Constantin Chirilă
Constantin Chirilă
Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.101/25-06-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 15-06-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.17 Constantin Chirilă - declarație politică "Guvernul își asumă măsuri și opoziția moțiunii";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Constantin Chirilă:

"Guvernul își asumă măsuri și opoziția moțiuni"

Cum aș putea să apreciez seriozitatea celor care au întocmit acest document, respectiv moțiunea de cenzură ,,Opriți genocidul social"? Este doar un exercițiu retoric și atât de șubred față de contactul cu realitatea dură în care ne aflăm astăzi.

Criza pe care o traversăm în prezent, deși pornită din exterior, este amplificată de o profundă criză structurală internă, care a mocnit în trecutul nostru, în sistemul economic și administrativ, în sistemele publice de salarizare și în sistemele publice de pensii și toate acestea la un loc își arată acum adevărata față, ele fiind fie neglijate, fie perpetuate de-a lungul timpului de toate partidele aflate la guvernare. Și dumneavoastră, stimați parlamentari ai opoziției, sunteți responsabili pentru criza pe care o parcurgem astăzi. A pune totul în seama actualei guvernări este o dovadă de rea intenție și populism fără margini. Ne putem acuza reciproc pentru toate relele și toate neajunsurile din țara asta, pentru toate contractele de achiziție publică și pentru toate privatizările derulate de-a lungul timpului. Suntem unde suntem pentru că am perpetuat și am neglijat defecțiunile din sistem. Dar nu se mai poate așa.

Această moțiune de cenzură este dovada infamiei pentru că într-o perioadă în care cu toții trebuie să dăm dovadă de solidaritate și înțelegere pentru a crea premisele unei posibile reveniri, dumneavoastră, parlamentarii opoziției, incitați oamenii la ură și dezbinare.

România a intrat complet dezarmată în criza economică, cu un deficit bugetar record, cu un deficit record al balanței de plăți și fără resurse pentru a susține investițiile în infrastructură, astfel încât investițiile publice să stimuleze economia. Românii au fost mințiți în 2007 și 2008, când li s-a creat iluzia că pensiile și salariile pot crește fără limită, neținând cont de realitățile economice în care ne aflăm. Dezmățul pe bani publici s-a realizat cu complicitatea dumneavoastră, cei care ați luat măsuri contrare interesului național.

Deși nu ați arătat vreo soluție cu adevărat viabilă pentru ieșirea din criză, condamnați actualul guvern că vrea să ia măsurile ce ne mențin pe linia de plutire. Toată șarada de acuze și epitete pe care ați prezentat-o în textul moțiunii de cenzură vi se potrivește înzecit: demagogie, populism, lipsa unui program anticriză și minciună. De toate acestea sunteți vinovați. A venit timpul în ceasul al doisprezecelea, că așa e la români, să îndreptăm lucrurile. Iar guvernul Boc, fără să-i facă plăcere, trebuie să adopte măsuri nepopulare pe timp de criză, dar necesare, pentru ca lucrurile să intre pe un făgaș normal și să nu punem în pericol posibilitățile de dezvoltare viitoare. Prin atitudinea pe care o insuflați oamenilor, nu faceți decât să aruncați țara în haos.

Din păcate pentru dumneavoastră, însă, românii au știut întotdeauna să fie solidari în momentele grele și nu s-au lăsat manipulați nici de oamenii politici, nici de mass-media și nici de liderii de sindicat. Revolta populară pe care ați încercat să o generați prin sindicatele și mass-media aservite a eșuat. Ați ajuns să vă acuzați propriul electorat de lașitate, dar lașitatea o arătați dumneavoastră pentru că vreți să vă ascundeți propriile greșeli din guvernări trecute, prin acuzații nefondate, prin dezinformări și ținte secundare.

Reducerea salariilor și pensiilor este, din păcate, una din puținele soluții viabile pentru a nu amplifica mai mult dezechilibrele din economie în acest moment. Nu este vorba de vreo limitare a drepturilor cetățenești pentru că vorbim de o reducere temporară. Orice altă variantă mai puțin radicală ar fi agravat criza și mai mult și ne-ar fi aruncat într-un puseu inflaționist dezastruos. Probabil că dumneavoastră ați prefera să retrăim coșmarul hiperinflației din anii '90. Uitați că inflația excesivă ar afecta nu numai bugetarii și pensionarii, ci întreaga populație și într-o măsură mult mai mare, care ar afecta și posibilitățile de dezvoltare ulterioare. Asanarea datoriilor prin devalorizarea monedei naționale sau prin creșterea fiscalității la asta ar fi condus.

Măsurile noastre pleacă de la constatarea unei situații clare pe plan internațional. Nu putem să ne facem că nu vedem ce se întâmplă în Grecia, Spania și Portugalia. Franța a luat măsuri, încă din anul 2008, reducând numărul de bugetari cu aproximativ 100.000. Anglia face reduceri de buget până în anul 2016. Toată Europa este în criză și așa este și România. Cum credeți că 3 milioane de oameni în sectorul privat care plătesc impozite pot susține salariile celor 1,5 milioane de oameni din sectorul bugetar, pensiile, alocațiile de copii și alte beneficii sociale?

Se prea poate ca economia socială de piață, modelul pe care Europa îl urmează de 70 de ani, să fi ajuns la fundul sacului și inevitabil este necesară o ajustare, pentru a pleca de la o bază economică mai sănătoasă. Guvernul nu fuge de responsabilitatea de a oferi bunăstare cetățenilor, ci încearcă să responsabilizeze cetățenii să consume atât cât permite situația economică actuală. Susțineți în textul moțiunii că economia se bazează în proporție de 60% pe consum, dar o susțineți ca pe un fapt pozitiv, care ar trebui protejat sau susținut prin politici economice. Dezechilibrele din economie ne spun însă că nu mai putem continua astfel. Chiar cu riscul de a cunoaște o scădere economică pentru al doilea an consecutiv, trebuie limitat consumul pe datorie.

Ați mai afirmat, stimați colegi, în moțiunea pe care ați depus-o că scăderea salariilor pentru bugetari va duce la scăderea calității serviciilor prestate de aceștia. Aș vrea să întreb: creșterea cu aproape 50% a numărului bugetarilor și în special creșterea numărului funcționarilor, a dus oare la o creștere similară a calității serviciilor prestate de instituțiile statului? Dar creșterea cu 150% a salariilor bugetarilor în ultimii ani a dus oare la o creștere cu 150% a calității serviciilor prestate? Răspunsul îl știți și dumneavoastră.

Actualul guvern a fost învestit pentru a adopta politici economice într-o perioadă de criză. Dacă soluția aleasă va da rezultate și costurile economice și sociale ale ieșirii din criză vor fi minime, atunci va fi meritul guvernului actual, chiar cu riscul de a fi sancționat de electorat pentru nepopularitatea măsurilor adoptate. Dacă, în schimb, va da greș, atunci cu siguranță va plăti electoral. Drept urmare, nu se poate vorbi de demagogie și populism.

Cine stabilește care este soluția corectă? Cu siguranță, Guvernul. De ce? Pentru că el are informațiile, pârghiile și instrumentele necesare pentru a lua decizii. Nu poate fi afirmat acum ce este corect și ce nu, ci abia după ce măsurile luate își vor fi făcut efectul. De aceea, Guvernul trebuie lăsat să-și facă treaba, fără a amplifica presiunea socială.

Criza actuală va produce indubitabil schimbări majore care ar fi putut fi evitate sau poate că nu. Și mai degrabă, nu. O mai țineam așa încă vreo doi ani. Dar la ce ne ajută? Vorbim de un buget nesănătos, de un sistem nesănătos care este pe cale să explodeze. Pe drept cuvânt, sunt necesare măsuri active, care să stimuleze creșterea economică. Este bine știut că acestea nu pot da rezultate într-un timp atât de scurt. Și, din păcate, timpul este principalul dușman al nostru. Va trebui să încurajăm antreprenoriatul, cooperația și micii întreprinzători mai mult decât am făcut-o până acum.

Și iată că schimbările sunt inerente nu numai la noi. Europa se schimbă, iar semnalele schimbării au fost date. Dacă am privi puțin lucrurile la rece și nu ne-am lăsa înflăcărați de ură și avânt revoluționar, ar trebui să ne aplecăm privirea asupra actualei strategii a Uniunii Europene pentru următorii 10 ani. Și acolo, stimați colegi, sunt semnalele schimbării! Acolo trebuie să ne regăsim și noi, ca stat dezvoltat, având o economie sustenabilă și trainică, să promovăm educația și viața sănătoase, cunoașterea și inovarea. Trebuie să învățăm de la alții ce au făcut bine, dar să ne concentrăm atenția asupra lucrurilor pozitive și să avansăm încet, dar sigur, prin puterile noastre, în limita posibilităților și a resurselor de care dispunem, cu mai puține împrumuturi și cu mai multă înțelepciune. O creștere economică mai mică, dar bazată pe producție și exporturi este mult mai sănătoasă decât un avânt uriaș, dar nesustenabil, bazat pe consum.

Prea mult timp am fost educați că statul este cel care trebuie să aibă grijă de cetățean, să-i creeze bunăstare și iată că statul social eșuează încet-încet planului său magistral. Aveți dreptate, contractul social trebuie schimbat. Un proverb chinezesc spune că "Decât să-i dai omului pește să nu moară de foame, mai bine îl înveți să pescuiască!". Criza aceasta poate constitui un prilej de a reașeza societatea pe baze mai sănătoase. Niciodată o reformă nu se poate face fără costuri, fie ele economice sau sociale. Cu toții ne dorim ca aceste costuri să fie minime și să fie afectați cât mai puțini oameni, dacă s-ar putea chiar deloc.

Este însă momentul să strângem rândurile, să lăsăm vrajba și măcinarea ce țin de orgolii politice sau ideologii mai mult sau mai puțin productive și să punem bazele noii economii.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 1:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro