. Deci, eu consider că este un progres cu atât mai mult cu cât vom încheia aceste plăți în timp și nu vom plăti penalități Comisiei Europene pentru întârzierea la plată până la data de 30 iunie.

    Desigur că am putea discuta foarte mult de Măsura 322 și v-am spus în intervenția mea că atunci când avem de șapte ori mai multe proiecte decât bani, cu siguranță că vom avea șase oameni nemulțumiți și unul fericit.

    Probabil că ne-ar trebui un ministru în spatele fiecărui funcționar din APDRP ca să garantăm că evaluarea se face corect. Eu vreau să cred că această evaluare s-a făcut după criteriile de selecție din program și că aceste liste care au rezultat în ultima selecție, pentru că nu erau listele de câștigători, era lista finală a selecției care se publică pe site, după care se dă posibilitatea contestării, se evaluează contestările, se stabilește lista finală și abia atunci știm care este lista finală pe care o semnăm și semnăm contractele și începem proiectele.

    Mi-aduc aminte, lucram la Comisia Europeană când a început Programul SAPARD și era la vremea aceea PSD-ul la putere, și primeam reclamații, ca neutru, atunci, din partea Comisiei Europene că în nu știu care județ, dacă-mi aduc bine aminte, Suceava, PSD-ul avea cele mai multe proiecte, 29 de proiecte pe programul SAPARD.

     

    Domnul Adrian Năstase (din bancă):

    Era domnul Flutur.

    Domnul Mihail Dumitru:

    Nu, domnul Flutur era în opoziție atunci. Domnul Flutur era cel care reclama atunci, la noi.

    Noi am verificat și la fel s-a spus, toate proiectele le-a luat PSD-ul. Am încercat să facem o evaluare și am constatat că nu era adevărat. Erau într-adevăr proiecte multe luate de PSD, dar erau proiecte luate de primari de toate culorile politice. Și am convingerea că și astăzi, dacă facem o analiză pe culori politice, dacă vreți, eu această analiză n-am făcut-o și noi n-o facem în minister, pentru că noi avem alte criterii de selectare a proiectelor. Dar dacă facem această analiză, cred că vom descoperi că primari din toate formațiunile politice au câștigat proiecte pe ultima tranșă din PNDR și pe cealaltă tranșă din PNDR.

    Sunt convins că există astfel de analize și sunt convins că și dumneavoastră știți foarte bine câte proiecte s-au dus, pe ce culori politice s-au dus. Dar eu sunt convins că selecția s-a făcut pe criteriile de selecție și că distribuția lor pe culori politice se poate face, bineînțeles, luând apartenența politică, dar nu pot să fac imediat o corespondență între culoarea județului și culoarea proiectelor. Pentru că un județ poate să aibă un președinte de consiliu județean de o culoare, dar proiectele respective pot să fie de la primari de diferite culori politice.

    Punctual, aș vrea să mai spun câteva lucruri. S-a spus aici că n-avem o strategie și aș vrea să combat această idee și de fiecare dată când am posibilitatea s-o fac, am să combat această idee.

    România a negociat un plan național strategic pe 7 ani cu Comisia Europeană care este poziția oficială a României în relația cu Comisia Europeană. Acest plan național strategic este strategia sectorială pe perioada 2007-2013. În funcție de acest plan național strategic, finanțăm o parte din acțiuni din strategie din planul național de dezvoltare rurală. Diferența o finanțăm din alte surse, din bugetul național, din fonduri atrase de la Banca Mondială, din împrumuturi. Și, de aceea, vreau să spun că avem o strategie, lucrăm pe această strategie.

    Mai mult decât atât, suntem împiedicați să modificăm acțiunile noastre din aceste programe înainte să modificăm strategia. Nu ne putem duce la Comisia Europeană să propunem o realocare majoră în PNDR dacă n-am modificat inițial strategia. Pentru că avem o strategie negociată. Iar această strategie este pe baza căreia noi elaborăm politicile. Deci, funcționăm în acest context și în acest context lucrez în Ministerul Agriculturii.

    Desigur, au mai fost câteva concluzii în moțiunea depusă de dumneavoastră. Aș vrea să vă spun că într-adevăr analizăm în fiecare ședință de Guvern modul în care autoritățile statului își îndeplinesc anumite atribuții, iar evaziunea fiscală, pot să vă spun că la toate ședințele de Guvern la care am participat și n-am lipsit de când sunt ministru, nu mi-aduc aminte să fi lipsit la vreo ședință de Guvern, am discutat acest subiect. Deci, iată că acest punct l-am îndeplinit deja.

    În ceea ce privește transparență mai multă privind ghidul solicitantului pe PNDR.

    Eu cred că am reușit să introduc mai multă transparență și mai multă predictibilitate în folosirea resurselor din PNDR. Când am venit în Ministerul Agriculturii, se proceda așa: se pregătea ghidul aplicantului și se anunța măsura cu trei zile înainte să se lanseze. Când am venit în minister, am rugat, am cerut, am dat dispoziție să se facă un calendar pe un an de zile cu sesiunile pe fiecare măsură și cu alocarea financiară pe fiecare măsură. Verificați acest lucru și veți vedea că acest calendar există din luna ianuarie în Ministerul Agriculturii.

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Domnule ministru, o să vă rog să finalizați.

    Domnul Mihail Dumitru:

    Da. Mulțumesc, doamna președinte.

    Și aici închei. Iar ghidul solicitantului am încercat de fiecare dată să fie publicat și să fie disponibil înainte de începerea unei sesiuni.

    Eu vă mulțumesc pentru atenție. Sper că în felul acesta am mai răspuns la câteva puncte care au fost ridicate aici în diferitele intervenții.

    Vă mulțumesc. (Aplauze.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Domnul Ioan Oltean, o intervenție pe procedură.

    Domnul Ioan Oltean:

    Prin rotație, intervenim acum.

    Doamna președinte,

    Stimați colegi,

    Doar dintr-o dorință de a fi corect informați toți cei care au urmărit dezbaterile pe această moțiune extrem de interesantă. Pentru că la acest microfon se obișnuiește să se dezinformeze uneori. Iar un distins coleg de la Partidul Social Democrat a prezentat aici o situație care vizează proiecte pe Măsura 322, amintind printre altele și județul Bistrița-Năsăud, fiind pe lista cu proiecte multe aprobate.

    Pentru corecta informare a domniei sale, vreau să-i spun că din cele 11 proiecte care au fost aprobate pe Măsura 322 în județul Bistrița-Năsăud, 5 sunt în comune cu primari ai Partidului Social Democrat. În județul Cluj, din cele 18 proiecte aprobate, 10 sunt ale Partidului Social Democrat și ale Partidului Național Liberal și doar 8 ale Partidului Democrat Liberal.

    Eu cred că această proporție este una care nu merită a fi enumerată la exemple negative, ci, dimpotrivă, la exemple pozitive. De aceea am simțit nevoia să fac această corectură pe care o cunosc foarte bine și aș vrea să observăm că aici lucrurile sunt mai mult decât rezonabile. De aceea am solicitat, doamna președinte, cuvântul.

    Vă mulțumesc foarte mult.

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Procedură, domnul Adrian Năstase.

    Domnul Adrian Năstase:

    Doamna președinte,

    Dându-i cuvântul distinsului nostru coleg pentru o precizare care poate să fie corectă sau nu, colegul meu, domnul Drăghici, spune că nu este corectă această interpretare, ați stabilit un precedent pe care vă rog să-l fixați de acum înainte, și anume, că după ultimul cuvânt și precizările ministrului care este vizat de către moțiunea respectivă, veți da cuvântul celor care doresc să mai facă precizări pe fond celor din sală, ceea ce, după părerea mea, stabilește deja un precedent pe care nu veți mai putea de acum înainte să-l opriți în a fi aplicat în situații asemănătoare.

    Vă mulțumesc. (Aplauze.)

    Doamna Roberta Alma Anastase:

    Vă mulțumesc.

    Reamintindu-i domnului Adrian Năstase că nu există cutume, încheiem ședința din această seară și ne revedem mâine-dimineață.

    O seară bună!

    Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 0:00
    Telephone: +40213160300, +40214141111
    E-mail: webmaster@cdep.ro