Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 15, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.102/25-06-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 15-06-2010 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 15, 2010

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 10,25.

Ședința a fost condusă de domnul senator Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, și de domnul deputat Valeriu-Ștefan Zgonea, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu a făcut parte doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Stimați reprezentanți ai presei,

Declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților. Doresc să vă anunț că din totalul de 471 de parlamentari, deputați și senatori, și-au înregistrat prezența, până în acest moment, 363 de parlamentari, fiind absenți, până în acest moment, 108 parlamentari.

Constat că este întrunit cvorumul legal de ședință. Suntem în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului României.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința noastră comună de astăzi. Aveți cu toții aceste două propuneri.

Sunt comentarii cu privire la ordinea de zi de astăzi? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Cine este pentru? Vă rog să votați. Cine este împotrivă? Cine se abține? În unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru sunt observații sau sugestii? Constat că nu. Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru această zi de plen.

Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abține?

Vă mulțumesc. În unanimitate, programul de lucru a fost aprobat.

Înainte de a intra în ordinea de zi, domnul deputat Marian Săniuță ne-a solicitat, pe procedură, o intervenție în fața plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Vă rog, domnule deputat.

 
Omagierea a 121 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu.

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă foarte mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de începerea unei zile grele, importante, vă rog să-mi permiteți să fac recurs la o prețioasă aducere-aminte.

Sunt 121 de ani de când unul din simbolurile naționale a trecut în neființă. Cel pe care noi, poporul român, l-am botezat "Luceafărul poeziei românești" a trecut, în urmă cu 121 de ani, în dimineața zilei de 15 iunie - aș spune eu, cu permisiunea dumneavoastră -, în tagma geniilor.

De aceea, aș dori ca, astăzi, în mod simbolic, de la tribuna Parlamentului să dau citire unei strofe din poezia lui Eminescu, iar noi, cei care suntem într-o interesantă depărtare - apropiată de Eminescu -, să-i înțelegem semnificațiile.

"Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!

Fiii tăi trăiască numai în frăție

Ca a nopții stele, ca a zilei zori,

Viața în vecie, glorii, bucurie,

Arme cu tărie, suflet românesc.

Vis de vitejie, fală și mândrie,

Dulce Românie, asta ți-o doresc!"

Și închei, stimați colegi, domnule președinte, doamnă președinte, domnule prim-ministru, domnilor miniștri, cu un citat din Emil Cioran, dintr-o scrisoare către Constantin Noica: "Fără Eminescu neamul nostru ar fi neînsemnat și aproape disprețuit."

Cred că toți avem de făcut, astăzi, recurs la memorie. Vă foarte mulțumesc. (Aplauze.)

Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii de cenzură Opriți genocidul social!, inițiate de 120 de deputați și senatori (respinsă).

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru această intervenție plină de semnificații și sensibilitate.

Intrăm în dezbaterea primului punct din ordinea noastră de zi: dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură, inițiate de 120 de deputați și senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului asupra Proiectului de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, în ședința comună din 7 iulie 2010.

Vă informez că după prezentarea moțiunii de cenzură în ședința comună din 9 iunie nu au fost înregistrate din partea inițiatorilor cereri de retragere a semnăturii acestora.

Întreb plenul reunit dacă astăzi și acum sunt astfel de solicitări de retragere de semnături din partea inițiatorilor acestei moțiuni de cenzură? Constat că nu.

În legătură cu dezbaterea moțiunii de cenzură, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbateri, după cum urmează:

Guvernului i se rezervă maximum 60 de minute, pe ca le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor. Timpul maxim alocat pentru dezbateri grupurilor parlamentare, potrivit numărului membrilor acestora rezultat din alegeri, și parlamentarilor independenți, este calculat la 20 de secunde pentru fiecare parlamentar și se prezintă astfel:

  • Grupul parlamentar al PDL - 56 de minute;
  • Grupul parlamentar al Alianței Politice PSD+PC - 54 de minute;
  • Grupul parlamentar al PNL - 31 de minute;
  • Grupul parlamentar al UDMR - 10 minute;
  • Grupul parlamentar al Minorităților Naționale - 6 minute;
  • Grupul parlamentar al senatorilor și deputaților independenți - 10 minute;
  • Deputații și senatorii independenți, fără apartenență la grupuri parlamentare - 3 minute.

Sunt obiecții cu privire la repartizarea timpilor alocați dezbaterilor noastre? Nu sunt.

Am rugămintea ca aceia care doresc să intervină prin liderii de grup sau personal să ne prezinte această intenție pentru a putea să vă dăm cuvântul la momentul cuvenit.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri de repartizare a timpilor de dezbatere. Cine este pentru? Vă mulțumesc. Cine este împotrivă? Cine se abține? Cu majoritate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Secretarii de ședință, domnul senator Gheorghe David și domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea ne vor asista pe mine și pe doamna președinte Anastase în conducerea acestei ședințe. Vă rog ca orice solicitare de a interveni sau orice situație care ar putea apărea să fie comunicată secretarilor de ședință de astăzi.

În conformitate cu prevederile art. 79 din Regulamentul ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților, doresc să-l invit la microfon pe domnul senator Dan Șova pentru prezentarea moțiunii de cenzură.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Dan-Coman Șova:

Vă mulțumesc. Domnule președinte, în prealabil, aș vrea să vă solicit să supuneți aprobării colegilor deputați și senatori prezentarea moțiunii și nu citirea integrală a ei, pentru a ne încadra în intervalul orar de 60 de minute.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Înainte de a supune plenului reunit această sugestie, doresc să solicit secretarilor generali ca textul integral al moțiunii să facă parte din stenograma oficială a ședinței noastre și pentru a putea să punem accentul pe dezbatere și pe vot, să permitem ca domnul senator Șova să prezinte moțiunea.

Cine este de acord cu această procedură de prezentare a moțiunii? Vă rog să votați. Cine este împotrivă? Nu este nimeni împotrivă. Cine se abține? Nu sunt abțineri. În unanimitate, s-a aprobat propunerea domnului senator Șova.

Domnule senator Șova, vă rog să prezentați moțiunea, în condițiile aprobate de plenul reunit.

 
 

Domnul Dan-Coman Șova:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Incoerența și incapacitatea guvernelor conduse de Emil Boc au mai generat și alte moțiuni simple sau de cenzură, care, periodic, au fost supuse atenției publice și dezbaterii parlamentare. Anul trecut, o moțiune de cenzură a primit, în premieră în istoria recentă a României, suficiente voturi pentru a trece și pentru a demite Guvernul Boc.

De data aceasta însă, Guvernul Boc 3 face ca situația din România să ia o turnură nouă, deosebit de periculoasă. De la aspectele administrării crizei economice și sociale, problema României devine una de agresiune asupra drepturilor și libertăților cetățenești. Agresiunea împotriva democrației este dublată de aruncarea sub limita sărăciei a milioane de cetățeni români, a căror disperare este direct proporțională cu disprețul guvernanților.

Această moțiune de cenzură are ca scop blocarea genocidului social pe care tăierea pensiilor și a salariilor îl va produce. Cei care vor vota această moțiune de cenzură votează împotriva condamnării la sărăcie și la faliment a milioane de români. Cei care nu vor vota această moțiune trebuie să își asume, fiecare în parte, responsabilitatea pentru dezastrul pe care îl vor produce în România.

Nu este o moțiune ideologică și nici derivată dintr-o strategie politică a unui partid. Este o moțiune prin care parlamentarii din opoziție, din toate partidele, se opun unor măsuri absurde, aberante și profund imorale.

Este de necontestat faptul că România este într-o situație gravă. De la începutul crizei și până în prezent, zilnic, circa 800 de români și-au pierdut locul de muncă. Avem un restanțier la fiecare cinci clienți care au luat credite bancare. În ultimul an, în fiecare zi, 250 de români nu și-au mai putut achita rata la bancă. Peste 300 000 de firme sunt afectate grav de criza economică (în fiecare zi, peste 1 800 de firme au fost afectate de criză). Însă toate acestea nu justifică restrângerea unor drepturi și libertăți. Dificultățile financiare nu justifică dictatura. România nu trebuie să aleagă între ieșirea din criza economică și dictatură. România poate ieși din criza economică doar păstrând democrația.

Niciun guvern din Europa nu a îndrăznit să ceară limitarea drepturilor cetățenești pentru asanarea finanțelor publice. Doar în România lui Traian Băsescu, Emil Boc și Elena Udrea tupeul este împins până acolo încât să fie cerută limitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor prin diminuări substanțiale de salarii și pensii.

Folosirea siguranței naționale ca pretext de impunere, prin dictat, a unor măsuri antipopulare este un pas politic de o gravitate extremă pentru viitorul democratic al societății românești. Iar Traian Băsescu face acest pas, declarând partidului său că "nu mai are ce pierde!". Poate că așa o fi, în ceea ce-l privește, dar acest popor are totuși ce pierde dacă va mai tolera acest mod în care este guvernat.

Cetățenii de azi nu trăiesc bine, sunt speriați de aroganța Guvernului și de lipsa de realism a acestuia, sunt amenințați cu șomajul și suferă din cauza aceasta, și-au pierdut orice încredere în guvernanți și în capacitatea acestora de a limita efectele crizei economice. Considerăm că este de datoria noastră să arătăm gravele erori ale acestui proiect de lege, precum și consecințele economice și sociale la fel de grave pe care le-ar avea aplicarea respectivelor măsuri.

Măsurile propuse de Guvernul Boc sunt antisociale și neeconomice.

Sunt antisociale fiindcă diminuează drepturile salariale, de pensii și asigurări sociale și vor conduce la scăderea drastică a puterii de cumpărare a salariaților bugetari, a pensionarilor, a șomerilor și a beneficiarilor de drepturi sociale. Cei mai afectați sunt cei cu venituri mici și foarte mici. Reducerea veniturilor pentru aproape 15 milioane de români va conduce la diminuarea consumului și producției interne de bunuri și servicii. Se vor pierde în continuare locuri de muncă, fapt care va genera descreștere economică și reducerea în continuare a veniturilor bugetare.

Reducerea substanțială a veniturilor cetățenilor nu este numai efectul inevitabil al crizei economice, ci mai ales al incapacității de a sprijini și relansa economia românească, astfel încât să crească veniturile încasate la buget. Guvernul Boc 3 a decis să reducă salariile și pensiile, dar fără să se atingă de alte capitole ale cheltuielilor publice. Și, atunci, întrebarea care se pune este: ce garanții oferă acest Guvern incompetent, fără performanță în colectarea veniturilor bugetare, că aceste venituri reduse acum cetățenilor vor fi încasate de români în 2011...? Niciuna.

Tragedia va fi cu atât mai mare cu cât vorbim de un procent semnificativ de cetățeni care se vor afla brusc în situația de a nu-și mai putea achita creditele și cheltuielile curente. Vorbim de peste 15 milioane de oameni care sunt afectați de măsurile preconizate în acest proiect de lege.

Iată cum vor scădea veniturile principalelor categorii profesionale sau sociale, de la caz la caz:

  • polițist: astăzi 2 000 de lei, după reducerea de 25% va avea 1 500 de lei;
  • cercetător principal: astăzi 2 000 de lei, după reducerea de 25% va avea 1 500 de lei;
  • medic primar: astăzi 1 600 de lei, după reducerea de 25% va avea 1 125 de lei;
  • profesor: astăzi 1 400 de lei, după reducerea de 25% va avea 1 050 de lei;
  • pensionar: astăzi 678 de lei, după reducerea de 15% va avea 576 de lei;
  • șomer: astăzi 450 de lei, după reducerea de 15% va avea 382 de lei.

Aceste măsuri sunt ineficiente și imorale. Prin efectul de domino social vor accentua criza și nu o vor stopa.

Impactul bugetar al reducerii salariilor cu 25% arată că economia totală va fi una de circa 0,7-1,2% din PIB într-o evaluare anualizată (cifrele variază în funcție de metodologia de calcul folosită). Câtă vreme cheltuielile cu personalul pe primul trimestru au fost de doar 2,2% din PIB, deci mai mici extrapolate pentru tot anul, este evident că procentul de reducere este relativ mic, iar economiile bugetare nu se compară cu efortul pe care îl vor face familiile afectate.

În ceea ce privește nivelul de trai, în prezent, din familiile în care cel puțin un membru lucrează la stat, circa 75% își pot satisface nevoile de consum curent cu veniturile din salarii. O scădere a salariilor cu 25% duce la scăderea drastică a acestei ponderi de la 75% la 30%. Dacă scăderea este de doar 15% per familie (adică doar unul dintre soți lucrează la stat și îi scade cu 25% salariul, celălalt rămâne cu salariul constant de la privat), procentul ar fi cam 40%. Rezultă că între 60% și 70% din familiile în care cel puțin un membru lucrează la stat vor intra în situația în care nu își vor putea acoperi nevoile de consum curent, față de 25% în prezent.

În aceste condiții, este evident că decizia de scădere a salariilor, pensiilor și a altor drepturi bănești nu este adecvată, iar măsurile alternative propuse de președintele Traian Băsescu - fie reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor din sistemul public cu 15% și a altor drepturi și indemnizații, fie creșterea taxelor și impozitelor - nu pot asigura relansarea economiei românești.

Cine stabilește care este "soluția corectă"?

Prima eroare politică a prezentului proiect de lege constă în afirmația autorilor lui că aceasta ar fi "soluția corectă". Această soluție - dictată, în direct și la oră de vârf, în seara zilei de 6 mai 2010 - a luat prin surprindere nu numai delegația Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, ci chiar și pe miniștrii Guvernului României! Timp de aproape o lună de zile, toată strădania guvernanților a fost să demonstreze că acesta este răul cel mai mic dintre două posibile (ori tăierea salariilor și pensiilor, ori majorarea TVA și a impozitului pe venit și profit). Nimic mai fals! În realitate, între cele două variante se întinde o plajă largă de alte soluții. Acestea au fost prezentate în mod repetat în public în ultima perioadă.

Există soluții formulate de sindicate; există soluții ale specialiștilor din diverse domenii, ale cercetătorilor și institutelor cu profil economico-social; există soluții prezentate de partidele politice de opoziție; partidele din opoziție - PSD, PNL, PC - au elaborat propriile lor pachete cu soluții alternative, menite nu numai să reducă deficitul bugetar, ci și să relanseze creșterea economică, să mărească veniturile la buget. Dar nimeni de la putere n-a vrut să vadă și n-a vrut să audă altceva decât "soluția corectă" dictată de la Cotroceni.

Acest Guvern trebuie să plece, în primul rând pentru a lăsa loc liber construirii unui mix de soluții, indiferent de paternitatea lor, dar selectate după un singur criteriu: al convergenței spre sacrificii sociale cât mai mici și spre reluarea creșterii economice. În perioada creșterii economice, profitul din economie a fost privatizat, iar acum, în recesiune, pierderile din economie încep să fie naționalizate pe pielea celor săraci. Faimoasa "solidaritate", atât de mult invocată, nu înseamnă deloc privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor! Împărtășim pe deplin punctul de vedere al sindicatelor privind nevoia de repartizare echilibrată și echitabilă a costurilor crizei.

S-a tot spus că "mediul privat a suportat deja costurile crizei, acum este rândul sectorului bugetar". Manipularea este vădită. Suportarea de către mediul privat a șocurilor crizei de anul trecut a însemnat, în esență, trimiterea salariaților în șomaj, restrângerea activității firmelor, diminuarea câștigurilor de natură salarială a angajaților rămași. Deci și în mediul privat tot oamenii simpli, în carne și oase au avut de suferit.

Aplicarea măsurilor propuse acum se va propaga și asupra mediului privat, pentru că scăderea puterii de cumpărare a celor din sistemul public se va reflecta în scăderea cifrei de afaceri tot a celor din mediul privat. În plus, toți cei care aparțin mediului privat - patroni și angajați, deopotrivă - au nevoie și au dreptul să pretindă servicii publice fără de care nu pot trăi; au nevoie de medici și spitale; au nevoie de școli și profesori pentru copiii sau nepoții lor; au nevoie de polițiști și gardieni publici care să le apere liniștea și proprietățile; au nevoie de magistrați la care să-și caute și să-și obțină dreptatea. Or, cine poate crede, chiar din mediul privat fiind, că recentele amputări de venituri ale salariaților din sistemul bugetar nu se vor reflecta într-o scădere a nivelului acestor servicii publice, în creșterea tentației spre corupție, în blocaje birocratice și administrative pe la diverse instituții, în amplificarea infracționalității și tâlhăriei la drumul mare?

"Cancerul bugetar" este clientela portocalie.

Financiar, miza acestor două măsuri radicale, referitoare la salarii și pensii, o constituie o sumă de circa 3 miliarde de euro. Nu intrăm aici în calcule și detalii, dar atât reprezintă diferența de 2,3% din PIB dintre un deficit prognozat de 9,1%, față de unul acceptat de 6,8%.

Nu credem că suma în sine reprezintă o dificultate pentru o țară ca România, atât de mare încât trebuie să impunem cele mai drastice tăieri din Europa. Această sumă a fost doar pretextul pentru Traian Băsescu de a opera ceea ce el a numit "cancerul din buget". În viziunea lui antisocială, antipopulară și, deloc în ultimul rând, antinațională, salariile profesorilor, medicilor, militarilor, polițiștilor, ca și pensiile muncite ale oamenilor reprezintă un "cancer pe buget".

Această viziune trebuie respinsă categoric, prin votul nostru, al parlamentarilor României. Asemenea costuri n-au cum să reprezinte un "cancer bugetar". Cancerul bugetar se află în cu totul altă parte. Se află în jaful de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, despre care vorbea deunăzi doamna ministru Udrea. Se află în prețurile pe kilometrul de drum asfaltat pe care le plătește domnul ministru Berceanu, de 4-5 ori mai mari în comparație cu alte țări. Se află în toate achizițiile publice încredințate soțiilor de primari PDL ori mamelor octogenare de senatori PDL. Despre acest adevărat cancer al bugetului, pe care-l reprezintă achizițiile publice, Guvernul tace mâlc în proiectul său de lege, dintr-un motiv simplu: acela de a nu deranja interesele, portofelele și "tabla împărțirii" pe care o practică clientela politică a actualilor guvernanți.

Autorul real și moral al acestui proiect de lege, Traian Băsescu, vorbea despre "stat clientelar", aruncând anatema asupra persoanelor care s-au pensionat anticipat sau pe caz de boală. Încă o încercare de ostilizare a unor oameni împotriva altora. Este evident că oamenii aflați în această situație nu pot să fie considerați "clienții propriilor bani", ai contribuțiilor sociale plătite din buzunarul lor, o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, pentru asigurarea de sănătate și pentru pensii.

Pensionarii n-au cum să devină "clienții" propriilor contribuții bănești! Oamenii au dreptul să decidă conform propriei voințe sau stări de sănătate când anume încetează să mai fie activi în câmpul muncii și să se pensioneze. Din acel moment, ei nu pretind decât să primească de la stat pensia cuvenită, mai mare sau mai mică, potrivit contribuțiilor pe care le-au plătit sau potrivit legii pe baza căreia s-au pensionat.

Nu statul, ca instituție și subiect de drept, este clientelar; după cum nici Constituția, în sine, nu poate fi clientelară. Clientelar poate fi doar un regim politic care administrează treburile statului, cum este cazul actualului regim politic din România. Aici se află localizată tumoarea malignă care secătuiește vlaga bugetului - în regimul politic clientelar care căpușează veniturile bugetare.

Stimați colegi,

Ne îngăduim să vă semnalăm faptul, inimaginabil într-o societate normală, că articolul 53 din Constituție a ajuns să fie invocat pentru a doua oară în opt luni, de data aceasta ca motivare pentrurestrângerea dreptului la muncă, reducerea veniturilor obținute din muncă și reducerea pensiilor.

Articolul 53 din Constituțieprevede următoarele:

"(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății."

Curtea Constituțională s-a pronunțat. În sinteză, Decizia Curții Constituționale nr. 1414 precizează în legătură cu art. 53, următoarele:

  1. "restrângerea unor drepturi este prevăzută ca excepție", dar Guvernul Boc o transformă deja în regulă;
  2. "statul are obligația de a găsi soluții de contracarare a crizei", dar Guvernul Boc se dovedește incapabil de așa ceva;
  3. diminuarea veniturilor, operată deja, "nu poate constitui o măsură pe termen lung", dar Guvernul Boc deja o repetă, agravând-o prin extinderea formei și duratei de aplicare, generalizare socială și profunzimea amputării de venituri;
  4. "prelungirea unor măsuri de acest tip poate determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării bunei funcționări a instituțiilor publice", afirmă Curtea Constituțională, fapt ce confirmă că actualele măsuri ale Guvernului sunt o cauzăa tulburării ordinii publice și siguranței naționale, și nu efectul existenței acesteia.

În legătură cu faimosul art. 53 din Constituție, am putea spune nu că siguranța națională și ordinea publică pot să justifice măsurile luate de Guvern; situația este exact pe dos: aceste măsuri sunt cele care pun în pericol ordinea publică și siguranța națională! Aceste măsuri, și nu altceva au scos oamenii în stradă! Aceste măsuri au iradiat o stare generală de nemulțumire și de protest în întreaga țară! Deci Guvernul ar trebui să-și aplice articolul 53 în primul rând sieși!

Măsurile propuse de Guvern sunt cele care pun în pericol ordinea publică și siguranța națională! Aceasta, în timp ce cheltuielile cu achizițiile publice au rămas neatinse, pentru a se perpetua dijma și zeciuiala boierească, astfel încât potentații să-și păstreze privilegiile obținute și nivelul de trai cu care s-au obișnuit.

Proiectul Guvernului are în vedere o reducere drastică a veniturilor nete din sistemul public și a pensiilor, fără să se facă nicio referire la modul în care poate fi absorbit de economia reală personalul disponibilizat din sectorul public.

Proiectul ignoră complet căile redirecționării forței de muncă către economia reală, funcțională, și mediul de afaceri, singurele care sunt capabile să susțină locuri de muncă și să producă venituri la bugetul de stat.

Legea propusă de Guvernul Boc 3 este nu numai injustă, dar și distructivă pentru societatea românească pe termen lung. Ani de zile s-au făcut eforturi pentru ca în administrația publică să fie cooptați tineri cu studii de specialitate, capabili să promoveze politici publice eficiente. Ani de zile s-a urmărit profesionalizarea angajaților bugetari și s-au derulat programe pentru creșterea productivității muncii în sectorul public. În cadrul acestor măsuri, s-a avut în vedere inclusiv acordarea unor salarii corespunzătoare calității muncii prestate.

În redactarea proiectului acestei legi a fost ignorat de la bun început principiul fundamental în baza căruia o persoană este remunerată în orice stat de drept: corelarea performanței profesionale cu veniturile salariale. Or, ceea ce reușește să facă acum Guvernul Boc 3 este să arunce întregul sistem public cu 20 de ani în urmă. Pentru că, în urma aplicării acestei legi, vom asista la degradarea serviciilor dedicate cetățeanului, ne vom confrunta cu ghișee publice aglomerate și cu un tratament din partea funcționarilor pe măsura banilor primiți. Legea va însemna, de fapt, distrugerea administrației publice, iar taxele și impozitele din ce în ce mai mari - pentru că majorarea lor, din toamnă, este deja prefigurată - vor reprezenta biruri pentru ineficiență.

Guvernul Boc a ales să împartă sărăcia în România, dar și aceasta în mod inechitabil, fiind neputincios să promoveze politici economice care să producă prosperitate.

În România guvernată de Cabinetul Boc nu mai este răsplătită performanța profesională și nici efortul în muncă. Nu contează profesionalismul, pentru că oricum ești încadrat într-o grilă strâmtă. Nu contează dacă muncești peste program, pentru că oricum orele suplimentare nu sunt plătite.

Prin adoptarea acestui proiect de lege, Guvernul ignoră principiul solidarității sociale, atât de necesar pe perioade de criză economică. Dimpotrivă, prin acest act normativ, Guvernul Boc 3 încurajează nemulțumirile sociale, promovează discriminarea între diverse categorii de salariați, dovedește o atitudine contrară intereselor majorității societății românești.

Stimați colegi,

Dacă raportăm prestația politică, în ansamblu, a actualului Executiv și performanța individuală a fiecărui ministru în domeniul politicilor publice la timpul scurs de la instalarea la putere, dar mai ales la promisiunile și angajamentele făcute de PDL în fața națiunii, în decembrie 2009, împreună cu Traian Băsescu, concluzia este una singură: avem de-a face cu cel mai incompetent și neperformant Guvern pe care l-a avut România vreodată! În pofida timpului relativ scurt de când s-a reinstalat la putere, Guvernul Boc 3 a confirmat opera edițiilor sale anterioare, accentuând criza multiplă pe care a provocat-o în România: economică, socială, politică și morală.

Am aflat nu o dată, prin vocea președintelui Traian Băsescu, că, de fapt, sarcina Guvernului și a Domniei Sale nu a fost aceea de a scoate România din criză. Adevărata miză a actualului regim a fost, luni în șir, numai lupta pentru putere, pentru că partidul prezidențial a mobilizat energii nebănuite, a mințit și a încurajat vrajba între oameni, a numit și a conectat clientela politică la instituțiile statului și la fondurile publice, a pus între paranteze Constituția - toate acestea pentru ca domnul Băsescu să obțină al doilea mandat de președinte.

Din cei 18 ani care au trecut de la primele alegeri constituționale din 1992, Partidul Democrat a fost la putere timp de 10 ani, adică mai mult de jumătate! Iar în ultimii șase ani, România s-a aflat sub stăpânirea președintelui-jucător. În timp ce Guvernul se ocupa cu epurările politice din întreaga administrație locală și centrală, se împărțeau posturi și se "ungea" clientela politică cu funcții și demnități - e cunoscută "noaptea cuțitelor lungi" din 1 spre 2 octombrie anul trecut -, România reală se prăbușea cu fiecare zi care trecea: 700 000 de șomeri, peste 100 000 de firme mici și mijlocii închise sau suspendate din cauza impozitului minim, spitale în care oamenii nu-și mai găsesc vindecarea din cauza lipsei de medicamente.

În loc să caute soluții viabile de relansare și susținere a economiei reale, Guvernul Boc 3 a preferat să pună gaj România pentru un împrumut împovărător la Fondul Monetar Internațional, care a adus o datorie de 2 500 de euro pe capul fiecărui salariat. Iar banii s-au evaporat, precum apa turnată în nisip, fără niciun efect asupra economiei reale. Acum, cetățenii acestei țări se văd puși în situația cumplită de a lupta pentru supraviețuire, pentru găsirea unor soluții de a-și achita impozitele și taxele tot mai mari, ratele și creditele la bănci, pentru a plăti, de fapt, factura realegerii lui Traian Băsescu în funcția de președinte.

Criza socială, generată de măsuri de austeritate luate haotic, condamnă categoriile cu venituri mici și foarte mici la o luptă pentru supraviețuire, la care nu au fost forțate nici chiar în timp de război.

Reducerea cu 15% și a pensiilor de 4 milioane de lei, și a celor de 100 de milioane de lei arată disprețul și nepăsarea față de soarta a milioane de români.

România nu poate ieși din criza economică punând povara acesteia pe umerii celor mai săraci dintre cetățenii săi. O națiune nu poate fi nici puternică, nici sănătoasă dacă mulți dintre membrii săi sunt condamnați la mizerie, disperare, foamete și, pas cu pas, la moarte, în timp ce clientela portocalie, asemenea unor "pisici îmbuibate", huzurește pe banii publici. În timp ce țara sărăcește, averile celor de la putere cresc rapid și nesimțit.

Criza politică a atins apogeul spre sfârșitul anului trecut, când goana după găsirea celei mai bune căi de fraudare a alegerilor prezidențiale a devenit singura prioritate a Guvernului. Partidul-stat PDL a subordonat întreaga activitate din administrație, inclusiv pe plan extern, obiectivului realegerii lui Traian Băsescu. Dacă Traian Băsescu a trebuit să câștige, nimic nu a fost prea puțin pentru acest scop: nici sutele de mii de șomeri și nici regresul unei economii fragile. În plină criză economică, în Cabinetul Boc 95% era politică electorală și 5% administrație clientelară, după cum mărturisea chiar un membru al Cabinetului.

Atitudinea sfidătoare, arogantă și opacă a guvernanților față de cei mulți a aruncat România cu mulți ani în urmă, îndepărtând oamenii de politică și epuizând încrederea lor în autoritatea publică. Plătitorul de taxe și impozite, cel asupra căruia se răsfrâng erorile unui Guvern de incompetenți, este mult mai preocupat de însănătoșirea mediului economic și de siguranța zilei de mâine pentru propria familie. Mascarada, circul și manipulările la care recurge actuala putere nu mai interesează pe nimeni, singura reacție a oamenilor fiind una de dezgust, care se răsfrânge, din păcate, asupra întregii clase politice.

Criza morală este cu siguranță cel mai cumplit efect care a lovit populația României în urma guvernării Băsescu-Boc. Până acum, cetățeanul român mai avea o speranță: indiferent de cât de greu i-ar fi fost din punct vedere economic, indiferent de cât de scârbit ar fi fost de scandalurile politice, știa că este protejat de legile unui sistem democratic. Dar președintele-jucător a transformat România întreagă în parcul său de distracții, răsucind și contorsionând într-un montagne-russe amenințător legea fundamentală și aruncând în tunelul groazei milioanele de cetățeni din această țară. Șmecheria a fost înălțată la rang de politică publică, minciuna plină de seninătate a devenit principala cale de comunicare publică, iar eludarea legii este privită ca o virtute și abilitate personală. Guvernul actual a pus sub semnul întrebării funcționarea unor instituții fundamentale ale statului, le-a discreditat și le-a furat autoritatea.

În acest timp s-a mai petrecut un lucru grav pentru democrația românească. Într-un mod fără precedent și deosebit de periculos pentru corpul națiunii române, în total dispreț față de români, puterea executivă se subsumează, mai nou, doar Palatului Cotroceni. Prim-ministrul a oferit pe tavă Președintelui României Guvernul pe care îl conduce, reușind să-l șteargă din paginile Constituției de la capitolul "Puterea executivă". Traian Băsescu a devenit purtătorul de cuvânt al Guvernului României, cel care intervine pe o piață liberă și care dă lecții tuturor: analiștilor economici, bursei de valori, instituțiilor financiare și chiar Băncii Naționale. Inclusiv legea pe care o discutăm acum în Parlament a fost anunțată, încă din 6 mai anul curent, tot de președintele Traian Băsescu, ale cărui prețioase indicații Guvernul actual doar le transpune fără crâcnire în practică, fără discernământ și fără ezitare. În răstimpul de când au fost instalate la putere, toate edițiile Guvernului Boc s-au legitimat doar în fața președintelui Băsescu și în favoarea acestuia, și nu cum este normal și constituțional, în fața Parlamentului și pentru interesele celor pe care ar trebui să-i reprezinte, adică milioanele de cetățeni români.

Încrederea națiunii în Guvern a dispărut.

Acest proiect de lege este justificat de Guvern ca făcând parte din birul moral pe care guvernanții l-au angajat în fața Fondului Monetar Internațional. Dar trebuie să amintim că nu Fondul Monetar Internațional a propus aceste măsuri! Fondul Monetar Internațional a fixat doar o țintă de reducere a deficitului bugetar și a pretins ca toate măsurile respective să fie cu adevărat întemeiate și acceptate de către beneficiarii lor. Or, decizia asumării răspunderii pentru această lege a fost luată chiar dacă proiectul a generat ample proteste, la nivelul tuturor categoriilor socio-profesionale de bugetari.

Proiectul legii pentru restabilirea echilibrului bugetar introduce în România cel mai mare grad de conflict și de contestare din ultimii 15 ani. Niciodată un Guvern care a intenționat să angajeze răspunderea nu a avut o ripostă mai solidă din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi părți a societății.

Niciodată un proiect de lege nu a fost mai contestat ca acum. Și, cu toate acestea, Guvernul a ales să ignore vocea societății și să își ducă la îndeplinire demersul, ca și cum el ar viza persoane care nu locuiesc în această țară.

Stimați colegi,

Măsurile de austeritate decise de Guvern nu sunt măsuri anticriză; ba, așa cum sunt concepute, pot accentua recesiunea și chiar stopa o redresare de durată și solidă a statului român. Sunt măsuri ale disperării, simpliste și din topor, elaborate pe genunchi, după ce Guvernul a descoperit că nu-i poate păcăli pe reprezentanții Fondului Monetar Internațional. Economiști de reputație internațională, practicieni în politicile globale au avertizat însă că astfel de măsuri, care lovesc în puterea de cumpărare, ar putea accentua recesiunea.

Guvernul promite că aceste măsuri de austeritate vor dura până la 31 decembrie. Poate. Dar, la cum arată acum lucrurile, este foarte probabil ca România să se blocheze, iar presiunea socială să devină insuportabilă. Poate atunci va înțelege și Traian Băsescu faptul că un chirurg incompetent, cam necinstit și în care pacientul nu mai are niciun strop de încredere nu are absolut nicio șansă să-l vindece de cancer, dar îl poate ucide.

Stimați colegi,

Înainte de a concluziona, repetăm ceea ce este foarte clar din punctul nostru de vedere:

  • reducerea salariilor pentru 1,4 milioane de bugetari cu 25%, începând cu luna iunie, este neconstituțională, pentru că drepturile salariale sunt stabilite prin legi și ca urmare a negocierilor libere, democratice, concretizate în contractele colective de muncă, semnate și înregistrate la structurile Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Încălcarea lor este un grav atentat la adresa libertăților cetățenești, respectarea legilor din domeniul salarizării și dialogului social liber pe o piață a muncii democratică.
  • reducerea pensiilor cu 15%, începând cu luna iunie, pentru toți cei 5,7 milioane de pensionari români este un act abuziv, nelegal și neconstituțional. A reduce pensia, ca drept de asigurare socială, pe motiv că temporar sistemul este în criză economică, pe fondul reducerii veniturilor, este un abuz grav. În acest sens s-a pronunțat clar, în mai multe situații similare, și Curtea Constituțională a României, afirmând că pensiile în plată nu pot fi diminuate. Orice acțiune în instanță a pensionarilor va fi câștigată de aceștia, iar daunele materiale și morale vor fi suportate, cu costuri suplimentare, tot de statul român, din bugetul de stat, din banii contribuabililor români. Pentru acest motiv, Guvernul Boc trebuie să fie demis.
  • reducerea ajutoarelor de șomaj și a celorlalte drepturi sociale prevăzute în pachetul legislativ prin care Guvernul Boc își asumă răspunderea este un grav atentat la siguranța socială a celor mai nevoiași cetățeni români, beneficiari de drepturi sociale, care prin reducerea lor nu vor mai avea mijloacele materiale necesare întreținerii lor și a familiilor lor. Statul este dator, conform Constituției, să-și protejeze cetățenii, cu atât mai mult în perioade de criză economică. Propunând aceste reduceri majore pentru cele mai vulnerabile categorii de cetățeni, beneficiari de indemnizații de șomaj și alte drepturi de protecție socială, se încalcă art. 41 din Constituție - "Munca și protecția socială" și art. 47 din Constituția României referitor la nivelul de trai.

Stimați colegi,

Pentru toate motivele prezentate mai sus, am depus prezenta moțiune de cenzură, singurul element democratic care va pune opreliște unei legi arbitrare, prin care se oficializează jaful din buzunarul oamenilor, și unui Guvern incompetent, care ignoră interesele majorității populației.

Dar, domnule Boc, vă faceți vinovat nu numai de incompetență. Principala acuză pe care v-o aducem este cea de disoluție a autorității statului. Ați blocat instituții, ați încălcat legile țării, v-ați bătut joc de reguli. Aveți o singură viziune: asigurarea, cu orice preț, a supremației lui Traian Băsescu. V-ați transformat în argatul celui care împinge spre haos România, pe care o considerați moșia președintelui. Cetățenii români nu sunt iobagii dumneavoastră! Nu ne regăsim în mentalitatea de slugă pe care o afișați în fața domnului Băsescu.

Prin formula de susținere la care ați recurs, nu aveți legitimitatea de a conduce România, iar miniștrii dumneavoastră nu mai pot emite pretenția să reformeze sectoare importante în numele cetățenilor români. Guvernul dumneavoastră - care este al lui Traian Băsescu, și nu al cetățenilor - este incapabil să conducă țara într-o asemenea perioadă de criză și să răspundă interesului public.

Stimați colegi de la PDL, UDMR și UNPR,

Fiecare dintre dumneavoastră va trebui să meargă acasă, în fața celor care v-au ales, să le explice că singura soluție pe care o aveți este să le tăiați pensia câștigată prin muncă și salariul. Va trebui să vă asumați aceste măsuri dacă această moțiune de cenzură nu va reuși. Și vă asigurăm că vom transmite, fiecare dintre noi, tuturor cetățenilor României că autorii sărăciei și mizeriei în care veți îngropa România sunteți dumneavoastră.

Astăzi aveți posibilitatea legală, democratică de a tăia nodul gordian al acestei guvernări ilegitime și compromise, aveți șansa de a vota pentru o moțiune de cenzură îndreptată împotriva unei legiferări ce scade veniturile directe ale peste 7 milioane de oameni. Sunt măsuri care, indirect, vor atinge aproape 15 milioane de români și vin din partea unui Guvern evident incompetent, care nu-i mai reprezintă pe români. Aveți șansa de a abandona tipul de politică conflictuală și machiavelismul impus de la Cotroceni, slujirea unui singur om și a proiectelor sale personale.

Stimați guvernanți,

Când vocea națiunii vă spune foarte clar că sunteți pe un drum greșit, când oamenii împărțiți și învrăjbiți - profesori, cadre medicale, magistrați, funcționari publici, pensionari, sindicaliști - vă spun același lucru - că nu le mai apărați interesele -, când e limpede că nu mai aveți susținerea celor pentru care, chipurile, vă întruniți la Palatele Cotroceni și Victoria și în numele cărora vă ridicați salariile, indemnizațiile și comisioanele de succes, atunci aveți o singură soluție: să vă dați demisia și să plecați acasă! Așteptăm acest gest care ar trebui să izvorască din bun-simț și din onoare, din respectul față de cetățeni! (Aplauze îndelungate.)

Nu ați făcut acest lucru până acum pentru că nu aveți aceste valori; ciolanul puterii este mult prea tentant și prea important pentru partidul dumneavoastră.

Această moțiune de cenzură nu este doar o formă de luptă parlamentară. Mai mult decât oricând, nu este o formalitate! Este singura șansă pe care milioane de pensionari și de salariați o au pentru a nu se afunda în sărăcie.

Răspunderea pentru măsurile aberante de austeritate revine, desigur, în primul rând președintelui Traian Băsescu și Guvernului Emil Boc, însă răspunderea finală aparține celor 471 de parlamentari. Fiecare dintre cei 471 de parlamentari este responsabil în fața națiunii, a celor care i-au acordat încrederea și, ultima ratio, a conștiinței fiecărui deputat și senator.

România se află în fața unei opțiuni majore: fie este aruncată într-o criză socială și economică și mai profundă, prin adoptarea legilor propuse de Guvern, fie Cabinetul Emil Boc este demis, deschizându-se calea pentru găsirea altor soluții politice, economice și sociale. Alegerea este clară, chiar dacă ea poate fi dificilă pentru parlamentarii care compun arcul guvernamental.

Partidul Social Democrat, împreună cu sindicatele, cu partenerii din opoziție, având în spate dorința a milioane de cetățeni ai României, îi cheamă pe toți parlamentarii să voteze pentru această moțiune de cenzură pentru a putea privi cu demnitate în ochii națiunii. "Colaboraționism" sau "Demnitate responsabilă" sunt cele două opțiuni. Absenteismul înseamnă lașitate.

Azi, avem șansa cu toții de a ne pune în slujba oamenilor care ne-au votat și ne-au desemnat uninominal să le reprezentăm interesele în Parlament. Cine votează în favoarea Guvernului Emil Boc sprijină continuarea prăduirii națiunii de către clientela de partid. Cine votează împotriva Cabinetului Emil Boc este alături de cetățenii României. (Aplauze îndelungate.)

Vă cerem așadar să votați împotriva acestor tăieri și pentru o nouă șansă pentru România.

Inițiatorii acestei moțiuni au prezentat deja un plan de măsuri alternative. Deja considerăm că este nevoie de o altă abordare, de un nou contract social, de o viziune care să aibă în prim-plan locurile de muncă. E nevoie de o nouă soluție pentru dezvoltarea României. E nevoie de un nou model, care să stimuleze creșterea economică pentru bunăstarea cetățenilor. E nevoie de stimularea economiei, pentru a se reveni la o creștere economică susținută și la o distribuție echitabilă a beneficiilor acesteia.

Un nou contract social trebuie să aibă la bază dialogul dintre toate vocile importante ale societății. Pentru aceasta, trebuie plecat de la construcția unui alt Guvern, unul format din oameni competenți și capabili să inspire încredere. E nevoie de încredere din partea oamenilor într-un nou Guvern și într-un plan cinstit, care poate scoate țara din criză. Și e nevoie de competență din partea unui Guvern care are ca scop modernizarea societății și eficientizarea unui stat care, în ultimii ani, a fost deturnat de la scopul său social. Articolul 47 din Constituție prevede că "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent".

Însă, pentru a începe un nou drum, pentru a se da o speranță milioanelor de români care sunt speriați de ziua de mâine, este nevoie ca astăzi moțiunea de cenzură să treacă.

Vă mulțumesc. (Aplauze îndelungate.)

Textul integral al moțiunii de cenzură intitulate "Opriți genocidul social!":

"Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela,

Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?" (Mihai Eminescu)

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Incoerența și incapacitatea guvernelor conduse de Emil Boc au mai generat și alte moțiuni simple sau de cenzură, care, periodic, au fost supuse atenției publice și dezbaterii parlamentare. Anul trecut, o moțiune de cenzură a primit, în premieră în istoria recentă a României, suficiente voturi pentru a trece și pentru a demite Guvernul Boc.

De data aceasta însă, Guvernul Boc 3 face ca situația din România să ia o turnură nouă, deosebit de periculoasă. De la aspectele administrării crizei economice și sociale, problema României devine una de agresiune asupra drepturilor și libertăților cetățenești. Agresiunea împotriva democrației este dublată de aruncarea sub limita sărăciei a milioane de cetățeni români, a căror disperare este direct proporțională cu disprețul guvernanților.

Această moțiune de cenzură are ca scop blocarea genocidului social pe care tăierea pensiilor și a salariilor îl va produce. Cei care vor vota această moțiune de cenzură votează împotriva condamnării la sărăcie și la faliment a milioane de români. Cei care nu vor vota această moțiune trebuie să își asume, fiecare în parte, responsabilitatea pentru dezastrul pe care îl vor produce în România.

Nu este o moțiune ideologică și nici derivată dintr-o strategie politică a unui partid. Este o moțiune prin care parlamentarii din opoziție, din toate partidele, se opun unor măsuri absurde, aberante și profund imorale. Moțiunea de cenzură se întemeiază pe argumente solide, ce îndreptățesc cu putere respingerea prin vot a Proiectului de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Acest proiect sintetizează multe dintre atributele guvernărilor conduse de Emil Boc: lipsa unui program coerent și eficient anticriză, populismul, demagogia și minciuna, lipsa performanței economice în măsură să scoată România la liman, ignorarea partenerilor sociali, a Parlamentului, a partidelor politice, dar mai ales scăderea nivelului de trai și pierderea locurilor de muncă.

Este de necontestat faptul că România este într-o situație gravă. De la începutul crizei și până în prezent, zilnic, circa 800 de români și-au pierdut locul de muncă. Avem un restanțier la fiecare cinci clienți care au luat credite bancare. În ultimul an, în fiecare zi, 250 de români nu și-au mai putut achita rata la bancă. Peste 300 000 de firme sunt afectate grav de criza economică (în fiecare zi, peste 1 800 de firme au fost afectate de criză). Însă toate acestea nu justifică restrângerea unor drepturi și libertăți. Dificultățile financiare nu justifică dictatura. Respingem abordarea actualei puteri, care spune că nu a avut alte soluții.

România nu trebuie să aleagă între ieșirea din criza economică și dictatură. România poate ieși din criza economică doar păstrând democrația.

Niciun guvern din Europa nu a îndrăznit să ceară limitarea drepturilor cetățenești pentru asanarea finanțelor publice. Doar în România lui Traian Băsescu, Emil Boc și Elena Udrea tupeul este împins până acolo încât să fie cerută limitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor pentru diminuări substanțiale de salarii și pensii. Guvernul Emil Boc este la a doua ispravă de acest fel, după ce în septembrie 2009 și-a angajat răspunderea pe proiectul de lege ce a interzis cumulul între salarii și pensii și urmau să fie făcute o serie de alte reduceri în sectorul bugetar.

Când vor fi invocate pentru prima oară "siguranța națională și ordinea publică" pentru a pune capăt unor manifestații, unor mitinguri sau unor voci din presă care nu convin puterii? Traian Băsescu spune că pensionarii care protestau în fața Palatului Cotroceni "au fost infiltrați cu grupuri de incitatori la violență". Și că liderii sindicali sunt responsabili de corupție, trebuind să renunțe la a mai fi "instigatori la proteste". Acesta este nu limbajul, ci modul de gândire al unui președinte care, întocmai ca și Nicolae Ceaușescu, vede peste tot infiltrați, agitatori, agenturi, dușmani ai poporului...

La o întrebare ce viza explicația măsurilor luate de Guvern pentru restrângerea brutală, prin prezentul proiect de lege, a atâtor drepturi cetățenești fundamentale, Emil Boc a răspuns că"ordinea publică și siguranța națională ne permit să facem acest lucru". Lucrurile sunt deja mult prea grave pentru a mai fi tratate într-un registru de simplă dispută politică.

Drepturile și libertățile cetățenești reprezintă inima oricărui sistem democratic, constituind valoarea supremă a oricărui stat din comunitatea democratică a lumii. Dacă și acestea sunt suspendate, sub diferite pretexte, înseamnă că întreg organismul social devine inert, statul de drept se prăbușește, iar societatea intră pe o altă orbită a istoriei.

Folosirea siguranței naționale ca pretext de impunere, prin dictat, a unor măsuri antipopulare este un pas politic de o gravitate extremă pentru viitorul democratic al societății românești. Iar Traian Băsescu face acest pas, declarând partidului său că "nu mai are ce pierde!". Poate că așa o fi, în ceea ce-l privește, dar acest popor are totuși ce pierde dacă va mai tolera acest mod în care este guvernat.

Cetățenii de azi nu trăiesc bine, sunt speriați de aroganța Guvernului și de lipsa de realism a acestuia, sunt amenințați cu șomajul și suferă din cauza aceasta, și-au pierdut orice încredere în guvernanți și în capacitatea acestora de a limita efectele crizei economice. Considerăm că este de datoria noastră să arătăm gravele erori ale acestui proiect de lege, precum și consecințele economice și sociale la fel de grave pe care le-ar avea aplicarea respectivelor măsuri.

Măsurile propuse de Guvernul Boc sunt antisociale și neeconomice.

Sunt antisociale fiindcă diminuează drepturile salariale, de pensii și asigurări sociale și vor conduce la scăderea drastică a puterii de cumpărare a salariaților bugetari, a pensionarilor, a șomerilor și a beneficiarilor de drepturi sociale. Cei mai afectați sunt cei cu venituri mici și foarte mici. Reducerea veniturilor pentru aproape 15 milioane de români va conduce la diminuarea consumului și producției interne de bunuri și servicii. Se vor pierde în continuare locuri de muncă, fapt care va genera descreștere economică și reducerea în continuare a veniturilor bugetare.

Reducerea substanțială a veniturilor cetățenilor nu este numai efectul inevitabil al crizei economice, ci mai ales al incapacității de a sprijini și relansa economia românească, astfel încât să crească veniturile încasate la buget. Guvernul Boc 3 a decis să reducă salariile și pensiile, dar fără să se atingă de alte capitole ale cheltuielilor publice. Și, atunci, întrebarea care se pune este: ce garanții oferă acest Guvern incompetent, fără performanță în colectarea veniturilor bugetare, că aceste venituri reduse acum cetățenilor vor fi încasate de români în 2011...? Niciuna.

Tragedia va fi cu atât mai mare cu cât vorbim de un procent semnificativ de cetățeni care se vor afla brusc în situația de a nu-și mai putea achita creditele și cheltuielile curente. Vorbim de peste 15 milioane de oameni care sunt afectați de măsurile preconizate în acest proiect de lege.

Iată cum vor scădea veniturile principalelor categorii profesionale sau sociale, de la caz la caz:

  • polițist: 2 000 de lei - 25% = 1 500 de lei;
  • cercetător principal: 2 000 de lei - 25% = 1 500 de lei;
  • medic primar: 1 600 de lei - 25% = 1 125 de lei;
  • profesor: 1 400 de lei - 25% = 1 050 de lei;
  • pensionar: 678 de lei - 15% = 576 de lei;
  • șomer: 450 de lei - 15% = 382 de lei.

Aceste măsuri sunt ineficiente și imorale.

Prin efectul de domino social vor accentua criza și nu o vor stopa.

Astfel:

  • România are o economie în care ponderea salariilor în venitul total este mai mare decât ponderea profiturilor în venitul total;
  • în consecință, reducerea salariilor va duce la scăderea consumului;
  • ponderea în consum a familiilor cu cel puțin un angajat bugetar este de circa 30%, iar ponderea consumului în PIB de circa 60%;
  • rezultă astfel o scădere a consumului familial cu 15%, ceea ce are un efect de scădere cu 4,5% în consumul total analizat, care se reflectă într-o contracție a PIB pe ultimele 7 luni ale anului de 1,6%;
  • la aceste scăderi se adaugă și impactul scăderii cu 15% a pensiilor. Pensionarii nu au de obicei economii care să joace rol de tampon. Prin urmare, la o scădere cu 15% a pensiilor se va înregistra o scădere cu 15% a consumului acestora.

Este frecventă situația familiilor cu doi pensionari, deci 15% va fi reducerea consumului pe familie, neexistând niciun alt factor compensator.

Cumulat, efectul scăderii salariilor și pensiilor asupra scăderii cererii agregate va conduce la reducerea PIB între 2% și 4% până la sfârșitul anului 2010.

Astfel, recesiunea nu va putea fi evitată în 2010 și ea se va situa de la 3% până în 5,5% (având ca reper evoluția PIB pe trimestrul I și în absența măsurilor reale de reducere a cheltuielilor).

Aceasta se va repercuta și asupra veniturilor bugetare.

Având în vedere datele execuției bugetare în anul 2009 și cunoscând efectul direct al scăderii salariilor cu 25% asupra veniturilor bugetare, la o pondere de 38% a salariilor bugetare în total salarii din economie, putem spune că Guvernul a subestimat impactul negativ asupra veniturilor bugetare și asupra scăderii economiei.

Veniturile din impozitul pe salarii și din CAS scad direct proporțional cu scăderea salariilor (25%), iar încasările din TVA scad proporțional cu scăderea consumului (15% în scenariul median).

Impactul bugetar al reducerii salariilor cu 25% arată că economia totală va fi una de circa 0,7-1,2% din PIB într-o evaluare anualizată (cifrele variază în funcție de metodologia de calcul folosită). Câtă vreme cheltuielile cu personalul pe primul trimestru au fost de doar 2,2% din PIB, deci mai mici extrapolate pentru tot anul, este evident că procentul de reducere este relativ mic, iar economiile bugetare nu se compară cu efortul pe care îl vor face familiile afectate.

În ceea ce privește nivelul de trai, în prezent, din familiile în care cel puțin un membru lucrează la stat, circa 75% își pot satisface nevoile de consum curent cu veniturile din salarii. O scădere a salariilor cu 25% duce la scăderea drastică a acestei ponderi de la 75% la 30%. Dacă scăderea este de doar 15% per familie (doar unul dintre soți lucrează la stat și îi scade cu 25% salariul, celălalt rămâne cu salariul constant de la privat), procentul ar fi cam 40%. Rezultă că între 60% și 70% din familiile în care cel puțin un membru lucrează la stat vor intra în situația în care nu își vor putea acoperi nevoile de consum curent, față de 25% în prezent.

În aceste condiții, este evident că decizia de scădere a salariilor, pensiilor și a altor drepturi bănești nu este adecvată, iar măsurile alternative propuse de președintele Traian Băsescu - fie reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor din sistemul public cu 15% și a altor drepturi și indemnizații, fie creșterea taxelor și impozitelor - nu pot asigura relansarea economiei românești.

Neacoperirea nevoilor de consum direct va avea un efect de domino în plan economic și social. Cheltuielile bugetare au o componentă inerțială, nu pot fi reduse brusc, în special cele de personal. Nu trebuie să oprim brutal consumul și să scădem brutal cheltuielile când economia încetinește oricum:

1. În primul rând cu plata facturilor la utilități.

2. Nu pot fi reduse salariile și pensiile și, în paralel, majorate prețurile la utilități.

3. Operatorii de distribuție gaze naturale solicită majorarea cu 15-18% a tarifului de distribuție gaze, atenționând asupra creanțelor de ordinul a zeci de milioane de euro pentru fiecare producător de energie termică din marile orașe.

4. De asemenea, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale solicită o majorare cu 10% a tarifului de transport gaze naturale.

5. OMV Petrom solicită o majorare a prețului gazelor naturale din producția internă, după ce în primul trimestru gazele naturale din producția internă au înregistrat o creștere cu 10%. De asemenea, solicită și accelerarea lucrărilor de interconectare a Sistemului Național de Transport cu cel al Ungariei și Bulgariei pentru a exporta gaze naturale din România, fapt ce va genera o creștere bruscă a prețului la consumatorul final.

6. Totodată, furnizorii de energie electrică solicită Guvernului plata restanței de 320 de milioane de euro pentru energie electrică furnizată la SNCFR, precum și restanța de circa 20 de milioane de euro pentru energie electrică furnizată în anul 2009 pentru activitatea de irigații.

7. Peste toate acestea, anularea subvenției pentru încălzire va genera o creștere a prețului la factura pentru căldură și apă caldă pentru iarna viitoare cu 200-300%.

8. Producătorii de energie termică nu au Programul de iarnă aprobat de Guvern. Nu au subvenție. Statul are restanțe la acești producători încă din vara anului 2008, fapt ce le-a generat pierderi de mii de miliarde lunar, înglodându-i în datorii de la 1 500 de miliarde de lei vechi până la 7 000 de miliarde de lei vechi.

9. În aceste condiții, putem spune că la iarnă va crește numărul restanțierilor la plata facturilor la încălzire, precum și numărul deconectărilor la sistemul centralizat de alimentare cu agent termic și apă caldă, aplicându-i-se astfel ultima lovitură, respectiv lovitura de grație, cu care vom compromite definitiv orice șansă pentru sistemul centralizat de alimentare cu apă și căldură, cu atât mai mult promovarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență.

10. Producătorii agricoli nu pot încheia contractele de alimentare cu energie electrică pentru irigații, pentru că statul nu a plătit restanța pentru anul 2009, chiar dacă în acest an nu se mai asigură niciun leu în acest sens.

11. Implicațiile se vor regăsi asupra producției agricole, cu atât mai mult dacă se confirmă prognoza unei veri toride și secetoase.

În condițiile în care bugetarii sunt blocați în credite bancare de 4,8 miliarde de euro, iar ponderea în PIB a creditelor neperformante continuă să crească, este greu de crezut că bugetarii și pensionarii vor mai putea lua credite pentru a-și plăti facturile ca în anii anteriori.

Odată cu tăierea salariilor și pensiilor, a ajutorului de șomaj, vânzarea alimentelor va scădea în acest an cu cel puțin 10-15% față de anul trecut.

A. Cine stabilește care este "soluția corectă"?

Prima eroare politică a prezentului proiect de lege constă în afirmația autorilor lui că aceasta ar fi "soluția corectă". Această soluție - dictată, în direct și la oră de vârf, în seara zilei de 6 mai anul curent - a luat prin surprindere nu numai delegația FMI, BM și Comisiei Europene, ci chiar și pe miniștrii Guvernului României! Timp de aproape o lună de zile, toată strădania guvernanților a fost să demonstreze că acesta este răul cel mai mic dintre două posibile (ori tăierea salariilor și pensiilor, ori majorarea TVA și a impozitului pe venit și profit). Nimic mai fals!

În realitate, între cele două variante se întinde o plajă largă de alte soluții. Acestea au fost prezentate în mod repetat în public în ultima perioadă.

Există soluții formulate de sindicate; există soluții ale specialiștilor din diverse domenii, ale cercetătorilor și institutelor cu profil economico-social; există soluții prezentate de partidele politice de opoziție; partidele din opoziție - PSD, PNL, PC - au elaborat propriile lor pachete cu soluții alternative, menite nu numai să reducă deficitul bugetar, ci și să relanseze creșterea economică, să mărească veniturile la buget. Dar nimeni de la putere n-a vrut să vadă și n-a vrut să audă altceva decât "soluția corectă" dictată de la Cotroceni.

Aici nu discutăm despre antinomia dintre cota unică și impozitarea progresivă. În prezent, apărătorii cotei unice știu că ea nici măcar nu mai există după măsurile Guvernului Boc. Aici discutăm despre existența unui plan coerent, bazat pe solidaritate, și nu pe austeritate, de ieșire din criză. Este nevoie de altceva decât doar soluția "tăierilor" și a retragerii statului din fața responsabilității sale față de bunăstarea pensionarilor, a salariaților și a celorlalți cetățeni. Există în prezent alternative la soluția "fiecare pe cont propriu", pe care o propune actuala putere. Există alternative complexe care pun pe primul plan salvarea locurilor de muncă, salvarea clasei de mijloc, salvarea bugetelor publice, salvarea politicilor sociale.

Acest Guvern trebuie să plece, în primul rând pentru a lăsa loc liber construirii unui mix de soluții, indiferent de paternitatea lor, dar selectate după un singur criteriu: al convergenței spre sacrificii sociale cât mai mici și spre reluarea creșterii economice. În perioada creșterii economice, profitul din economie a fost privatizat, iar acum, în recesiune, pierderile din economie încep să fie naționalizate pe pielea celor săraci. Faimoasa "solidaritate", atât de mult invocată, nu înseamnă deloc privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor! Împărtășim pe deplin punctul de vedere al sindicatelor privind nevoia de repartizare echilibrată și echitabilă a costurilor crizei.

S-a tot spus că "mediul privat a suportat deja costurile crizei, acum este rândul sectorului bugetar". Manipularea este vădită. Suportarea de către mediul privat a șocurilor crizei de anul trecut a însemnat, în esență, trimiterea salariaților în șomaj, restrângerea activității firmelor, diminuarea câștigurilor de natură salarială a angajaților rămași. Deci și în mediul privat tot oamenii simpli, în carne și oase au avut de suferit.

Aplicarea măsurilor propuse acum se va propaga și asupra mediului privat, pentru că scăderea puterii de cumpărare a celor din sistemul public se va reflecta în scăderea cifrei de afaceri tot a celor din mediul privat. În plus, toți cei care aparțin mediului privat - patroni și angajați, deopotrivă - au nevoie și au dreptul să pretindă servicii publice fără de care nu pot trăi; au nevoie de medici și spitale; au nevoie de școli și profesori pentru copiii sau nepoții lor; au nevoie de polițiști și gardieni publici care să le apere liniștea și proprietățile; au nevoie de magistrați la care să-și caute și să-și obțină dreptatea. Or, cine poate crede, chiar din mediul privat fiind, că recentele amputări de venituri ale salariaților din sistemul bugetar nu se vor reflecta într-o scădere a nivelului acestor servicii publice, în creșterea tentației spre corupție, în blocaje birocratice și administrative pe la diverse instituții, în amplificarea infracționalității și tâlhăriei la drumul mare?

B. "Cancerul bugetar" este clientela portocalie

Financiar, miza acestor două măsuri radicale, referitoare la salarii și pensii, o constituie o sumă de circa 3 miliarde de euro. Nu intrăm aici în calcule și detalii, dar atât reprezintă diferența de 2,3% din PIB dintre un deficit prognozat de 9,1%, față de unul acceptat de 6,8%.

Nu credem că suma în sine reprezintă o dificultate pentru o țară ca România, atât de mare încât trebuie să impunem cele mai drastice tăieri din Europa. Această sumă a fost doar pretextul pentru Traian Băsescu de a opera ceea ce el a numit "cancerul din buget". În viziunea lui antisocială, antipopulară și, deloc în ultimul rând, antinațională, salariile profesorilor, medicilor, militarilor, polițiștilor, ca și pensiile muncite ale oamenilor reprezintă un "cancer pe buget".

Această viziune trebuie respinsă categoric, prin votul nostru, al parlamentarilor României. Asemenea costuri n-au cum să reprezinte un "cancer bugetar". Cancerul bugetar se află în cu totul altă parte. Se află în jaful de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, despre care vorbea deunăzi doamna ministru Udrea. Se află în prețurile pe km de drum asfaltat pe care le plătește domnul ministru Berceanu, de 4-5 ori mai mari în comparație cu alte țări. Se află în toate achizițiile publice încredințate soțiilor de primari PDL ori mamelor octogenare de senatori PDL.

Despre acest adevărat cancer al bugetului, pe care-l reprezintă achizițiile publice, Guvernul tace mâlc în proiectul său de lege, dintr-un motiv simplu: acela de a nu deranja interesele, portofelele și "tabla împărțirii" pe care o practică clientela politică a actualilor guvernanți.

Autorul real și moral al acestui proiect de lege, Traian Băsescu, vorbea despre "stat clientelar", aruncând anatema asupra persoanelor care s-au pensionat anticipat sau pe caz de boală. Încă o încercare de ostilizare a unor oameni împotriva altora. Este evident că oamenii aflați în această situație nu pot să fie considerați "clienții propriilor bani", ai contribuțiilor sociale plătite din buzunarul lor, o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp, pentru asigurarea de sănătate și pentru pensii.

Pensionarii n-au cum să devină "clienții" propriilor contribuții bănești! Oamenii au dreptul să decidă conform propriei voințe sau stări de sănătate când anume încetează să mai fie activi în câmpul muncii și să se pensioneze. Din acel moment, ei nu pretind decât să primească de la stat pensia cuvenită, mai mare sau mai mică, potrivit contribuțiilor pe care le-au plătit sau potrivit legii pe baza căreia s-au pensionat.

Nu statul, ca instituție și subiect de drept, este clientelar; după cum nici Constituția, în sine, nu poate fi clientelară. Clientelar poate fi doar un regim politic care administrează treburile statului, cum este cazul actualului regim politic din România. Aici se află localizată tumoarea malignă care secătuiește vlaga bugetului - în regimul politic clientelar care căpușează veniturile bugetare.

C. Dictatura cu repetiție

Stimați colegi, ne îngăduim să vă semnalăm faptul, inimaginabil într-o societate normală, că articolul 53 din Constituție a ajuns să fie invocat pentru a doua oară în opt luni, de data aceasta ca motivare pentrurestrângerea dreptului la muncă, reducerea veniturilor obținute din muncă și reducerea pensiilor.

Articolul 53 din Constituțieprevede următoarele:

"(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."

Pentru a evita explicațiile prezumtive la care va recurge domnul Emil Boc, facem noi, pe scurt, o prezentare a împrejurărilor în care acest Guvern își justifică propria incapacitate prin apelul la situațiile cu totul excepționale - război, dezastre naturale, sinistru etc. - prevăzute de Constituție.

Înseptembrie 2009,Guvernul Boc 1 și-a angajat răspunderea pe un proiect de lege prin care, printre altele, s-a interzis cumulul între salarii și pensii și s-a proclamat obligativitatea suspendării contractelor de muncă pe o durată de 10 zile (concedii fără plată obligatorii).

Anunțând acum noua ediție a măsurilor sale "anticriză", premierul Emil Boc a folosit absolut aceeași motivare ca și la legea pentru care și-a asumat răspunderea acum opt luni:"Aceste date de natură financiară, precum și prognozele efectuate de autoritățile abilitate în domeniu conturează imaginea uneicrize economice profunde, care poate puneîn pericol stabilitatea economică a Românieiși, prin aceasta, ordinea publică și siguranța națională."

Trecem peste confuzia pe care premierul Emil Boc o face invocând, în motivarea legilor sale,"siguranța națională",în timp ce art. 53 se referă la un cu totul alt concept, și anume cel de"securitate națională", dar acesta e doar un amănunt pentru premierul Boc, profesor în drept constituțional.

Expunerea de motivedinmai 2010 reia prin copy-paste pe aceea dinseptembrie 2009,privind aplicabilitatea art. 53 din Constituție.

În 2009, prin presiuni, a fost obținută o decizie de constituționalitate a legii pentru că altfel judecătorii ar "pune în pericol stabilitatea economică a Românieiși, prin aceasta, ordinea publică și siguranța națională." Decizia Curții Constituționale nr. 1414/4 noiembrie 2009 respinge excepția de neconstituționalitate a aplicării art. 53, dar menționează: "Se impune subliniat însă faptul că de esența legitimității constituționale a restrângerii exercițiului unui drept sau al unei libertăți este caracterul excepțional și temporar al acesteia. Într-o societate democratică, regula este cea a exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților fundamentale, restrângerea fiind prevăzută ca excepție, dacă nu există o altă soluție pentru a salvgarda valori ale statului care sunt puse în pericol. Este sarcina statului să găsească soluții pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politică economică și socială adecvată. Diminuarea veniturilor personalului din autoritățile și instituțiile publice nu poate constitui, pe termen lung, o măsură proporțională cu situația invocată de inițiatorul proiectului de lege. Dimpotrivă, eventuala intervenție legislativă în sensul prelungirii acestei măsuri poate determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării bunei funcționări a instituțiilor și autorităților publice."

Prin urmare, în sinteză, Decizia Curții Constituționale, pe care se bazează acum Guvernul, precizează:

1. "restrângerea unor drepturi este prevăzută ca excepție", dar Guvernul Boc o transformă deja în regulă;

2. "statul are obligația de a găsi soluții de contracarare a crizei", dar Guvernul Boc se dovedește incapabil de așa ceva;

3. diminuarea veniturilor, operată deja, "nu poate constitui o măsură pe termen lung", dar Guvernul Boc deja o repetă, agravând-o prin extinderea formei și duratei de aplicare, generalizare socială și profunzimea amputării de venituri;

4. "prelungirea unor măsuri de acest tip poate determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării bunei funcționări a instituțiilor publice", afirmă Curtea Constituțională, fapt ce confirmă că actualele măsuri ale Guvernului sunt o cauzăa tulburării ordinii publice și siguranței naționale, și nu efectul existenței acesteia.

Stimați colegi,

Având în vedere repetiția de mijloace la care recurge Guvernul, în numai opt luni de zile, întrebarea legitimă pe care ne-o punem este ce se va întâmpla dacă, prin aceste măsuri, condiția de reducere a deficitului bugetar nu va fi îndeplinită. În acest caz, soluția "salvatoare" a lui - ați ghicit, același Emil Boc 1, 2, 3, 4, 5 - va fi, din nou, restrângerile de drepturi în temeiul art. 53 din Constituție! Ne facem datoria să tragem de aici, de la înalta tribună a Parlamentului, un serios semnal de alarmă asupra unor perspective politice extrem de îngrijorătoare.

Îngrijorarea noastră pornește de la faptul că invocarea siguranței naționale într-o reglementare guvernamentală de natură economică - o reglementare, de altfel, catastrofală, ce se dorește a fi impusă cu forța - reprezintă un precedent extrem de periculos, pentru evoluții ulterioare ce trebuie să stârnească de pe acum o preocupare serioasă a tuturor forțelor interesate de menținerea caracterului democratic al statului român.

În legătură cu faimosul art. 53 din Constituție, am putea spune nu că siguranța națională și ordinea publică pot să justifice măsurile luate de Guvern; situația este exact pe dos: aceste măsuri sunt cele care pun în pericol ordinea publică și siguranța națională! Aceste măsuri, și nu altceva au scos oamenii în stradă! Aceste măsuri au iradiat o stare generală de nemulțumire și de protest în întreaga țară! Deci Guvernul ar trebui să-și aplice articolul 53 în primul rând sieși! Măsurile propuse de Guvern sunt cele care pun în pericol ordinea publică și siguranța națională! De ce Guvernul Boc nu a făcut referire la art. 47 din Constituție?

Proiectul de lege aflat în discuție exprimă în mod tragic eșecul acestui Guvern, abandonarea interesului public și a Constituției. Este pentru prima dată după 1990 când românilor le scad, practic, toate veniturile nete câștigate până în prezent. Dacă până acum cetățenii se confruntau cu eventualele întârzieri de creștere a salariilor și veniturilor, începând cu luna iunie, banii primiți vor fi mult mai puțini.

Decizia acestui Guvern nu a fost una de aplicare a unor măsuri de dezvoltare economică și protecție socială, ci a vizat exclusiv diminuarea veniturilor angajaților din sectorul bugetar și a pensiilor celor mulți, în scopul unor economisiri de fonduri menite să suplinească jaful instituționalizat al unor miniștri aflați în diferite anchete ale instituțiilor statului.

Cheltuielile cu achizițiile publice au rămas neatinse, pentru a se perpetua dijma și zeciuiala boierească, astfel încât potentații să-și păstreze privilegiile obținute și nivelul de trai cu care s-au obișnuit.

Proiectul Guvernului are în vedere o reducere drastică a veniturilor nete din sistemul public și a pensiilor, fără să se facă nicio referire la modul în care poate fi absorbit de economia reală personalul disponibilizat din sectorul public.

Proiectul ignoră complet căile redirecționării forței de muncă către economia reală, funcțională și mediul de afaceri, singurele care sunt capabile să susțină locuri de muncă și să producă venituri la bugetul de stat.

Legea propusă de Guvernul Boc 3 este nu numai injustă, dar șidistructivă pentru societatea românească pe termen lung. Ani de zile s-au făcut eforturi pentru ca în administrația publică să fie cooptați tineri cu studii de specialitate, capabili să promoveze politici publice eficiente. Ani de zile s-a urmărit profesionalizarea angajaților bugetari și s-au derulat programe pentru creșterea productivității muncii în sectorul public. În cadrul acestor măsuri, s-a avut în vedere inclusiv acordarea unei salarizări corespunzătoare calității muncii prestate.

În redactarea proiectului acestei legi a fost ignorat de la bun început principiul fundamental în baza căruia o persoană este remunerată în orice stat de drept: corelarea performanței profesionale cu veniturile salariale. Or, ceea ce reușește să facă acum Guvernul Boc 3 este să arunce întregul sistem public cu 20 de ani în urmă. Pentru că, în urma aplicării acestei legi, vom asista la degradarea serviciilor dedicate cetățeanului, ne vom confrunta cu ghișee publice aglomerate și cu un tratament din partea funcționarilor pe măsura banilor primiți. Legea va însemna, de fapt, distrugerea administrației publice, iar taxele și impozitele din ce în ce mai mari- pentru că majorarea lor, din toamnă, este deja prefigurată - vor reprezenta biruri pentru ineficiență.

Guvernul Boc a ales să împartă sărăcia în România, dar și aceasta în mod inechitabil, fiind neputincios să promoveze politici economice care să producă prosperitate.

În România guvernată de Cabinetul Boc, nu mai este răsplătită performanța profesională și nici efortul în muncă. Nu contează profesionalismul, pentru că oricum ești încadrat într-o grilă strâmtă. Nu contează dacă muncești peste program, pentru că oricum orele suplimentare nu sunt plătite!

Prin adoptarea acestui proiect de lege, Guvernul ignoră principiul solidarității sociale, atât de necesar pe perioadă de criză economică. Dimpotrivă, prin acest act normativ, Guvernul Boc 3 încurajează nemulțumirile sociale, promovează discriminarea între diversele categorii de salariați, dovedește o atitudine contrară intereselor majorității societății românești.

Într-o sinteză a caracteristicilor ce țin de procedura adoptării acestui proiect de lege, se impun următoarele constatări:

  1. Proiectul de lege nu a întrunit consensul partenerilor sociali. Dovadă în acest sens stau controversele pe care le-a născut, protestele sistematice și zilnice din toată țara și din partea tuturor categoriilor sociale, inclusiv organizarea unei greve generale. Invitarea post factum la consultări și dialog public cu principalele categorii socio-profesionale afectate a fost doar o scenetă de imagine, nimic din doleanțele fundamentale ale partenerilor sociali nefiind preluat în textul legii. Guvernul nu a ținut cont de absolut nicio propunere sau soluție primită din partea sindicatelor și patronatelor, a cadrelor didactice și medicale, a magistraților, a specialiștilor și partidelor politice. Am încercat și noi, separat sau alături de reprezentanții acestor categorii, să îmbunătățim proiectul propus, dar Guvernul nu a ținut cont nici de această dată de amendamentele primite de la parlamentari, ceea ce denotă acelașidispreț la adresa puterii legislative... judecătorești... cetățenești.
  2. Faptul că a stârnit atât de multe controverse, dispute și nemulțumiri nu înseamnă că este o lege bună, ci, mai degrabă, olege proastă, o lege care impune arbitrariul. Domnul prim-ministru Emil Boc uită că, în cazul unor legi complexe, este nevoie de dezbatere și de consens în cadrul societății și, mai ales, de o dezbatere parlamentară serioasă.
  3. Angajarea răspunderii Guvernului într-o singură zi pentru două proiecte de lege este o procedură neconstituțională, pentru că încalcă art. 114 din legea fundamentală a României. Știm cu toții că domnul Boc are cunoștințe precare de drept constituțional, guvernele pe care le-a condus stabilind recordul de acte normative declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.
  4. Textul legii demonstrează modul haotic în care s-a elaborat, neprofesionalismul, incompetența și incapacitatea Guvernului de a înțelege sistemul public din România și de a-l organiza. Suntem pentru reformarea sistemului public din România,dar nu la modul brutal în care ne-o impune Guvernul Boc 3: incoerent, inconsecvent, discriminatoriu și incompetent. Și nu în orice condiții - prin sărăcirea românilor, pentru bifarea relației cu FMI ori prin pulverizarea solidarității sociale.
  5. Ignorând toate argumentele oferite de toți vectorii sociali - patronate, sindicate, partide politice, specialiști independenți - și în lipsa unor proceduri credibile de consultare publică pentru elaborarea și fundamentarea programului de măsuri, Guvernul Boc 3 a avut în vedere ca singurul criteriu respectat în prezentul proiect de lege să fie cel clientelar: nu ne atingem de achizițiile publice și de cumpărăturile la vreme de criză, ci doar tăiem din salarii și pensii. "Luăm de la popor, dăm la clientelă" - acesta este sensul real al măsurilor propuse de Guvern! Acest tip de politică nu are ce căuta în lumea democratică din România Uniunii Europene.
  6. Legea restabilirii echilibrului bugetarinstituționalizează jaful din buzunarul românilor. Sărăcirea populației României a devenit politică de stat, ignorând cetățeanul, care este pus în situația de a munci la fel de mult, dar pe bani mai puțini. Practic, salariații instituțiilor publice muncesc un trimestru pe gratis, iar pensionarii sunt obligați să cedeze pensia pe două luni, doar pentru că așa vrea un Guvern iresponsabil.
  7. Potrivit art. 114 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului în ședință comună "asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege". Cadrul legal este clar și, cel puțin de această dată, nu lasă loc la interpretări. Poate fi vorba de un program, o declarație de politică generală sau un proiect de lege. În schimb, Guvernul Boc 3 a venit în fața Parlamentului cu două proiecte de lege, pentru care și-a angajat răspunderea într-o singură zi. Prin acest demers, făcut cu ignorarea totală a prevederilor legale, PDL a minimalizat încă o dată rolul Parlamentului, scurtcircuitând activitatea legislativă. În situația creată, deputații și senatorii sunt obligați să asculte cuminți indicațiile Guvernului, care riscă să devină în scurt timp literă de lege. Prin angajarea răspunderii, Guvernul a eliminat orice posibilitate de dezbatere și de îmbunătățire a proiectului de lege, ca urmare a respingerii majorității amendamentelor înaintate de către parlamentari.

Stimați colegi,

Dacă raportăm prestația politică, în ansamblu, a actualului Executiv și performanța individuală a fiecărui ministru în domeniul politicilor publice la timpul scurs de la instalarea la putere, dar mai ales la promisiunile și angajamentele făcute de PDL în fața națiunii, în decembrie 2009, împreună cu Traian Băsescu, concluzia este una singură: avem de-a face cu cel mai incompetent și neperformant Guvern pe care l-a avut România vreodată! În pofida timpului relativ scurt de când s-a (re)instalat la putere, Guvernul Boc 3 a continuat opera edițiilor sale anterioare, accentuând criza multiplă pe care a provocat-o în România: economică, socială, politică și morală.

I. Criza economică,despre care se știa încă de la finele anului 2008, nu a fost în niciun fel contracarată prin măsuri guvernamentale care să-i sprijine pe cei loviți. Actualul Guvern nu reușește să inițieze și să aplice programe coerente de măsuri împotriva crizei economice și financiare ce afectează România, lăsând tot greul acestei crize pe umerii cetățenilor. Aceasta în condițiile în care legea în discuție nu va afecta doar veniturile categoriilor menționate în cuprinsul ei, ci va avea efecte la nivelul întregii economii. Am aflat nu o dată, prin vocea președintelui Traian Băsescu, că, de fapt, sarcina Guvernului și a Domniei Sale nu a fost aceea de a scoate România din criză. Adevărata miză a actualului regim a fost, luni în șir, numai lupta pentru putere, pentru care partidul prezidențial a mobilizat energii nebănuite, a mințit și a încurajat vrajba între oameni, a numit și a conectat clientela politică la instituțiile statului și la fondurile publice, a pus între paranteze Constituția, toate acestea pentru ca domnul Băsescu să obțină al doilea mandat de președinte.

Din cei 18 ani care au trecut de la primele alegeri constituționale din 1992, PD a fost la putere timp de 10 ani, adică mai mult de jumătate! Iar în ultimii șase ani, România s-a aflat sub stăpânirea președintelui-jucător. În timp ce Guvernul se ocupa cu epurările politice din întreaga administrație locală și centrală, se împărțeau posturi și se "ungea" clientela politică cu funcții și demnități (e cunoscută "noaptea cuțitelor lungi", din 1 spre 2 octombrie anul trecut), România reală se prăbușea cu fiecare zi care trecea: 700.000 de șomeri, peste 100.000 de firme mici și mijlocii închise sau suspendate din cauza impozitului minim, spitale în care oamenii nu-și mai găsesc vindecarea din cauza lipsei de medicamente.

Siguranța cetățeanului este pusă în pericol, fie că vorbim de o creștere fără precedent a infracționalității, fie că vorbim de trenuri care deraiază aproape zilnic, fie că vorbim de aservirea interesului cetățeanului de către o corupție din ce în ce mai agresivă ori de o justiție paralizată.

În loc să caute soluții viabile de relansare și susținere a economiei reale, Guvernul Boc 3 a preferat să pună gaj România pentru un împrumut împovărător de la FMI, care a adus o datorie de 2 500 de euro pe capul fiecărui salariat. Iar banii s-au evaporat, precum apa turnată în nisip, fără niciun efect asupra economiei reale. Acum, cetățenii acestei țări se văd puși în situația cumplită de a lupta pentru supraviețuire, pentru găsirea unor soluții dea-și achita impozitele și taxele tot mai mari, ratele și creditele la bănci, pentru a plăti, de fapt, factura realegerii lui Traian Băsescu în funcția de președinte.

II. Criza socială,generată de măsuri de austeritate luate haotic, condamnă categoriile cu venituri mici și foarte mici la o luptă pentru supraviețuire, la care nu au fost forțate nici chiar în timp de război.

Reducerea cu 15% și a pensiilor de 4 milioane, și a celor de 100 de milioane arată disprețul și nepăsarea față de soarta a milioane de români. Cei cu pensii și salarii foarte mari își vor reduce din consumul de lux, dar cei cu venituri mici sunt condamnați la mizerie și foamete. Rata mortalității va crește, oamenii vor fi tot mai bolnavi și mai apăsați de grija zilei de mâine. Ruptura socială dintre cei cu venituri mari și cei cu venituri mici se va accentua. Depresia individuală se poate transforma ușor într-o depresie colectivă, care poate avea forme de manifestare violente. Iar trauma socială va fi adânc înrădăcinată în toate comunitățile din România.

România nu poate ieși din criza economică punând povara acesteia pe umerii celor mai săraci dintre cetățenii săi. O națiune nu poate fi nici puternică, nici sănătoasă dacă mulți dintre membrii săi sunt condamnați la mizerie, disperare, foamete și, pas cu pas, la moarte, în timp ce clientela portocalie, asemenea unor "pisici îmbuibate", huzurește pe banii publici. În timp ce țara sărăcește, averile celor de la putere cresc rapid și nesimțit.

III. Criza politicăa atins apogeul spre sfârșitul anului trecut, când goana pentru găsirea celei mai bune căi de fraudare a alegerilor prezidențiale a devenit singura prioritate a Guvernului. Partidul-stat PDL a subordonat întreaga activitate din administrație, inclusiv pe plan extern, obiectivului realegerii lui Traian Băsescu. Dacă Traian Băsescu a trebuit să câștige, nimic nu a fost prea puțin pentru acest scop: nici sutele de mii de șomeri și nici regresul unei economii fragile. În plină criză economică, în Cabinetul Boc95% era politică electorală și 5% administrație clientelară, după cum mărturisea chiar un membru al Cabinetului.

Atitudinea sfidătoare, arogantă și opacă a guvernanților față de cei mulți a aruncat România cu mulți ani în urmă, îndepărtând oamenii de politică și epuizând încrederea lor în autoritatea publică. Plătitorul de taxe și impozite, cel asupra căruia se răsfrâng erorile unui Guvern de incompetenți, este mult mai preocupat de însănătoșireamediului economic și de siguranța zilei de mâine pentru propria familie. Mascarada, circul și manipulările la care recurge actuala putere nu mai interesează pe nimeni, singura reacție a oamenilor fiind una de dezgust, care se răsfrânge, din păcate, asupra întregii clase politice.

IV. Criza moralăeste cu siguranță cel mai cumplit efect care a lovit populația României în urma Guvernării Băsescu-Boc. Până acum, cetățeanul român mai avea o speranță: indiferent de cât de greu i-ar fi fost din punct de vedere economic, indiferent de cât de scârbit ar fi fost de scandalurile politice, știa că este protejat de legile unui sistem democratic. Dar președintele-jucător a transformat România întreagă în parcul său de distracții, răsucind și contorsionând într-unmontagne-russeamețitor legea fundamentală și aruncând în tunelul groazei milioanele de cetățeni din această țară. Șmecheria a fost înălțată la rang de politică publică, minciuna plină de seninătate a devenit principala cale de comunicare politică, iar eludarea legii este privită ca o virtute și abilitate personală. Guvernul actual a pus sub semnul întrebării funcționarea unor instituții fundamentale ale statului, le-a discreditat și le-a furat autoritatea.

În acest timp s-a mai petrecut un lucru grav pentru democrația românească. Într-un mod fără precedent și deosebit de periculos pentru corpul națiunii române, în total dispreț față de români,puterea executivă se subsumează, mai nou, doar Palatului Cotroceni. Prim-ministrul a oferit pe tavă președintelui României Guvernul pe care îl conduce, reușind să-l șteargă din paginile Constituției de la capitolul "Putere executivă". Traian Băsescu a devenit purtătorul de cuvânt al Guvernului României, cel care intervine pe o piață liberă și care dă lecții tuturor: analiștilor economici, bursei de valori, instituțiilor financiare și chiar Băncii Naționale. Inclusiv legea pe care o discutăm acum în Parlament a fost anunțată, încă de pe 6 mai anul curent, tot de președintele Traian Băsescu, ale cărui prețioase indicații Guvernul actual doar le transpune fără crâcnire în practică, fără discernământ și fără vreo ezitare. În răstimpul de când au fost instalate la putere, toate edițiile Guvernului Boc s-au legitimat doar în fața președintelui Băsescu și în favoarea acestuia,și nu cum este normal și constituțional, în fața Parlamentului și pentru interesele celor pe care ar trebui să-i reprezinte: milioanele de cetățeni români.

Propagandiștii puterii insinuează că moțiunea de cenzură votată aici în 13 octombrie anul trecut ar fi lăsat țara fără Guvern și, vezi Doamne, din acest motiv s-ar fi adâncit criza economică... Dar aceleași tonomate uită să explice motivul pentru care Traian Băsescu a refuzat să desemneze atunci, imediat, premierul independent propus de cea mai largă și legitimă coaliție parlamentară!

Traian Băsescu a refuzat să ia o asemenea decizie echidistantă și constituțională în primul rând pentru că a vrut să lase butoanele banilor publici în mâinile propriei clientele, spre a-și plăti datoriile din campania electorală și a satisface interesele clientelei politice și ale camarilei cotroceniste. Credem că acesta a fost adevăratul motiv pentru care, sfidând votul de cenzură dat de Parlament, șeful direct al miniștrilor PDL și migratorilor politici, Traian Băsescu, le-a oferit pe tavă, din nou, cașcavalul guvernării, în formula Boc 3, ce sperăm să dăinuie doar până astăzi. În al doilea rând, pentru ca un Guvern competent să nu poată constata jaful făcut în anul 2009 de clientela PDL.

D. Încrederea națiunii în Guvern a dispărut

Acest proiect de lege este justificat de Guvern ca făcând parte din birul moral pe care guvernanții l-au angajat în fața Fondului Monetar Internațional.Dar trebuie să amintim că nu FMI a propus aceste măsuri!FMI a fixat doar o țintă de reducere a deficitului bugetar și a pretins catoate măsurile respective să fie cu adevărat întemeiate și acceptate de către beneficiarii lor. Or, decizia asumării răspunderii pentru această lege a fost luată chiar dacă proiectul a generat ample proteste, la nivelul tuturor categoriilor socio-profesionale de bugetari.

Proiectul legii de restabilire a echilibrului bugetar introduce în România cel mai mare grad de conflict și de contestare din ultimii 15 ani. Niciodată un Guvern care a intenționat să angajeze răspunderea nu a avut o ripostă mai solidă din partea unor categorii profesionale, din partea sindicatelor, a unei largi părți a societății.

Niciodată un proiect de lege nu a fost mai contestat ca acum. Și, cu toate acestea, Guvernul a ales să ignore vocea societății și să își ducă la îndeplinire demersul, ca și cum el ar viza persoane care nu locuiesc în această țară.

Actualului Guvern i-a fost frică de o dezbatere transparentă, în care să capteze soluții venite dinspre toate direcțiile societății, dinspre sindicate, dinspre patronate, dinspre partidele de opoziție, pentru că ar fi încălcat directivele de la Cotroceni.

Dacă actuala putere crede că tăierea salariilor și a pensiilor este singura soluție corectă în pofida tuturor vocilor dinspre opoziție și dinspre societate, de ce oare n-a organizat domnul președinte Traian Băsescu un referendum pe această temă, tot cu numai două întrebări, ca și acela din toamna trecută? Ar fi trebuit să consulte Poporul și românii dacă sunt de acord cu scăderea salariilor și, a doua întrebare, cu scăderea pensiilor!

Sau când a hotărât să îndatoreze România, în numai câteva luni, cu peste 30 de miliarde de euro, cauționând viitorul atâtor generații, n-a mai fost cazul să organizeze referendum național, prin care să consulte Poporul și românii dacă sunt de acord cu această imensă povară?!

Cum este posibil să nu-ți pese ce haos produci și să te lauzi că ai curaj să faci o lege care va avea ca efect reformarea statului și a instituțiilor, când toată societatea îți spune că ai ales drumul cel mai prost, cel mai nepriceput, cel mai demagogic și incorect față de cele circa 1,4 milioane de salariați bugetari și de alte circa 5,5 milioane de pensionari?

Ceea ce trebuie subliniat încă o dată este faptul că până și instituții internaționale precum FMI și-au dovedit surprinderea în fața măsurilor propuse de Guvernul Boc 3. În mediile internaționale se discută deja despre faptul că politicile de protecție socială nu sunt mofturi populiste. Această criză economică impune statelor naționale necesitatea de a adopta măsuri prin care să minimizeze efectele crizei la nivelul populației, al consecințelor sociale. Dacă dorea să se racordeze la spiritul dominant pe plan internațional, Guvernul României avea obligația să identifice și să promoveze acele măsuri capabile să scoată România din criză cât mai repede și cu un cost social cât mai mic pentru cetățenii acestei țări.

Măsurile anticriză trebuie să-și regăsească corespondent în realitatea fiecărei economii. Guvernul Boc 3 ar fi trebuit să ia în calcul nu doar cerințele formulate pe hârtie de o instituție aflată în cealaltă parte a lumii, ci și problemele reale ale economiei românești, la care este obligat să găsească soluții concrete și imediate. Eterna invocare a cerințelor FMI - fără de care se spune că nu ne-am mai putea împrumuta de pe piețele internaționale - nu dovedește decât incapacitatea Guvernului Boc 3 de a genera politici proprii de combatere a crizei economice. Constatăm, în concluzie, că acest Guvern a ales încă o dată să afecteze interesele majorității cetățenilor acestei țări, protejând interesele propriei clientele politice, abonată la achizițiile publice ale ministerelor.

E. Chirurgul măcelar

Stimați colegi,

Măsurile de austeritate decise deGuvernnu sunt măsuri anticriză; ba, așa cum sunt concepute, pot accentua recesiunea și chiar stopa o redresare de durată și solidă a statului român. Sunt măsuri ale disperării, simpliste și din topor, elaborate pe genunchi, după ce Guvernul a descoperit că nu-i poate păcăli pe reprezentanții FMI.Economiști de reputație internațională, practicieni în politicile globale au avertizat însă că astfel de măsuri, care lovesc în puterea de cumpărare, ar putea accentua recesiunea.

În disperare de cauză și cu spectrul Greciei în față, Cabinetul Emil Boc șiTraian Băsescuau procedat cam ca niște clone ale doctorului Ciomu, adică au tăiat masiv, doar-doar opresc hemoragia. E ca și cum unui bolnav de cancer, ca să păstrăm metafora prezidențială, doctorul i-ar extirpa doar o mică bucățică din tumoră și i-ar tăia, în compensație, câte o bucată din celelalte organe. Ai cancer la stomac? Nu contează, scoatem o bucată din plămâni, una din rinichi, una din sân, una din prostată, până scoatem gramajul tumorii ce trebuia îndepărtată.

În schimb, nu vor fi atinse achizițiile publice, în spatele cărora se ascunde clientela ce livrează de la telefoane la suporturi de hârtie igienică și șosete sau laxative la prețuri astronomice. Pentru clientelă, pentru ginerele luiVasile Blagasau soția lui Cristian Poteraș, pentru Puiu Popoviciu și familia extinsă a luiRadu Berceanunu s-a inventat austeritatea nici măcar acum.

Se prăbușește economia dacă tăiem achizițiile publice, căci statul e cel mai mare cumpărător de pe piață, se apărăSebastian Vlădescu. Nu se prăbușește nimic dacă Guvernul va finanța doar lucrările ce au termen de finalizare 2010 ori dacă toate hârtiile și pixurile achiziționate nu vor costa mai mult decât întreaga sumă investită în economia reală, dacă toate contractele cu statul nu vor fi adiționate sistematic cu 50%, limita maximă admisă delege. Nu s-ar prăbuși decât clientela!

Nu există vreun motiv de încredere că actualul Executiv va face ce trebuie. De pildă, chiar prin conținutul scrisorii de intenție, Guvernul atestă că nu se va atinge de cheltuielile cu achizițiile publice.

Cu alte cuvinte, pentru că are un număr prea mare de funcționari clientelari, câte doi-trei directori pe același post la nivel local și central, inutili și bugetofagi, dar la care nu-l lasă inima să renunțe, pentru că are o clientelă prea flămândă, pentru că are familii mari și prieteni mulți, cu buzunare foarte largi, PDL preferă să taie de la doctorii și așa prost plătiți și prea puțini, de la profesorii cărora anul trecut le garanta lefuri cu 50% mai mari și de la funcționarii care lucrează pe la ghișee și sunt, într-adevăr, necesari și adesea suprasolicitați, să mai taie de la mame și de la puținii pensionari cu stagiul complet de cotizare și pensii mici.

Guvernul promite că aceste măsuri de austeritate vor dura până la 31 decembrie. Poate. Dar, la cum arată acum lucrurile, este foarte probabil ca România să se blocheze, iar presiunea socială să devină insuportabilă. Poate atunci va înțelege și Traian Băsescu faptul că un chirurg incompetent, cam necinstit și în care pacientul nu mai are niciun strop de încredere nu are absolut nicio șansă să-l vindece de cancer, dar îl poate ucide.

Stimați colegi,

Înainte de a concluziona, repetăm ceea ce este foarte clar din punctul nostru de vedere:

  • reducerea salariilor pentru 1,4 milioane de bugetari cu 25%, începând cu luna iunie, este neconstituțională, pentru că drepturile salariale sunt stabilite prin legi și ca urmare a negocierilor libere, democratice, concretizate în contractele colective de muncă, semnate și înregistrate la structurile Ministerului Muncii. Încălcarea lor este un grav atentat la adresa libertăților cetățenești, respectarea legilor din domeniul salarizării și dialogului social liber pe o piață a muncii democratică;
  • reducerea pensiilor cu 15%, începând cu luna iunie, pentru toți cei 5,7 milioane de pensionari români, este un act abuziv, nelegal și neconstituțional. Reducerea pensiilor este total în afara oricărui principiu de drept într-un stat democratic. Pensia este un drept de asigurare socială, și nu un drept de asistență socială. Pensia s-a câștigat în baza unui contract de asigurare socială încheiat cu sistemul de asigurare socială public obligatoriu garantat de stat. A reduce pensia, ca drept de asigurare socială, pe motiv că temporar sistemul este în criză economică, pe fondul reducerii veniturilor, este un abuz grav. În acest sens s-a pronunțat clar, în mai multe situații similare, și Curtea Constituțională a României, afirmând că pensiile în plată nu pot fi diminuate. Orice acțiune în instanță a pensionarilor va fi câștigată de aceștia, iar daunele materiale și morale vor fi suportate cu costuri suplimentare tot de statul român, din bugetul de stat, din banii contribuabililor români. Pentru acest motiv, Guvernul Boc trebuie să fie demis;
  • reducerea ajutoarelor de șomaj și a celorlalte drepturi sociale prevăzute în pachetul legislativ prin care Guvernul Boc își asumă răspunderea este un grav atentat la siguranța socială a celor mai nevoiași cetățeni români, beneficiari de drepturi sociale, care prin reducerea lor nu vor mai avea mijloacele materiale necesare întreținerii lor și a familiilor lor. Statul este dator, conform Constituției, să-și protejeze cetățenii, cu atât mai mult în perioade de criză economică. Propunând aceste reduceri majore pentru cele mai vulnerabile categorii de cetățeni, beneficiari de indemnizații de șomaj și alte drepturi de protecție socială, se încalcă articolul 41 - "Munca și protecția socială" și articolul 47 - "Nivelul de trai" din Constituția României.

Stimați colegi,

Pentru toate motivele prezentate mai sus, am depus prezenta moțiune de cenzură, singurul instrument democratic care va pune opreliște unei legi arbitrare, prin care se oficializează jaful din buzunarul oamenilor, și unui Guvern incompetent, care ignoră interesele majorității populației.

Dar, domnule Boc, vă faceți vinovat nu numai de incompetență. Principala acuză pe care v-o aducem este cea de disoluție a autorității statului. Ați blocat instituții, ați încălcat legile țării, v-ați bătut joc de reguli. Aveți o singură viziune: asigurarea, cu orice preț, a supremației lui Traian Băsescu.V-ați transformat în argatul celui care împinge spre haos România, pe care o considerați moșia președintelui. Cetățenii români nu sunt iobagii dumneavoastră! Nu ne regăsim în mentalitatea de slugă pe care o afișați în fața domnului Băsescu.

Prin formula de susținere la care ați recurs, nu aveți legitimitatea de a conduce România, iar miniștrii dumneavoastră nu mai pot emite pretenția să reformeze sectoare importante în numele cetățenilor români. Guvernul dumneavoastră - care este al lui Traian Băsescu, și nu al cetățenilor - este incapabil să conducă țara într-o asemenea perioadă de criză și să răspundă interesului public.

Stimați colegi de la PDL, UDMR și UNPR,

Fiecare dintre dumneavoastră va trebui să meargă acasă, în fața celor care v-au ales, să le explice că singura soluție pe care o aveți este să le tăiați pensia câștigată prin muncă și salariile. Va trebui să vă asumați aceste măsuri dacă această moțiune de cenzură nu va reuși. Și vă asigurăm că vom transmite, fiecare dintre noi, tuturor cetățenilor României că autorii sărăciei și mizeriei în care veți îngropa România sunteți dumneavoastră.

Astăzi aveți posibilitatea legală, democratică de a tăia nodul gordian al acestei guvernări ilegitime și compromise, aveți șansa de a vota pentru o moțiune de cenzură îndreptată împotriva unei legiferări ce scade veniturile directe ale peste 7 milioane de oameni. Sunt măsuri care, indirect, vor atinge aproape 15 milioane de români și vin din partea unui Guvern evident incompetent, care nu-i mai reprezintă pe români. Aveți șansa de a abandona tipul de politică conflictuală și machiavelismul impus de la Cotroceni, slujirea unui singur om și a proiectelor sale personale.

Stimați guvernanți,

Când vocea națiunii vă spune foarte clar că sunteți pe un drum greșit, când oamenii împărțiți și învrăjbiți, profesori, cadre medicale, magistrați, funcționari publici, pensionari, sindicaliști, vă spun același lucru - că nu le mai apărați interesele -, când e limpede că nu mai aveți susținerea celor pentru care, chipurile, vă întruniți la Palatele Cotroceni și Victoria și în numele cărora vă ridicați salariile, indemnizațiile și comisioanele de succes, atunci aveți o singură soluție: să vă dați demisia și să plecați acasă! Așteptăm acest gest care ar trebui să izvorască din bun-simț și din onoare, din respectul față de cetățeni! Nu ați făcut acest lucru până acum pentru că nu aveți aceste valori; ciolanul puterii este mult prea tentant și prea important pentru partidul dumneavoastră.

Această moțiune de cenzură nu este doar o formă de luptă parlamentară. Mai mult decât oricând, nu este o formalitate! Este singura șansă pe care milioane de pensionari și de salariați o au pentru a nu se afunda în sărăcie.

Răspunderea pentru măsurile aberante de austeritate revine, desigur, în primul rând președintelui Traian Băsescu și Guvernului Emil Boc, însă răspunderea finală aparține celor 471 de parlamentari. Fiecare dintre cei 471 de parlamentari este responsabil în fața națiunii, a celor care i-au acordat încrederea și, ultima ratio, a conștiinței fiecărui deputat și senator.

România se află în fața unei opțiuni majore: fie este aruncată într-o criză socială și economică și mai profundă, prin adoptarea legilor propuse de Guvern, fie Cabinetul Emil Boc este demis, deschizându-se calea pentru găsirea altor soluții politice, economice și sociale. Alegerea este clară, chiar dacă ea poate fi dificilă pentru parlamentarii care compun arcul guvernamental.

Partidul Social Democrat, împreună cu sindicatele, cu partenerii din opoziție, având în spate dorința a milioane de cetățeni ai României, îi cheamă pe toți parlamentarii să voteze această moțiune de cenzură pentru a putea privi cu demnitate în ochii națiunii. "Colaboraționism" sau "Demnitate responsabilă" sunt cele două opțiuni. Absenteismul înseamnă lașitate.

Azi, avem șansa cu toții de a ne pune în slujba oamenilor care ne-au votat și ne-au desemnat uninominal să le reprezentăm interesele în Parlament. Cine votează în favoarea Guvernului Emil Boc sprijină continuarea prăduirii națiunii de către clientela de partid. Cine votează împotriva Cabinetului Emil Boc este alături de cetățenii României.

Vă cerem așadar să votați împotriva acestor tăieri și pentru o nouă șansă pentru România.

Inițiatorii acestei moțiuni au prezentat deja un plan de măsuri alternative. Deja considerăm că este nevoie de o altă abordare, de un nou contract social, de o viziune care să aibă în prim-plan locurile de muncă. E nevoie de o nouă soluție pentru dezvoltarea României. E nevoie de un nou model, care să stimuleze creșterea economică pentru bunăstarea tuturor cetățenilor.E nevoie de stimularea economiei pentru a se reveni la ocreștere economică susținută și la o distribuire echitabilă a beneficiilor acesteia.

Un nou contract social trebuie să aibă la bază dialogul dintre toate vocile importante ale societății. Pentru aceasta, trebuie plecat de la construcția unui alt Guvern, unul format din oameni competenți și capabili să inspire încredere. E nevoie de încredere din partea oamenilor într-un nou Guvern și într-un plan cinstit care poate scoate țara din criză. Și e nevoie de competență din partea unui Guvern care are ca scop modernizarea societății și eficientizarea unui stat care, în ultimii ani, a fost deturnat de la scopul său social. Articolul 47 din Constituție prevede că "statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent".

Însă, pentru a începe un nou drum, pentru a se da o speranță milioanelor de români care sunt speriați de ziua de mâine, este nevoie ca astăzi moțiunea de cenzură să treacă.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului senator Șova.

Invit în continuare la tribună pe domnul prim-ministru Emil Boc pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură prezentată.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte al Camerei Deputaților,

Distinși colegi, membri ai Cabinetului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, Guvernul a venit în fața Parlamentului pentru a-și angaja răspunderea asupra a două proiecte de lege: un proiect de lege în domeniul pensiilor și un proiect de lege inițiat în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

În privința primului proiect de lege, cel care vizează unele măsuri în domeniul pensiilor și prin care am eliminat pensiile de lux, acele pensii care nu au la bază principiul contributivității, acel proiect de lege este considerat astăzi adoptat de către Parlament.

Da, prin acel proiect de lege dispar inclusiv pensiile parlamentarilor; și văd parlamentarii din opoziție, care suferă pentru faptul că au pierdut pensiile parlamentarilor. (Fluierături, vociferări, huiduieli.)

Aceasta este reacția dumneavoastră atunci când vă pierdeți privilegii: huiduieli și comportament nedemocratic. (Proteste, vociferări, rumoare.)

De ce plângeți după pensiile dumneavoastră, domnilor parlamentari din opoziție? (Vociferări, rumoare.)

Plângeți pe umerii pensionarilor obișnuiți, iar acum vă agățați cu toate puterile de pensiile dumneavoastră de lux. Asta, ca să lămurim cum stăm cu ipocrizia în această țară. (Fluierături.)

Acest Guvern pe care îl reprezint... (Fluierături, vociferări, rumoare.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să încercați să păstrați o atmosferă civilizată în sală.

Domnule prim-ministru, vă rog să continuați.

 
 

Domnul Emil Boc:

Deci e important ca cetățenii români să știe că acest Guvern pe care îl reprezint, în primul rând, a tăiat pensiile de lux, iar acest proiect este adoptat de către Parlament. (Vociferări, fluierături, huiduieli.)

Atitudinea dumneavoastră, dragi colegi ai opoziției, spune totul despre responsabilitatea dumneavoastră și despre modul în care vă apărați în continuare, cu dinții, până în ultima clipă, privilegiile. (Vociferări, huiduieli, fluierături.)

Cel de-al doilea proiect, în legătură cu care s-a depus o moțiune de cenzură, vizează restrângerea cheltuielilor bugetare.

Vreau să fiu foarte clar și explicit. Nu am venit în fața dumneavoastră și nu vin în fața cetățenilor români pentru că am dori să luăm măsuri împotriva oamenilor, pentru că am dori să punem categorii sociale unele împotriva altora. (Fluierături, vociferări.)

Am făcut dovada unui gest de responsabilitate pentru a fi siguri - (Gălăgie în sală, se vociferează și se scandează la balconul din partea stângă a sălii: "Hoții!" "Hoții!") - și a ne asigura că putem avea resursele financiare pentru a plăti salarii și pensii în România.

Dragi cetățeni români,

Alternativa în acest moment este următoarea: fie, în câteva luni, nu mai avem resurse financiare să plătim salarii, pensii, să susținem cheltuielile de investiții și să ajungem cu țara în incapacitate de plată, fie luăm astăzi un medicament mai amar la gust, dar ne asigurăm că țara are viitor economic - (Se scandează "Hoții! Hoții!" de la balconul din partea stângă a sălii.) - și putem plăti drepturile sociale - (Vociferări și fluierături.) - ale pensionarilor și salariaților. (Se scandează "Hoții! Hoții!" de la balconul din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

O secundă, domnule prim-ministru...

Vă rog să încercăm să păstrăm o atmosferă civilizată în sala de plen. (Replici neinteligibile din sală.)

Domnule prim-ministru, vă rog să continuați intervenția dumneavoastră.

 
 

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Vreau să-i asigur pe colegii din opoziție că nu mă las intimidat. (Aplauze în băncile puterii.)

Chiar dacă plângeți în continuare după privilegiile dumneavoastră, voi merge în continuare cu ceea ce trebuie pentru această țară. (Vociferări neinteligibile.)

De ce trebuie să alegem astăzi răul cel mai mic dintre toate relele posibile? Am spus-o și o repet. Prefer să mă uit în ochii tuturor cetățenilor români și să le prezint situația așa cum este ea, determinată și de evoluțiile din ultimii 20 de ani, dar și de accentuarea crizei economice internaționale. Aceste măsuri sunt necesare pentru a putea asigura plata salariilor, pensiilor, chiar diminuate temporar, și susținerea investițiilor în România. Fără aceste măsuri, alternativa este incapacitatea de plată a țării și imposibilitatea de a achita aceste drepturi salariale. Se pune întrebarea: De ce suntem în această situație? Și o să discut cu toate cărțile pe față, pentru că nu avem nimic de ascuns.

România a avut o șansă extraordinară odată cu intrarea în Uniunea Europeană, o șansă care i-a oferit posibilitatea să aibă o creștere economică determinată de intrările de capital, de investiții și de apartenența la cea mai importantă familie democratică a momentului. Toate analizele făcute de către oameni obiectivi ne arată că România nu a știut să fructifice acel avantaj al intrării în Uniunea Europeană.

Ce a însemnat asta? În anii 2007-2008, când, într-un context conjunctural, favorabil țării, în loc să facem atunci restructurarea aparatului bugetar, dar nu am făcut-o, ci am angajat sute de mii de bugetari în plus, în loc ca, în acel moment, să asigurăm un echilibru al sistemului de pensii și al sistemului salarial, am dublat și triplat cheltuielile cu asistență socială, cu salarii și pensii, deși se știa că aceste creșteri economice erau doar de moment și nu erau creșteri care să aibă un efect pe termen mediu și lung.

În acea perioadă, guvernanții de atunci în loc să fi pus bani deoparte, să fi avut un excedent economic, adică un surplus de bani, în loc să avem un excedent economic, adică să fi avut niște bani puși deoparte, în termeni populari, guvernanții din 2008 ne-au lăsat și fără bani și datori. Am avut o creștere de 7,8% și ne-au lăsat datori cu un deficit de 5,4%.

În contextul acesta a venit și criza economică din 2009 care se continuă, din nefericire, și în 2010 și ne-a arătat România exact așa cum este. Nu am pus bani deoparte, când am avut creștere economică, ci au fost cheltuiți iresponsabil de către vechii guvernanți, iar astăzi avem în față adevărata Românie, cu ceea ce produce și cu ceea ce consumă.

Realitatea crudă este că, în acest moment, din cauza faptului că nu am fructificat acel avantaj al intrării în Uniunea Europeană, România consumă mai mult decât produce și nu cu puțin. Dacă nu am fi luat niciun fel de măsură de restrângere a cheltuielilor bugetare, am ajunge la un deficit bugetar de 9,1% și asta ar însemna că ar trebui să împrumutăm peste 11 miliarde de euro. Cu aceste măsuri, rămânem într-un deficit de 6,8% și ne trebuie 8,4 miliarde de euro. Banii aceștia trebuie să-i avem ca să putem plăti, chiar și diminuate, salariile și pensiile. Acești bani nu se găsesc după colț, pentru că nu-i produce țara. Pentru că, atunci când am avut bani în plus, repet, în 2007 și în 2008, i-am aruncat pe pomeni electorale, pentru că atunci PSD-ul a șantajat PNL - (Rumoare, gălăgie foarte mare, vociferări.) -, iar PNL-ul, ca să rămână la putere, în 2008, a cedat și a făcut pomeni. Nu a făcut un kilometru de autostradă, nu a introdus bani în investiții, care să aducă locuri de muncă, ci au cheltuit acești bani doar pe huzur și pe pomeni - (Vociferări neinteligibile.) -, iar acum vin și ne dau lecții de morală. (Aplauze în rândurile puterii.)

Acum avem această situație în care trebuie să gestionăm cu maximă responsabilitate și chibzuință resursele țării. Din acest punct de vedere, avem nevoie de 8,4 miliarde de euro, dacă aceste măsuri de austeritate nu se aplică, acești bani nu vor exista. Nu vor exista pentru că o ieșire din Acordul cu Comisia Europeană, cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială ne-ar închide definitiv orice șansă ca, de pe piața externă, să avem acești bani pentru a acoperi deficitul.

Uitați-vă la exemplul Spaniei, caz concret! A ieșit pe piața europeană să găsească bani pentru a-și finanța deficitul și nu a cules un euro.

Uitați-vă la Portugalia! A ieșit pentru 5 miliarde de euro și a adunat 500 de milioane de euro.

Uitați-vă la Grecia! După ce a încercat, luni bune, nu a găsit resursele financiare și a trebuit să intre în acordurile financiare internaționale.

Din nefericire, lumea, Europa, a intrat într-o altă fază a crizei. Faza crizei deficitelor bugetare și a datoriilor publice. Adică, trebuie să fi credibil ca să mai poți împrumuta bani. Noi nu suntem în vremea lui 2008, când vechiul Guvern, din vânzarea BCR-ului, a băgat bani în consum, huzur și pomeni electorale.(Vociferări și huiduieli de la balconul din partea stângă a sălii.) Noi nu mai avem acești bani! (Gălăgie foarte mare și vociferări în sală.) Pentru că, dacă acei bani, în 2008, mergeau în locuri de muncă, România avea resursele financiare să se întrețină singură. Dacă banii din 2008 mergeau în locuri de muncă, astăzi, România se putea finanța cu ceea ce putea produce.

Din nefericire, politicianismul și șantajul politic de atunci, PSD - PNL, a adus România într-o asemenea imposibilitate de a putea produce atât cât consumă. (Fluierături, vociferări și huiduieli.)

Știu că nu vă place, dar sunt adevăruri crude, distinși colegi din opoziție. (Vociferări neinteligibile.)

În aceste condiții, acest program care vizează o restrângere a cheltuielilor bugetare, cu caracter temporar și care este însoțit, pe de o parte, și de restrângerea altor cheltuieli, prin atacarea luxului, prin impozitarea suplimentară a acelora care dețin mai multe proprietăți, prin reducerea suplimentară, cu 20%, a altor cheltuieli cu bunuri și servicii, prin plafonarea salariilor mari din companiile de stat, prin reducerea agențiilor, a numărului secretarilor de stat, dar vreau să vă asigur că aceste măsuri nu sunt singurele pe care le avem în față pentru că am văzut ce reacții aveți atunci când v-ați pierdut pensiile de lux, distinși colegi din opoziție! (Vociferări și fluierături.)

Văd că vă deranjează, dar amintiți-vă că, în 2009, tot dumneavoastră ați fost aceia care ați căzut un Guvern pentru că v-ați pierdut pensiile de lux!

Acum, nici în ceasul al 12-lea nu înțelegeți că nu se mai poate cu privilegiile în România, pentru că în mod deliberat se întreține o confuzie de către opoziție, amestecând cele două proiecte de lege. Unul, repet, pe care l-am propus, a fost pentru a elimina pensiile de lux, inclusiv pensiile parlamentarilor. Deci înainte de a reduce pensiile oamenilor obișnuiți, am tăiat pensiile de lux. Iar acum venim, temporar, cu unele măsuri de restrângere a cheltuielilor bugetare pentru a ne putea încadra într-un deficit sustenabil și am ales soluția să nu majorăm taxele în România, pentru că majorarea taxelor nu ar fi însemnat decât, pe de o parte, oamenii să piardă puterea de cumpărare cu banii pe care îi mai primeau în buzunar din cauza creșterii inflației, iar, pe de altă parte, să omorâm șansa mediului privat, mediului economic, de a aduce creștere economică în România. Și atunci am ales răul cel mai mic lăsând maxim de spațiu, cât este posibil, în condițiile actuale, pentru ca economia să poată merge mai departe cu locuri de muncă ca să putem asigura creșterea economică a țării, să putem produce, să plătim salarii și pensii și nu să ne împrumutăm la nesfârșit.

E foarte ușor să te împrumuți. E foarte ușor să vinzi BCR-ul ca să dai pomeni electorale, dar nu se mai poate cu o asemenea politică. De aceea, am ales o soluție rațională dar grea și vreau să știe toți cetățenii români că înțeleg dificultățile mari prin care trecem și o să trecem în continuare, o perioadă, dar este șansa noastră ca țară să reușim, e șansa noastră ca țară să ne bazăm pe ceea ce noi producem aici, pe ceea ce suntem în stare și nu doar pe împrumut din afară sau din altă parte. Ceilalți asta au făcut. Ani în șir v-au oferit avantaje materiale otrăvite, care astăzi se întorc împotriva noastră, pentru că au fost doar avantaje de conjunctură. Acei bani pe care i-a obținut atunci, din vânzarea BCR-ului și din intrarea României în Uniunea Europeană, i-au dat pe pomeni și nu pe investiții. Dacă îi puneau în investiții și în locuri de muncă, astăzi, țara se putea întreține singură și nu avea nevoie de împrumuturi de nicăieri. Repet, este și un moment al adevărului și știu cât de greu este, de asemenea, pentru colegii mei, care susțin Guvernul, că trebuie astăzi să reziste populismului și demagogiei opoziției și să dea dovadă, într-un moment important pentru România, de responsabilitate în fața țării și mai puțin în fața interesului propriu.

De aceea, aveți aprecierea, recunoașterea și recunoștința Guvernului pentru efortul pe care îl faceți pentru România în acest moment.

Dragi colegi,

M-aș fi așteptat ca, la un moment atât de important pentru țară, opoziția să vină cu un răspuns extrem de coerent, puternic și bine argumentat.(Vociferări neinteligibile.)

În realitate, nu este vorba decât de o lipsă de profesionalism și de inexistența oricăror soluții în moțiunea de cenzură pe care ați înaintat-o. Să vă spun câteva dintre aceste lucruri:

În primul rând, distinși autori ai moțiunii de la PSD, nu știți pentru ce lege introduceți moțiunea. Vreau să citiți prima pagină din moțiunea - (Vociferări, huiduieli, fluierături.) - pe care ați depus-o, unde spuneți că introduceți o moțiune de cenzură împotriva "Proiectului de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor".

Dragi colegi, nu există un asemenea proiect. Demonstrează superficialitatea totală a dumneavoastră. Habar nu aveți pe ce lume trăiți! (Aplauze în rândurile puterii. Fluierături și vociferări în rândurile opoziției.)

În mod conștient sau inconștient, ați amestecat cele două proiecte pentru a vă masca și a încerca să vă protejați privilegiile dumneavoastră, cu pensiile parlamentarilor, distinși colegi din opoziție! Asta doreați, în ultimă instanță, dar ați greșit și de această dată! (Vociferări în rândurile opoziției.)

În al doilea rând, distinși colegi de la PSD - și mă adresez unor distinși profesori - doamna Ecaterina Andronescu, fost ministru al educației, domnul profesor Adrian Năstase, domnul profesor Alexandru Athanasiu -, și îi întreb pe domniile lor: cum se numește procedeul prin care preiei pasaje, paragrafe întregi dintr-o lucrare, le pui în propria ta lucrare, nu pui ghilimelele, nu citezi autorul de la care ai preluat?! Cum se numește, domnilor profesori, asemenea practică? (Gălăgie foarte mare, vociferări, huiduieli, fluierături.) Vă spun eu: se numește plagiat! (Se scandează "Demisia!" de la balconul din partea stângă a sălii. Vociferări în rândurile opoziției.)

Vreau să știți, dragi colegi din opoziție... Știu că vă doare, vă deranjează, e adevărat! Nu sunteți în stare nici măcar cu propria dumneavoastră minte, să concepeți un text al moțiunii de cenzură...(Gălăgie foarte mare în sală, se scandează "Demisia!" de la balconul din partea stângă a sălii.)

Asta îmi demonstrează adevărul celor pe care le-am precizat! (Se scandează în continuare "Demisia!")

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumim foarte mult!

Domnule prim-ministru, vă rog să continuați.

 
 

Domnul Emil Boc:

Și ca să continui argumentul, această moțiune este un plagiat!

Paragrafe întregi din această moțiune au fost preluate dintr-un articol al doamnei Ioana Ene, din ziua de joi, 27 mai 2010. Și uitați, am subliniat paragrafele copiate cu copy-paste din articol. (Aplauze în partea dreaptă a sălii, în rândurile puterii. Fluierături și vociferări din partea opoziției.)

Repet, acești oameni vor să fie o alternativă la guvernarea României, acești oameni vor să guverneze țara! Nu sunt în stare să scrie un text al moțiunii de cenzură! Sunt în stare doar să copieze din articolele unor jurnaliști! Și atunci aveți pretenția de responsabilitate în fața României!

În al treilea rând, se pare că memoria colegilor de la PSD este extrem de scurtă.

Nu vă amintiți că ați fost un an la guvernare?

Nu vă amintiți că aveți o responsabilitate și dumneavoastră pentru tot ceea ce este în România?

Domnilor colegi de la PSD, nu vă amintiți că anul trecut ne-am angajat răspunderea pe un proiect de lege în legătură cu care, împreună, la masa Guvernului, am invocat art. 53 din Constituție? (Vociferări, fluierături, huiduieli.)

Vă amintiți cine era ministru pentru relația cu Parlamentul, în acel moment, în Guvernul României? Ați uitat? Vă spun eu: Victor Ponta. (Aplauze în rândurile puterii.)

Am verificat stenogramele ședinței de Guvern să văd, dacă nu cumva, atunci, ministrul pentru Relația cu Parlamentul a avut vreo obiecție în precizarea art. 53 din Constituție, atunci când am venit în fața Parlamentul României și ne-am asumat răspunderea. Dar, după război, mulți viteji! Astăzi, marii apărători ai democrației sunt cei care vin neprihăniți, uitând că exact același lucru a fost făcut și când erau la putere, și am invocat art. 53 din Constituția României.

Repet, subliniind încă odată, că - și Curtea Constituțională, fără echivoc, a constatat că procedura este constituțională - atunci, când avem o situație ce cere, temporar, restrângerea exercițiului unor drepturi, acest lucru se poate face. Și PSD-ul a fost în Guvern. Ați fost aici și ați susținut acea lege. Astăzi ați uitat. Puțină responsabilitate și moralitate nu strică!

În al doilea rând, tot pe acest subiect. Criticați faptul că Guvernul vine și-și angajează răspunderea în aceeași zi asupra a două proiecte de lege - procedură precizată de către dumneavoastră profund neconstituțională - iar aveți memorie scurtă, dragi colegi de la PSD.

Ați uitat că anul trecut, împreună - și subliniez: împreună - ne-am asumat răspunderea, în aceeași zi, pentru Codul penal și pentru Codul civil, iar, în septembrie, pe trei proiecte de lege? Vă amintiți? Ați uitat! Acum veniți și spuneți că este o procedură neconstituțională. (Aplauze în rândurile puterii.) Gata cu fariseismul! Terminați cu demagogia!

Aceste puncte se găsesc la pagina 7, 8 din moțiune, respectiv pagina 11.

Dacă doriți să fiți o alternativă, dacă doriți să fiți responsabili, în primul rând, să știți pentru ce introduceți moțiune, în al doilea rând, nu plagiați și, în al treilea rând, nu vă deziceți de ceea ce ați făcut când ați fost la putere, pentru că asta spune totul despre ceea ce aveți ca alternativă. (Aplauze în rândurile puterii.)

De asemenea, să știți că am citit cu maximă atenție textul moțiunii. Nu am găsit o soluție pe care să o propuneți României, prin care să veniți și să spuneți: noi așa am face, dacă ar fi să guvernăm. Tot textul moțiunii nu este decât un text plin de injurii, de populisme și de demagogie. Nu aveți o soluție concretă pentru România, pentru că nici nu o puteți avea! (Aplauze în rândurile puterii.) Pentru că, dumneavoastră, cei de la PSD și PNL, ați avut o singură practică, practica șantajului reciproc! Pe banii țării, utilizând resursele financiare pe care le-ați avut în 2007 și în 2008, v-ați șantajat reciproc pentru pomeni electorale pentru a vă menține la putere în acel moment.

Astăzi, acest Guvern vine și își asumă costurile nepopulare, temporare, își asumă luarea unor măsuri temporare, care să asigure ieșirea României din dificultatea economică în care ne aflăm.

De aceea, chiar dacă sunt dureroase, aceste măsuri sunt leacuri dureroase însă corecte pentru situația actuală a României.

De asemenea, distinși colegi din opoziție, aș vrea să vă reamintesc un text al unui coleg de-al dumneavoastră care, în perioada 2001-2004, cu maximă responsabilitate a deținut portofoliul de ministru al finanțelor.

Dragi colegi de la PSD, v-aș aminti declarația domnului Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional și fost ministru de finanțe în guvernarea PSD, 2001-2004, uitați ce spunea: "Urmăresc, seara, ce se întâmplă în media românească și constat că este absolut neproductiv ceea ce se întâmplă. Este o isterie prea mare. Toată lumea este în criză, să știți! Nu e numai România în dificultate, dar nicăieri în lume nu există o asemenea abordare catastrofală. Știți care este sentimentul, nu doar al meu, ci și al colegilor din alte state, cu care mai discut informal: că ne facem rău singuri. Și în SUA e criză. Și în Germania e criză. Sistemul bancar european este și el în dificultate, dar la ei nu o să vedeți atâția politicieni ieșind la TV, pe la diverse talk-show-uri și speriind lumea cu ceea ce ne așteaptă".

Dragi colegi,

Credeți că doar România este în situația aceasta de a lua măsuri de austeritate? (Vociferări neinteligibile.)

Uitați-vă, dragi colegi!

Germania a anunțat un program de austeritate de aproximativ 80 de miliarde de euro pentru următorii ani.

Franța, un program de 50 de miliarde de euro până în anul 2013.

Grecia, 30 de miliarde de euro în următorii trei ani.

Portugalia, Danemarca, Spania 50 miliarde de euro în următorii trei ani. Irlanda, Italia 24 de miliarde de euro în 2011 și 2012. România are un program de 2,5 miliarde de euro.

Credeți că, dacă ar fi bine în lume, aceste țări,care sunt cele mai avansate economic din Uniunea Europeană, ar lua măsuri de reducere a deficitelor și a cheltuielilor bugetare cu zeci de miliarde de euro?

Lumea este în criză. Evident, este mult mai ușor să ne facem că acest lucru nu există, dar realitatea nu o putem ocoli. Ea este acolo, și în Europa, și ne afectează și pe noi. Dacă astăzi închidem ochii și spunem că nu există, vom ajunge în situația incapacității de plată a acestei țări, pentru că banii nu există pe garduri. Banii trebuie munciți, lucru pe care dumneavoastră, din nefericire, nu l-ați promovat în perioada guvernării din 2007-2008. I-ați încurajat pe oameni să primească cadouri fără să muncească. (Huiduieli, fluierături, vociferări de la balconul din partea stângă a sălii.)

Știu că este dureros și devii și mai nepopular. Numai cu muncă se poate clădi prosperitate. Și neamțul muncește, dar ia măsuri de 80 de miliarde de euro de austeritate. Și noi trebuie să încurajăm munca.

În 20 de ani, toată clasa politică românească, din nefericire, a construit un sistem care a încurajat și încurajează nemunca în această țară. Asta este realitatea.

Am abordat un sistem de pensii în care am făcut din pensiile de boală sport național, da?! Și cei care sunt, cu adevărat, bolnavi nu primesc o pensie pe măsură, pentru că alți șmecheri au intrat în sistem pentru că au făcut din această practică un sport național. (Vociferări, huiduieli, fluierături.)

Tot în ultimii 20 de ani, am fost obișnuiți să dăm ajutoare sociale celor care nu muncesc. Știți bine că avem în țara aceasta oameni cu Mercedes și cu vilă în curte și care stau cu mâna întinsă după un ajutor social de la stat. Toată clasa politică e vinovată și a făcut acest lucru. Nu se mai poate! (La balconul din partea stângă se scandează: "Hoții!", "Hoții!")

Am făcut o practică a pensionărilor anticipate. Astăzi, avem aproape mai mulți pensionari anticipați decât cei care au stagiul complet. De unde să avem resurse financiare să le acoperim? (De la balcon se răspunde:"De la voi!" "De la voi!")

În perioada celor 20 de ani, am reușit să construim un sistem care nu se mai susține.

Noi, în 2009, am încercat să punem și să oprim acest lucru care evoluează negativ. Cheltuielile sociale și cu salariile le-am plafonat, în 2009, la nivelul lui 2008, deși, în 2007 și în 2008, ați emis peste 20 de acte normative de mărit salarii și pensii. Le-am plafonat, iar acum facem ordine.

Am început cu pensiile de lux și le-am eliminat, cu toate greutățile și opozițiile dumneavoastră. Și vom face ordine, în continuare, și în agențiile guvernamentale, și în cheltuielile bugetare, și în personalul din sector, și în orientarea banilor spre investiții reale. Pentru că avem curajul să facem asta. (Se scandează la balconul din partea stângă: "Demisia!" "Rușine! "Demisia!")

De aceea, vorbiți ... (Se scandează în continuare "Demisia!")

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să continuați, domnule prim-ministru!

 
 

Domnul Emil Boc:

De asemenea, vreau să precizez că vorbiți cu maximă ușurință de genocid social, distinși membri din PNL și PSD.

Amintiți-vă că acest guvern a fost acela care a introdus pensia socială minimă. Un milion de oameni, cel puțin, trăiau sub 350 de lei. Atunci nu a fost genocid social, distinși colegi de la PNL? În 2008, când ați avut bani din vânzarea BCR-ului și i-ați aruncat pe apa sâmbetei, nu v-ați gândit la cei un milion de oameni care trăiau sub un milion, sub două milioane, nu v-ați gândit deloc, da?! Iar acum, plângeți pe umeri! (Aplauze în băncile puterii.)

Acest guvern, cu resursele limitate pe care le are, încearcă - atât cât este cu putință și este încă puțin - să-i protejeze pe cei cu cele mai mici pensii din România. Aceste măsuri nu vor afecta pensiile sub 350 de lei. Pensia socială minimă nu va fi afectată. Venitul minim garantat nu este afectat.

Tocmai că încercăm, atât cât este cu putință în cadrul economic dat, să-i sprijinim pe cei care erau și sunt cu venituri foarte mici în România și, de asemenea, mă uit în ochii lor și-i asigur că primele avantaje ale creșterii economice vor fi îndreptate spre ei, spre pensionarii cu pensii mici, spre cei cu salarii mici în economie. (De la balconul din partea stângă a sălii se strigă "Demisia!")

De aici vom începe reconstrucția economică sănătoasă a sistemului de salarizare și de pensii din România. (Se strigă "Demisia!" de la balconul din partea stângă a sălii și din rândurile reprezentanților opoziției.)

Știu că pentru dumneavoastră, din opoziție, ar fi simplu să ajungem în situația să nu putem plăti salarii și pensii și țara să ajungă în incapacitate de plată. De fapt, asta doriți pentru România, prin ceea ce faceți.

Acest Guvern preferă să ia la timp unele măsuri, chiar dacă, așa cum am menționat, sunt dureroase, cu gust amar, dar care ne vor ajuta să nu intrăm într-o asemenea situație gravă. Și, repet, deschideți ochii la ceea ce se întâmplă în lume, la ceea ce se întâmplă în Europa. (Rumoare.)

Fie doar și pentru aceste motive, câteva din foarte multele pe care le am scrise și notate, această moțiune de cenzură trebuie să fie respinsă și să putem merge mai departe în perioada grea, pe care încă o avem de traversat, dar care ne duce la liman, la creștere economică și la salvarea acestei țări. (Vociferări în sală.)

Încă o dată, mulțumesc colegilor din coaliția guvernamentală pentru susținere și-i asigur că nu-i voi dezamăgi.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea puterii, strigăte și fluierături din partea opoziției și a invitaților de la balcon.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul prim-ministru - (De la balconul din partea stângă a sălii se strigă "Demisia!") - a consumat 42 de minute din timpul alocat.

Rog asigurarea unor condiții normale de desfășurare a ședinței noastre. Sunt, în acest moment, trei colegi înscriși la cuvânt pe procedură.

Îi invit pe domnul deputat Relu Fenechiu, pe domnul senator Șova și pe domnul deputat Toader, pe procedură.

Domnule deputat Fenechiu, aveți cuvântul, în ordinea în care v-ați înscris la cuvânt. După aceea o să procedăm la intervențiile din partea grupurilor parlamentare. Domnule deputat Fenechiu, vă rog.

 
 

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați invitați,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Sunt un locuitor al municipiului Iași și vreau să vă spun că municipiul Iași este reprezentat aici, în Parlament, de șapte parlamentari ai puterii, ai PDL. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat,

Pe procedură, dacă vă puteți referi.

 
 

Domnul Relu Fenechiu:

Pe procedură, domnule președinte.

Vreau să vă spun că 20 000 de ieșeni le cer parlamentarilor democrat liberali să voteze pentru moțiune. (Aplauze și vociferări în sală.)

Voi înainta aceste semnături domnului prim-ministru Emil Boc, căruia vreau să-i spun că știm, domnule prim-ministru, pe ce lume trăim. Asta este lumea pe care trăim, dar este lumea pe care dumneavoastră, astăzi, o conduceți. Și dacă mai conduceți mult România, ceea ce vedeți astăzi că se întâmplă în Parlament și se întâmplă în stradă, se va întâmpla în toată România.

Mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator Șova, aveți cuvântul.

Am rugămintea să încercați să interveniți pe procedură, așa cum ați solicitat. Domnule senator Șova, vă rog. (Rumoare.)

 
 

Domnul Dan-Coman Șova:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că a fost un incident acolo, sus. Era o persoană pe care nu o putem identifica, care-i filma pe cei care vociferau împotriva premierului. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Avem un nou stat polițienesc. Ne filmează ca să ne dea amenzi. Asta voiam să vă spun. (Vociferări.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule deputat Toader, vă rog.

Vă rog să asigurăm liniștea în sala de plen pentru a putea să continuăm procedurile noastre. (Vociferări continue în sală.)

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Vă rog să intrați în atribuțiunile dumneavoastră pentru a putea avea un climat normal de desfășurare a activității Parlamentului. (Vociferări.)

Dacă colegii noștri parlamentari au manifestările pe care le știm de aseară, vă rog să aveți în vedere să aplicați Regulamentul, pentru că manifestările din balcon nu au nicio legătură cu democrația. Poate să asiste oricine, pot să se uite la orice, dar pentru a demonstra ca în stradă, nu sunt de acord și vă rog să aplicați Regulamentul și să solicitați evacuarea celor care sunt la balcon. (Vociferări, huiduieli de la balconul din partea stângă a sălii.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pe procedură, domnul deputat Zgonea. Rog să asigurăm un climat decent de derulare a dezbaterii noastre. Domnule deputat Zgonea, pe procedură.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

O să am o rugăminte și la colegii care sunt invitați sub semnătura secretarului general al Camerei Deputaților. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Și pe dumneavoastră vă rugăm frumos, dacă sunteți amabil. Eu v-am ascultat pe fiecare dintre dumneavoastră. Domnule deputat Vișan, eu nu am voie să dialoghez cu sala, cum nici sala nu are voie să aplaude la ceea ce spuneți dumneavoastră. Așa știu eu.

Dați-mi voie să vă spun. Sunt de acord cu domnul deputat Mircea Toader și citesc art. 29 din Regulamentul comun al celor două Camere: "Este interzisă proferarea de insulte și calomnii atât de la tribună, cât și din sala de ședință. Se interzice dialogul între vorbitorii aflați la tribună și persoanele aflate în sală."

Domnule președinte de ședință, îl rog pe prim-ministrul României - dumneavoastră aveți acest atribut - dacă vrea să dialogheze cu cei care sunt invitați în tribuna Parlamentului, are afară suficient loc și poate să facă audiențe. Îl rog frumos, când vine în fața Parlamentului, să vorbească cu parlamentarii și să nu enerveze cetățenii care au fost legal primiți în sală. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Dacă este cineva în această sală care a creat această posibilitate, conform art. 29, acela este domnul prim-ministru. Am să vă rog pe dumneavoastră, domnule președinte, să-l rugați pe prim-ministru să respecte Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

A doua chestiune, domnule președinte, este să-l rugați pe domnul prim-ministru, cu tot respectul pentru Domnia Sa și pentru membrii Guvernului, să păstreze în afara aulei SPP-iștii. SPP-iștii nu au ce căuta în aula Parlamentului și nici la tribune. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimați parlamentari,

Stimați invitați,

Evident că este o zi plină de încărcătură și emoție, atât politică, cât și civică. Doresc să vă adresez solicitarea mea expresă de a asigura în jurul dezbaterilor noastre un climat de decență și de respect. Doresc, de asemenea, să vă informez că avem înscriși pe listele de vorbitori un număr considerabil de colegi, care vor putea să exprime opinii politice în favoarea sau în opoziție cu tezele prezentate și am rugămintea, de asemenea, să încercăm să dăm națiunii o imagine de Parlament civilizat, care, în pofida diferențelor, știe să dezbată și să tranșeze prin vot probleme atât de grave și de serioase ca cele pe care le dezbatem.

De aceea, am rugămintea, în condițiile în care prim-ministrul și-a consumat o bună parte a intervenției sale și în condițiile în care vor fi reprezentanți din toate grupurile parlamentare care vor vorbi în următorul interval de timp, să asigurăm un climat corect de dezbatere și de atenție la argumentele care sunt aduse, pentru a putea să avem un dialog civilizat.

De aceea, rog pe toată lumea, ținând seamă de sentimentele partizane care apar din partea publicului invitat, să încercăm să asigurăm acest climat de decență și de dezbatere europeană, a unui moment, este adevărat, extrem de sensibil și de dificil.

Cu această rugăminte, îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolăescu. Am să rog și secretarii de ședință să mă asiste pentru a invita la cuvânt pe cei care s-au înscris pentru a vorbi de la tribuna Parlamentului în perioada următoare.

Domnule deputat Nicolăescu, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimații colegi,

Stimați invitați,

Este ciudat ce se întâmplă astăzi în Parlament și, dacă nu mă credeți, vă rog să ieșiți pe culoare. Sunt la al treilea mandat de deputat, sunt de 10 ani în Parlament și am văzut multe moțiuni de cenzură. Este pentru prima dată când avem impresia că suntem asediați. Dacă vă uitați puțin pe culoare, o să vedeți că s-au realizat așa-zise culoare de trecere pentru unii sau pentru alții. (Aplauze.)

O rog pe doamna președinte Anastase să înceteze cu această "poliție" și să lase Camera Deputaților pentru popor, nu pentru Domnia Sa. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, pe moțiune, vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

În al doilea rând, îl rog pe domnul prim-ministru să-și lase gărzile de corp la intrarea în Parlament, și nu aici, la intrarea în sala de ședință, iar noi să nu putem intra și ieși din sală! (Vociferări, fluierături și aplauze.)

Eu înțeleg că le este frică, dar nouă nu ne este frică și trebuie să aplicăm legea și Regulamentul. În consecință, domnule președinte, vă rog să dispuneți măsurile necesare. (Aplauze și vociferări.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Și cu aceasta, vă rog foarte mult, cu toții cunoaștem metoda de a folosi intervenții pe procedură pentru mini-declarații politice, dar, din respect pentru numărul important de colegi din toate grupurile parlamentare care s-au pregătit pentru a interveni, într-un moment în care întreaga națiune se uită la dezbaterea noastră, dați-mi voie să invit, în ordinea grupurilor parlamentare, în timpii alocați conform deciziei noastre, din partea Grupurilor parlamentare ale PDL, pe domnul deputat Sever Voinescu, și-l rog pe domnul președinte Ponta să se pregătească pentru a lua cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale Alianței Politice PSD+PC. (Aplauze și vociferări.)

Vă rog să asigurăm un climat decent de dezbatere. Sunt foarte mulți vorbitori înscriși pe ordinea de intervenții astăzi. Vă rog, domnule deputat Voinescu.

 
 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Moțiunea de cenzură, care a adunat astăzi cele două Camere ale Parlamentului nostru pentru a decide soarta Guvernului Boc, ne oferă câteva surprize. Te așteptai să găsești într-o moțiune de cenzură o critică sistematică a proiectului de lege pe care s-a asumat răspunderea, dar și câteva argumente raționale pentru înlocuirea Guvernului.

Dacă ești naiv, te-ai aștepta chiar să găsești soluții de viitor, idei ale unui nou Guvern, poate chiar intenția unui program de guvernare alternativ, pentru că opoziția - nu-i așa? - vrea să vină la putere. Altfel, de ce ar vrea să dărâme Guvernul?

Ei bine, nimic din toate acestea nu se regăsește în textul moțiunii. Avem în față 17 pagini de pamflet, scris fără talent, doar cu ură îmbibată în populism, cam ca textele din "România Mare". Sunt 17 pagini care vituperează Guvernul în întregul său și pe câțiva dintre miniștrii săi, în particular, violente ca limbaj și palide ideatic.

Cineva mi-a adus fragmente din publicistica furibundă antiguvernamentală a acestei perioade, pentru a-mi arăta că autorii au comis un copy-paste de prin editorialele din presă. Se poate.

Am găsit și câteva minciunele în moțiunea aceasta. De pildă, se spune că Partidul Democrat a fost la putere 10 ani, din 1992 încoace. Zău? Ia mai numărați o dată!

Apoi se spune că președintele Băsescu a stăpânit autoritar România în ultimii șase ani. Serios?!

Vă rog să-l priviți în ochi pe domnul Tăriceanu și să-i spuneți că a fost stăpânit autoritar de domnul Băsescu în cei patru ani cât a fost prim-ministru. (Aplauze în sală din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.) Spuneți-i asta!

Sigur că această moțiune se vrea un asediu politic. (Strigăte în sală.) Dar, domnilor, doamnelor, este mai degrabă o luptă cu gramatica. De pildă, lupta împotriva acuzativului - eu sper că acolo, printre sindicaliști, se află și membrii ai sindicatelor din învățământ. (Se face referire la invitații aflați la balconul din partea stângă a sălii.) Lupta împotriva acuzativului la care s-au înhămat autorii - iată, de pildă, la pagina 8: "Întrebarea legitimă care ne-o punem" - este o luptă atât de puternică, atât de intensă, mai intensă decât cea cu tiranul Băsescu.

Textul moțiunii mai are o caracteristică amuzantă: lipsesc cuvinte din el, formulări eliptice de prepoziții, misterioase absențe ale conjuncțiilor. Mărturisesc totuși ceva extrem de serios despre această moțiune. A fost redactată cu nepăsare, fără pic de grijă, fără dram de responsabilitate, la repezeală. Sentimentul oricărui cititor este acela că autorii au mizat pe faptul că nimeni nu le va citi moțiunea. Pentru autori, doamnelor și domnilor, nu contează moțiunea, ci iureșul mediatic stârnit în jurul ei. Și dacă în acest iureș se poate destabiliza oleacă Guvernul, să fie primit!

Oricum, moțiunea conține și mici surprize din categoria comediei umane. Iată, de pildă, un citat subliniat chiar de autori. "În perioada creșterii economice, profitul din economie a fost privatizat, iar acum, în recesiune, pierderile din economie încep să fie naționalizate." Imediat ce am citit această frază importantă, am răsfoit febril lista semnatarilor. Voiam să văd dacă domnul Adrian Năstase a semnat fraza despre privatizarea profitului economiei în creștere. Da, a semnat-o! (Aplauze în sală din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.) Desigur, știe mai bine decât oricine din această sală cum s-a privatizat acest profit și sperăm că ne va spune odată, măcar pentru istorie.

Dar proba supremă a neseriozității acestei moțiuni este, doamnelor și domnilor, faptul că, încă din prima pagină, așa cum a spus premierul, se cere respingerea unui proiect de lege pentru care Guvernul nu și-a asumat niciodată răspunderea. Moțiunea PSD, repet, în chiar prima ei pagină, vorbește despre o lege, o desființează, o lege care nu există. Autorii, care va să zică, trag cu pușca după propriile fantasme și nu după proiectele Guvernului.

Cum au ajuns autorii moțiunii la acest titlu s-a explicat.

Doamnelor și domnilor,

Acum vreo două zile m-am întâlnit cu un coleg de la PSD, pe care-l stimez sincer, așa cum, mă grăbesc s-o spun, stimez și respect pe mai toți parlamentarii acestui partid. Mă bucur de o relație amicală cu respectivul meu coleg, așa că mi-am permis să fiu mai colocvial cu el și i-am spus: "Cam subțire moțiunea voastră, chiar nu conține nimic! Când o citești, dă năvală peste tine ca «întunericul dintr-o cutie goală, când i-ai săltat capacul»", vorba lui Păstorel Teodoreanu.

Colegul mi-a răspuns așa: "Bătrâne, ce vrei și tu acum? Moțiunea este un gest politic, la ce te aștepți?"

Evoc această întâmplare pentru a vă spune că până și autorii acestei moțiuni știu bine că textul lor este apă chioară, deși o vând drept vitriol englezesc, dar și pentru a vă anunța intenția Domniilor Lor, un gest politic.

Această mărturisire mi se pare semnificativă în context. Consistența moțiunii acesteia este chiar consistența politicii PSD de câțiva ani încoace: gesturi, mult zgomot, zbatere, poză, pretenții de Tony Blair, când, de fapt, este vorba de Ilie Pintilie. (Aplauze, vociferări, fluierături.)

Politica, domnilor, este de prea mulți ani scandal fără efect și fără sfârșit în această țară, iar legătura dintre acest fel de a face politică și situația dramatică a României de astăzi este directă și determinantă. De fapt, doamnelor și domnilor, suntem cu toții în fața unui moment extrem de important. Această criză economică globală are un singur efect pozitiv: spulberă iluzii și ne readuce în adevăr.

Astăzi, România revine la realitate. Dureros, traumatizant pentru cei mai mulți, năucitor pentru alții, poate chiar brutal. Astăzi, România revine la realitate, pentru că astăzi România nu mai poate cheltui mai mult decât produce, iar moțiunea de cenzură a colegilor de la PSD ne pune, de fapt, în fața acestei alegeri: ori acceptăm realitatea, ne adaptăm ei și încercăm să creștem real, din punct de vedere economic și din punctul de vedere al nivelului de trai, ori continuăm să ne mințim că merităm ceea ce n-am produs vreodată. Continuăm să trăim din împrumuturi și din venituri nesustenabile, așteptând ca un neam vegetal "desfrunzirea", vorba poetei.

Tăierea cheltuielilor bugetare propusă de Guvern este tocmai ajustarea la realitate. Moțiunea de cenzură a PSD este revolta împotriva revenirii la realitate. De 20 de ani politicienii acestei țări au injectat în venele națiunii o iluzie otrăvitoare, aceea că statul dă la nesfârșit oricât și oricui, indiferent de ceea ce produce economia reală.

Peste tot, în Europa, statele sociale se clatină serios în fundamentele lor economice. La noi, statul asistențial, creat și perpetuat de politicieni, a ajuns la sfârșitul vieții sale.

În plus față de iluzia aceasta, care se prăbușește acum, moțiunea PSD mai induce încă una, poate nu la fel de otrăvitoare, dar încă mai înșelătoare, aceea că, dacă cade Guvernul Boc, pensiile și salariile se vor plăti fără probleme la același nivel. (Vociferări.)

Doamnelor și domnilor,

Adevărul îl știm cu toții. Nu sunt bani. Aduce bani la buget demiterea unui Guvern? Și noi vorbim aici despre bani care trebuie să apară din neant începând de mâine, dacă menținem actualul nivel de cheltuieli publice. Salariile și pensiile se reduc acum tocmai pentru a le asigura perspectiva, doamnelor și domnilor.

Noi, Partidul Democrat Liberal, plătim prețul politic pentru această ajustare la real. Soluția pentru revenirea salariilor și pensiilor la nivelul avut înainte de această reducere nu este de natură politică, ci este de natură economică. Să terminăm cu minciuna că Guvernele dau salarii și pensii.

Economia reală dă salarii și pensii. Guvernele pot fi inconștiente să majoreze halucinant salariile și pensiile, în timp ce productivitatea muncii se prăbușește? (Rumoare, vociferări.) Din nefericire, România a avut un asemenea guvern. Dar asta nu ține mult, pentru că economia, doamnelor și domnilor, e încăpățânată și e mai tare decât orice calcul politic.

Nu în moțiune, căci în moțiune nu ne propuneți nimic. Dar, de la televizor, opoziția roșie propune un fel de haiducie fiscală ucigătoare pentru oricine muncește și prosperă cinstit în această țară. M-am speriat numai la gândul că asemenea oameni ar putea ajunge să conducă această țară, dar m-am liniștit repede. Au spus chiar ei că nu vor să vină la putere. Și, atunci, dacă acest guvern va fi demis, care este soluția pe care o oferă?

Dacă moțiunea trece, domnilor, România va intra într-o perioadă de instabilitate politică care va dura, inițiatorii nu știu cât, și se va termina, inițiatorii nu știu cum. (Rumoare, vociferări; se scandează: "De-mi-si-a!", "De-mi-si-a!")

Sigur, problema PSD nu este România, ci este Partidul Democrat Liberal. (Se scandează: "Demisia!" "Demisia!") Așa gândesc acești domni din PSD. PSD, inițiatorul moțiunii, nu vrea să guverneze. A spus-o limpede domnul Ponta. De fapt, nici nu e pregătit să guverneze. A spus-o tot domnia sa. Și chiar dacă nu ar fi spus-o, o vedem cu toții zi de zi în Parlament.

Nu în ultimul rând, ni s-a spus că această moțiune este o moțiune a stângii. Dar îndemn colegii și pe distinșii domni și doamne care ne urmăresc acum: nu vă scrântiți piciorul nici în această iluzie! Pentru că în această moțiune nu e vorba despre stânga sau despre dreapta. În această moțiune este vorba despre înainte sau înapoi.

Înainte, într-adevăr, în reconstrucția unui buget echilibrat și rațional al unei țări care consumă cât produce și va consuma mai mult, pentru că va produce mai mult, sau înapoi, într-o țară care va continua să consume indiferent de cât produce. Va împrumuta tot mai mult, pentru a consuma până când, evident, nu va mai avea de unde împrumuta.

Doamnelor și domnilor, a devenit celebru un fel de..., a devenit un fel de truism un citat celebru dintr-un discurs pe care fostul președinte american Kennedy l-a ținut în 1959, preluat, apoi, de nenumărați alți lideri americani. Iată care este citatul: scris în limba chineză, cuvântul "criză" este compus din amestecul a două semne: unul înseamnă "pericol", celălalt înseamnă "oportunitate". Un prieten, profesor de limba chineză la universitate, m-a asigurat că nu e așa. Dar, totuși, vorba italianului, dacă nu-i adevărat, e bine găsit.

Criza, doamnelor și domnilor, este un amestec de pericol și oportunitate. Își va frânge gâtul în criză oricine vede în ea fie doar pericolul, și nu simte oportunitatea, fie numai oportunitatea și ignoră pericolul. Ceea ce facem acum, respingând această moțiune, este să ne păzim de pericol și să nu ratăm oportunitatea.

Propunându-ne această moțiune de cenzură, PSD a văzut doar mica oportunitate de a dărâma Guvernul Boc și ignoră cu totul pericolul care paște economia noastră dacă nu se restrâng imediat cheltuielile publice.

Închei, doamnelor și domnilor, parafrazând vorbele unui filozof care nu-mi e drag: important nu este ce face criza aceasta din noi, ci ceea ce facem cu ceea ce face criza aceasta din noi.

Înnebuniți de retorica comunistoidă a acestei moțiuni, putem delira la nesfârșit împotriva lui Traian Băsescu, sperând că aceasta ne va plăti salarii și pensii, sau putem accepta adevărul și îl putem asuma. Oricine preferă adevărul va respinge minciuna acestei moțiuni și atâta vreme cât de partea adevărului există mereu o majoritate, țara are o șansă. Noi, doamnelor și domnilor, suntem de partea șansei pentru România.

Vă mulțumesc. (aplauze, rumoare, vociferări, fluierături din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, vă mulțumesc.

Am rugămintea să asigurăm un climat decent în această sală. (Rumoare, vociferări; se scandează "Demisia!","Demisia!")

Vă rog foarte mult să asigurăm un climat decent de dezbatere în plenul reunit.

Îl invit la cuvânt pe președintele Partidului Social Democrat, domnul deputat Ponta. Se pregătește liderul PNL, domnul senator Crin Antonescu.

Domnule președinte, vă rog.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați parlamentari,

Stimați oameni care ne priviți în aceste momente, o să încerc să mă feresc și de retorică, mai mult sau mai puțin de dreapta, o să încerc să mă feresc și de greșelile gramaticale, o să încerc să explic ce se întâmplă dacă această moțiune este adoptată, nu "dacă cade", domnule intelectual Sever Voinescu, (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) ci dacă trece. "Dacă cade", o să ne explicați dumneavoastră într-un editorial, ulterior.

Dar, vreau să vă spun că, indiferent de ceea ce se întâmplă astăzi în această sală, moțiunea de cenzură să știți că este aprobată în stradă. Este aprobată de oameni, (Aplauze prelungite din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) iar răspunsul puterii actuale este dat prin jandarmi care-i agresează pe manifestanți, prin cei care filmează acolo, sus, sau filmează jos, în parc, în fața Parlamentului, prin tot ceea ce se întâmplă astăzi, aici, în Parlament, și în jurul Parlamentului. Și, bineînțeles, toată lumea ar vrea s-o întrebe pe doamna Roberta Anastase dacă nu vrea să mai dărâme gardurile Parlamentului, acum! (Aplauze; râsete.)

Dacă nu credeți, doamna Anastase, că ar trebui să-i lăsați pe oameni să vină aici și dacă n-ar trebui să închideți și garajul prin care s-a furișat domnul Boc, cu toți SPP-iștii domniei sale! (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

Am încercat și am făcut toate eforturile să-i ascult pe cei de la putere. Ne-au făcut o analiză a textului, ne-au vorbit de plagiat, de titlu, ne-au spus ce se întâmplă "dacă cade" - nu-i așa, domnule Sever Voinescu? - "dacă cade" Guvernul. Despre ce vorbiți aici? Ați venit astăzi aici, ca să le tăiați oamenilor pensiile, salariile, ajutoarele de șomaj, indemnizațiile pentru creșterea copiilor, asta ați venit să faceți astăzi în Parlament. Iar moțiunea noastră, moțiunea noastră, dacă trece, dacă este adoptată, înseamnă că oprim un genocid social, pe care l-ați inițiat în aceste zile.

Dar vreau totuși să fiu corect și față de domnul Boc și față de ceilalți membri ai Guvernului. Sunt niște simpli executanți. Singurul care trebuia să vină astăzi în Parlament, să ne spună de ce taie salariile și pensiile este președintele Traian Băsescu. Nu cred că e normal să batem câinele, pentru că stăpânul vrea să ne facă rău! (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

Cred că președintele Traian Băsescu ar fi trebui să aibă astăzi curaj să iasă din spatele zidurilor de la Cotroceni și să vină să le spună românilor de ce i-a mințit acum 6 luni și de ce acum susține un genocid social. În realitate, nu făcea doar greșeli gramaticale domnul Sever Voinescu, spunea și un lucru adevărat: nici măcar acum Guvernul nu-și asumă răspunderea. Nu l-ați auzit pe domnul Boc, nu cred că o să-i auziți pe cei de la PD-L să-și asume tăierea pensiilor și a salariilor. N-o să-i auziți să-și asume faptul că șomerilor li se va tăia din indemnizație. N-o să-i auziți că-și asumă nimic. Totul este vina altora. Nu sunt lăsați să lucreze de opoziție, de sindicate, de manifestanți, de presa ticăloșită. Ei nu-și asumă absolut nimic. Nu fac nimic, decât execută ordinul președintelui Traian Băsescu și, eventual, noi îi încurcăm.

Stimați colegi, cred că e datoria noastră astăzi să votăm moțiunea de cenzură, ca să oprim tăierea pensiilor și a salariilor.

Vreau să vă spun că astăzi nu mai e vorba despre cine pleacă, cine cade, cine se ridică la guvernare, ci este vorba de a salva oamenii de la un genocid social. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

Vreau să vă spun, doar în câteva cuvinte, nu cred că oamenilor le ține de foame să reluăm toate abuzurile, toate minciunile pe care le-au auzit de la Traian Băsescu, de la Emil Boc și de la toți ceilalți. Cred că trebuie să le spunem oamenilor astăzi că noi, cei care vom vota moțiunea de cenzură, facem tot ceea ce putem și ține de noi ca să le asigurăm că vor avea în perioada următoare mâncare, că vor avea în perioada următoare medicamente, că vor avea în perioada următoare o școală la care să-și trimită copiii și un spital în care să meargă, dacă sunt bolnavi. Și mai ales că acești oameni nu vor mai fi umiliți, nu vor mai fi numiți cancer, nesimțiți și în toate epitetele pe care un limbaj sărac de profesor făcut la fără frecvență le poate găsi. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

Vreau să spun un lucru, apropo de dreapta, stânga, înainte, înapoi și cum se întâmplă, dacă cade, domnule Sever Voinescu...

Moțiunea noastră nu este o moțiune ideologică, astăzi. Nu e nici o moțiune a PSD-ului, nu e nici a PNL-ului, nici a UDMR-ului și nici măcar a PDL-ului. Este o moțiune pentru oamenii care sunt în stradă, este o moțiune pentru cei... (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) ...care se uită la televizor și așteaptă de la noi să-i salvăm, este o moțiune pe cei care l-au votat pe Traian Băsescu și se întreabă acum dacă l-au votat ca să le taie pensiile și salariile, pentru cei care au votat un alt candidat și pentru cei care au stat acasă și au crezut că votul din decembrie nu le va afecta viața și care regretă acum că nu pot să dea timpul înapoi.

Este o moțiune cu totul și cu totul specială. pentru prima dată în 20 de ani nu vom vota pentru noi să cadă Boc, să vină altcineva, ci vom vota pentru cei pentru care, dacă suntem cu adevărat oameni politici, ar trebui să votăm întotdeauna. Nu numai pentru cei care sunt afară, ci și pentru cei care stați aici și care știți că veți fi fotografiați, filmați, căutați în continuare și pentru cei cărora le este frică să vină aici, pentru că își pierd locurile de muncă și pentru cei care și-au pierdut speranța că mai putem să-i salvăm. Și vreau să spun exact pentru cine votăm moțiunea de cenzură astăzi. O să votăm această moțiune pentru toți pensionarii din România, absolut toți... (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) absolut toți pensionarii vor fi afectați de aceste legi, nu doar pensionarii de lux, sau cum îi numește domnul Boc. (Aplauze; ovații, se scandează: "Ponta!" "Ponta!")

Domnule Boc, nu cred că părinții dumneavoastră sunt pensionari de lux, dar le tăiați și lor pensia. Le tăiați tuturor celor care au construit această țară și care au spus și au crezut în noi că, atunci când vor ajunge la pensie, vor fi respectați și vor avea un trai decent.

Vreau să mai spun un lucru. Îl tot aud pe primul-ministru vorbind, cum vreau eu, sau... nu știu, probabil domnul Bănicioiu, sau domnul Igaș, că-l văd aici, în față, să apărăm pensiile.

Domnule Boc, v-am auzit și când ați spus că sunt procuror comunist, deși aveam 17 ani. Cred că, realmente, sunteți căzut în cap. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) Despre ce pensie vorbiți? Despre pensia mea? Despre pensia celor de aici? Nu înțelegeți că le tăiați pensiile (Se scandează: "Ponta!" "Ponta!") celor 6 milioane de pensionari? Nu înțelegeți că militarii care au ieșit la pensie mai devreme - și pe care speram că domnul Oprea își va ține cuvântul și-i va apăra - au ieșit la pensie pentru că noi le-am cerut lucrul ăsta, ca să putem să intrăm în NATO? Nu înțelegeți că aviatorii care v-au dus pe dumneavoastră, de mii de ori, de la Cluj la București și înapoi, din păcate!, au viața noastră în mâinile lor și că trebuie tratați cu respect? Nu înțelegeți că Guvernul PNL-PD, în 2005, a făcut foarte bine, din punctul meu de vedere, oferind magistraților condiții de viață mai bune, pentru a nu face nimic altceva decât să judece?

Nu înțelegeți, domnule Baconschi, că astăzi, pentru prima dată, diplomații acestei țări sunt considerați nesimțiți și trebuie să li se taie pensiile și salariile? Chiar nu înțelegeți, sau chiar vă faceți că nu înțelegeți?

Vreau să vă spun că vreau să votăm această moțiune pentru profesorii care au fost umiliți de domnul Funeriu. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) Și vreau să reproșez acestor profesori un singur lucru: cum l-ați trecut pe domnul Funeriu clasa? (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) Trebuie să vă gândiți mai bine pe cine creșteți și pe cine lăsați să termine aceste școli, pentru că, uitați-vă, s-ar putea să ajungă ministrul educației.

Vreau să votăm pentru medicii pe care un ministru tânăr, domnul Cseke, ar fi trebuit să-i apere și să-i protejeze atunci când președintele țării i-a numit pe toți "incompetenți"; niște medici care vor pleca din România, pentru că sunt, în primul rând, umiliți, aici.

Aș vrea să votăm această lege, ca să nu li se taie salariile, domnule ministru Blaga, polițiștilor, jandarmilor și pompierilor, de la care cerem atât de mult și pe umărul cărora, de multe ori v-am auzit că ați plâns.

Vreau să nu tăiem salariile militarilor și vreau să facem ceva, nu să vorbim pentru ei. Nu sunt militar, dar cred că am mai mult respect pentru militari, decât unii care spun că sunt. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) Și vreau să nu le tăiem astăzi salariile.

Vreau, domnule ministru Predoiu, să-i apărați pe judecători, pe procurori și pe grefieri și să spuneți ceea ce spuneți doar la Bruxelles: că, dacă nu avem judecători, procurori și grefieri respectați, nu o să avem niciodată o justiție adevărată.

Vreau, domnule Baconschi, să-i apărați pe diplomați și să spuneți că vrem să ne reprezinte cu mândrie în altă parte, dar numai și numai dacă sunt și ei respectați.

Vreau, domnule Berceanu, să-i apărați pe ceferiști, pe aviatori, pe cei care încearcă să trăiască de pe o zi pe alta în fața crizei în care au fost aduși de contractele pe care dumneavoastră le-ați semnat.

Și vreau, domnule Videanu, pentru prima dată, să nu mai fiți de partea lui Manțoc și a lui Hoară, să fiți de partea minerilor. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

Vreau să vă spun că votăm această moțiune de cenzură și pentru șomerii pentru care domnul Șeitan, sau poate domnul Marian Sârbu, dacă-i pregătit să preia această funcție, ar trebui să aibă o soluție de rezervă.

Vreau să o rog pe doamna Udrea să încerce să facă locuri de muncă pentru tineri, după care să-i trimită în vacanțe exotice, pe care și le permit doar cei bogați.

Și vreau, de asemenea, să-i reamintesc domnului viceprim-ministru Markó Béla că sunt și maghiari pensionari, sunt și maghiari profesori, sunt și maghiari judecători. Și aș vrea să văd o dată, domnule Markó Béla, că, de câte ori Emil Boc vorbește despre dezastrul din 2007-2008, o să veniți și să spuneți că ați fost viceprim-ministru în acel guvern. Și o să veniți să spuneți, ca și domnul László Borbély, ca și domnul Predoiu, că ați fost în Guvernul ăla, prin 2007-2008, și ori are dreptate domnul Boc și ați distrus România, ori domnul Boc, ca de obicei, bate câmpii. (Aplauze.)

Aș vrea să votăm această moțiune, pentru ca oamenii din această țară să nu mai fie numiți cancerul societății.

Aș vrea să votăm această moțiune, pentru ca să nu mai fie numiți pensionarii "nesimțiți". Și, într-adevăr, aș vrea să votăm această moțiune, pentru ca nesimțiții care guvernează și cancerul aflat la putere să fie eradicat astăzi. (Aplauze, ovații, se strigă "Bravo!")

Vreau să vă spun pentru cine nu vreau să votăm astăzi. Și sper că nu veți vota nici dumneavoastră. Nu vreau să votăm pentru ambiția domnului președinte Traian Băsescu, un om din ce în ce mai rău, un om din ce în ce mai închis în palatul lui, un om din ce în ce mai dependent de curtenii cu limba și cu buzunarul la fel de gros.

Vreau să vă spun că nu mă interesează dacă pică Traian Băsescu și vine Croitoru, sau vine altcineva. Mă interesează un singur lucru: să nu fie tăiate pensiile și salariile și, dacă votăm moțiunea de astăzi, putem opri acest lucru.

Vreau să vă spun că, realmente, nu mă interesează astăzi la vot cine câștigă războiul dintre doamna Udrea și domnii Blaga-Videanu-Berceanu. Cred că sunt la fel și cred că va fi la fel de greu pentru România, oricare dintre ei va câștiga acest război intern.

Vreau să spun că nu mă interesează dacă domnul Vlădescu va primi vreo decorație de la FMI, sau, eventual, se va duce să lucreze acolo, în locul domnului Tănăsescu.

Vreau să spun că nu votez astăzi ca gruparea independenților să mai obțină un minister, sau două, sau câte mai cereți dumneavoastră, și nici nu mă interesează ca astăzi doamna Anastase să-și recâștige locul în bătălia muzelor pentru topul slugărniciei. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

Vreau să vă spun și să răspund unor colegi ai mei că astăzi nici măcar nu vreau să fac calcule, dacă este bine pentru PSD să treacă sau să nu treacă moțiunea, să venim sau să nu venim la guvernare. Cred că astăzi ceea ce se întâmplă cu oamenii care sunt în stradă și care ne privesc la televizor este mai important decât orice partid și decât orice lider de partid. Și vreau să vă rog, stimați colegi social-democrați, să înțelegeți că astăzi există un interes mai important decât al nostru și să vă asumați acest lucru.

Vreau să vă spun că votul de astăzi este o șansă de a-i salva pe oameni de la foamete și de la umilință.

Și mai vreau să spun un lucru pentru toți cei din opoziție. Am idealuri și am speranțe mari pentru această țară. Nu sunt, însă, naiv să cred, și e un apel la colegii noștri de opoziție, la domnul Antonescu, să cred că Traian Băsescu va accepta vreodată să lase ceva din putere. Nu va numi niciun premier liberal, niciunul social-democrat. Va numi un premier zelos și servil, poate mai înalt, poate mai mic decât domnul Boc, dar... (Aplauze.) ...exact, exact, cu aceeași slugărnicie și aceeași capacitate de a accepta orice fel de umilință.

Nu-mi fac iluzii vizavi de votul parlamentarilor de aici, din dreapta. Am văzut azi-noapte că există un preț pentru care vă puteți schimba votul dat acum o săptămână. Am văzut azi-noapte că puteți să fiți mai obtuzi, mai încăpățânați, mai ilogici, chiar decât minerii care au venit în 1990 în Parlament. Pur și simplu, nu aveți scuza lor, nu sunteți nici ignoranți, nu sunteți nici săraci, nu aveți absolut nicio scuză pentru faptul că azi-noapte v-ați vândut votul și pentru faptul că astăzi sunteți dispuși, din nou, să vi-l vindeți.

Dar, vreau, totuși, să mă adresez câtorva dintre parlamentarii puterii, pentru că gestul doamnei Teo Trandafir mi-a dat speranța că mai sunt și în rândurile dumneavoastră oameni care vor ieși de aici, din Parlament, și se vor duce acasă, se vor duce la părinți, se vor duce la prieteni și le va crăpa obrazul de rușine pentru ceea ce votează astăzi.

Vreau să vă transmit și să vă avertizez că nu toată răspunderea va cădea pe Traian Băsescu și Emil Boc. Veți fi, în egală măsură, responsabili și veți ști, până la sfârșitul vieții dumneavoastră, că ați avut soarta a 15 milioane de români în mână și că ați refuzat să-i ajutați.

Pentru că sunteți parlamentari... (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) ...vreau să vă mai citesc o dată ce spune art.47 din Constituție: "Statul este obligat - este obligat, și dumneavoastră, cei care conduceți, sunteți Statul - să ia măsuri de dezvoltare economică și protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent." (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) Aveți această obligație constituțională. Când ați primit mandatul de parlamentar, ați jurat pe această Constituție, pe care ar trebui să nu o încălcați astăzi, dar ați jurat și pe Biblie. Și vă rog frumos să nu uitați ce ați jurat atunci, că-i veți apăra pe oamenii care v-au votat, că-i veți respecta și că, atunci când dintre interesul lor și al dumneavoastră personal, va fi un conflict, veți vota pentru ei.

Vreau și eu și toți colegii mei din opoziție, să mergem acasă, la familii, la prieteni, afară, pe stradă, cu inima împăcată că am respectat Constituția și ceea ce am jurat pe Biblie.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze puternice din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc. Domnul Toader, pe procedură.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

V-am solicitat să aplicați regulamentul, în art.29.

Dacă un lider de partid, președintele Partidului Social Democrat, folosește epitete - căzut în cap, bate câmpii - ce putem să cerem de la ceilalți?

Deci, vă rog, chiar dacă este liderul dumneavoastră de partid, (Rumoare, vociferări.) aplicați regulamentul și atrageți-le atenția. Orice jignire care se face între noi, parlamentarii, cu atât mai mult cu cât ne ascultă strada, nu face altceva, decât incită.

Vă rog să aplicați regulamentul și să devenim, de asemenea, corecți. (Rumoare, vociferări.)

Domnule senator Șova, ați spus aici că suntem filmați. Cine a filmat vă spunem noi. Se numește Sindicatul Prolex, făcând parte din... (Rumoare, vociferări.) vă rog frumos, se numește Toader Marinaș. Toader Marineș se numește, îl vedeți afară, a filmat, pentru gloria lui sau pentru altceva. Fiind sindicate, nu le-am adus noi. Au tot dreptul să asiste, dar dumneavoastră să nu schimbați poziția lor într-o poziție politică.

Încă o dată, domnule președinte, vă rog să intrați în atribuțiile dumneavoastră și să țineți cont că trebuie să se desfășoare civilizat această dezbatere. (Rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule Toader.

Drept la replică, domnul Oprea. Domnul Oprea a solicitat primul. Cu rugămintea de a încerca să menținem o atmosferă constructivă, în limita posibilului, în sala de plen.

 
 

Domnul Gabriel Oprea:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Este pentru prima oară când vorbesc despre Victor Ponta.

N-am vorbit despre Victor Ponta, fiindcă i-am dus copilul la biserică, cu toate că Victor Ponta nu are niciun Dumnezeu!

Am plecat din PSD și mi-am dat demisia din funcția de ministru al administrațiilor și internelor, fiindcă nu am vrut să aduc crima organizată în Guvern și știe bine acest lucru Victor Ponta! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL; dezaprobare din partea grupurilor parlamentare din opoziție.)

Cum își permite Victor Ponta să vorbească despre securitate națională când România și țările din jur se află acum pe marginea prăpastiei? Să nu mai vorbească despre Armata Română...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să asigurăm un climat de ședință!

 
 

Domnul Gabriel Oprea:

Noi ne-am bătut pentru Armata Română, Armata română care în momentul de față reprezintă unul dintre cei mai buni ambasadori ai imaginii României în lume.

Tot sectorul de securitate ne-am bătut pentru oamenii care au un jurământ: "Jur să-mi apăr țara chiar cu prețul vieții", astfel încât pensiile militarilor, ale polițiștilor și ale jandarmilor, 91% și 88% pe sectorul de securitate rămân al fel.

Mulțumesc foarte mult. (Fluierături. Urale, huiduieli, vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Am rugămintea către toți parlamentarii și invitații din ambele zone ale plenului să păstreze o atmosferă decentă în Parlamentul României. Aici este Parlamentul României și nu doresc ca vociferarea, calomnia sau insulta să țină loc de o dezbatere democratică, indiferent cât de încărcată este momentul politic.

Drept la replică domnul Sever Voinescu.

 
 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnule președinte,

Voi fi foarte scurt. Am cerut dreptul la replică, dacă rămâneam în zona acuzelor politice nu-l ceream, dar domnul Ponta m-a acuzat că am săvârșit un păcat uriaș. M-a acuzat că am comis greșeli gramaticale. (Vociferări; rumoare.)

Acum, domnul Ponta, domnul Ponta ca și toți ceilalți care vociferează aici, trebuie să știe un lucru: cacofonia pe care am comis-o nu e o greșeală gramaticală. Vedeți dumneavoastră, cacofonia... dar despre asta se învață în clasa V-a și a VI-a... deci nu mă acuzați de ceva ce nu am comis și, în general, nu mai folosiți cuvinte în care vă prindeți urechile. Rămâneți în zona lozincilor dumneavoastră roșii, venite de la răsărit! (Vociferări.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimați colegi,

Conform Regulamentului nostru se interzice dialogul între cel care vorbește de la tribuna Parlamentului și sală. Am rugămintea să încercați să limitați acest tip de operațiune, care nu face decât să ascundă diferențele.

Domnul vicepreședinte Adrian Năstase, pe procedură, dorește o intervenție.

Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există o cutumă pe care cred că trebuie s-o respectăm, și anume: dreptul la replică se acordă doar la sfârșitul dezbaterii, pentru o rațiune foarte simplă - riscăm să transformăm această succesiune de luări de cuvânt pe marginea moțiunii și a intervenției premierului într-o nesfârșită suită de schimburi de replici. Și eu aș fi putut să-i spun, să-i dau un drept la replică sau să-i răspund domnului Voinescu în legătură cu una dintre afirmațiile pe care a făcut-o, menționând numele meu. Dar, nu cred că lucrul acesta este important și nu cred că oamenii așteaptă de la noi, în primul rând, acest gen de ping-pong aici, la prezidiu și la tribuna Parlamentului.

De aceea, eu am să vă rog, domnule președinte, să țineți seama de această cutumă parlamentară, iar drepturile la replică, așa cum am făcut de fiecare dată, să le acordați la sfârșitul dezbaterii.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt încântată că domnul lider al PDL, Toader Mircea, solicită respectarea Regulamentului și a procedurilor.

Domnule deputat,

Ar trebui să le respectăm și noi cum le-ați respectat și dumneavoastră în după-amiaza zilei de ieri și de azi-noapte, intrând cu bocancii în Constituție, în Regulament și în proceduri. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vom reintra în șirul de intervenții anunțate din partea grupurilor parlamentare. președintele de ședință, conform Regulamentului ședințelor comune, dă cuvântul oricând unui deputat sau senator atunci când persoana sa este menționată.

Domnul Năstase are dreptate. În schimb, cutuma noastră a fost să încercăm să separăm intervențiile, care, evident, escaladează atmosfera de dezbatere de fond.

Ne reîntoarcem la dezbaterea de fond și îl invit la microfonul Parlamentului pe președintele PNL, domnul senator Crin Antonescu.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

(Parlamentari aparținând Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC cer să vină în sală primul-ministru al României, domnul Emil Boc, întrucât nu era în banca Guvernului.)

Voci din opoziție:

Să vină Boc! Să vină Boc!

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Credeți-mă, se poate și fără domnia sa! Acesta este subiectul.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

De cel puțin o lună, zilnic, discutăm despre cine-i de vină, zvârlim cifre și invective, zvârlim evaluări despre cine, ce, când și cum a greșit. Sigur că am putea continua. Primul-ministru a dat și astăzi aceeași reprezentație direcționată astfel. Îngăduiți-mi, însă, de această dată, cel puțin, pentru că e, într-adevăr, o temă, o discuție și o decizie care exced cu mult nu doar această sală, ci chiar scena politică, așa cum o știm și cum o frecventăm de atâția ani, îngăduiți-mi să nu intru în acest tip de discuție.

Am și eu, avem și noi cifre, cifre adevărate, cifre exacte, cifre dure, constrângătore, cifre despre care se poate discuta. Cred însă că, în acest moment, se cuvine să spunem câteva lucruri așa cum le gândim despre România. Suntem într-o criză profundă, multiplă, și problema cea mare nu este atât cum am ajuns aici, din cauza cui, ci ce facem în acest moment și pe viitor cu România, pentru România și români.

Or, domnul prim-ministru ne explica ce are și ce nu are Germania, ce are și ce nu are Franța. Știm și noi ce are România și nu are și nu va avea niciodată Germania sau Franța. Da, există ceva esențial ce au toate aceste țări din enumerarea premierului sau pe care doriți să le mai adăugăm și nu are în acest moment România.

România, distinși colegi, doamnelor și domnilor, nu are, din nefericire, primul lucru necesar unei țări, în general, și în criză, în special, nu are conducători.

România are la Cotroceni un om ales de o majoritate dintre concetățenii noștri, care este din plin un dictator, un dictator prin intenții, prin mentalitate, prin comportament. Dar nu e, din păcate, un președinte. Spun că e un dictator, pentru că numai un dictator poate hotărî și anunța o țară întreagă de unde, cât și cum se taie, atunci când e vorba de veniturile elementare ale peste 9 milioane de cetățeni, fără să se consulte cu propriul guvern, fără se consulte cu sindicatele, cu asociații profesionale, cu mediul academic, cu mediul de afaceri, cu nimeni. Numai un dictator poate face asta și Traian Băsescu o face!

Știți foarte bine că astăzi, în 15 iunie, suntem acolo unde a dictat Traian Băsescu în ziua de 6 mai să fim. Avem acest dictator, care se substituie Guvernului, care dictează Parlamentului, care angajează cu foruri internaționale decizii, care nu s-au dat, ale Curții Constituționale, care ne spune cine-i gras, cine-i bun, cine-i rău. Avem acest om cocoțat acolo la Cotroceni, pe un morman de bani, indirect deturnați din banul public. Cocoțat pe un maldăr de promisiuni neonorate, cocoțat pe un maldăr de lingușeli ale profesioniștilor odei de ieri și de azi, cocoțat pe tot ceea ce, începând cu premierul Emil Boc și mergând la colegi din majoritate până la fiecare dintre dumneavoastră, ruinează încet dar sigur democrația atâta câtă e.

De 20 de ani aud ca liberal o vorbă care nu-mi dă pace: democrația nu ține de foame.

Stimați cetățeni care aveți îndoieli că democrația ar putea ține de foame, aveți ocazia să vă convingeți acum că lipsa de democrație generează foamea și că dacă va fi foame în România, după aceste măsuri, va fi, în primul rând, din cauza lipsei de democrație, în primul rând, din cauza faptului că un singur om a hotărât. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare din opoziție.) Domnul Băsescu stă acolo, dar nu e președinte. Țara avea nevoie de un președinte, de un lider, care în momentele acestea să facă, într-adevăr, apel la solidaritatea românilor, nu împărțindu-i în grași și slabi, în PDL-iști și dușmani ai poporului. Avea nevoie de un om care, cu putere, cu credibilitate, cu onestitate să le spună compatrioților noștri ce ne unește pe toți, dincolo de faptul că suntem bogați, săraci, slabi, grași, PDL-iști, PSD-iști sau liberali, sindicaliști sau pensionari? Nu avem un astfel de președinte.

Nu avem un om care să adune tot ceea ce înseamnă în România elită, elită profesională, elită morală, în jurul cărora, într-un asemenea moment, un popor, o națiune, se adună.

Nu avem un președinte. La Cotroceni este, într-adevăr, un deșert. Și un deșert, domnule Lăzăroiu, peste care vă trece zilnic de 3-4 ori, pe toți, dumneavoastră, alaiul de pitici, vă trece președintele pe dumneavoastră, nu pe noi, în deșertul de la Cotroceni de 3-4 ori pe zi.

Poporul român, în fața deșertului real, nu are conducător.

Avem noi oare guvern?

Avem guvern, când, după ieșirea din 6 mai a președintelui, 4 zile, dacă nu greșesc, nu am văzut și nu am auzit picior sau pui de prim-ministru? Avem noi oare guvern, atunci când ministrul muncii ne spune că nu are habar, ce pensii, ce salarii se taie, nu se taie? Avem politică externă?

Mai știți cum îl cheamă pe ministrul de externe? Domnul Ponta este un rafinat, am văzut că știe. Eu eram să uit. Pot să aflu, eventual, dacă se fac alegeri prezidențiale anticipate la Paris, probabil singurul loc unde mai are o șansă domnul Băsescu și le organizează. (Urale din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

România are politică externă în criză? Nu are.

România mai are ceva dintr-un Parlament și am văzut, în noaptea trecută ca și în atâtea alte rânduri, ce s-a ales și ce vrea același Traian Băsescu și dumneavoastră, complicii lui din această sală, să se aleagă de Parlament. Ei bine, nu avem aceste lucruri și datoria noastră este să încercăm să oprim azi aceste măsuri ineficiente și injuste. Sunt termenii cei mai seci pe care-i putem folosi, dar îi folosesc din plin și fără nicio ezitare.

Trebuie să răspundem la trei întrebări, trei întrebări care au generat trei mari minciuni în dezbaterea publică din România. Întrebările sunt: ce? Eternul ce-i de făcut, în care ne cam zbatem de când ne-am născut, indiferent de vârsta noastră; Cine să facă? e a doua? Când să facă? e a treia.

Și în legătură cu aceste întrebări sunt cele trei mari minciuni: 1. că nu există altă soluție. Care soluție? Asta este soluție? Noi nu am auzit nimic în această lună, nici de la domnul Băsescu, nici de la domnul prim-ministru, nici la 6 mai, nici azi, nimic altceva decât că se taie. Se taie pensii, se taie salarii, se taie diverse subvenții, se taie tot ce se poate tăia, mai puțin vreun leu de la clientelă. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD+PC.)

N-am auzit nimic, n-am auzit nici măcar că abrogați în al 13-lea ceas impozitul forfetar. N-am văzut o inițiativă cît de mică, nu o poveste, domnule prim-ministru, o inițiativă, o lege, o măsură pentru a stimula pe cei care, încă vii, agonizează în economia reală. Nu am văzut nimic, nici un element punctual sau de viziune. Deci, dumneavoastră oricum nu aveți soluții. Dar e o minciună că nu există alte soluții.

Ce soluții concrete vreți, domnule prim-ministru? Eu am aici un program întreg pe care îl pot citi, recita, discuta cu dumneavoastră. Dar, problema e simplă. Da, România, ca și toate țările din Europa, trebuie să facă drastice scăderi de cheltuieli bugetare și e alegerea dumneavoastră. Este clară. Între cheltuielile care înseamnă salarii bugetare și pensii și cheltuielile de unde clientela își poate trage banii, își poate trage șpaga, își poate dirija banii, ați ales să tăiați de la cei pe care nu-i puteți dijmui. (Aplauze din partea opoziției.) E așa de simplu!

Voci din partea opoziției:

Hoții! Hoții! Hoții!

 
 

Domnul George-Crin -Laurențiu Antonescu:

Ce vreți mai concret, decât să vă spunem că puteați tăia din Capitolul de achiziții 50% și 25% din Capitolul de bunuri de servicii salvând astfel, în integralitatea lor, pensiile și salariile?

Ce vreți să vă mai spun mai concret, decât faptul că dumneavoastră, dacă vreți să susțineți ideea și să reacționați că avem un prea mare personal bugetar, e vremea să vă întrebați: sunt prea mulți profesori în România? Da, sau nu? Eu vă spun că nu.

Sunt prea mulți doctori în România? Da, sau nu? Eu vă spun că nu.

Sunt prea mulți polițiști, prea mulți pompieri? Nu-i mai enumăr. Dar eu vă întreb, nu cumva sunt prea mulți miniștri în România? Nu cumva sunteți prea mulți?

Nu cumva sunt prea mulți consilierii dumneavoastră? Nu cumva nu mai știți numărul agențiilor, inspectoratelor? Nu cumva nu mai știți câți directori pe aceeași funcție plătiți? Poate că sunt plătiți prea mulți? Cine sunt plătiți prea mulți? Sunt profesorii plătiți prea mult? Eu vă spun că nu. Sunt doctorii plătiți prea mult? Nu. Nu-i mai avem. Miniștrii României, domnilor, eu nu sunt populist, nu-s plătiți deloc mult. Nu, nu, miniștrii sunt plătiți puțin, dar acești miniștri sunt plătiți degeaba! (Urale, aplauze din partea opoziției.) Foarte mult, în schimb, sunt plătiți tinerii dumneavoastră prieteni și tinerele dumneavoastră prietene.

Marii absolvenți, domnule Videanu, ai celor mai prestigioase universități americane, după cum ne povestiți, ce veselie să fie toți angajați, de ce nu-i lăsați în țară, de ce-i trimiteți înapoi în America? România are nevoie de tinerii dumneavoastră străluciți, cu sute de milioane pe lună, nu America! Lăsați-i aici. Lăsați-i aici, la Bamboo se face politica României, nu la New York. (Se scandează "Bravo!" Aplauze din partea opoziției.)

A doua minciună este privitoare la cine. Cine, domnule? Toată lumea a ajuns, domnule prim-ministru, măcar din atâta aș fi plecat acasă... toată lumea a ajuns să spună că sunteți un guvern dezastruos. Și Andreea Pora..., ce să vă spun mai mult? (Amuzament, aplauze în rândurile opoziției.) Dar, minciuna uriașă este că toți sunt la fel și vă spun încă o dată. Și când îmi veți putea demonstra contrariul mă retrag eu, nu dumneavoastră. Nu suntem toți la fel. Nu am furat, nu mințim toți, nu furăm, nu mințim toți.

Nu mamele noastre ale tuturor au firme care se îngrașă la vârsta a treia din afacerile fiilor, nu veți găsi nicio nepoată, niciun nepot, niciun om pe care eu, în virtutea demnităților publice, să-l fi promovat. Nu eu am jucat la hramuri în iarna și în toamna trecută, domnule prim-ministru. Dumneavoastră cu domnul Băsescu ați jucat pe bani publici. Eu am făcut o campanie de care râdeați și în care spuneați că sunt naiv. Da, poate sunt naiv, dar nu sunt la fel ca dumneavoastră. Nu suntem toți la fel. Separați hoții de oamenii cinstiți, separați mincinoșii de oamenii corecți! (Aplauze din partea opoziției. Urale.)

În fine, când? Acum! Acum nu putem aștepta, nu putem aștepta până când se va epuiza mandatul PDL-ului și al domnului Băsescu. Sigur că respectăm regulile democratice, dar nevoia României este de a se pune capăt acum delirului și putrefacției portocalii. Îmi pare rău să folosesc acest cuvânt, dar miroase!

Domnule Voinescu, aveți dreptate, gramatica vine de la grama care e literă, scriere. Cacofonie cuprinde pe fone... care nu e miros, ci e sunet. Dar kakos vine de la rău în limba greacă și nu de la altceva. (Hohote de râs în sală, aplauze.)

Avem ce face acum, trebuie să facem acum și trebuie să facem aceste lucruri, convinși cu toții că un guvern și un președinte care atâta au de dat țării, trebuie constrânși să ne lase să facem ceva pentru această țară.

România este singura țară care nu are președinte, care nu are guvern. România e singura țară în care cetățeanul învestit cu demnitatea supremă afirmă că a luat decizia pensiei minime sub influența băuturilor alcoolice. România e singura țară în care miniștrii afirmă clar faptul că au mințit.

Domnule Berceanu, sunteți aici, că eu nu pot să întreb, Bercene, tu ești? Nu se poate să continuăm așa. România e singura țară în care noi discutăm de dimineața până seara viitorul acestei societăți în funcție de buna dispoziție a domnului Băsescu, a doamnei Udrea? E singura țară în care criză, criză, dar noi discutăm dacă s-au supărat domnul Blaga cu doamna Udrea. Ridicați capul, stimați colegi, trebuie să ridicăm capul către oamenii din afara Parlamentului, în afara României pentru că suntem o țară care s-a autoizolat. Pentru că omul acela de la Cotroceni e totul în România și nimic în afara ei! (Aplauze din partea opoziției, urale.)

Există doi mari jurnaliști români pe care-i respect, chiar dacă nu le împărtășesc totdeauna opțiunile sau chiar rareori, pe care vreau să-i invoc aici. Unul este Cristian Tudor Popescu care a spus în aceste împrejurări, lăsăm la o parte orice metaforă și orice întorsătură de frază că, pur și simplu, în urma acestor măsuri, dacă ele sunt adoptate, vor muri oameni, mii de oameni, zeci de mii de oameni. Vor muri la propriu, vor muri, pur și simplu.

Celălalt este maestrul Ion Cristoiu care explică încă o dată, ca un cronicar ca de pe la curțile vechilor tirani, cât de important este cum mută pionii de pe tabla de șah domnul Traian Băsescu și ce caraghioși suntem eu și Victor Ponta că plângem pe umărul poporului.

Maestre Cristoiu, vă spun, cu toată stima, alege fiecare dacă e să plângem unde vrem, dumneavoastră plângeți pe umărul Elenei Udrea sau al Elenei Băsescu. Eu, dacă vreau, am motive să plâng pe umărul compatrioților mei. Da, țara este o rană, țara e o rană! (Aplauze.)

Asta e o țară în care oameni mor cu zile și vor muri cu zile, nu numai la spital, ci și acasă, și e o țară în care se nasc copii fără speranță. Nu e vorba însă de a plânge, e vorba de a înțelege împotriva discursului de 20 de ani, inspirat fie de interesele electorale, fie de ignoranță, fie de dependența întârziată de drogul marxist. E vorba de a înțelege că liberalii nu sunt cei care fac politică pentru bogați și socialiștii sau social-democrații pentru săraci. Un partid adevărat face politică pentru toți, are nuanțe, are opțiuni, are alternative. Dar, toate partidele cu doctrina noastră, cu profilul nostru trebuie să facem politică pentru toți românii. Și că vrea sau nu vrea domnul Cristoiu, astăzi PNL va vota o moțiune de cenzură care este destinată să împiedice distrugerea a 9 milioane de oameni.

Despre dreapta și stânga mai vorbim. (Aplauze din partea opoziției.) Despre dreapta și stânga avem tot timpul din lume să vorbim și vreau, în sensul acesta, să închei adresându-mă nu Guvernului, ci adresându-mă colegului meu, domnul Victor Ponta, în calitatea sa de președinte al PSD. Fac asta pentru vreau să vorbesc despre prezent, despre ce e de făcut, despre cine să facă și, mai ales, despre viitor.

Domnule președinte Victor Ponta, vorbesc cu dumneavoastră acum în calitate de președinte al partidului, nu care a introdus și a așezat în România ceea ce astăzi PD a dus pe cele mai înalte culmi, adică circuitele traficului, de la traficul de benzină și motorină, până la traficul de influență, clientela politică, nepotismul, traseismul, pomana electorală, autocarele electorale, demagogia și populismul.

Nu mă adresez dumneavoastră în calitate de președinte al partidului care a guvernat în 2009 cu un PSD și cu un Traian Băsescu pe care îl cunoșteați și ați guvernat prost, catastrofal. Nu mă adresez dumneavoastră în calitate de președinte al partidului din care fruntași ca Marian Sârbu, Gabriel Oprea, Cristian Diaconescu, Șerban Mihăilescu au făcut azi majoritatea, și cu complicitatea unora de-ai noștri, care îl ține pe Băsescu.

Mă adresez dumneavoastră ca unui om tânăr care are suficientă experiență, cât să fi făcut parte și dintr-un guvern Năstase și dintr-un guvern Boc, ceea ce nu-i puțin lucru, dar unui om suficient de tânăr ca să fie, sper, încă liber.

Nu-mi dați exemplul și model Guvernul Adrian Năstase și nu vă voi da exemplu și model Guvernul Tăriceanu, chiar dacă dumneavoastră l-ați susținut pe al doilea și eu nu l-am susținut pe primul.

Nu vă războiți în numele muncii cu capitalul acum, când nu avem acest capital și când trebuie să aducem acest capital, nu vă jucați de-a Che Guevara acum, când avem nevoie de minime lucruri care să apere democrația. (Aplauze.)

Am încredere în dumneavoastră, am încredere în colegii dumneavoastră, atâția și atâția tineri străluciți care sunt alături de dumneavoastră, și nu numai tineri, pentru că avem ceva de făcut împreună care nu ține de dreapta și de stânga, care ține de democrație.

Ați spus în repetate rânduri că ați fost în Piața Universității, de la închiderea căreia se împlinesc azi 20 de ani, întâmplător. Pesemne că ne-am întâlnit, și dacă ne-am întâlnit acolo, domnule președinte Ponta, nu ne-am întâlnit în numele cotei unice sau a impozitului progresiv. Nu ne-am întâlnit nici măcar în numele liberalismului sau social-democrației. Ne-am întâlnit în numele libertății și vă chem ca astăzi, împreună cu partidele noastre, să apărăm libertatea în România. (Aplauze din partea opoziției.)

Nu e nevoie doar să votăm această moțiune. E nevoie să spunem că din această seară, dacă moțiunea trece, suntem capabili împreună să oferim o alternativă de guvernare României. Și dacă moțiunea nu trece, că suntem capabili împreună să conducem în plan politic o mișcare de rezistență, în România, împotriva aberației și dictaturii. Vă chem la acest lucru, cu toată deschiderea. (Aplauze din partea opoziției.)

Așa cum îi chem și pe cei din Partidul Conservator, așa cum îi chem și pe cei din minoritățile naționale, așa cum îi chem și pe cei din UDMR care, în afară de alianțe electorale, mai au și onoare și mai țin minte că au 67% dintre maghiarii din România la vârsta pensionării sau pensionari. Îi chem și pe oamenii din Partidul Democrat Liberal, care, în afară de șefi și subalterni și neamuri, mai au și compatrioți. Vă chem pe toți, fără nicio pretenție! Nu am pretenții, am convingeri! Nu am pregătire economică, am voință, am curaj și, pe baza acestui curaj, împreună trebuie să facem azi ceva pentru România. Noi, în plan politic; Alții n-au plan! Societatea academică să vină să vadă că exisă ceva corupție, că există ceva traseism, că există cel mai deșănțat populism pe care l-a cunoscut România.

Avem nevoie să ne unim forțele acum, în această Românie desprinsă de lume, și avem nevoie ca împreună să ridicăm cu toții capul, să vedem ce este în jurul acestei țări, să vedem ce este cu adevărat în această țară. Să nu mai ținem privirile concentrate și ațintite pe aventurile domnului Băsescu în deșertul său mic de la Cotroceni, sau pe aventurile derivate ale domnului Boc, să vedem ce se întâmplă, într-adevăr, cu milioanele de concetățeni și să le dăm măcar ceva din ce ne-au dat ei înapoi.

Eu cred că putem face asta. Vă chem, cu modestie și fără niciun fel de înțelegere de funcții, de algoritm, de altceva, vă chem la un proiect pe care îl putem numi simplu: trezirea din coșmarul succesiunilor de clientelă, angajamentul că atunci când vom guverna în țara aceasta vor fi numiri politice numai miniștri și secretari de stat, angajamentul că nu ne vom bate joc de banul public și că îl vom cheltui cu responsabilitate, angajamentul că vom înțelege că țara aceasta nu are nevoie de profeți, de Mesia sau de partide providențiale, angajamentul că niciodată în țara aceasta nu vom mai putea minți.

Închei, spunându-vă un lucru pe care dacă-l înțelegem toți ne-am putea întâlni, indiferent de culoarea politică, indiferent de amintirile despre Guvernul Tăriceanu sau despre Guvernul Năstase sau chiar despre Piața Universității. Am văzut zilele trecute o secvență la televiziune din campania electorală care se desfășoară în Polonia și acolo un cetățean polonez spunea: "Oamenii aceștia care candidează trebuie să aibă grijă ce spun, pentru că noi nu suntem o adunătură de alegători oarecare, noi suntem polonezi!". Miza pe care împreună o putem face, liberali, socialiști, populari, dar oameni de onoare, este să putem spune cândva: "Noi nu suntem o adunătură oarecare, ci suntem români!". (Aplauze prelungite. Deputații din partea opoziției aplaudă în picioare.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului președinte Crin Antonescu. Grupul liberal mai are la dispoziție cinci minute din timpul alocat, după intervenția domnului senator Antonescu.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului UDMR, pe domnul deputat Petru Lakatos. De pregătește domnul senator Liviu Câmpanu.

 
 

Domnul Lakatos Petru :

Stimată doamnă președinte,

Domnule președinte,

Stimate domnule prim-ministru,

Onorați membri ai Guvernului,

Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați,

"To be or not to be", "a fi, sau a nu fi", aceasta e întrebarea, dar nu în sensul în care înțeleg unii. Din punctul de vedere al parlamentarilor UDMR, întrebarea nu este de-a fi sau a nu fi, în continuare, la guvernare. Întrebarea pe care ne-o punem noi înșine, de a fi sau a nu fi capabil UDMR de a-și aduce contribuția la îmbunătățirea substanțială a actului de guvernare. A fi, sau a nu fi suficient de hotărât și determinat UDMR în încercarea de a convinge partenerul de guvernare că nu trebuie luate acele măsuri cu efect doar pe termen scurt, care, în schimb, contravin soluțiilor de remediere pe termen lung.

Noi considerăm că suntem hotărâți și determinați în a îndrepta în cel mai scurt timp posibil lucrurile în direcția bună. Din păcate, economia noastră emergentă și bugetul general consolidat, zguduite de criză, seamănă cu un tanc petrolier în derivă, care ia apă. Se întoarce greu, dar se scufundă repede. Continuând metafora, Guvernul are misiunea urgentă de a astupa găurile bugetului general consolidat, concomitent cu repararea și repornirea motoarelor economiei și stoparea scurgerilor de resurse financiare. Și încă ceva, să împiedice furtul petrolului.

Mai direct spus, Guvernul trebuie să regândească strategia de dezvoltare a economiei în așa fel ca dezvoltarea să fie sustenabilă pe termen lung. Nu sunt suficiente programele care rezolvă o problemă sau alta, într-un domeniu sau altul, în care alocarea resurselor se face în funcție de puterea politică a ministrului care coordonează domeniul respectiv. E nevoie de strategie economică și strategie bugetar-fiscală coerente.

Referitor la moțiunea de cenzură pe care o dezbatem azi, nu doresc să intru în rolurile cu care ne-am obișnuit de douăzeci de ani, respectiv în rolul opoziției care afirmă că pentru tot răul din țară este de vină actualul Guvern, dar nici în rolul guvernantului care arată înapoi și dă vina pe guvernele precedente și pe criza financiară externă. Nu pot, totuși, să nu remarc că anul 2009 a fost anul împrumutului fără măsuri adecvate de relansare a economiei.

Noi considerăm că nu acum este momentul stabilirii responsabililor pentru greșelile comise în trecut. Și în cazul accidentelor, prima misiune o constituie salvarea persoanelor, fără a le provoca alte suferințe în plus, stabilirea vinovaților se face ulterior, iar sancționarea acestora, cu ocazia alegerilor parlamentare.

Prezenta moțiune de cenzură, pe care o dezbatem azi, este cea mai închegată și mai incisivă dintre toate cele inițiate până acum de PSD, întrucât acționează asupra sentimentelor, asupra subconștientului. Nu fac greșeala de a acuza autorii moțiunii și, în general, opoziția că nu oferă soluții. Opoziția oferă foarte multe soluții cu care nu pot să nu fiu de acord, dacă le analizez una câte una. Acestea, însă, nu formează un întreg coerent care să stea la baza strategiei dezvoltării sustenabile. Autorii moțiunii sunt conștienți de acest lucru, de aceea nu le-au inclus în documentul pe care azi îl dezbatem.

Președintele Traian Băsescu spunea deunăzi că în cazul eșecului programului asumat, de vină va fi Guvernul și Parlamentul. UDMR va încerca prin soluții concrete, aplicate deja în alte țări ale Uniunii Europene, să evite acest deznodământ nedorit, chiar dacă elementele definitorii ale programului provin de la Cotroceni.

Parlamentarii noștri vor să evite o eventuală criză guvernamentală prelungită, care nu ar avea alt efect decât amânarea tranșelor împrumutului de care avem maximă nevoie și reluarea măsurilor de austeritate, de necesitatea cărora și opoziția este conștientă, reluare, dar de pe poziții mult mai defavorabile, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, din perspectiva încrederii finanțatorilor străini. Nici alegerile anticipate nu constituie în acest moment o soluție valabilă, întrucât probabil n-ar schimba semnificativ actualul raport de forțe din Parlament.

În schimb, UDMR dorește să pună accent mai mare pe măsurile de relansare a economiei, concomitent cu măsurile de adevărată reformă a statului și reducerea corupției. Fără înlesnirea creditării în condiții mai avantajoase ale firmelor mici și mijlocii, fără reducerea în perspectivă nu îndepărtată a cheltuielilor cu munca vie, fără eliminarea risipei în gestionarea fondurilor publice, nu putem concepe ieșirea din criză și trecerea pe o traiectorie ascendentă. Reducerea rațională a administrației publice centrale și locale, adevărata descentralizare, așa cum se desfășoară acum în sistemul public de sănătate, concomitent cu alocarea echitabilă, pe baza standardelor de cheltuieli a resurselor bugetare, sunt condițiile sine qua non pentru a avea resursele necesare unei noi politici sociale în care sprijinul statului să ajungă la adevărații nevoiași.

Din cauza timpului limitat repartizat nu am posibilitatea să înșir toate măsurile concrete pe care vom încerca să le promovăm în coaliția guvernamentală, fiind convinși că populația așteaptă fapte și nu vorbe, rezultate și nu promisiuni.

Numai faptele și nu vorbele, numai rezultatele și nu promisiunile, vor putea contribui la recâștigarea încrederii populației în acțiunile Guvernului. Criza de credibilitate trebuie eliminată ca să poată avea succes lupta împotriva crizei economice. Numai adevărul prezentat netrunchiat, stabilirea de către Guvern a unor ținte concrete de atins pe termen scurt, care să constituie criteriu de apreciere obiectivă pot genera solidaritate și înțelegere în cazul adoptării măsurilor temporare de austeritate.

Ziua adevărului va fi, conform prevederilor legale, data de 15 octombrie 2010, dată limită până la care Guvernul în funcțiune va trebui să prezinte Parlamentului Proiectul Legii bugetului de stat pe 2011. Sper din tot sufletul că atunci voi putea folosi perfectul compus, anunțând: am reușit să readucem punctul de pensie la valoarea inițială nediminuată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Timpul alocat Grupului UDMR a fost consumat în proporție de 90%, deci un eventual vorbitor din partea grupului dumneavoastră va avea dreptul la un minut.

Din partea Grupului senatorilor și deputaților independenți, domnul senator Liviu Câmpanu. În ordinea pe care mi-ați dat-o, domnul senator Câmpanu, se pregătește domnul deputat Zoicaș, din partea independenților neafiliați la grupuri parlamentare.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Iată că după discuții de mai bine de o lună de zile a venit și ziua marii decizii. Ziua în care noi, parlamentarii români, aleși de popor pentru a reprezenta interesul țării și interesul național, decidem soarta României. Poate părea o exprimare oarecum grandomană, dar nu este așa. Astăzi, noi, cei prezenți, vom decide dacă vom arunca țara într-o criză și mai mare decât cea prezentă sau dacă ne unim forțele pentru a găsi soluții la greaua situație economică în care ne aflăm.

Prima variantă este echivalentă cu votarea moțiunii și căderea Guvernului iar a doua se referă la continuitate și la evitarea unei crize politice, care ne-ar duce într-o situație fără ieșire. Și, în aceste momente, dragi colegi din opoziție, fani ai moțiunii și doritori de căderea Guvernului, nu pot să nu vă întreb cu ce soluții veniți, care ar fi continuitatea dacă Executivul ar pica astăzi? Care ar fi Guvernul pe care îl vedeți scoțând țara din criză? Care ar fi măsurile anticriză cu care ați îmbogăți peste noapte vistieria statului, așa încât să nu mai fie nevoie de tăieri de pensii și salarii?

Nu am un răspuns, din simplul motiv că nu ați venit cu astfel de răspunsuri în fața României. Vreți să dați jos acest Guvern, dar nu aveți nicio soluție alternativă.

De ce nu spuneți oamenilor ce urmează dacă România ar rămâne fără Guvern? De ce nu le spuneți că o criză politică în acest moment ar duce la o cădere liberă a piețelor? De ce nu le spuneți că dacă Executivul pică astăzi, oamenii ar putea ca peste câteva luni să rămână fără pensii și fără salarii? De ce nu le spuneți că incertitudinile față de situația politică din țară au determinat o depreciere a leului cu două procente în fața euro în numai două săptămâni?

Am văzut astăzi și am auzit discursurile a doi președinți de partid. Unul frustrat, unul supărat. Vreau să vă spun că ați putut auzi și dumneavoastră, într-un discurs de 15 minute, al domnului președinte Ponta, repetarea de 68 de ori a cuvântului "vreau". Domnul Ponta nu v-a spus că trebuie, v-a spus că el vrea. Și trebuie să înțelegeți foarte multe din această modalitate de exprimare. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Doamnelor și domnilor, teribilismul politic și superficialitatea unor lideri nu țin loc de soluții responsabile. Vorbele mari, spuse în fața camerelor de filmat, nu ne țin de foame. Cuvintele arzătoare scrise în moțiune nu țin loc de soluții corecte. Falsele lacrimi din colțul ochilor nu țin loc de creștere economică, iar întărâtarea oamenilor, prin intermediul sindicatelor, nu ține loc de măsuri de criză.

Realitatea este că dumneavoastră, domnilor din PNL și din PSD, nu reușiți să vă puneți semnăturile pe cinci măsuri comune anticriză. Cum puteți pretinde să scoateți România din criză, atâta vreme cât singurul lucru pe care-l vedeți și îl aveți în comun este lozinca "Jos Guvernul!"? Setea de putere vă unește, oameni buni, dar interesele vă despart.

Este drept, demersul dumneavoastră de astăzi este un act legal, dar nu unul moral și onest. În spatele grijii nemăsurate pentru pensiile sărmanilor ascundeți, de fapt, teama că pensiile nesimțite, de lux, de care beneficiază în special clientela politică pe care ați avut-o în perioada în care ați fost la guvernare ar putea fi tăiate.

În spatele grijii pentru salarii ascundeți, de fapt, teama că veniturile dumneavoastră personale sau salariile pe care le oferiți soțiilor și celorlalte rude pe care le-ați angajat atunci când erați la putere ar putea scădea.

Stimați reprezentanți ai opoziției, demagogia și minciuna nu vor scoate România din criză. Ați venit în fața Parlamentului cu o moțiune superficială și un text al lui Mihai Eminescu pentru că nu aveți soluții pentru ieșirea din criză. Marele poet se zvârcolește în mormânt, văzând cum îi folosiți munca pentru a minți și influența negativ poporul, numai să vă susțineți interesele meschine și să vă potoliți setea de putere. Ați mascat prin cuvinte mari interese mici, dragii mei. Dar adevărul se vede pentru cei care vor să-l vadă. Haideți să fim cinstiți până la capăt.

Toate partidele prezente astăzi în Parlament au fost la guvernare în ultimii 20 de ani, în diverse formule. Toate partidele au mușcat din roadele puterii, dar prea puține au fost dispuse să-și asume și responsabilități. Prețul pe care îl plătim astăzi este prețul anilor în care s-a guvernat doar cu gândul la alegeri. Cât timp au fost la guvernare, mulți dintre semnatarii moțiunii au ignorat problemele economice cu care s-a confruntat România, au încurajat luxul pe datorie, au continuat cu promisiunile fără acoperire și au perpetuat minciuna.

Astăzi, când sunt în opoziție, unii mimează indignarea și responsabilitatea, dar nu ar fi dispuși să-și asume niciuna din greșelile ultimilor ani. Am spus-o și o vom repeta cât va fi nevoie: măsurile de austeritate sunt necesare, dar nu sunt suficiente pentru a scoate România din criză. UNPR susține aceste măsuri, în condițiile în care unele dintre ele, de exemplu cea legată de scăderea pensiilor, au un caracter temporar.

De asemenea, susține aplicarea unui set de măsuri active, de relansare a economiei, singurul mod de a crește în mod sustenabil încasările la buget. La fel cum au făcut-o de fiecare dată și cum am făcut-o de fiecare dată, vom aplica în continuare politica interesului național.

Din acest motiv, UNPR nu susține și nu votează moțiunea de cenzură depusă de opoziție. Este un demers imoral, care nu scoate România din criză, ci riscă să o arunce în pragul unei instabilități politice de proporții. Iar noi, cei din UNPR, nu vrem să fim părtași la un demers iluzoriu, care nu aduce nimic bun, nici pentru salariați, nici pentru pensionari și nici pentru mediul privat.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale puterii.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Din timpul alocat Grupului independenților au mai rămas două minute pentru un eventual alt vorbitor. (Gălăgie de la balcoane.)

Domnul deputat Zoicaș. Vă rog să încercăm să avem o atmosferă cât mai calmă în plenul nostru.

Din partea deputaților și senatorilor independenți, neafiliați la grupul parlamentar, domnul deputat Zoicaș.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Zoicaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Vorbim de cea mai nefericită situație economico-financiară și socială în care se găsește țara noastră, a cetățenilor, a politicienilor, a liderilor sindicali și a bancherilor.

Toți cei care vă găsiți aici în sală ați fost și în opoziție și la guvernare, după 1989, o parte și înainte, deci tuturor vă aparține și binele și răul făcut în această țară.

Am trăit perioada când ministrul de finanțe era Traian Remeș, când rezerva valutară a țării era sub un miliard de euro, când împrumuturile externe erau scadente și nu puteau fi plătite, dar aveam ce vinde.

După ce am trecut datoriile Băncii Agricole - un exemplu - la datoria publică, la populație, s-au dat în continuare subvenții pentru societățile cu capital de stat nerentabile, s-au continuat privatizările, dezmățul. Am trăit din ce-am vândut, nu din ce-am muncit!

Acum nu ne-a mai rămas decât să fim zgârciți și să muncim. Necazul este că măsurile concrete și foarte dure pe care propuneți să le luați, apasă direct pe umerii celor docili și năpăstuiți.

Ca urmare, ca cetățean, nu pot să fiu de acord cu aceste măsuri, în special cu tăierea pensiilor, dar ca și politician, cu regret trebuie să îmi asum și faptul și să vă cred, domnule prim-ministru, că aceasta este situația țării și pe dumneavoastră și pe unii miniștri să vă accept încă șase luni de zile ca să scoateți țara din criză.

Dar în final aș dori să mai precizez un lucru și să vă spun, domnule prim-ministru, că atunci când ați fost la bine, prieteni și mentori v-au fost primarii, președinții de consilii județene, miniștrii, iar când ați dat de greu v-ați întors către cei la care ați luat biciul, la cei de aici. Și cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, aveți grijă că unii din aceștia chiar vor să vi-l spargă și, culmea, chiar cred că o să le aducă noroc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cezar Preda, din partea Grupului PDL. Se pregătește domnul senator Titus Corlățean, din partea Grupului PSD+PC.

Domnul Cezar Preda.

 
 

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Aș începe prin a mulțumi colegilor inițiatori de moțiune că au stat în sală exact atât timp cât le-a luat să le asculte discursurile propriilor șefi. Pe urmă, au uitat și de balcoane, au uitat și de ce este afară și s-au dus la restaurant. (Aplauze de la balcon și din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Spunea un șef de partid aici, ce-i drept, tânăr, că nu mai trebuie aprobare aici, în sala Parlamentului, că deja el are aprobarea în stradă. Este tânăr, este în drept, dar așa cum este înțelept, poporul român știe că ce naște din pisică șoareci mănâncă și la fel aveau aprobarea și în 15 iunie 1990, când le mulțumeau celor din stradă că au făcut curat în Piața Universității și au oferit României un viitor strălucit. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Vorbeau liderii politici ai opoziției de acest sacrificiu inuman, chiar dacă recunoșteau că este posibil să fie temporar. Ei invocau aici o situație de nedescris. Revin la înțelepciunea poporului român, la ce naște din pisică, să le spun că este drept, că ei sunt tineri, dar părinții lor n-au luat pe șase luni sau pe opt luni din veniturile românilor ca să treacă criza, le-a luat animalul din curte, le-a luat porumbul din hambare și le-a luat casa.

Vorbim aici de asumarea unei guvernări a unei țări aflate într-un moment foarte greu, despre un președinte de țară și despre un partid, o alianță și o coaliție care pun mai presus decât interesul electoral din 2012 România. Spuneți că nu vreți să guvernați. Astăzi am auzit și eu prima dată, deschid o paranteză, cred că liderul Partidului Național Liberal și-a dat seama până la urmă în ce chestiune îngustă intrase, nepropunând o alternanță la guvernare și mă bucur că a făcut-o astăzi. Presupun că după ce a făcut acest anunț de intenție, o să aibă timp zilele următoare să scrie și ce-i unește pe cei doi.

Sperați să obțineți câștiguri electorale? Corect din partea dumneavoastră. Ne-ați lăsat pe noi cu întreaga responsabilitate și credeți că vom fugi. Nu vom fugi, domnilor, și nu vom face o campanie furibundă, sub presiunea străzii.

Dumneavoastră îmi spuneți mie de câteva zile să mă gândesc la 2012 câți din alegătorii mei mă vor mai vota în 2012 sau în 2014? Nu-i nimic, domnilor, eu sunt obligat să mă gândesc astăzi și la România de astăzi. Gândiți-vă voi la 2012 și 2014! Spuneți că ne va trimite în istorie 2012. Nu, domnilor, noi intrăm astăzi în istorie, pentru că astăzi luăm decizie pentru România. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Am văzut că una din marile gândiri ale opoziției a fost să ne facă poze și fotografii, să ne arate lumii cum vom vota, să ne judece poporul. Nu-i nicio problemă! În viața mea am făcut multe fotografii, acolo unde am muncit și acolo unde am onorat ceea ce am făcut. Important este, însă, să știți că nu la fără frecvență, nu lungind facultatea, nu pupând posterioare ajungi să fii mare politician. Ajungi să fii politician în momentul când vii la greu și te bați aici, pentru că țara are nevoie de tine acum.

Vorbim de guvernări anterioare. Ce poate fi mai evident decât faptul că ați venit, domnilor majoritari, inițiatori ai acestei moțiuni, la guvernare cu noi în 2009 și ați stat exact cât ați văzut că nu este încă foarte greu. Când a fost greu, ați fugit, sperând să rămâneți în băncile senatoriale sau de deputat sau la televiziunile publice care vă promovează. Noi am rămas aici și facem ceea ce trebuie!

Am auzit aici că în interiorul Partidului Social Democrat, spunea președintele său, că nu există la ora actuală un om capabil, în stare să fie prim-ministru. Este în regulă!

L-am auzit pe domnul președinte al Partidului Național Liberal că vrea să guverneze singur această țară. Păi, domnule președinte, ați înființat deja o funcție în Parlamentul României, aceea de senator la fără frecvență. Am înțeles, o acceptăm, dar să conduceți singur această țară, nu credeți că este prea mult?! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Astăzi, cuvântul de cheie este, așa cum ați remarcat absolut toți colegii, încrederea. Astăzi, când privirile tuturor românilor se întorc dinspre Guvern spre Parlament, când istoria unor măsuri nepopulare, dar pentru un viitor sigur se scrie tranșant, cu duritate, cu fermitate și așteaptă un vot responsabil și matur, avem nevoie de încrederea pe termen mediu și lung a românilor.

Noi, parlamentarii Partidului Democrat Liberal, le spunem românilor să aibă încredere, pentru că Guvernul, Parlamentul și președintele știu ce au de făcut și știm ce avem de făcut în această situație.

Vom vota împotriva acestei moțiuni de cenzură, pentru că nouă ne pasă acum de România și nu murim de grija lui 2012 sau 2014.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL. Se huiduie de la balcoane).

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PDL mai are la dispoziție 30 de minute din acest moment.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, pe domnul senator Titus Corlățean, și-l rog pe colegul nostru, domnul senator Cristian Țopescu, din partea Grupului parlamentar al PNL, să se pregătească.

 
 

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte,

Stimate colegi,

Stimați colegi,

Am ascultat cu mare atenție toți vorbitorii care s-au adresat de la microfonul plenului Parlamentului și în primul rând pe primul-ministru al României.

Și astăzi l-am auzit pe primul-ministru Emil Boc cerând celor mulți, salariaților, pensionarilor, celor aflați azi în stradă sau invitați la balcoane, să accepte să se sacrifice, spunând încă o dată că aceste măsuri sunt necesare și sunt singurele măsuri. Și a mai spus, domnul prim-ministru: "Nu avem nimic de ascuns".

Astăzi mă voi adresa, la rândul meu, și primului-ministru și miniștrilor, din care unii dintre ei ceva mai devreme se amuzau sau aplaudau, și mai ales mă voi adresa celor care fac parte din Parlamentul României, atât din Grupul parlamentar al PDL, cât și reprezentanților UDMR, Grupului minorităților naționale, așa-zișilor independenți. Pentru că - și aici mă îndrept spre cei care sunt invitați în balcoane - voi aduce la cunoștință un exemplu extrem de concret, documentat, deci, cu documente, care ne va face pe toți să înțelegem mai bine despre ce este vorba în realitate și îi va ajuta pe oamenii din stradă sau pe cei de la balcoane să înțeleagă, în realitate, de ce guvernanții actuali preferă să-i sacrifice pe cei mulți, să taie din pensii și din salarii, și nu să taie din privilegiile, din contractele economice oneroase și din ceea ce fac - și acesta este elementul nou - nu doar în plan intern, ci și în relațiile internaționale ale României.

Acum câteva luni, în aprilie, un cotidian central, de obicei extrem de apropiat Puterii, a făcut o mișcare extrem de interesantă: a dat publicității doar câteva din documente, dintr-un set mai larg de documente, vorbind de un interes economic extrem de bogat al guvernanților PDL, pe relația externă. Acest episod a trecut neobservat. M-am uitat cu ceva mai mare atenție pe acest subiect și astăzi pot să vă prezint un set de documente, nu cred că este setul complet, care spune următoarele lucruri: cei care vorbeau și-i acuzau pe alții, inclusiv zilele trecute, de cum vând unii țara rușilor și ce interese absconse există, fac anumite lucruri extrem de interesante și, în opinia mea, extrem de grave pentru cel care, ceva mai devreme, invoca aspectele de securitate națională.

Pot să vă prezint, domnule prim-ministru, un set de documente reprezentând o corespondență pe care colegii dumneavoastră din Grupul senatorial al PDL au avut-o cu figuri influente de la Moscova, în primul rând cu vicepreședintele Dumei, Alexander Babakov, și cu companii, firme puternice din Federația Rusă. Pe scurt, este vorba de o corespondență care propune realizarea unor afaceri în diferite domenii păstorite - subliniez - anul trecut, ca și în acest an, de miniștrii PDL. Este vorba, în primul rând, de domeniul strategic al energiei, este vorba de infrastructură, de turism, de transporturi. Vă sună cunoscut, nu? portofoliile PDL; corespondență purtată în 2009, atunci când miniștrii PSD aveau impresia că guvernează în Coaliție cu PDL. Este vorba de o corespondență semnată inițial de liderul Grupului senatorial al PDL, domnul Traian-Constantin Igaș, și de senatorul PDL Andrei Florin-Mircea, care invocă, în plus de asta, și calitatea de vicepreședinte al Grupului de prietenie parlamentar cu Federația Rusă.

Sunt alte corespondențe și vi le voi arăta, i le voi arăta și primului-ministru și presei, ulterior semnate exclusiv de senatorul Mircea Andrei. Veți spune: care este problema, atunci când vorbim de business, chiar și cu Federația Rusă. În esență, atunci când vorbim de interese economice nu e niciun fel de problemă, câtă vreme lucrurile se desfășoară conform legilor României, transparent, de către instituțiile abilitate ale statului român, în primul rând Executivul. Și vă informez, domnule prim-ministru, și vă arăt primul exemplar, că este vorba de corespondență care are antetul și numărul de înregistrate al Grupului PDL de la Senat, 99/15.04.2009, semnată de senatori PDL, cu antetul Grupului parlamentar senatorial PDL, cu antetul Biroului parlamentar senatorial Mircea Andrei, de Dâmbovița, sau, de asemenea, încă o dată și încă o dată, cu ștampila Grupului parlamentar PDL.

Nu este doar - și vă voi prezenta imediat - nu este doar o chestiune care este imorală, dar este și profund nelegală, fiind vorba de interese în domeniul energetic. Este vorba aici de business-uri propuse de filiera de partid, exclusiv prin filiera de partid PDL, în domenii strategice ale statului român.

Se pare că rușii au dat și răspunsuri. Eu, personal, nu am aceste răspunsuri. În orice caz, una dintre scrisori, de undeva din luna iulie 2009, semnată, de asemenea, de domnul senator Andrei-Florin Mircea, spune în felul următor partenerilor ruși și vicepreședintelui Dumei de Stat: "Vă invităm, veniți, vă punem la dispoziție contactele cu membrii noștri, specialiștii noștri din ministerele conduse de PDL, și vă asigurăm - și traduc din limba engleză, corespondența este în engleză, - am contactat persoanele de decizie, în ideea, în scopul de a organiza vizita dumneavoastră, astfel încât să aibă primirea la cel mai înalt nivel - "..at the highest level". Pentru oricine prezent în această țară și sală, este foarte clar că cel care patronează, de când știm, acest partid, acțiunile, inclusiv interesele economice, prin filieră de partid, este cel aflat astăzi încă în fruntea ierarhiei.

Vă voi pune la dispoziție toate aceste documente. Sunt multe amănunte interesante în aceste documente, spunând că, din informațiile pe care eu le am, atât Serviciul Român de Informații, cât și Serviciul de Informații Externe, au început, cu timiditate, o mică anchetă în jurul acestor subiecte. Nu cred că vor recunoaște public. Dar eu, de la tribuna acestui Parlament, solicit acestor instituții ale statului român să investigheze mai cu curaj acest gen de afaceri desfășurate, încă o dată, prin filieră de partid PDL. Pentru că, aceste instituții ale statului, odată pentru totdeauna, trebuie să conștientizeze că interesele României nu sunt identice cu protejarea intereselor de partid ale clanului PDL. (Aplauze.)

Vreau să vă mai spun un singur lucru. Astăzi s-au întâmplat o serie de lucruri - și aici, lângă Parlament, chiar și în interiorul Parlamentului, jurnaliști care au fost împinși, agresați, împinși în țarcul pe care domnul prim-ministru l-a rezervat presei, s-au întâmplat lucruri în stradă, și în fapt fără precedent în istoria diplomației românești, astăzi, potrivit agențiilor de presă, 50 din reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și personal diplomatic și personal tehnico-administrativ participă astăzi la mișcările de stradă. Este un fapt fără precedent, care spune foarte clar că largi categorii socio-profesionale, atacate cu epitete precum: nerușinați și privilegiați; oameni care au o misiune bine definită în interesul statului român, nici aceste instituții și clase socio-profesionale nu mai acceptă să fie târâte în noroi. Și vreau să vă mai spun un lucru, apropo de cine vinde țara și de ce malversațiuni se fac: astăzi, ministrul de externe a dat un interviu extrem de interesant într-un cotidian central. Și pentru mine, ca președinte al Comisiei pentru politică externă, am citit un lucru stupefiant, fără niciun fel de consultare prealabilă sau informare cu acest Parlament, care reprezintă voința cetățenilor, cu instituțiile, comisiile specializate, ne spune foarte clar un lucru care poate pentru dumneavoastră are mai puțină relevanță, deși are relevanță la buzunar. Faptul că "Da, există sprijin politic în România pentru un alt proiect, legat de coridorul energetic, care se numește South Stream".

Cei care știu un pic lucrurile, știu foarte bine că pentru România - și nu doar pentru România - interesul strategic în domeniul energetic era să scăpăm de o anumită dependență, să diversificăm resursele de alimentare energetică. Astăzi, ni se spune că Guvernul acesta renunță la strategia românească și strategia europeană, privilegiind, în continuare, dependența de sursele ruse de alimentare energetică.

Vreau să închei, spunând în felul următor - și spunând și reprezentanților Grupurilor minorităților naționale, UDMR-ului, așa-zișilor independenți: că decizia de astăzi trebuie să fie cu adevărat o decizie conștientă. Pentru că trebuie să știe din ce fac parte, din ce grupare de interese pe care o sprijină, care reprezintă un sistem clientelar corupt, bazat pe principiul tăcerii-omerta, de profund mafiot. Trebuie să știți foarte bine ce votați astăzi, pentru că veți răspunde cetățenilor, atunci când vă vor întreba: de ce ați continuat să susțineți acest sistem de putere corupt și mafiot și ați decis să tăiați salariile și pensiile oamenilor? (Aplauze.)

Ar fi mai bine pentru partidul dumneavoastră, domnule prim-ministru, președinte formal de partid, ca moțiunea de cenzură de astăzi să fie aprobată. Pentru că partidul dumneavoastră ar putea avea șansa să supraviețuiască. Ar fi, însă, rău pentru oameni.

Aveți de luat o decizie. Noi, astăzi, în Parlament, putem să stopăm tăierea de pensii și salarii și să dăm o speranță oamenilor. Dacă nu, probabil că cetățenii României, cei aflați pe stradă sau cei aflați în balcon astăzi, vă vor decide soarta și, sincer sper, să fie prin mijloace exclusiv democratice.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnului senator Corlățean.

Domnul senator Cristian Țopescu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul deputat Gergely Olosz, din partea UDMR, pentru cele 60 de secunde care au rămas la dispoziția acestui grup.

Domnule senator, Cristian Țopescu.

 
 

Domnul Cristian-George Țopescu:

Stimați colegi,

Voi vorbi exact trei minute.

Unii dintre dumneavoastră probabil că uită de unde au plecat, din colegiile în care au candidat. Îi rog pe aceștia să închidă ochii câteva secunde și să-și amintească privirile alegătorilor care i-au trimis în Parlament, pentru a vota legi care să le facă o viață mai bună. Dacă nu reușiți să vă amintiți, stimați colegi, atunci, întoarceți capul spre stânga și uitați-vă în balcoanele Parlamentului. Printre cei aflați acolo sunt și pensionari. Unii au plecat, că nu au mai rezistat, probabil, tensiunii.

Un pensionar din România care nu are la ora actuală un copil sau un nepot care să-l susțină financiar, este condamnat la moarte lentă. (Aplauze.) Dacă veți fi de acord cu măsurile crude ale Guvernului, acești oameni nu vor mai avea bani pentru medicamente, nu vor mai avea bani pentru hrană, nu vor putea plăti la iarnă factura de încălzire. Vor muri de foame și de frig. Iar unii dintre dumneavoastră vor avea în nopțile următoare coșmaruri. S-ar putea să visați un bătrân care ar putea fi unul dintre părinții dumneavoastră sau unul dintre bunicii dumneavoastră, un bătrân care, cu lacrimi în ochi, să vă implore: "Lăsați-mă să trăiesc! Vreau încă să mai trăiesc". (Aplauze.)

Peste puțin timp, veți avea în mâini două bile - una albă și una neagră. Cu ele puteți face o faptă bună sau o faptă rea; o faptă bună sau o faptă rea. Gândiți-vă, vă rog! (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Am să-l invit pe domnul deputat Eugen Nicolicea, pentru că Grupul UDMR a renunțat la timpul disponibil pe care-l mai avea în gestiune.

Dacă domnul Nicolicea nu este în sală, am să-l invit, pentru un drept la replică, pe domnul senator Mircea Andrei.

Vă rog să-l invitați pe domnul Nicolicea, dacă nu, o să trecem după aceea la următorul vorbitor, care este domnul senator Radu Berceanu.

 
 

Domnul Florin-Mircea Andrei:

Nu aș fi intervenit astăzi și nici nu era programat să intervin. Dar și fariseismul și minciuna, inclusiv în Parlament, trebuie să aibă o limită, la care să se oprească.

Îl ascultam pe domnul Corlățean cu cât patos revoluționar discuta despre relația cu Moscova. Foarte interesant și nu știu ce îl supără. Îl supără, oare, că altcineva încearcă să dezvolte o relație economică folositoare pentru țară? (Rumoare, vociferări.)

Frumos! Așteptam acestă reacție din partea dumneavoastră, pentru că, în acest caz, vreau să vă informez (Rumoare, vociferări.) ...în acest caz, vreau să vă informez că, pe data de 15 septembrie, delegația PSD, delegația PSD, condusă de domnul Arcaș și de domnul Surdu, la același domn Babakov, s-a întors cu coada între picioare. (Aplauze.) Actele, actele au fost semnate de domnul Titus Corlățean pentru această deplasare, și astăzi, cu nerușinare, vine în fața Camerelor reunite să spună că este indignat de o deplasare pe care au făcut-o cu două luni de zile înainte și nu au fost în stare să o finalizeze, pentru că nu s-a uitat nimeni la dânșii.

Vă mulțumesc. (Aplauze, rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat Nicolicea nu a revenit în sală... Aa, da. Domnul deputat Nicolicea. Vă rog.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Grupul parlamentarilor independenți membri UNPR susține ca aceste măsuri de austeritate să fie luate temporar. Și, așa cum am spus, este prevăzut în lege că ele vor înceta la 31 decembrie, iar noi milităm să înceteze mai devreme.

Este meritul grupurilor noastre că pensia minimă nu este afectată, salariul minim nu este afectat (Rumoare, vociferări.) și că acest lucru este temporar. (Rumoare, vociferări.)

Vă mulțumesc pentru apreciere. Ca de obicei, nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. (Rumoare, vociferări.)

În ceea ce privește motivele acestea neconstituționale - genocid și așa mai departe - expunerea de motive... Vă rog să fiți atenți, că aflați lucruri interesante, a fost folosită de Guvernul Boc în 2009, septembrie. Este copy-paste după aceea. Este folosită și acum.

Guvernul Boc, în septembrie 2009, avea două componente - PSD și PDL. Dintre autorii expunerii și motivației genocidului, sunt: Nica Dan, Ilie Sârbu, Ecaterina Andronescu, Ponta Victor, care acum se critică pe ei și nu i-aș crede decât dacă și-ar da demisia.

Poziția atunci o aveau pentru că erau miniștri. Și, în momentul când le-am spus să susținem moțiunea de cenzură, ne-au interzis să intrăm în sală și la trei săptămâni m-au dat afară.

Acum, domnii mei, motto-ul pe care l-ați pus la această moțiune, citat din Eminescu, este valabil și astăzi. Și acum, alții sunt de vină?, domnii mei, autori, Nica Dan, Ilie Sârbu, Andronescu, astăzi critici a ceea ce spuneați acum 8 luni de zile. Pentru aceste motive, nu se poate susține o astfel de moțiune. (Rumoare, vociferări.) (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

O scurtă intervenție și drept la replică, domnul senator Corlățean. Îl rog pe domnul ministru Berceanu să se pregătească să intervină imediat după aceea.

Domnul Corlățean, vă rog.

 
 

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu este un drept la replică. Este vorba de două precizări absolut necesare. În primul rând, vreau să-i mulțumesc domnului senator Mircea Andrei, pentru faptul că a confirmat public de la acest microfon faptul că a reprezentat interfața, o piesă mică și nimic mai mult, a intereselor economice ale PDL. Și, în al doilea rând, vreau să vă spun că misiunea la care ați făcut referire a fost o misiune oficială, alături de misiunile altor parlamente europene, aprobată în Biroul permanent al Senatului transparent, și faptul că - și asta este tot ce vă pot spune public, vă pot spune și în particular - printr-o foarte bună cooperare cu structurile profesioniste din Ministerul de Externe și dintr-un anumit serviciu de informații, această delegație nu doar că și-a făcut datoria, dar a putut să evite anumite lucruri pe care alte delegații europene nu au știut să le evite.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Radu Berceanu, din partea Grupului PDL. Se pregătește doamna deputat Aura Vasile.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Acum 20 de ani, pe vremea CPUN-ului, am sperat că demagogia o să fie din ce în ce mai redusă în Parlament. M-am înșelat! Am auzit aici lideri de partid pregătiți să plângă pe umerii poporului. Unii foarte demagogi, eu inginer. Și, în calitatea mea de inginer, am să vă dau câteva lucruri concrete, câteva cifre și câteva exemple. Am văzut că e o preocupare în moțiune pentru achizițiile publice. Trebuie să vă spun câteva lucruri mai întâi despre achizițiile care nu au fost publice și după aceea am să vă spun și despre achizițiile publice.

Unele au devenit publice datorită presei - Bechtel, Sidex, fregatele engleze, - dar altele nu sunt încă nici acum cunoscute. De exemplu, la Băneasa, domnul Voiculescu, de fapt Grupul Grivco, nu domnul Voiculescu, are 200 de mii de metri pătrați contract, de la începutul anului 2004, de închiriere pe 45 de ani, cu un dolar metrul pătrat. Și în contract scrie că oricine încearcă să facă ceva acolo, trebuie mai întâi să-i dea dumnealui preempțiune. Probabil de aia realitatea e așa de echidistantă într-o singură parte.

Dar, din 2008, mai are cineva un contract acolo pe 25 de ani, nu pe 45 de ani, pentru terminal de aviație VIP, cu 2,6 euro pe metrul pătrat. Și tot din 2008, când erau colegii domnului Antonescu cinstiți, curați, nu trebuie să împărțim oamenii în hoți și în bandiți, a luat și Blue Air un contract, tot pe 25 de ani pentru terminal de plecări, cu 1,5 până la 2,2 euro pe metrul pătrat. Astea sunt achiziții sub o formă mascată, care nu sunt chiar așa de publice, dar, dacă vreți, le discutăm.

Putem să mai spunem și despre achiziții nepublice, prin intermediari - Metroul, pe vremea PSD-ului, a dat tot ceea ce se putea obține ca venituri proprii, publicitate, magazine, orice, organizației, SRL-ului Sindomet, al sindicatelor, fără licitație, bineînțeles, fără achiziție publică, ca aceia, la rândul lor, să le dea cui trebuie. Aceasta este o achiziție care nu este publică. Și tot ce înseamnă boutique, magazin, publicitate pe un contract de 10 ani, s-a dat atunci fără nicio licitație. Metroul nu ia aproape nimic. De altfel, nici nu știe ce se întâmplă acolo, pentru că contractul a fost făcut foarte bine. Dar, între timp, a venit PNL-ul în 2008 și tot prin intermediul Sindomet-ului, nu direct, a dat, pentru Zoom TV, ceea ce înseamnă toate televizoarele la care se uită toți cei 650 de mii de călători, tot fără licitație, unei firme Monopoly Media, care este de la Realitatea TV, a domnului Vântu, de unde și legăturile, inclusiv cele din campania electorală prezidențială, acelea de la miezul nopții.

Mai sunt și alte tipuri de achiziții care, chiar dacă au devenit cunoscute public, nu sunt realmente achiziții publice, după lege.

De exemplu, un contract de 6.000 de euro pe lună pentru consultanță juridică, făcut de firma "Sfârâială și asociații", cunoscută pentru sfârâielile pe care le-a făcut, liberală, liberali cu toții, pe vremea domnului Orban, și care pentru că n-a fost plătit în mod special de către fina domnului... (Comentarii aprinse din partea Grupurile parlamentare ale PNL.)

Voci din lojă:

Demisia! Demisia! Demisia!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

N-ați ghicit! de către fina domnului Atanasiu, Tase, prietenul partidului cel mai curat și cu președintele cel mai cinstit. S-a ajuns ca firma respectivă să execute Hotelul Astoria, în valoare de vreo 6 milioane de euro. Deci a fost luat, de fapt, pe gratis, printr-un aranjament care n-are nimic cu achizițiile publice. Și mai sunt.

Voci din sală:

Treci la pensii!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ajung și la pensii, nicio grijă.

În perioada respectivă, cât a fost PNL-ul și a condus acest minister cu cinste, cu onoare, așa cum spunea președintele actual al său. Președintele celălalt nu mai are terenul pentru a-și construi Reprezentanța Citroen pe centură, pe Odăi, îl are la Băneasa, cu cinste și cu onoare. (Comentarii.)

În perioada aceasta s-au întâmplat lucruri foarte interesante. S-au făcut mai puține lucrări, dar s-au făcut foarte multe licitații, studii de fezabilitate ș.a.m.d.

De exemplu, s-au făcut patru studii de fezabilitate în valoare de 100 de milioane de roni pentru niște drumuri expres care urmau să lege Autostrada Coridorul 4 cu Autostrada Transilvania de la Arad la Oradea, de la Sebeș la Turda, de la Sibiu la Făgăraș și să lege și Craiova de Pitești, drumuri exprese, care urmau să lege autostrăzi care nu există și care, probabil, vor exista destul de târziu, la banii pe care putem să-i alocăm acolo. Dar s-au cheltuit 100 de milioane de lei și, în schimb, nu s-a terminat Pasajul Băneasa, care mai costa vreo 15 milioane de lei.

O voce din sală:

Salutări de la Popoviciu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Spuneți-i domnului Tăriceanu că dânsul are ce vă spuneam mai înainte, dar puteți să îl mai întrebați. Vă dau și amănunte, dacă doriți. (Aplauze din lojă.)

Dar, dacă vreți să vă referiți la Băneasa, întrebați-l pe domnul Atanasiu cum a dat aviației utilitare vreo 8 hectare de teren la Băneasa. Întrebați-l, poate vă spune... și mai gândiți-vă la cinstea și onoarea partidului.

Sigur că s-au inventat și alte metode și anume: contracte credit furnizor, prin care iarăși lucrurile sunt ascunse și, în felul acesta, drumul Bengești-Sebeș, un drum de mare importanță națională, a fost dat cu 9,5 milioane de lei pe kilometru, când prețul la reabilitare e sub 3 milioane de lei pe kilometru.

O voce din sală:

La ce firmă?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

La firma Romstrade, aceea care i-a dat domnului Orban mașina cu care a făcut accidentul cu tramvaiul, pentru că celălalt accident, acela când era pe trecerea de pietoni ușor bulversat, l-a făcut cu mașina de la minister, pe care a ascuns-o la un prieten două zile, până când a trecut bulversarea - dacă nu vă mai aduceți aminte.

După aceea, fiindcă acea mașină era stricată, a cumpărat, prin intermediul Gevaro, care de altfel era pe mari pierderi, un Audi A8, puteți să veniți să-l vedeți, de 185 de mii de euro, dacă tot vreți să vorbim de cinste și de corectitudine.

Se vorbește de investiții prin moțiune, pe acolo. Să vă dau iarăși câteva cifre. 2008 - s-au dat Ministerului Transporturilor pentru investiții 5,3 miliarde de lei, când știm că a fost o creștere economică de 7,2 și s-a făcut, sigur, și un deficit, că dacă se luat mașini de 185 de mii de euro...

O voce din sală:

De cât?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De 5,4.

În 2009, Guvernul Boc, deși era criză, a alocat 7,3 miliarde de lei pentru investiții, adică 36% în plus.

S-a scris pe acolo că sunt probleme cu prețurile. Sunt probleme cu prețurile contractelor date și pe vremea PSD-ului și pe vremea PNL-ului.

Noi, eu am organizat cinci licitații de când sunt ministru la transporturi...

O voce din sală:

Ai aranjat, nu ai organizat.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

S-au organizat cinci licitații, toate câștigate de cel care avea cel mai mic preț, era pe locul întâi. Dacă vreți, vi le și spun. Besciu a câștigat licitații multe de pe locurile trei, patru, ca și Pa&co, pe vremea domnului Orban. Vă dă dânsul amănunte. Dacă nu și le mai aduce aminte, vi le dau eu cu lux de amănunte.

Nu cred că putem să discutăm, pentru că la finalul anului 2004, Compania de drumuri avea datorii de 2,5 miliarde de lei. La finalul lui 2006, începutul lui 2007, când a preluat PNL-ul acest minister, datoriile erau zero. Când am revenit la acest minister, datoriile erau de 2,4 miliarde de roni din nou, din motivele de care am vorbit.

Și acum să vă spun două vorbe despre număr de personal, salarii și pensii.

La Ministerul Transporturilor, în 2008, numărul de personal era de 630 și la Agenția de Sănătate Publică de 264; în total 864 de persoane. Acum, Agenția de Sănătate Publică a fost desființată și doar 14 persoane au intrat ca direcție în Ministerul Transporturilor, care are 434 de persoane, deci în total sunt 448 de persoane, o reducere cu 50,3.

Așa se fac economiile și așa cred eu, așa inginer, că trebuie condus un minister. Și, dacă vrem să dăm și pensionarilor pensiile pe care le merită, atunci așa trebuie să procedăm.

Compania de drumuri. Erau 665 de angajați, sunt acum 447, cu 33% mai puțin.

Fondul de salarii în 2008 a fost 2.710 milioane de lei, acum este de 1.500 de milioane de lei, deci cu 45% mai puțin.

Directorul general avea 18.150 de lei pe lună - de fapt pe pământ, dar în fiecare lună - acum are 6.600, cu 64% mai puțin.

Indemnizația de la consiliul de administrație era de 3.650 de lei, tot în fiecare lună, acum e de 67 de lei. Același lucru este la ARR?.

O voce din sală:

De ce scădeți pensiile?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ca să acoperim găurile pe care le-ați făcut și nenorocirea pe care ați declanșat-o. Trebuie să se ocupe cineva și de chestia asta.

La ARR, în 2008, directorul general avea 31.625, 316 milioane de lei vechi, vă aud, bucurie mare, nu? Acum are 6.700, adică cu 78% mai puțin, iar indemnizația din consiliul de administrație era 4.000, și în lunile... foarte ciudat, apropo de cheltuielile electorale și de șpagă, culmea e că în lunile septembrie, octombrie și noiembrie 2008, când era o campanie electorală, dacă vă aduceți aminte, în afară de cei 4.000, adică 40 de milioane indemnizație pentru o jumătate de oră de participare la consiliul de administrație, li s-a dat și o primă, în fiecare lună, de câtre trei indemnizații, ca să le poată duce la partid și să pună umărul pe care plângea un lider mai adineauri și anume "umărul poporului român".

Cam același lucru e cam peste tot.

Am auzit despre CFR. La CFR, vă spun imediat, salariul directorului era 18.750, acum este 6.600, cu 64% mai mic.

Și am ajuns la pensii, pentru că ați vrut să discutăm despre pensii. Și ați întrebat cum e cu pensiile nesimțite.

Să vă explic și vă rog să rețineți. În vara lui 2008, când se îngrijea de acest minister domnul Orban, un liberal cinstit, de onoare, așa cum a spus actualul președinte al partidului, au ieșit patru inși la pensie de la Aeroclub, acolo unde se zboară cu planoare, parașute, parașutism și anume: Voicu Constantin, Popescu Valerică, Mureșan Valer și Marton Alexandru. Aveau 50 de ani, acum au 52 de ani.

Fiecare dintre ei are o pensie între 31.400 de lei și 34.600 de lei, 346 de milioane. Au 52 de ani acum.

Cum au făcut? pentru că s-ar putea cineva să spună: așa spunea legea, veniturile din ultimele trei luni. Nu vorbesc cât de corectă e legea, dar în lunile iulie, august, septembrie 2008 au avut venituri între 40.000 și 50.000 de lei pe lună, deși în aceleași luni din 2007 și din 2006, aveau venituri de 12 până la 14 ori mai mici. Și în toate lunile anterioare. Cum? Cumulând ore de zbor - un ministru putea să se mai uite pe acolo puțin - și anume s-a zburat de exemplu într-o lună de către unul dintre ei 680 de zboruri, adică 30 de zboruri pe zi. (Aplauze.) Dacă cineva crede că există o persoană care poate să zboare în felul acesta, el într-adevăr trebuie să aibă pensia aceasta. Numai că nu știu de ce n-au zburat și în ceilalți ani și în celelalte luni.

Și ajung la tinerii de valoare, care trebuie promovați și au și fost promovați. Am să vă dau doar două exemple, și anume la Compania Națională de Drumuri, Direcția București, șapte județe în subordine, la sfârșitul lui 2007, o domnișoară, Grigore Magdalena, era curier personal și avea salariul de 637 de lei. După ce s-a apropiat de PNL și a devenit susținută de domnul Mircea Ciopraga, a ajuns, la șapte luni după terminarea facultății (o facultate la care nu știe exact ce a avut la lucrarea de licență și nici cum se numește facultatea de- adevăratelea, am întrebat-o eu când am dat-o afară) și a ajuns directoare, cu 13.499 de lei pe lună, ca să înțelegeți de ce nu sunt bani de pensiile dumneavoastră. De aia! (Aplauze, urale.)

Ultimul exemplu, tot la Direcția de drumuri și poduri, dar de la Constanța.

Aici, un domn pe care l-ați văzut la televizor cu jeep-ul pe plajă, Jean Paul Tucan, a lucrat la vârsta de 18 ani un an ca lăptar, în 1987. N-a mai lucrat nimic de atunci 20 de ani, și următorul loc de muncă în cartea de muncă, pe care o am aici, v-o pun la dispoziție, domnule Antonescu, să verificați cu cinstea și cu onoarea, este director la DRDP Constanța, cu 13.740 de lei pe lună. O frumoasă carieră, cu o gaură de 20 de ani în care nu se știe ce-a făcut, dar după aia a ajuns director. Sigur că nu vreau să amintesc de surorile Andreea și Loredana Frăsie, care, la patru luni de la terminarea unei alte facultăți necunoscute, aveau 274 de mii de lei pe lună. (Comentarii.) la domnul Geică, care avea 55 de mii de lei pe lună, și sigur mai sunt și alți tineri care au fost promovați și mai pot fi în continuare promovați.

Nu e domnul Tăriceanu aici, dar e vorba de Vlad Moisescu, bănuiesc că-l cunoașteți cu toții. Îl cunoașteți, nu? Eu mai cunosc și alte lucruri. dacă vreți, le spun. Sau domnul Mișu Popescu, îl cunoaște bine domnul Orban, dar îl mai cunosc și alții. Și eu mai cunosc câte ceva, dacă vreți, spun.

Am să închei prin a remarca angajamentul domnului președinte Antonescu, angajamentul să facem lucruri bune, să scoatem țara... M-a cutremurat. Problema ar fi să-și ia un angajament că merge la serviciu în timpul acesta. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.)

Pentru că eu am avut onoarea să fiu coleg de guvern cu domnul Antonescu, când era prim-ministru domnul Radu Vasile, care, odată la patru ședințe, când în sfârșit era prezent, îi spunea: "Măi Crinule, acuma unde ai mai fost?" "La Ulan Bator, domnule prim-ministru." "Ce ai făcut acolo?" "Cu echipa de haltere juniori." "Și ce-am obținut?" "Nimic, că îi creștem, sunt o echipă tânără." (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL. Rumoare.)

Sunt înregistrări. Problema e că ședințele de guvern se înregistrează și se păstrează.

Mi-a plăcut partea cu politica externă a domnului Antonescu. Mi se pare că e preocupat, în ultima vreme, de politica externă. Dacă o să învețe și cât de cât vreo limbă străină, s-ar putea să fie prin apropierea domnului Baconschi. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL. Rumoare.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Grupul PDL mai are la dispoziție cinci minute din timpul alocat.

Invit pe doamna deputat Aura Vasile, din partea Grupului PSD+PC.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați cetățeni ai României,

Domnilor sindicaliști,

Stimați colegi,

Poate v-aș fi propus să renunțăm la procedură, să trecem direct la vot. De ce?, mă veți întreba. Pentru că suntem azi, aici, ca să trimitem acasă Guvernul PDL, UDMR, UNPR, minorități, condus de Boc-Băsescu și nu cred că mai este nevoie să explicăm noi, în mii de cuvinte, de ce acest guvern trebuie să plece.

Orice om, care mai are cât de cât minte și bun-simț, știe că lipitorile portocalii ar trebui să se ducă, să ne lase. Adevărat! Orice om cu minte și cu bun-simț, dar mai puțin domnul Boc și gașca domniei sale. Și sunt convinși că trebuie să stea lipiți de conducta banului public, pe care să-l sugă până la ultimul leu, să mai stea lipiți, pe naivitatea electoratului român, pe care să îl sugă până la ultimul vot, contra o găleată spoită cu portocaliu și un pumn de galbeni. Din cauza aceasta nu putem, stimați cetățeni ai României și stimați colegi, să trecem direct la vot, deși știm cu toții motivele pentru care onor domnul Boc, și onor doamna Udrea, și onor domnul Berceanu, și onor domnul Videanu, și Funeriu și Oprea ar trebui să elibereze scaunele acelea de care trag cu dinții. Pentru că ei nu au bun-simț, iar mintea pe care o posedă este folosită strict pentru a obține noi și noi milioane la averea colectivă a lipitorilor și pentru a-i face poftele șefului lor de la Cotroceni. Și nu vor pleca niciodată de bună-voie, oricâte discursuri și explicații am oferi noi.

Au început să recunoască pe rând, cu nerușinare, că au mințit, că știu în ce situație se află România și că mai puteau minți tot cu nerușinare încă jumătate de an, dar nici după ce au recunoscut minciuna, nu vor să plece.

Am citit că la Snagov, când au fost chemați de Zeus la instructaj, săptămâna trecută, unul dintre parlamentarii PDL a spus că ei sunt condamnați să guverneze încă 50 de ani. 50 de ani de Bocism, Bercenism, Udmr-ism și generalul trădătorilor, încă 50 de ani de furat și mințit, încă 50 de ani de stors și ultima vlagă din poporul ăsta care a crezut toate minciunile spuse cu atâta talent de Traian Băsescu și recunoscute acum de Berceanu, Vlădescu și Blaga.

Îmi este foarte greu să accept gândul că mai avem încă patru ani și jumătate de trăit cu Băsescu la Cotroceni. Gândul că lipitorile visează să mai stea 50 de ani pe spinarea noastră este imposibil de acceptat. Pentru asta trebuie să ținem de această procedură, să spunem din nou miile de motive pentru care Guvernul PDL, UDMR, UNPR, minorități, condus de Boc-Băsescu trebuie să plece. Nu pentru urechile lor, care sunt surde la adevăr și nesimțite la critică, ci pentru urechile românilor, care trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna de unde vine răul și să se convingă o dată pentru totdeauna că au făcut o alegere greșită.

Poate că noi, astăzi, nu vom reuși să retezăm răul, pentru că există în această sală oameni care au un preț și care și-au primit tainul pentru trădare. Doar românii pot să-i judece și să-i reteze. Nu pe domnul Boc și PDL și UDMR trebuie să-i convingem, ci pe cei care se uită acum la televizor, și cu sufletul la gură, așteptând o minune care să nu le mai taie pensiile și salariile.

Cei din fața televizorului trebuie să înțeleagă că așa cum au stat în mâinile lor puterea acestui regim care i-a adus acum la foame și disperare, tot în mâinile lor stă și salvarea țării.

Ei trebuie să înțeleagă că "Fetele marinarului" nu este o telenovelă relaxantă, ci un show horror, în care Elena Udrea are pe mână 3 miliarde de euro pe care-i împarte slugilor personale și clienților partidului domniei sale, în care se conduce Camera Deputaților fără să aibă habar de legi, Constituție și proceduri, călcând cu bocancii pe acestea, cu Emil Boc ghidonat prin telefon, în care Elena Băsescu a ajuns să reprezinte România în cluburile de noapte de la Bruxelles, pentru că, desigur, merită!

Românii trebuie să înțeleagă că răul nu stă numai în Palatul Victoria și nu se rezolvă printr-o moțiune de cenzură.

Răul este acest regim în întregimea lui. Acest regim în care, dacă ești stripper poți ajunge director de succes într-o instituție deconcentrată.

În care, dacă ești chelneriță și o cunoști pe doamna Udrea, primești o agenție guvernamentală.

În care, dacă ești blondă și ai pile la ministrul apărării, ajungi șef de autoritate guvernamentală și fără niciun venit declarat îți bagi în garaj un autoturism de un sfert de milion de euro.

În care, dacă ai fost prefect PSD la Galați, dar ai trecut la PDL, îți pui firma pe numele mamei septuagenare și primești contract după contract de la stat.

În care, dacă nu ai carnet portocaliu de partid și nu ești copilul partenerului de table al domnului Videanu sau nu ești iubitul Elenei Băsescu ori măcar vecin de departe cu mama lui Liviu Negoiță sau din cercul primului-ministru sau din gașca udmr-istă, dacă nu ai firmă de construcții afiliată unde trebuie, poți să mori liniștit de foame.

Domnule Emil Boc,

Îmi cer scuze că nu vă spun domnule prim-ministru, dar știm și noi și dumneavoastră că nu sunteți prim-ministrul acestei țări.

Vreau să vă spun că aștept cu interes finalul mandatului dumneavoastră. Nu al mandatului încredințat de Parlament, ci al celui încredințat de șeful dumneavoastră de la Cotroceni, pentru că sunteți un om politic terminat, domnule Boc, ați depășit de mult calificativele negative adresate unor guverne de tristă amintire.

Veți intra în cărțile de istorie ca cel mai slab premier, premierul ordonanță neconstituțională. Și, din aceste cărți, domnule Boc, vor învăța fiice dumneavoastră la școală.

V-ați bătut joc până și de părinții dumneavoastră, cărora le-ați tăiat pensiile.

Ați făcut numai și numai ce vă dictează șeful de la Cotroceni, care vă va arunca, în curând, la lada victimelor sale de serviciu.

Și, domnule Emil Boc, vreau să-mi cer și scuze, în numele colegilor, că v-am întrerupt pentru această moțiune de cenzură care vă obligă la prezență aici, în plenul Parlamentului, de la activitățile dumneavoastră uzuale, mai ales că acum s-a făcut vremea pentru a doua coasă.

Tocmai de aceea, poate chiar astăzi o să vă trimitem acolo unde vă este locul: să bateți coasa, să bateți hora, să ciopliți lemne și, poate, să vă spargeți ouă în cap, activități pentru care vă urăm sincer: mult succes! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC și PNL.)

Dar, domnule Boc, nu vă lăsați! Condamnați la foame, sărăcie, întuneric, disperare, cetățenii României și, împreună cu PDL, UDMR, partidul trădător al lui Oprea și minoritățile reprezentate în Parlament, tăiați pensii, salarii, șomaj, burse, indemnizații pentru copii, până și scutecele nou-născuților.

Și cum credeți că veți fi judecat?

Credeți că odată, când copii dumneavoastră vor înțelege, vă vor judeca altfel ca majoritatea cetățenilor României?

Cum este posibil, domnule Boc, să jigniți armata, aviatorii, magistrații, polițiștii, jandarmii, diplomații, funcționarii, făcându-i nesimțiți?

De ce nu stați în fața cetățenilor când spuneți aceste lucruri?

Nu vă mai plac băile de mulțime?

În numele celor pe care-i condamnați la moarte și al cetățenilor din Colegiul 23 al municipiului București, pe care-i reprezintă în Camera Deputaților, sunt mandatată să vă spun: cine zice ăla e!

Și să vă luați pdl-iștii, udmr-iștii și pe Oprea cu ai lui și să plecați, trădători de neam.

Și recunoașteți ce vă spun. "Partea mai puțin calificată a unei comunități ajunge să ia decizii iresponsabile", spune aceste lucruri un bărbat român și se numește Andrei Marga.

Mircea Badea spui că ne ceartă. Se ceartă singur pentru că stă ascuns în spatele televizorului și dacă țipă și dă din mână, crede că ne și intimidează.

Domnule premier, vă spun eu și eu vă fac exact ce dumneavoastră mi-ați făcut la începutul discursului, cred că este timpul ca în acest moment să vă ridicați și să plecați. De ce mai stați? De rușine încă nu ați plecat? (Aplauze din partea deputaților din opoziție.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, doamnei deputat.

Îl invit la microfon pe domnul senator Crin Antonescu pentru un drept la replică pe care l-a solicitat.

 
 

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru domnul deputat Cezar Preda, domnul ministru Berceanu, vedeți ce frumos vorbesc, nu ca domnul Băsescu, în legătură cu frecvența mea. Faptul că dumneavoastră, ca și prietenii dumneavoastră din presă, repetați de fiecare dată când, mă rog, vă sar în ochi, acest lucru, pentru mine, e reconfortant. Și pentru cei care cred într-adevăr, domnule Berceanu, că sunt un om cinstit și un politician cinstit, pentru că sunt, deoarece asta dovedește că nu aveți nimic altceva. Vă mai spun încă o dată că nici dumneavoastră, nici domnului Preda, cu tot respectul, nici altcuiva, nu am să dau socoteală.

Dumneavoastră, sunt sigur, că așa rar cum trec pe aici, o simțiți când trec. (Aplauze, rumoare.)

În al doilea rând, domnule ministru Berceanu, sunteți un om totuși cu niște pretenții, sunteți acum ministru în Guvernul României, credeți că putem să ne pretăm la a relata chiar imaginare discuții cu premierii? ce ar însemna să mă pretez să-mi aduc aminte când în același guvern pe care-l evocați, când eram noi tineri, domnul Băsescu vi se adresa cu "Măi, cocoș". Avea o premoniție, cred. (Râsete, aplauze.)

Dar... dar... mă tem pentru dumneavoastră că vă supraestimați viitorul, căci politicește, ce n-ați da să fiți cocoș?! (Aplauze, râsete.)

În fine, la fel de puțină importanță are că la Ulan Bator n-am fost niciodată. E poate mai important... nu e meritul meu, dar pentru că ați invocat chestiunea asta, e important să vă aduc aminte că în perioada aceea, nu datorită mie, ci datorită lor, sportivii români au obținut rezultate record pentru sportul românesc, culminând cu 11 medalii de aur la Sidney, dar altceva e și mai important.

Pentru că dumneavoastră, domnule ministru, aveți aceleași apucături ca și șeful dumneavoastră, care desigur nu e domnul Boc, știți mai bine ca mine asta. Care sunt niște apucături, iertați-mă, securistice, nu numai pentru că aveți înregistrări. dacă dumneavoastră aduceți o înregistrare din care rezultă că eu am fost la Ulan Bator sau c-am însoțit lotul de haltere, eu mă retrag din viața politică. Dacă nu, dumneavoastră continuați să înregistrați.

Dar apropo de înregistrări, de dosărele, păi, domnule ministru, dumneavoastră ați spus aici, ați spus... stați, domnule, că sunt fapte grave semnalate de domnul Berceanu, ne facem că nu le auzim? Ați spus probabil din greșeală, nu-mi imaginez vreun alt motiv, că eu cer oamenilor să ne împartă pe noi, politicienii, în hoți și bandiți. Asta e poate la PD. Eu vorbeam de hoți și cinstiți. Nu, în hoți și cinstiți. (Amuzament.)

Și după aceea ați invocat o serie de lucruri, înțeleg pe lângă sau chiar în afara legii, comise de colegi de-ai mei din partid sau de oameni din PSD. Păi, domnule ministru, încă o dată vă spun că n-am nicio reținere să vorbesc cu dumneavoastră și cu oricine despre cinste și despre onoare, deoarece de un an și mai bine nici Partidul Național Liberal, de jumătate de an, nici Partidul Social Democrat nu mai sunt la putere. Și pentru că e vorba de personal bugetar plătit cam degeaba, păi ce-ați făcut, ați terminat benzile cu Cătălin Voicu? Ce face DNA-ul? Luați-i, domnule! Sunteți invitații mei.

Vă împiedică cineva să pedepsiți, fiind la putere, ilegalități? Dumneavoastră practicați un șantaj? Dumneavoastră aveți o filozofie, eventual, de continuitate a șpăgii? Ce vă reține? Ce vă reține să acționați corect și legal? Ce vă reține să nu faceți publice și, repet, să pedepsiți eventuale încălcări ale legii? Doriți să faceți numai șantaj? Doriți să ieșiți din când în când cu dosărelul? Am înțeles c-o face președintele. Sunteți totuși pentru țara asta cam mulți: un singur Băsescu și multe caricaturi de-ale lui.

Mulțumesc foarte mult. (Rumoare, aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnului senator.

Domnul Ludovic Orban a solicitat, de asemenea, un drept la replică.

 
 

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

N-aș fi vrut să vorbesc astăzi, pentru că am vorbit dimineață cu aceia care protestează afară, alături de ei, printre ei. Și poate știu mai bine decât cei care stau în dreapta mea și sunt astăzi atât de vocali și de siguri pe ei. Știu mult mai bine decât ei că astăzi îi văd în Parlament și, după 2012, probabil 90% dintre ei nu vor mai fi în acest Parlament și sunt convins de lucrul acesta.

Îmi pare rău, domnule Berceanu, că mi-ați pronunțat numele și că m-ați determinat să dau acest drept la replică.

Hoțul strigă hoții în țara asta, dragii mei. Știu că vă stau ca un os în gât și am să vă spun de ce vă stau ca un os în gât. Pentru că, deși am fost viceprimar general al capitalei, spre deosebire de șeful vostru, nu mi-am repartizat nicio casă din fondul public de case, nu am promis niciodată că dau vreo casă înapoi și, cu toate astea, din păcate, el a ajuns președinte, iar eu astăzi sunt împroșcat cu noroi.

Pentru că, domnule Berceanu și stimați colegi ai PD-ului, vă stau ca un os în gât, pentru că, spre deosebire de mulți dintre colegii dumneavoastră, după 20 de ani de carieră publică, domnule Berceanu, locuiesc într-un apartament cu patru camere și am o mașină personală de 18 mii de euro, domnule Berceanu. În condițiile în care, cum ziceau colegi de-ai PSD-ului și de-ai PD-ului, prin pixul meu au trecut zeci, sute de milioane și miliarde, nu m-am atins de niciun euro și am preferat să rămân cinstit, corect și să trăiesc ca orice om din țara asta. Dar voi nu știți ce înseamnă lucrul ăsta, să reziști tentației de a lua șpagă, să reziști tentației de a te îmbogăți fără merit, cum v-ați îmbogățit toți!

Spre deosebire de colegi de-ai dumneavoastră, nu stau într-un apartament cumpărat în mandat cu 800 de mii de euro, dintre care jumătate împrumuturi personale de 200 de mii de euro de la tineri de 23 de ani, care probabil nici n-au primul loc de muncă stabilit.

Spre deosebire de colegi de-ai dumneavoastră, domnule Berceanu și domnule Boc, nu am nicio firmă prin care să vând gresie, marmură către primării, către firme care derulează fonduri europene, care să pună în centrele istorice granitul pe care-l cumpără de la colegi de-ai dumneavoastră la prețuri de trei ori mai mari. Nu am niciun ginere, domnule Berceanu, care să facă afaceri, din stomatolog să devină patron al unei agenții de pază, să aibă contracte de milioane de euro într-un an de zile cu firme din Ministerul Transporturilor și din Ministerul Economiei.

Spre deosebire de dumneavoastră și de colegii dumneavoastră, mama mea n-are acțiuni la nicio firmă și nu derulează nicio afacere pe bani publici. Băiatul meu, spre deosebire de copiii unora dintre colegii dumneavoastră, face studiile în România la o școală publică, nu l-am trimis să-și facă studiile în străinătate, pentru că nu am încredere în învățământul românesc. Am încredere în învățământul românesc și nu vreau să-i trimit în străinătate să învețe că România este o țară de ocară și nu o țară de care să fim mândri.

Spre deosebire de mulți dintre colegii dumneavoastră, domnule Berceanu și domnule Boc, am ceva ce voi nu aveți, care se numește rușine, care se numește conștiință, care se numesc scrupule. Dacă am mințit într-o zi, nu pot să mă culc noaptea, să pun capul pe pernă, fără să mă frământ două-trei ore că am mințit. Nu pot să accept să comit orice încălcare a moralității cu zâmbetul pe buze, să mint fără să-mi tremure o fibră pe față, așa cum faceți dumneavoastră.

La asta ați adus România, la cea mai profundă criză morală, în care nu mai știm ce-i drept și ce-i nedrept, ce-i bine și ce-i rău, cine-i hoț și cine-i corect, cine-i mincinos și cine spune adevărul. Ați distrus esența unei societăți, codul etic, morala, încrederea în semeni. Asta ați făcut, oameni buni.

Și închei prin a vă spune, domnule Berceanu, cât am fost ministru ați vorbit numai de mine. De un an jumătate, dumneavoastră sunteți ministru și vorbiți tot de mine. Am crezut că sunteți poate supărat pe mine că v-am luat locul în 2007. nu e așa. Am crezut că poate aveți vreo supărare pe mine că nu vă dau bani de la bugetul de stat cum ar fi trebuit să vă dea Guvernul pentru cofinanțările marilor proiecte de investiții pe care vi le-am lăsat.

Nu, domnule Berceanu, astăzi știu de ce vorbiți tot de mine de un an jumate, pentru că nu aveți ce să vorbiți de dumneavoastră, domnule Berceanu. Pentru că nu ați făcut nimic la Ministerul Transporturilor de un an jumate.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Iată cum conversația noastră alunecă pe o pantă foarte interesantă.

Îl invit pe domnul Radu Berceanu pentru un drept la replică de la microfonul Parlamentului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Prin Parlament, de obicei, dreptul la replică e scurt și se referă la ce a spus un antevorbitor. Nu l-am auzit pe domnul Orban spunând niciun cuvânt despre lucrurile spuse de mine. A spus tot felul de chestiuni, așa, despre colegii, copiii și așa mai departe. (Vociferări din partea opoziției.)

De exemplu, ar fi putut să spună de ce pe Autostrada București-Ploiești a trebuit să mărească contractul cu mai mult de 50% ca să facă trei benzi la o autostradă care nu pleacă de nicăieri, pentru că până la centură nu e rezolvată problema în București de primarul Bucureștiului.

Acolo sunt niște firme care probabil eu le-am propulsat să ia așa ceva. Sigur, sunt foarte multe lucruri de spus și putem să discutăm în felul ăsta cât doriți. Dacă spuneți o singură chestiune concretă referitoare la mine, vă răspund. Dacă nu, răspundeți cum de s-a putut lua Astoria, unde de la geamul ministrului până acolo sunt 60 de metri. Răspundeți lucruri de-astea. Nu veniți cu copiii copiilor bordurilor, cu subiect și cu predicat!

Apropo de subiect și de predicat, am să spun iarăși o chestiune scurtă. Eu am spus că sunt înregistrări la Guvern și sunt, n-o fi fost Ulan Bator, că nu mi-aduceam aminte atunci, dar a fost ceva asemănător de vreo 40 de ori. Mai sunt și alții care au fost membri în guvernul ăla și știu. Dar, eu care am un pic de memorie, pot să-mi aduc aminte, de exemplu, de BTT, de Parcul Herăstrău...

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz (din bancă):

Și de flotă.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu e bine, domnule Duvăz! Credeam că e vorba de domnul Barto, credeam că e vorba... Bartolomeu Finish îl cheamă de-adevăratelea, cel care are vreo șapte hectare la BTT-ul care nu mai era BTT, era altceva, tot cu T și T. Deci, dacă vreți să intrăm în amănunte, sigur că putem să discutăm. Nu înseamnă că dacă n-am niște documente, pot să vă suport vorbind despre cinste, onoare, corectitudine, când mai știu și de la Ștrandul Tineretului, mai știu și de la Stadionul "Lia Manoliu".

Deci, haideți, dacă vreți să vorbim despre cinste și onoare, spuneți lucruri concrete și atunci le discutăm. Așa, povești demagogice, am văzut că sunteți foarte îndemânatic și, în general, sunteți foarte îndemânatici toți, am văzut și alți îndemânoși tineri de valoare, Chiuariu, Adomniței, tot felul de tineri care au făcut cinste. Haideți să vorbim pe lucruri concrete ca să audă oamenii ăia de sus de ce nu sunt bani acum, câți bani s-au tocat, cum s-au tocat și de ce am ajuns la capătul posibilităților și trebuie să luăm aceste măsuri dure. (Aplauze din partea parlamentarilor puterii, vociferări din partea parlamentarilor opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul Hașotti.

Se pregătește domnul Relu Fenechiu, din partea Grupului PNL.

Pe procedură, domnul Hașotti.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Stimați colegi,

Eu v-aș propune să nu degenereze această discuție și domnul președinte, de altfel, a făcut apel în acest sens. Dacă însă domnul Berceanu a spus să spunem ceva despre domnia sa, am să spun și eu. Și aș vrea să mă aprobați sau nu. Mie mi s-a creat un instinct. În momentul când aud șpagă, mă gândesc automat la numele Berceanu. De ce oare? (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimați colegi,

Am să vă rog să reintrăm în ordinea normală a intervențiilor. Am să grupez drepturile la replică după ce mai parcurgem o serie...

Pe procedură, vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Cineva de aici din sală a cerut la un moment dat să respectăm regulamentul și să nu ne mai jignim. Poate mai important decât să nu ne mai jignim ar fi să nu mai aruncăm acuzații jignitoare la modul general sau lucruri imprecise. După care, altcineva de aici din sală a venit și a început să vorbească despre soțiile pe care unii dintre noi le-am pus pe posturi de unde aveau salarii foarte mari. M-am gândit că soția mea...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aveți o intervenție pe procedură, domnule deputat.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa:

...a fost în permanență profesoară de matematică.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Ați intervenit pe procedură, vreau să aud procedura.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa:

Pe procedură, domnule președinte.

Poate a fost o referire la soția domnului Preda, care pe timpul guvernării noastre, e adevărat, și-a pus soția ca președintă a Autorității de Reglementare a Serviciilor Comunale, un domeniu în care domnia sa avea...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, vă rog să încheiați intervenția.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa:

...și afaceri și interese.

Îl auzim apoi pe domnul Berceanu...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, vă voi închide microfonul.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa:

Da, pe procedură.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu e nici un fel de procedură.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa:

Pentru că vreau să înțeleg, domnule președinte...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Dacă vreți să înțelegeți, trebuie să respectați regulamentul.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa :

...exact...cum de la această tribună se poate comite șantaj, în același timp și încălcarea...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Declarații politice, la momentul potrivit.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa:

Nu, dar nu sunt declarații politice. Domnul Berceanu, fără nicio...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Deci dacă nu interveniți pe procedură, vă tai microfonul, domnule deputat.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa :

...legătură cu subiectul, a început să arunce acuzații, sugerând că ar fi niște chestii pe care domnia sa le știe, dar nu le spune.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Octavian-Marius Popa :

Asta se numește șantaj. (I se întrerupe microfonul; Vociferări.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

domnul Adomniței a cerut un drept la replică. Pe acestea sunt obligat să le onorez.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, un pic mai calm, nu aș vrea să intru în cursa pe care o întinde domnul ministru Berceanu, care își dorește să ia asupra domniei sale toate acuzele sălii, pentru a scăpa poate colegii domniei sale un pic mai ușor. Eu am să vorbesc exclusiv despre ceea ce a spus domnia sa și nu doar despre modul peiorativ, cât despre fondul pe care l-a rostit.

Și am să-i spun că mie nu mi-e absolut deloc rușine nici cu tinerețea și în niciun caz cu ceea ce s-a făcut la Ministerul Educației în perioada 2007-2008. atunci au fost școli făcute, atunci s-au cumpărat microbuze, de atunci există toate împlinirile în educație, în timp ce de un an și jumătate, nu s-a întâmplat nimic. Eu nu am adus în discuție cazul altor tineri iluștri, colegi cu noi în Parlament, foști miniștri la tineret și diferența între mine și acei oameni este foarte mare, domnule ministru, dar nu mi-am permis să am această discuție. Pentru că eu chiar cred că tinerețea și în administrație și în Parlament presupune, pe lângă cinste, entuziasm. Încă mai crezi că poți să schimbi lumea și-ți propui lucrul ăsta, pesemne că dumneavoastră nu. Și vă deranjează acest lucru.

Vă spun că pe vremea când domnul președinte Antonescu era ministrul sporturilor, România a avut cea mai mare colecție de medalii. Astăzi, ați trimis sportul ca a cincea cămară la ministerul domnului Funeriu, care nu se descurcă nici cu educația, ce să mai vorbim de sport, decât că intră pe teren la meciul campioanelor României la handbal ca să se vadă și el în poze, că altfel nu reușește.

Acesta e adevărul despre tinerețea în administrație și în politică și la PNL și la PSD, în totală contradicție cu tinerețea clientelară pe care o promovează PDL-ul, domnule ministru. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul deputat Fenechiu.

Reluăm intervențiile din partea grupurilor parlamentare.

Se pregătește din partea Grupului PDL domnul ministru Vasile Blaga.

 
 

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să am o intervenție de trei minute și câteva secunde, conform timpului alocat Partidului Național Liberal, și-mi pare rău că în această intervenție trebuie să-i dau niște răspunsuri domnului Berceanu. Pentru că domnul Berceanu a aruncat aici acuzații în stânga și-n dreapta, acuzații la colegi de-ai mei, de-ai altora, care au făcut parte din guverne. așa cum l-a întrebat președintele Crin Antonescu, îl întreb și eu de ce nu ia măsuri cu toate neregulile pe care le-a găsit la Ministerul Transporturilor.

Pentru că, stimați colegi, este foarte ușor să arunci cu cifre, să spui că o chestiune a costat nu știu cât, o chestiune a costat nu știu cât, e foarte ușor să spui că ți se pare că cineva ar fi luat ceva șpagă de acolo și ce-ar fi, domnule Berceanu, să spun și eu ce am citit prin presă, că pe atunci când erați ministrul transporturilor, toți stâlpii de telegraf, ăia ornamentali, care erau vânduți, erau vânduți de la firma dumneavoastră, să spun și eu, domnule Berceanu, că nu știu câte componente de la metrou sunt vândute de la firma dumneavoastră. aș putea să spun, domnule Berceanu, toate astea, dar astea sunt doar speculații. Și nu consider că aici, în Parlamentul României, trebuie să venim cu speculații.

Vă mai spun o speculație: amintiți-vă când colegii dumneavoastră de la PD erau fericiți în campania electorală că le-ați dus bani pentru campanie. Și, din întâmplare, ne-am întâlnit la avion când vă întorceați cu geanta goală. Și v-am întrebat în glumă: "Ați lăsat toți banii la Iași?".

Dar, haideți să lăsăm speculațiile și să trecem la câteva lucruri serioase, pentru că dumneavoastră mi-ați cerut, altfel nu vă spuneam nimic de ele. Și vă întreb, domnule Berceanu, cum e posibil și cum explicați că firma Ascot Engineering câștigă o consultanță de 3 milioane de euro și se înființează după ce a câștigat consultanța? (Rumoare, aplauze.)

Vă mai întreb altceva, domnule Berceanu, de pe vreme dumneavoastră, spuneți-mi dacă știți de contractul de consultanță de la Medgidia Constanța pe care dumneavoastră, în loc să-l dați firmei care a avut cel mai mic preț de 7,2 milioane de euro, l-ați dat la o firmă care a oferit 11,9 milioane de euro și, mai mult decât atât, firma respectivă a câștigat în instanță acel contract.

Și vă mai spun ceva, domnule Berceanu. Dacă vreți, între patru ochi, vă spun și care a fost interesul dumneavoastră acolo și care este firma pentru care se pregătea acea licitație. Dacă este să discutăm de chestiuni concrete.

Domnule Berceanu, o altă chestiune. Amintiți-vă că ați venit în conferință de presă, înainte de alegerile europarlamentare și ați promis: într-o săptămână dau drumul la licitația pentru studiul de fezabilitate la Autostrada Târgu-Mureș - Iași. După jumătate de an, ați mai venit o dată, domnule Berceanu, că erau alegeri prezidențiale și ați spus: într-o săptămână dau drumul la licitația pentru Autostrada Târgu-Mureș - Iași. Oare a trecut o săptămână de la alegerile prezidențiale sau mai mult? Că drumul la licitație n-ați mai dat.

Domnule Berceanu, vă mai spun încă o chestiune care cred că a speriat pe toată lumea, cel puțin pe consorțiul care trebuia să finanțeze Autostrada Comarnic-Brașov, a speriat cu siguranță. Se ajunsese la acea autostradă, într-adevăr, cu tot cu mentenanță, la peste 80 de milioane de euro pe kilometru. Știți cu toții că domnul Berceanu a zis: Domnule, am făcut parteneriat public privat, marea realizare pe care o voi face eu în România în domeniul autostrăzilor!

Tot dumneavoastră știți foarte bine ce s-a întâmplat. Când s-a dus compania câștigătoare la bancă pentru a lua finanțarea, băncile au întrebat: Domnule, noi niciodată nu am finanțat un asemenea preț pentru autostradă. Domnul Berceanu zice că ăla e prețul cel mai mic. Băncile din Europa au zis că e prețul cel mai mare pe care l-au întâlnit ei vreodată. Păi diferența de la prețul cel mai mic la prețul cel mai mare unde s-a dus, domnule Berceanu? Poate s-o fi dus tot la domnul Orban, nu?

Or, dumneavoastră veniți, bineînțeles că veți avea explicații, sunt convins. Eu nici măcar nu vreau să vă acuz de ceva ce ați făcut. Vă acuz de faptul că n-ați făcut nimic. Vă acuz de faptul că în anul 2009 nu ați reușit să atingeți nici măcar 2% din fondurile europene pentru a le atrage pentru infrastructură.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, vă rog să vă scurtați concluziile.

 
 

Domnul Relu Fenechiu:

Și, domnule Berceanu, dacă vreți discutăm trei ore pe ce n-ați făcut dumneavoastră, pentru că de ce ați făcut nu prea vă pot acuza, că n-ați făcut nimic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul senator Vasile Blaga, din partea Grupului PDL.

Se pregătește doamna senator Lia-Olguța Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Blaga:

Am citit cu atenție moțiunea și, din păcate, ea a fost scrisă în bătaie de joc. De altfel, cred că într-o moțiune în care se discută despre modul în care sunt utilizate fondurile publice, PSD a fost destul de prost inspirat să-l pună pe domnul Șova s-o citească.

Dumneavoastră, domnilor colegi din PSD sau cei pe care i-ați pus să scrie această moțiune, pomeniți în ea despre instituții care nu există. Citez, iată, din document: "Cancerul bugetar se află în jaful de la Ministerul Dezvoltării Durabile." Probabil că așa a fost în perioada în care premier era Călin Popescu-Tăriceanu și exista "Mediului și Dezvoltării Durabile". În 2009 și 2010, instituția la care faceți trimitere nu a existat și cred că ați pierdut momentul pentru a depune o moțiune.

Dar, dacă referiți la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, atunci o să vă spun că cel puțin sunteți rău intenționați.

Ați avut în acest minister un secretar de stat, și unul foarte bun care a știut exact cum este investit fiecare leu în Ministerul Dezvoltării.

Ați avut unul din cei doi directori de companii, un om foarte bun, care, de asemenea, și-a făcut foarte bine treaba la agențiile naționale pentru locuințe.

Eu nu pot să-mi închipui că nu ați fost informat despre deciziile luate, pentru că fiecare proiect a fost discutat bucată cu bucată în fiecare ședință a coaliției și e adevărat că domnul Ponta trecea mai rar pe acolo, dar puteau să-l informeze colegii din partid sau măcar tata socru că știa exact cum au fost investiți banii pe toate proiectele. Pentru că, din păcate, ați fost într-o permanentă campanie electorală și nu ați fost atent la discuțiile pe care le avem în cadrul coaliției și sunteți în primele rânduri aici și ați fost alături de noi la aceste discuții.

Vreau să vă aduc aminte câteva lucruri pentru a vă reîmprospăta memoria. În 2009 au fost construite 6 mii de apartamente în România prin ANL, de 3 ori mai mult decât în oricare an până atunci. Și, repet, majoritatea prin ANL, instituție condusă de un reprezentant al dumneavoastră și n-am ce să-i reproșez, nu cred că a făcut nicio ilegalitate acolo.

Prin Programul "săli de sport", în perioada 2000-2008, 8 ani care nu au fost afectați de criză, au fost realizate 96 de săli de sport, în timp ce într-un an de criză, 2009, au fost finalizate 146. Aș vrea să menționez că dacă prețul mediu al sălilor de sport de 150 de locuri, că numai de astea s-au construit în 2009, a fost de 600 de mii de euro, în 2008 le-ați construit cu peste un milion de euro fiecare.

Aș vrea să vă spun, de asemenea, că prin Programul de reabilitare termică a blocurilor, licitații pe care le-au ținut toți primarii, PD, PSD, PNL, după părerea mea, toți oameni cinstiți și serioși, în program au fost incluse 52 de mii de apartamente, s-a realizat izolarea a 25 de mii. În 8 ani de zile, până când a venit ministrul la acest minister, au fost anvelopate 1800 de apartamente în 87 de blocuri. Asta-i tot. Și eu cred că toți primarii au fost cinstiți și serioși, indiferent din ce partid provin.

Listele de investiții cuprinse în programele Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței au fost toate publice și pentru prima dată în istoria unui minister absolut toate licitațiile prezentate pe site. În cursul anului trecut nu am avut nici măcar o reclamație la o licitație din partea PSD-ului și PNL-ului și nici nu aveați de ce, pentru că toate au fost absolut corect și cinstit desfășurate. Mai mult, acolo unde, desigur, a decis justiția, ministrul nu are decât să respecte decizia instanțelor.

Și încă un mic amănunt: am spus atunci când m-ați validat în comisie că voi continua toate programele din minister deschise de dumneavoastră și așa am făcut și am făcut bine. Ați știut în permanență, și dacă nu v-a informat colegii dumneavoastră din coaliție este grav, modul în care a fost investit fiecare leu în programele de pietruire de drumuri, de apă, canal și așa mai departe. Pentru prima dată în istoria de 20 de ani, nu s-a plâns în 2009 niciun președinte de consiliu județean PSD-PNL din opoziție, UDMR din opoziție de modul în care au fost repartizate fondurile.

Sper ca nici de aici înainte, indiferent cine va fi la guvernare, să nu apuce să se plângă președinții de consilii județene de miniștri, pentru că, până la urmă, ei și primarii sunt cei la care merg, care în fiecare zi se află în fața cetățenilor pentru a obține voturi și pentru noi, care spunem că suntem aleși uninominal, dar aș vedea eu cât de uninominal ar fi fără partide, fără liste de partide. (Aplauze.)

Aș vrea să vă mai spun doar câteva cuvinte despre Ministerul Administrației și Internelor, pentru că am văzut și câțiva colegi de la un sindicat de-al nostru prezenți în sală. Am preluat ministerul în 2008 cu restanțe de plată la absolut toate obligațiile pe care statul le avea față de acești oameni. Și n-a fost ușor, dar în acest moment nu există nici o restanță față de nici un salariat. De asemenea, n-aș vrea să mai discut despre 2007-2008, ani în care s-au pierdut toate programele Phare din Minister și am fost obligați ca să finanțăm tot din fondurile europene, este adevărat, pe facilitatea Schengen, dar puteau fi folosiți bani în alte zone, obiective de zeci de milioane de euro, de care habar nu ați avut măcar că au fost în minister.

aș vrea să mai spun un singur lucru. Vorbiți de politizarea administrației. Câtă ipocrizie. Nu a fost zi de luni dată de Dumnezeu la ședința Coaliției în care să nu faceți presiuni pentru a-i schimba pe cei din deconcentrate. Și eu sau domnul Nica a promovat Legea Ordonanța nr.37 prin care i-ați schimbat de avem 3 pe post? Cred că trebuie să ne asumăm toți. Am fost împreună, am făcut și acele prostii împreună și hai să fim cinstiți! Hai să ne asumăm împreună și ce nu a mers. Nu fiți acum ca niște fecioare care habar nu aveți, care nu mai țineți minte ce ați făcut în cursul anului trecut.

Eu cred că, dimpotrivă, și aici sunt de acord cu o parte din colegii din PNL, cred că a sosit momentul, trecem și peste moțiunea asta, indiferent cât vă chinuiți să puneți aplaudacii să ne fluiere, în sfârșit a venit momentul ca partidele politice parlamentare să decidă cine vine și cine pleacă odată cu guvernarea. În afară de miniștrii, secretarii de stat, cine vine și cine pleacă odată cu guvernarea, astfel încât să știm, 800 - 12000 de oameni vin și pleacă odată cu guvernarea și atunci într-adevăr însănătoșim administrația. Altfel nu, pentru că i-am spus domnului prim ministru Călin Popescu-Tăriceanu în 2007 când, după ce a scos PSD-ul de la guvernare, i-a dat afară pe toți PDL-iștii care ocupau funcții publice. Ați deschis Cutia Pandorei și se va învârti roata. S-a învârtit, nu vă convine, dar despre asta este vorba. Eu cred că nu ipocrizia salvează România și cred, de asemenea, că astfel de demersuri fără soluții, nici nu au cum să ducă la un rezultat pozitiv pentru opoziție. Păcat, ați fi avut o ocazie să vă prezentați un program real de guvernare. Nu aveți nimic. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Șova, drept la replică.

Doamna Vasilescu, vă rog să așteptați o secundă.

 
 

Domnul Dan-Coman Șova:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să vă spun, stimate domnule ministru Blaga, că mă înspăimânt pentru siguranța României dacă vă luați informațiile din oficioasele Partidului Democrat Liberal.

În momentul când am devenit senator, am ieșit din avocatură, iar Dan Șova nu are niciun fel de contract cu statul. Pot să vă înțeleg invidia și vă promit că data viitoare am să depun toate eforturile pe lângă domnul Ponta ca viitoarea moțiune de cenzură s-o citească ginerele dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției. Dezaprobare din partea puterii.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna senator Lia-Olguța Vasilescu și se pregătește domnul senator Mircea Diaconu.

 
 

Domnul Lia-Olguța Vasilescu:

Domnule prim-ministru,

Îmi pregătisem un alt tip de discurs, la care am renunțat, după ce v-am ascultat discursul dumneavoastră. Și asta pentru că m-am uitat la dumneavoastră și m-am întrebat unde încape atâta tupeu. Tupeul dumneavoastră este de minimum 1,90 m, ceea ce, sigur, nu este cazul. Ați venit să ne povestiți iarăși în Parlament despre pensiile nesimțite, despre salariile nesimțite, uitând că sunteți de un an și jumătate la guvernare și nu ați luat nici un fel de măsuri. Singura măsură pe care ați luat-o acum, le-ați tăiat și pe acelea care erau foarte mici.

Veniți apoi și ne povestiți aici despre faptul că sunt vinovați toți cei de la PNL și noi, pentru că am fost alături de dumneavoastră un an de zile, un an în care... nici măcar un an, mă corectează colegii mei, timp în care ne înțelegeam foarte bine în ședințele de coaliție de luni, dar în ședințele de guvern nu se mai întâmpla nimic din ceea ce stabilisem, pentru că suna telefonul de la Cotroceni. Și, apropo de faptul că sunt vinovați toți cei care au guvernat 20 de ani, pentru că acum v-ați dat seama că nu ajunge să aruncați vina numai pe noi și pe cei de la PNL. V-ați dat seama că trebuie să aruncați vina pe cei care au guvernat în ultimii 20 de ani.

Și, atunci, aș întreba și eu, domnule Videanu, de câte ori ați fost ministru? Sau, dumneavoastră, domnule Predoiu? Sau domnul Marko Bela sau domnul Vlădescu, sau domnul Berceanu? Domnul Berceanu care ne-a povestit aici despre cât de incoruptibil este dumnealui, cel puțin așa am înțeles eu, din moment ce ne-a vorbit numai despre corupția celorlalți. Păi, poate îmi explică și mie cum a reușit, fiind ministru, timp de 20 de ani, să cumpere atâtea hoteluri în Craiova? Că pe mine știți că nu puteți să mă păcăliți, domnule Berceanu. Sau poate explică colegului Gelu Vișan, care a fost mâna dreaptă a domnului Berceanu, ce este cu firma "Tecon"... apropo, nu știu, domnul Vișan votează moțiunea sau nu? Că e foarte interesant.

Ați avut tupeul să ne povestiți aici de Bechtel. Dar ați uitat să ne spuneți la ce preț a lăsat guvernarea PSD-ului contractul cu Bechtel și la ce preț l-ați adus dumneavoastră, că l-ați dublat, domnule Berceanu. (Aplauze din partea opoziției.)

Apoi, a venit domnul Boc și ne-a spus aici că n-am făcut nici măcar un kilometru de autostradă. PSD-ul. Autostrada A2 cine a făcut-o? Nu cumva PSD-ul? Ați uitat, iată, o grămadă de lucruri.

Și apropo de tupeu, domnule Boc, cred că ar fi cazul să vă luați gorilele de pe holuri pentru că tocmai au agresat 3 jurnaliști și nu știu de ce simțiți nevoia să fiți însoțit în Parlamentul României de SPP. Vă e frică de popor? Păi, poporul vă iubește! Sau vă e frică de parlamentarii opoziției? (Aplauze, replici de aprobare din partea opoziției.) Să știți că noi nu lovim copiii, domnule Boc, este altcineva, preferat de dumneavoastră, care lovește copii și care face miniștri ai educației să nenorocească sistemul de educație, pentru că știu să explice la televizor cum e cu pixelii.

Ați vorbit aici despre deficitul cu care se confruntă România. Eu cred că singurul deficit pe care îl are România, o țară foarte bogată, de altfel, este competența actualului guvern, domnule Boc. Dar, să revenim la soluții, pentru că ați spus aici că nu avem niciun fel de soluții. Probabil Anexa de la moțiune v-a căzut de undeva din geantă și nu ați avut nicio persoană serviabilă să v-o ridice... dacă-i cădea domnului Băsescu, sunt absolut convinsă că dumneavoastră i-ați fi ridicat-o.

Ei bine, cel mai simplu, cea mai simplă soluție, ar fi să nu mai furați, domnilor. Dar este ca și cum v-aș spune să nu mai respirați și nici măcar nu fac parte dintre naivii care cred că dacă pleacă din acest guvern doar Blaga, Berceanu sau Videanu, așa cum își dorește sigur incoruptibilul neamului românesc, se stopează jaful. Și mă refeream înainte, desigur, la domnul președinte Traian Băsescu care i-ar dori plecați pe cei trei.

Când ai prăduit Flota României, cred că nu mai poate nimeni să te detroneze de pe prima poziție din topul hoților neamului. Așa că nu mă iau nici după președintele Traian Băsescu care dorește, iată, să stopeze jaful cu trei persoane.

De asemenea, aș putea să vă recomand să umblați puțin la economia subterană, dar pentru asta ați avea nevoie de oameni competenți, ceea ce, sigur, nu este cazul. Sau despre oamenii iarăși incoruptibili, ceea ce iar nu este cazul.

Și atunci, mai rămâne o soluție care e foarte simplă. Vă mai trebuie un miliard de euro ca să puteți să vă închideți cu pensiile și salariile.

Păi, tocmai ați dat doamnei Udrea un miliard de euro ca să facă niște case în mediul rural pentru specialiști. Care specialiști, domnilor? Că profesorii i-ați dat afară din sistem, că doctorii fug care încotro prin țările Uniunii Europene și atunci despre ce specialiști vorbim? Hai să zicem că ar mai fi câțiva, dar după ce le-ați tăiat 25% din salarii, credeți că și le mai permit? Și, atunci, pentru ce aruncăm un miliard de euro? Sigur, această soluție are nevoie de maxim de curaj și bărbăție din partea dumneavoastră, ceea ce în fața doamnei Udrea nu știu dacă vă permiteți. (Aplauze din partea opoziției.)

Aștept desigur un drept la replică blond și de la doamna Udrea, dacă nu cumva consideră că este mai necesară o plângere că tot a învățat domnia-sa drumul către judecătorie.

În final, domnule Boc, nu pot să vă urez să trăiți bine. Pentru că știu că trăiți bine, și dumneavoastră și neamurile dumneavoastră și clientela portocalie și prietenele doamnei Udrea, care sunt prin agenții, și prietenele domnișoarei Băsescu, care acum ne reprezintă la Washington, sau mai știu eu în ce colț din lume.

In final, aș vrea însă să mă adresez grupurilor UDMR și al minorităților naționale.

Stimați colegi,

Dacă o fostă PRM-istă se gândește mai mult la frații și la părinții dumneavoastră, pentru că și ei trăiesc la fel de greu ca și românii, înseamnă că aveți o mare problemă.

Votați moțiunea, stimați colegi!

Vă mulțumesc. (Aplauze și urale din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Mircea Diaconu. Îl invit la cuvânt.

 
 

Domnul Mircea Diaconu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, cetățeni ai României,

Și mă adresez așa fără cuvenitele și aparentele și temporarele funcții, care se află în această sală, pentru că astăzi, personal, mizam pe doza de cetățenie a fiecăruia dintre noi. Din păcate, în urma acestui festival interminabil, etern, de acuze reciproce, doza de înțelepciune, la care nația noastră cred că avea dreptul astăzi, se îndepărtează.

Vedeți, în anii 80, brusc, într-o iarnă, când era frigul mai mare, n-am avut căldură și apă caldă. Și cineva, brusc, a decis și alți oameni, o mulțime de oameni, au pus în practică și nu le-a tremurat mâna deloc. În vremea aceea, îmi imaginam, și eram sigur că așa este, că prin acest simplu gest, decizia unui om și decizia fizică, pur și simplu, a altor oameni, într-o clipă milioane de oameni s-au îmbolnăvit. Mă întreb cum dormeau noaptea oamenii aceia care au pus în practică, prin acel gest, cum dormeau liniștiți când știi că milioane de oameni au dureri fizice din cauza ta.

Astăzi, din păcate, sub același gen de rațiuni de interes național, totul e pentru patrie, bineînțeles, sub același gen de presiuni financiare, dacă vreți, interne și externe, efort național, financiar sunt destul de asemănătoare situațiile, din păcate, ne aflăm astăzi în punctul în care trebuie să facem un gest. Vedeți, unii dintre noi vor vota, vor alege, probabil, răul cel mic. Într-adevăr, pentru că răul cel mare deja a fost ales acuma câteva luni. (Aplauze din partea opoziției.)

Am o singură dorință și rugăminte în baza, în lumina, în dorința, în speranța, dacă vreți, clipei de înțelepciune, la care nația noastră are dreptul astăzi, ca măcar în timp ce alegeți răul cel mai mic, unii dintre noi... pardon, răul cel mic, unii dintre noi, măcar să vă tremure mâna.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Vreau să vă informez că timpul alocat grupurilor parlamentare PDL, PNL, UDMR și independenți a fost epuizat. Mai sunt 7 minute pentru grupul PSD+PC. Îl invit pe domnul deputat Dan Mircea Popescu să vină la microfon și, de asemenea, am grupat după această intervenție 3 drepturi la replică care mi-au fost solicitate de colegii ale căror nume au fost menționate, 4 cu domnul Berceanu.

Domnul deputat Dan Mircea Popescu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Cred că sunt totuși necesare câteva precizări. În primul rând, moțiunea de cenzură nu este îndreptată împotriva Acordului cu Fondul Monetar Internațional și nu pune în discuție necesitatea acestuia. Ceea ce punem în discuție și mai mult chiar, incriminăm, este opțiunea iresponsabilă a Guvernului României de a arunca, prin intermediul măsurilor de azi, întreaga povară a crizei asupra celor mai vulnerabile categorii sociale din țară: copiii, pensionarii, șomerii, persoanele cu handicap, bugetarii cu salarii de mizerie, populația din mediul rural, beneficiarii de venituri minim garantate și cei ai ajutorului de încălzire pe timp de iarnă, alte categorii de persoane aflate la limita sărăciei sau sub acest prag.

În al doilea rând, la fel de condamnabilă și reprobabilă este și fapta celor ce au ascuns, cu bună știință, situația dezastruoasă din punct de vedere economic și financiar a țării. Chiar și numai din acest motiv, un guvern cu o minimă moralitate și decență ar fi trebuit să demisioneze a doua zi după aflarea adevărului și a motivelor ce au determinat un asemenea comportament.

În al treilea rând, percepția generală cu privire la lipsa de performanță și de competență a Guvernului actual este atât de accentuată, încât credibilitatea lui internă și externă este la limita inferioară.

În aceste condiții, orice încercare de deblocare a situației generale din România pornește în primul rând de la necesitatea schimbării actualului guvern.

Faptul că primul dumneavoastră gând, și singurul, de altfel, domnule prim-ministru, a fost tăierea pensiilor și a salariilor și nu încercarea de a stopa sau diminua, măcar, furtul, corupția, evaziunea fiscală și economia subterană ce, după unele date publice, pentru primele 9 luni din 2009 se ridicau la 30 de miliarde de euro, acest fapt, domnule prim ministru, vă pune pe dumneavoastră și Guvernul dumneavoastră într-o postură extrem de jenantă în fața întregii țări. Cine v-a împiedicat, domnule prim-ministru, ca în aceste 17 luni să vă luptați nu cu copiii și bătrânii acestei țări, ci cu adevăratul cancer al societății: afacerile de partid și clientela de partid, cu capitalismul de cumetrie pe care îl patronați în acest moment. (Aplauze din partea opoziției.)

Dumneavoastră, domnule prim-ministru, ne propuneți prin măsurile anunțate, nici mai mult, nici mai puțin, decât un târg, spunându-ne, în esență, cam așa: trăiți prea bine pentru cât poate suporta economia. Aveți prea multe drepturi pentru câți bani ne dați. Ne constați prea mult. de azi înainte, de câți bani ne dați, atâtea drepturi vă dăm. Unii s-au și grăbit să spună că da, târgul este rezonabil. Iar dacă te uiți la ei, înțelegi și de ce. Sunt reprezentanții celor 20% din populația țării, oameni bogați și foarte bogați care-și apără interesele. Ceilalți 80% din populație însă, nu pot să nu vadă înșelătoria ce stă la baza acestui târg, și anume încercarea de a introduce logica economiei de piață și a profitului în materia drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

În fapt, asta ni se și întâmplă de o bună bucată de vreme. Ni se restrâng drepturile sociale și economice, dreptul la muncă, dreptul la învățătură, dreptul la sănătate, dreptul la cultură, dreptul la pensie și salariu, dreptul la măsuri de protecție socială, dreptul la negocieri colective, dreptul la o viață decentă, în funcție de, atenție!, banii rămași în vistieria țării după îndestularea puterii și a clientelei sale portocalii. Trebuie să ai, cu siguranță, mult tupeu ca să vii în fața națiunii și să-i impui acest târg: de câți bani îmi dați, atâta democrație vă dau.

În primul rând, domnule prim-ministru, democrația nu se tranzacționează.

În al doilea rând, nu poți impune logica profitului în domeniul social fără a bulversa societatea și valorile ei fundamentale: binele comun, solidaritatea și coeziunea.

Suntem noi, cei de stânga, pentru o economie de piață, dar ne opunem din răsputeri unei societăți de piață. Ne opunem cu toată fermitatea unei societăți în care rând pe rând, sănătatea, educația, asistența socială, cultura, justiția, siguranța cetățeanului, calitatea mediului, se transformă în mărfuri, trecând din responsabilitatea statului social în sarcina pieței.

Iată de ce respingem, de plano, orice încercări de tranzacționare și de restricționare a acestor drepturi, oricât de rezonabile și de necesare ar părea ele reprezentanților dreptei politice.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Soluțiile pentru ieșirea din criză nu pot fi numai financiare, așa cum le imaginează puterea de azi. În opinia noastră, a PSD-ului, ele sunt cu mult mai complexe, fiind și de natură economică și politică, dar și soluții de natură socială și culturală.

În plus, ele trebuie aplicate simultan pentru a reuși. Deci, este nevoie, în primul rând, de un alt guvern, cu o altă credibilitate, atât internă, dar și externă. E nevoie de un alt model economic și financiar decât cel de până acu, respectiv consumul pe datorie și cota unică.

E nevoie de un alt model de societate, în care nu are ce căuta logica economiei de piață și a profitului. Este nevoie de un alt rol al statului, mult mai echilibrat decât cel minimal de până acum. Este nevoie de un nou model cultural, în care munca, economisirea, investirea, solidaritatea și dialogul trebuie să reprezinte valorile fundamentale.

În sfârșit, este nevoie de un nou model de capitalism decât cel de cumetrie de până acum. Acestea sunt cerințele firești ale stângii. Acestea sunt, în fond, cerințele majorității populației.

Stimați colegi,

Până la urmă, între populație și puterea de azi avem de ales și noi în următoarele momente.

Opțiunea Partidului Social Democrat este clară: populația țării. Iată de ce ne adresăm fiecăruia dintre dumneavoastră, pentru ca, prin votul ce-l veți exprima, să dăm o nouă șansă țării.

Votați pentru democrație! Votați pentru cei de-acasă! Votați pentru cei ce v-au trimis în Parlamentul țării! Votați moțiunea de cenzură!

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

În încheierea listei vorbitorilor de astăzi, din partea intervențiilor grupurilor parlamentare, îl invit, pentru cele două minute rămase la dispoziția Grupului parlamentar al PSD+PC, pe domnul vicepreședinte Adrian Năstase.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Timpul dumneavoastră a trecut, aveți dreptate! (Aplauze. Replica unui deputat din sală.)

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În aceste două minute, vreau doar să fac o completare: moțiunea noastră de cenzură s-a referit la un proiect de lege. Moțiunea de cenzură a fost provocată de proiectul de lege pe care Guvernul l-a trimis la Parlament.

Prin această moțiune noi am dorit să arătăm că nu suntem de acord, ca soluție, pentru rezolvarea problemelor țării, cu reducerea salariilor, a pensiilor, toate măsuri care, în opinia noastră, nu vor produce efecte nici pe termen scurt, nici pe termen lung, nu vor ajuta nici la echilibrare bugetară și nici la relansare economică.

Dacă am luat cuvântul pentru acest final de dezbatere, a fost pentru a arăta, totuși, că spre deosebire de ceea ce știa domnul prim-ministru, în afară de această moțiune, noi avem un program, pe care l-am pregătit și care se numește "Solidaritate pentru dezvoltare" , un nucleu de program de guvernare, dacă va fi cazul, dar, oricum, și un ghid pentru cei care ar dori să găsească soluții pe termen scurt și pe termen mediu. Pe termen scurt, pentru o perioadă de 6 - 9 luni, respectiv o perioadă care să însemne, știu eu, un interval între 10 luni și 5 ani, cu zeci de măsuri pe care noi le-am sugerat, care pot să fie acceptate sau nu, despre care putem să discutăm.

De aceea, am vrut să corectez o informație care a fost distribuită foarte larg, și unii dintre miniștrii care, probabil, ar fi trebuit să citească acest document, eventual să-l critice dacă voiau să critice, soluțiile noastre, trebuiau să caute soluțiile noastre, nu în moțiune, pentru că moțiunea se referea la proiectul lor de lege, ci trebuiau să critice soluțiile noastre din acest document. Deci, ori n-au știut să citească, ori n-au știut unde să caute, ori consilierii, pe care-i plătesc substanțial, n-au știut să le spună că un astfel de proiect, un astfel de text, o astfel de strategie alternativă există.

Nu vreau să intru în detalii, pentru că era vorba doar de două minute. Am vrut doar să vă atrag atenția asupra acestui aspect. Așa că, eu vă propun să lucrăm în trepte: astăzi, să schimbăm Guvernul, și, începând de mâine, să începem să lucrăm pe un astfel de text, într-o altă formulă de guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am un număr de colegi și colege care s-au înscris pentru un drept la replică, înainte de a-i da domnului prim-ministru ocazia să aibă o replică de fond, după această intervenție.

Îl invit pe domnul deputat, fost prim-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu, la microfonul Parlamentului României.

 
 

Domnul Călin Anton Constantin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați membri ai Parlamentului,

Numele meu a fost pronunțat astăzi de prea multe ori ca să pot să rămân într-o poziție tăcută. Și am venit, totuși, să discutăm câteva lucruri care mi se par extrem de serioase.

Aș începe printr-o butadă, pentru că, din discursurile din partea puterii a rezultat un lucru, și anume: dacă atunci, în perioada în care ne-am aflat la guvernare, împreună cu colegii mei, între 2004 și 2008, era atât de rău, și astăzi este atât de bine, nu știu de ce astăzi este atât de rău, și atunci era atât de bine! (Aplauze din partea opoziției.)

Din discursurile celor care astăzi se află la putere, ar fi rezultat un lucru absolut surprinzător, și anume: cred că eu și colegii mei ar fi trebuit să ne băgăm undeva sub bănci, să ne ascundem, să ne fie rușine că am îndrăznit să majorăm salariile și pensiile în perioada în care am guvernat. (Aplauze din partea opoziției.)

L-am auzit pe domnul Boc vorbind la nesfârșit, spunând aceeași placă pe care o auzim de un an și jumătate. Vorbim despre risipa banilor publici și despre faptul că nu a rămas cu niciun ban în vistierie la preluarea mandatului. La modul în care, vedeți că sunt în stare să guverneze, chiar dacă am fi putut să le lăsam bani, ar fi fost un mare păcat. (Aplauze din partea opoziției.)

Dar, sigur, mă așteptam ca în timp de un an și jumătate să aibă o discuție cu unul din cei doi miniștri de finanțe, pe care i-a avut la dispoziție, și să-i întrebe, de curiozitate, dacă de la un exercițiu bugetar la altul se pot lăsa bani.

Vreau să-l mai informez, încă o dată, poate îi intră în cap această chestiune, că, inclusiv în situația în care un exercițiu bugetar se termină cu excedent, banii nu pot fi folosiți în exercițiul bugetar ulterior. Este o regulă simplă, și poate ar fi bine s-o aflați că, totuși, sunteți primul-ministru al României.

În fine, spuneam că, din ceea ce am auzit, ar fi trebuit să ne fie rușine de lucrurile pe care le-am făcut, legate de majorarea salariilor și pensiilor. Vreau să aduc aminte tuturor celor de aici că, în anul 2005, pensia medie în România era de 50 euro și a ajuns la 175 de euro. Acum, urmează să fie micșorată.

Împreună cu colegii mei, suntem mândri că am putut să facem acest lucru; suntem mândri, împreună cu colegii mei, că am putut 4 ani la rând să investim în modernizarea României, nu să cheltuim banii, cum vrea să spun Boc, "huzur pe banii publici".

Huzur pe banii publici înseamnă să cheltuim banii în modernizarea școlilor, să construim grădinițe, să construim spitale, să construim drumuri, în mediul rural să aducem apă potabilă, canalizare și electricitate și drumuri asfaltate și pentru cei care locuiesc în mediu rural?

Eu cred că esența unei bune guvernări înseamnă creșterea calității vieții și a puterii de cumpărare a cetățeanului, și pentru acest lucru nu are de ce să ne fie rușine. (Aplauze, se strigă "Bravo!")

Nu am venit aici, însă, să apăr modul în care Partidul Național Liberal a guvernat în perioada exercitării mandatului, între 2005 și 2008. Am venit să discut aici o clipă, și să-i pun o întrebare lui Boc, căruia nu-i spun nici domn, nici prim-ministru, pentru că, după discursul de astăzi, ne-a arătat că nu poate fi vorba de domnul Boc, ci de un biet activist de partid, școlit la școala utc-ului, care este în stare numai să livreze lozinci și sloganuri. (Aplauze din partea opoziției.)

Este penibil că avem în România un astfel de om care ocupă funcția de prim-ministru într-o țară care se vrea europeană. În legătură cu titulatura de prim-ministru, nu putem să vorbim de prim-ministru despre un personaj căruia președintele îi dă peste mânuțe, colegii de Guvern îi dau peste picioruțe, și el, săracul, se gândește cum a ajuns în poziția asta și ce să facă? Și ne-a demonstrat astăzi că nu știe ce să facă. A luat cea mai incorectă măsură posibilă din tot evantaiul de măsuri legate de reducerea cheltuielilor bugetare.

Sigur că într-o perioadă de criză este nevoie de a strânge cureaua, cum se spune. Dar, în loc să recurgă la restrângerea cheltuielilor din banii publici pentru clientela politică a PD-ului, a preferat să se întoarcă împotriva celor care sunt cei mai puțin ajutorați: împotriva pensionarilor, împotriva salariaților bugetari. Pentru că, așa cum spunea și colegul meu, avem prea mulți profesori în România, avem prea mulți medici sau asistenți medicali? Sunt prea bine plătiți?

Evident, că nu. Știm bine că există un flux migrator către țările din Uniunea Europeană, unde acești oameni își caută condiții mai bune de viață și de remunerare, așa încât era firesc să încercăm să-i ținem în țară.

Și sigur că astăzi suntem în fața unei măsuri care este de un cinism incredibil și care nu face decât să aplice și să facă populația să suporte duritatea crizei, în timp ce clientela politică stă bine și mersi la adăpost și-și vede de afaceri în continuare.

Și, astăzi, primul-ministru, în loc să vină și să propună un set de măsuri de repornire a economiei, a evitat cu totul această latură extrem de importantă. A venit să ne spună că măsurile pe care le adoptă sunt singurele măsuri care erau posibile de adoptat și cele mai bune.

Greșiți fundamental! Nu erau singurele și sunt și cele mai proaste. Și acest lucru vă spun astăzi că nu va fi ultimul, din păcate! În toamnă, ne așteptăm, obligatoriu, la o majorare a impozitelor, pentru că măsurile pe care astăzi Guvernul vrea să le adopte se vor dovedi insuficiente. Și vă garantez că următoarea măsură va fi majorarea impozitelor. Și, probabil, se va mai recurge la o nouă curbă de sacrificiu, de tăiere a salariilor și pensiilor.

Asta este competența Guvernului condus de Boc! (Aplauze din partea opoziției.)

Pentru aceste motive, Guvernul ar trebui să-și dea demisia, pentru că este incapabil să repornească economia. Economia românească este exact ca o lămâie pe care o stoarce zi de zi și din care nu mai rămâne nimic. Și dacă nu înțelege Boc că elementul esențial este cel legat de repornirea economiei, va putea să ia oricâte măsuri de acest gen, și nu vor fi suficiente. Și România va plonja în continuare și ne vom adânci într-o criză care este unică, probabil, în Europa. Toate celelalte țări au fost capabile să ia măsuri de redresare economică. În România, nu există o singură măsură eficientă de redresare a economiei.

România este cu o economie într-un continuu picaj, și acest lucru trebuie să ne îngrijoreze. Și fac apel la responsabilitatea dumneavoastră, să vă gândiți bine astăzi cum votați la moțiunea de cenzură, pentru că nu vă veți putea deroba de la responsabilitatea care vă incumbă.

Faptul că Boc acuză permanent, de un an și jumătate, vechea guvernare, nu este decât a se ascunde pentru incompetența de care dă dovadă în fiecare zi.

Și vă cer, așadar, să dați dovadă de responsabilitate, toată majoritatea politică din Parlament, construită știm bine cum: prin trădare, prin corupție, prin șantaj, construită în pofida voinței electoratului. (Aplauze.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, dacă doriți să încheiați intervenția dumneavoastră?

 
 

Domnul Călin Anton Constantin Popescu-Tăriceanu:

Și astăzi, cred, este momentul ca Boc să-și facă un bilanț serios în legătură cu capacitatea de a conduce Guvernul României și să tragă concluzia care ar fi normală și necesară într-o astfel de situație.

Prezentați-vă demisia!

Vă mulțumesc. (Aplauze prelungi din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Atanasiu. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Teodor Atanasiu:

Onorat prezidiu,

Sinistru Guvern, (Râsete, aplauze din partea opoziției.)

Dragi colegi,

Am auzit astăzi că și eu fac parte dintre cei care am greșit atât de mult, încât țara asta să ajungă să taie pensii și să taie salarii.

Vreau să vă aduceți aminte că la începutul anilor 1990 - 1991 - 1992 se năștea un partid: Partidul Democrat. Și se năștea o idee politică, spusă de conducătorul acestui partid atunci: că noi trebuie să devenim o țară capitalistă, că nu e foarte important cum se strânge capitalul, ci important este să se strângă.

Și atunci, auzind aceste lucruri frumoase, a înviat un gând în gândurile tânărului Răducu și a spus el: "Asta este țara în care vreau să trăiesc". Și și-a făcut și un plan, ca el să devină ministru, de orice, nu contează, de economie, de transporturi, de învățământ, de ce-o fi, și familia să devină capitaliștii, care nu contează cum strâng capitalul, important este să-l strângă. Și au trecut la treabă și au strâns capital. Și dacă nu au reușit cu familia să strângă suficient, a mai încercat și cu prietenii: cu domnul Manțoc, cu domn Costel, pe care-l aduceați când vă lăsați Dacia la capătul Craiovei și vă luați Volvo să veniți la București. (Aplauze din partea opoziției.)

Erau vremuri frumoase! Vreau să vă spun un singur lucru: nu cred că pe cei din stradă îi interesează cât a furat tânărul Răducu sau ce-au făcut alții din această sală. Îi interesează un singur lucru, ca această măsură de tăiere a pensiilor și salariilor să nu se aplice. Și pentru acest lucru, nu trebuie să plece Răducu! Trebuie să plecați toți acasă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pentru un drept la replică, o invit pe doamna ministru Elena Udrea. (Atmosferă confuză, replici, rumoare.)

Am rugămintea să avem o comportare civilizată, vă rog.

Doamna Udrea, vă rog.

 
 

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Stimați colegi,

Eram sigură că vă bucurați să mă auziți! (Rumoare.)

Sigur, nu aș fi vrut să am un drept la replică, deși m-ați pomenit de suficient de multe ori încât să o fac. Aș vrea, doar, să răspund la două dintre lucrurile importante care s-au spus despre activitatea pe care o desfășor la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, două lucruri care vă privesc și pe dumneavoastră: primul dintre ele se referă la bugetul pe care acest minister îl are.

Încă mai am naivitatea să cred că, înainte de a face afirmații, vă informați. Dacă ați fi făcut acest lucru și mă refer, în special, la doamna Aura Vasile, ați fi aflat că ministerul pe care îl conduc gestionează nu 3 miliarde de euro, ci 4,3 miliarde. Numai că nu sunt bani, dragi colegi, nu sunt bani din bugetul național. Sunt bani europeni alocați României, pe programul operațional regional, pentru perioada 2007 - 2013.

Dacă la momentul la care am venit în acest Guvern, în 2009, guvernarea trecută ar fi fost în stare să atragă un singur euro, cu siguranță că nu ar fi fost obligată să toace toți banii din privatizarea BCR pe pomeni electorale.

Dar ați preferat, domnule prim-ministru Călin Popescu- Tăriceanu, să cheltuiți banii din privatizare, în loc să încercați să atrageți fonduri europene. Banii aceștia sunt bani pe care România îi merită. Sunt bani care sunt alocați României, pe proiecte de dezvoltare. Și am să vă dau câteva exemple: până la acest moment, ministerul pe care îl conduc și care gestionează Programul operațional regional, program prin care, dragi colegi, fiecare dintre dumneavoastră, în colegiile pe care le reprezentați, aveți minim un proiect finanțat din aceste fonduri, și mulți dintre dumneavoastră, sper că nu cei care fluierați, veniți la ministerul nostru și ne solicitați sprijinul, și întotdeauna îl primiți, până la acest moment, prin acest program operațional regional s-au contractat 2 miliarde de euro. 2 miliarde de euro, bani europeni, care vin în România pentru reabilitare de străzi, dezvoltare urbană, construcție de școli, construcție de spitale, modernizare de centre medicale.

Până la data de 15 mai, dragi colegi, ministerul pe care îl conduc a semnat contracte de reabilitare a 2.000 km de drumuri pe bani europeni. Prin aceste contracte s-au creat 4.000 locuri de muncă. (Rumoare.)

Dragi colegi de la balcoane,

Înțeleg că nu vă interesează nici locurile de muncă, nici banii care vin în țară pentru investiții?!

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să păstrăm o atmosferă decentă în plenul Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Elena Gabriela Udrea:

De asemenea, prin proiectele pe care le-am semnat la acest minister până în data de 15 mai, s-au reabilitat 18 unități medicale, 40 centre sociale, 75 de școli. Sunt proiecte care se fac cu bani europeni.

Despre al doilea subiect la care aș vrea să am un drept la replică, desigur, este un alt lucru care vă interesează, și anume: Programul "Renașterea satului românesc - 10 case la țară".

Vreau să vă spun, stimați colegi, că primarii pe care îi reprezentați, în proporție de aproape 75% la nivel național, au făcut solicitări la ministerul nostru, pentru a derula acest program în comunitățile pe care ei le conduc. Astfel, avem aproape 18.000 de solicitări de case, care se adresează specialiștilor care vor să lucreze în mediul rural. Sau, poate, nu vă interesează dezvoltarea mediului rural.

Aceste case sunt dedicate dascălilor care fac naveta și care ar vrea să lucreze în mediul rural și să se stabilizeze acolo, cadrelor medicale, polițiștilor care lucrează în mediul rural. Și, cred că dumneavoastră, cei care în mare parte, de asemenea, îmi solicitați sprijin pentru a derula aceste programe și în comunitățile pe care le reprezentați, în colegiile în care ați fost aleși, ar trebui să dovediți mai mult respect pentru importanța pe care un astfel de program o are pentru mediul rural.

Programul, în acest an, nu are alocat decât 500.000 lei. Nici vorbă de un miliard. Este un program care este evaluat la un miliard, dar desigur că bugetul național nu permite în acest moment alocarea sumei necesare pentru derularea lui, oricât de important ar fi să avem și dezvoltarea mediului rural, să încercăm să egalizăm șansele celor care trăiesc la țară față de cei care trăiesc la oraș, să dăm o șansă și tinerilor din mediul rural, aproximativ egale cu cele ale celor din mediul urban.

Sunt programe, stimați colegi, care ar trebui să vă intereseze și pe dumneavoastră, la fel de mult, cum mă interesează pe mine. Sunt programe care aduc locuri de muncă și care înseamnă dezvoltare regională în mediul urban și în mediul rural. Și sunt convinsă că, după ce trece această moțiune, ne vom întâlni calmi la birou sau în Parlament, vom discuta despre toate proiectele pe care împreună, cu siguranță, îmi veți cere să le ducem la bun sfârșit.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, doamna ministru.

Un scurt drept la replică pentru doamna deputat Aura Vasile.

Vă rog să păstrăm o temperatură "temperată", să spun așa.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna ministru,

În primul rând, remarc a doua oară că sunteți singura femeie în acest Guvern și, din acest punct de vedere, din nou apreciez acest lucru.

Dar, cred că faceți niște confuzii, doamna ministru. Poate că am spus 3 milioane în loc de 4 milioane și jumătate, pentru un singur lucru: că la ministerul dumneavoastră totu-i securizat, și licitații și fonduri, iar ce este mai important, e că tot ce ați clamat dumneavoastră de la acest microfon, merge exact acolo unde spune moțiunea noastră, discursurile colegilor mei și al celor din PNL, la clienții dumneavoastră, acolo unde aveți primari, președinți județeni, și care primesc contractele numai cu bunăvoința dumneavoastră. Nu știu de ce și cum numai ei primesc aceste lucruri.

Nu am informații din minister, pentru că nu am cum să le iau. Și atunci mi le iau, doamna ministru, din presă și din bunăvoință, în condițiile în care ai noștri ne mai spun de ce numai o firmă lucrează în jumătate din România, acolo unde sunt primari de culoare portocalie.

Vă lăudați cu programul de casă pentru specialiști.

Doamna ministru, nu o să înțeleg de ce trebuie construite peste tot o mie de case, în condițiile în care ministrul Funeriu propune desființarea școlilor, ministrul sănătății propune desființarea spitalelor?

Cine să stea în ele? Probabil tot clienți de-ai dumneavoastră.

Iar ultimul lucru, doamna ministru, pentru că n-am avut ocazia să v-o spun până acum, sunteți singura persoană de pe planeta "Pământ", nu știu cum este pe altă planetă, probabil la alte populații extraterestre, care a primit un NUP fără să fie reclamată de plenul Parlamentului. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul ministru Radu Berceanu, un drept la replică. (Atmosferă tensionată, replici suprapuse, rumoare.)

Vă rog să păstrăm liniștea în sala de plen.

Domnule ministru,

Vă rog să nu încurajați această atitudine.

Eu încerc să descurajez această atitudine și domnul ministru o încurajează.

Domnule ministru Berceanu, vă rog.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt și la obiect: domnule Atanasiu, n-am avut niciodată Volvo, n-am avut niciodată Dacia, am avut Oltcit.

Doamnei Vasilescu, în legătură cu hotelul - văd că acum sunt hoteluri - în Craiova, am explicat de sute de ori, din 1995 până în zilele noastre, dar puteți să mai dați o dată la DNA tot ceea ce doriți, că știu că ați făcut-o.

De altfel, am avut, în 2002, plăcerea ca domnul prim-ministru, pe atunci Adrian Năstase, să-l roage pe domnul Ponta, pe vremea aceea declarând că nu face politică, să-mi facă un dosar. Sigur, nu era "politic". Dosarul respectiv a ajuns la domnul Blănculescu, îl am și eu. A fost dat și la DNA. Puteți să-l mai dați o dată. Pe vremea aceea nu eram la putere, așa că nu cred că, din punctul ăsta de vedere, a fost o problemă.

Firma Tecon, cred că a răspuns fiul meu suficient de bine. În schimb, cu prețul dublat de la Bechtel devine chiar interesant. Bechtel, contractul acesta n-a avut niciun preț. A avut prețuri țintă. Dumneavoastră ați făcut o hotărâre de guvern, în care se vorbea de realizarea și finanțarea Autostrăzii Transilvania și, după aceea, ați "palmat" acea hotărâre de guvern și ați scos alta în care scria și finalizarea. Le-am adus la Senat pe amândouă și le-am arătat! Pot să le mai aduc o dată! De altfel, nici domnul Diaconescu, în calitate de ministru al justiției pe vremea aceea, și domnul Tănăsescu, în calitate de ministru al finanțelor, nu au acceptat să semneze acele lucruri, dar sunt aici, puteți să-i întrebați pe dumnealor.

Și ultima chestiune, domnului Fenechiu. Nu fiți nervoși! În legătură cu autostrada Comarnic - Brașov. Mă bucur că vă interesează. Totul a fost făcut în timpul mandatului domnului Orban. Eu când am venit erau din 12 consorții selectate patru, declarate ca acceptabile numai două și depuseseră toate ofertele și tot. Comisia nu a făcut altceva decât să analizeze. Iar după aceea nu s-a putut finanța, nu numai datorită crizei, ci și datorită faptului că domnului Orban i s-a spus în nenumărate rânduri că dacă dorește să facă o concesiune, un parteneriat public-privat... Mai țin minte și îl și am! Sigur că îl țin minte! Toate dosarele politice le am și le țin minte. Am și dinainte de 1989!

Deci, nu s-a putut închide financiar acel contract și datorită prețului pe care l-a acceptat, pentru că metoda a fost dialog competitiv, dar și datorită faptului că i s-a spus că dacă vrea să facă un PPP să-l facă pe Culoarul 4, unde sunt celelalte porțiuni și unde avem o înțelegere cu Uniunea Europeană, cunoscută sub forma Programului Operațional Sectorial de Transport, și dânsul s-a ocupat tot de porțiunea aceea, care nu era în vederea Uniunii Europene.

În legătură cu ASCOT și licitația de consultanță, sunt în contestație amândouă. Nici una dintre ele nu a fost dată în vreun fel. Iar în legătură cu banii europeni, chiar că trebuie să spun câteva cuvinte. Deși România a intrat la 1 ianuarie 2007, domnul Orban până în 2008, la sfârșit, nu că n-a făcut nimic pe chestiunea aceasta, dar nici măcar nu a acreditat autoritatea de management din minister și cele două unități de implementare, una la CFR și una la drumuri. Nu erau nici măcar acreditate! Le-am acreditat în 2009 până în iunie și de atunci avem contracte care se și derulează cu bani europeni, trei porțiuni de autostradă: către Constanța și două porțiuni de autostradă Arad și Timișoara și mai avem proiecte aprobate de ceva mai mult decât 1,2 miliarde de euro, așa că nu cred că este în regulă să spuneți aici ceva de bani europeni, în schimb, de la acest microfon domnul prim-ministru Tăriceanu a promis și este în Monitorul Oficial - "Dezbateri parlamentare", Partea a II-a, pentru cine vrea să urmărească, a promis că dă Ministerului Transporturilor 1 miliard în 2007 pentru autostrăzi și câte un miliard ulterior. Eu spun de promisiunea pentru 2007, și a dat 75 de milioane, care înseamnă 1,7%. Acestea sunt lucruri concrete. Eu v-am spus răspunsuri concrete la ce ați spus. Mă bucur că nimeni, la tot ce am spus eu, n-a dat nici cel mai mic răspuns.

Voci de la balcoane:

Demisia!

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna senator Vasilescu, un scurt drept la replică, vă rog. (Se scandează de la balcoane: "Demisia"!)

 
 

Doamna Lia-Olguța Vasilescu:

Domnule Berceanu,

Nu v-am reclamat niciodată la DNA, pentru simplul motiv că aș fi știut că acolo nu ți s-ar fi întâmplat oricum nimic. A fost vorba de Parchetul General. Mai întâi am trimis o plângere adresată domnului președinte Traian Băsescu, cu niște documente anexate, pe care le-am obținut prin interpelare parlamentară. Mai oficial de așa nu știu cum se pot obține documentele?! Ei, bine, le-am transmis apoi domnului Băsescu, ca să aflu după că la Parchet n-a ajuns decât plângerea mea, fără documentele anexate.

Am aflat, apoi, că procurorul de caz era un oarecare domn Stănescu, cu care dumneavoastră ați fost coleg, într-un Guvern în care era ministru și dumnealui. M-a sunat și mi-a spus că închide dosarul. Și am spus: "Păi, stați puțin că dacă nu aveți nimic la dosar vin acum, vineri, la dumneavoastră și vă aduc documentele, ca să puteți să vă pronunțați". Joi a închis dosarul, cu o zi înainte să mă duc eu cu documentele. Asta apropo de cum funcționează justiția și cum funcționează clientelismul acesta.

În al doilea rând, despre hoteluri, păi dumneavoastră ați recunoscut într-un ziar, domnule Berceanu. Înseamnă că aveți memoria scurtă. Când v-au întrebat de ce apare în declarația de avere o sumă de 800.000 de euro ați recunoscut că n-ați știut cum să treceți o datorie către domnul Șelea. Domnul Șelea care este patronul din acte al hotelurilor dumneavoastră. Al hotelurilor, domnule Berceanu, nu "hotelul", că este vorba de Jiu, de Minerva, de Vânătorul, de mai multe, lăsați că le știm pe toate!

Și dacă sunteți așa curat, cum vă dați, domnule Berceanu, de ce oare toată lumea spune că sunteți atât de murdar?!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnule Berceanu... Îmi cer scuze domnului ministru Borbely, dar...

Domnul Berceanu, drept la replică. (Gălăgie în sală.) Rog liniște în sală! (Din partea opoziției se scandează: "Demisia!")

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Așa cum ați spus, declarațiile respective le-am făcut eu, nu altcineva. Sunt perfect adevărate. Sunt și în declarația de avere. E vorba de 200.000 de euro, nu de 800.000 de euro. Declarațiile mele de avere sunt de când s-a inventat această chestiune, din 1996. Atunci când vă referiți erați la guvernare, deci nu era nici o problemă, nu trebuia să vă temeți nici de DNA, nici de PNA sau de orice altceva, erați la guvernare în perioada respectivă și puteți să le mai faceți oricare plângeri, acestea sau altele, fără nici un fel de reținere. Cred că acestea sunt lucruri foarte precise, și eu am obiceiul la orice chestiune să răspund foarte concret și precis.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc. (Se scandează de la balcoane: "Demisia!").

Domnul ministru Borbély. Și îi mulțumesc pentru răbdarea cu care a așteptat acest drept la replică.

 
 

Domnul Borbély László:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am venit la acest microfon pentru că domnul președinte Victor Ponta a spus și a făcut un apel către cei din UDMR, cei din Guvern, miniștrii UDMR, să ne asumăm răspunderea.

Vreau să vă informez că ne asumăm această răspundere și vreau să vă mai spun... (Se scandează de la balcoane: "Demisia"!)

Vreau să vă mai spun că avem și noi dileme, așa cum fiecare are dileme și vreau să vă mai spun că din punctul meu de vedere sunt unele principii de bază ale parlamentarismului, ale ființei umane, care trebuie respectate.

Credibilitatea, respectul reciproc se câștigă greu și se pierd ușor.

În ceea ce privește acțiunile pe care le-am întreprins, și nu de azi, de ieri, vă repet: ne asumăm răspunderea, dar vreau să vă fac un anunț în ceea ce mă privește. Este un anunț personal, în nume propriu.

În ceea ce privește ce va urma, nu s-a prea discutat astăzi despre ce va urma, ce va fi mâine, ce va fi poimâine, ce va fi până la sfârșitul anului. Un guvern își asumă răspunderea când vine în fața Parlamentului cu un program de guvernare.

N-am auzit astăzi o analiză a acestui program de guvernare. Trebuie să avem fiecare răspundere solidară, ca Guvern, și răspundere individuală, ca miniștri.

Credeți-mă, eu, în ceea ce mă privește, cu mare plăcere răspund oricăror întrebări în ceea ce privește activitatea acestui minister și ceea ce am făcut în ultimii 12 sau 14 ani. Și am avut privilegiul, trebuie să o spun, și am avut norocul și șansa să fiu membru în trei Guverne ale României. Nu sunt guverne dezastruoase și nu sunt guverne geniale. Sunt guverne mai slabe și sunt guverne mai bune. Și trebuie să analizăm activitatea fiecărui guvern.

În ceea ce mă privește, noi, UDMR, la discuții și sper că stenogramele din Guvern cred că peste 40 de ani vor fi publice și atunci se va vedea cum noi, cei mai mici din coaliție, ce atitudine am avut, ce discuții am avut. Dar, când iei o decizie, ești solidar. Ești solidar și îți asumi răspunderea!

UDMR, vă întrebați de ce niciodată timp de 20 de ani, când era vot secret, nu a votat la vedere, pentru că avem încredere în colegii noștri, avem încredere că fiecare își respectă cuvântul dat, și noi ne-am respectat cuvântul dat timp de 20 de ani.

În ceea ce privește ce va urma - și cu aceasta și închei. În ceea ce mă privește, UDMR continuă de luni discuția în coaliție în legătură cu măsurile de relansare economică.

Facem apel la partidele din opoziție, așa cum am văzut că sunt programe, să le discutăm, în interesul României.

Dacă descentralizarea pe care o așteptăm de 20 de ani, și au fost toate guvernele care au spus că vom descentraliza, în sfârșit a pornit ceva și putem să arătăm cu degetul, de exemplu, la ministrul sănătății, care, da, este din UDMR. A fost primul care a avut curajul să spună: "Da, facem descentralizarea în sănătate". S-ar putea să fie nu cea mai reușită, dar a avut primul curajul să o facă! (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Dacă în lunile următoare descentralizarea nu va continua, dacă nu vom reuși să restructurăm în continuare agențiile guvernamentale, dacă nu vom reuși ca până la sfârșitul anului să rezolvăm această decizie pe care am luat-o cu asumarea răspunderii și, iată, de aceea este în Constituție prevăzută asumarea răspunderii, cu decizia temporară pe care noi am propus-o în discuțiile cu membrii din coaliție, atunci, în ceea ce mă privește, la 31 decembrie sau poate și mai repede, voi lua decizia potrivită. Decizia care înseamnă și demisia din Guvernul României, în cazul în care nu vor fi aceste măsuri luate. Este o decizie personală și fiecare cred că trebuie să aibă responsabilitatea să stea drepți și să spună "da". Mi-am asumat răspunderea atunci când am intrat la guvernare, ne asumăm astăzi răspunderea în ceea ce privește aceste măsuri și, evident, ne asumăm o altă răspundere, dacă nu putem să ducem la bun sfârșit ceea ce ne-am angajat.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Ponta, drept la replică.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Nu vreau să utilizez dreptul la replică, nici nu am la ce, pentru că domnul Borbély de fapt și-a asumat, așa cum cred că trebuie să facă un om serios, guvernarea 2007-2008 și ne-a arătat cine minte, vorbind de dezastrul de atunci.

Vreau doar să vă rog un lucru pe toți cei prezenți și pe miniștri: sunt, totuși, milioane de oameni care așteaptă să votăm această moțiune de cenzură. Nu vă bateți joc de ei în continuare cu aceste rufe murdare. Haideți să votăm moțiunea!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc. Domnul vicepreședinte Adrian Năstase.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Cerusem acest drept la replică înainte de acest apel, dar am să țin seama de el, și pe bună dreptate.

Stimați colegi,

Aș vrea să-i amintesc domnului ministru Berceanu că DNA-ul nu exista în 2002, PNA-ul s-a creat în 2003. Și, de aceea, cred că este important să-i confirm acum că eu nu m-am ocupat niciodată de lucrurile și de acțiunile penale cu care s-au ocupat unii dintre colegii săi și sunt unul dintre martorii care cunoaște bine acest subiect.

În al doilea rând, în ceea ce privește proiectul Bechtel. Premierul Boc era primar atunci când am pornit acest proiect și cred că a fost martor la momentul în care l-am pornit.

Voci din sală:

Candidat!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Candidat. Ei, iată, sperați că în felul acesta o să câștigați, ceea ce s-a și întâmplat, de altfel.

În orice caz, proiectul acela a fost discutat împreună și cu colegii domnului Borbély și cu colegii din Ardeal și toți l-au considerat foarte bun. Este adevărat că noi nu aveam, precum domnul Traian Băsescu, un prieten foarte bun la Banca Europeană, pe domnul Roth, și din acest motiv n-am putut obține acel sprijin financiar pe care domnul Băsescu l-a obținut pentru proiectele din București.

Nu vreau să intru în detalii, dar mi se pare că am pierdut cu toții prin faptul că timp de un an și jumătate colegii domnului Berceanu, nu mai știu care dintre ei, au crezut că oprind un an și jumătate acest proiect, vor descoperi șpaga pe care firma americană a dat-o Guvernului PSD.

Nu au reușit lucrul acesta, din câte se pare, și ceea ce au reușit, au reușit să blocheze proiectul. În mod evident americanii nu se ocupă cu lucruri de genul acesta. De aceasta s-a și mutat după aceea atenția către alte firme mai europene. Nu spun mai mult, dar prietenii știu de ce.

Și atunci, vreau să vă rog încă o dată să vorbiți cu mai multă atenție în legătură cu aceste lucruri, să încercăm să nu creăm false legende. Gândiți-vă că Bechtel a creat o autostradă funcțională în Croația și, de asemenea, de curând în Albania. Au și terminat-o acolo. Noi am dovedit că nu reușim să creăm, cu cea mai mare firmă de construcții de autostrăzi din lume, o autostradă de câțiva kilometri, cel mult între două puncte care nu ajută la absolut nimic la circulație sau în orice caz nu foarte mult, și aceste lucruri se datorează într-un fel lipsei de perspectivă și de continuitate în proiecte.

Vreau încă o dată să-i spun domnului Berceanu că este regretabil faptul că nu putem să vorbim de mai multe proiecte și vreau să-i reproșez public aici faptul că atunci când am mers la Cluj, pentru a vizita șantierul Bechtel, deși dădusem un telefon înainte, să anunț acest lucru, practic a luat legătura cu firma respectivă și a interzis unui grup de parlamentari din Parlamentul României accesul pe șantierul respectiv.

Mi se pare un lucru absolut inadmisibil și cred că acest mod de a acționa, răzbunător și la comandă politică, este de neacceptat în viața noastră publică.

Încă o dată, sper ca viitorul Guvern, din care domnul Berceanu să nu mai facă parte, să nu mai repete aceste greșeli.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc. Domnul ministru Borbély.

 
 

Domnul Borbély László:

Numai o frază, la cele spuse de domnul președinte Victor Ponta. N-am vrut să revin, dar deoarece a doua oară a spus despre Guvernul dezastruos 2007-2008, vreau să-i aduc aminte... (Gălăgie.) Da, deci n-a fost un Guvern dezastruos în 2007-2008?! Și nu dumneavoastră ați zis acest lucru?! (Din băncile opoziției se strigă: "Domnul Boc!") Deci nu dumneavoastră ați zis?

Voci din partea opoziției:

Nuuu!

 
 

Domnul Borbély László:

Vă mulțumesc. Înseamnă că Guvernul între 2007-2008 a fost un Guvern bun! Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Este o ușoară contradicție în afirmații.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Cu aceasta, încheiem seria dezbaterilor și intervențiilor noastre. Conform Regulamentului și cutumei noastre, îl invit, în încheierea dezbaterii moțiunii de cenzură, pe domnul prim-ministru pentru a se adresa Parlamentului cu observațiile și remarcile sale de final.

 
 

Domnul Emil Boc:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Voi fi foarte precis și la subiect.

Dezbatem de mai bine de șase ore această moțiune de cenzură.

Câteva lucruri despre inițiatorii și susținătorii moțiunii.

În primul rând, din nefericire, nici în text, nici astăzi, în prezentarea moțiunii, nu am auzit niciun cuvânt despre vreo soluție alternativă, despre ce ar trebui să se facă.

În al doilea rând, această moțiune, așa cum ați văzut, este un plagiat și o înșiruire de vorbe demagogice.

În al treilea rând, trebuie să constat că fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu nici acum, la doi ani după ce a plecat din funcția de premier, nu își dă seama ce a făcut. Nu își dă seama că a intrat în Guinness Book, ca fiind singurul premier din această lume, din istorie, care a avut șansa unei creșteri economice a țării de 8% și să lase un deficit de 5,4%. Așa ceva nu există în istorie! Așa ceva nu există în istorie! Iar acum insistă și menționează faptul că a făcut ceea ce trebuie.

Nu, domnule fost prim-ministru. Din nefericire n-ați făcut ceea ce trebuie pentru România! Ați avut bani din vânzarea BCR, din avuția țării și încă o dată trebuie să o repet: ați dat pomeni electorale, în loc să construiți autostrăzi! N-ați fost în stare un kilometru de autostradă să faceți din acești bani! Dar acest lucru nu mă mai miră în acest moment! Ați avut șansa să duceți acești bani în fonduri europene. Din șapte programe operațional-regionale, unul singur ați reușit să-l acreditați în doi ani de zile, în 2007 și în 2008. Păi de unde să fi luat bani europeni, dacă nici măcar nu le-ați acreditat?! Aceasta este adevărata față a performanței dumneavoastră! V-ați cumpărat voturi pe banii și pe avuția românilor!

Acum, în ceea ce privește afirmațiile domnului Ponta. Eu înțeleg că aveți aspirații politice și este firesc ca orice tânăr să aibă aspirații politice, dar nu prin ipocrizie și prin demagogie, domnule Ponta! Nu-i corect, domnule Ponta, să uitați faptul că ați fost ministru pentru relația cu Parlamentul, și cu ceea ce în acel moment ați fost de acord, astăzi veniți și criticați.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Mi-e rușine că am fost ministru!

 
 

Domnul Emil Boc:

Aveți consecvență!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Sunt consecvent!

 
 

Domnul Emil Boc:

Pentru că în politică... v-a spus domnul Oprea ceva mai repede și n-aș vrea să repet. V-a spus de la obraz: este foarte important caracterul și este foarte important ca ceea ce spuneți o dată să mențineți, chiar dacă altă dată sunteți în opoziție. Nu v-am auzit în Guvernul României, cât timp am fost prim-ministru, să spuneți că nu sunteți de acord, nici cu art. 53, nici cu angajarea răspunderii pe două Coduri penale! (De la balcoane se scandează: "Demisia"!) Nu ați spus nimic! Iar acum faceți pe eroul. Iar dovada supremă a demagogiei dumneavoastră este cea legată de pensii. V-am auzit cu câtă ardoare plângeți, domnule Ponta, pe umerii pensionarilor. Să știți că și pe mine mă doare...

Voci din partea opoziției:

Daaa....!

 
 

Domnul Emil Boc:

...faptul că trebuie să iau măsuri care sunt dureroase pentru moment, dar benefice pentru viitor. Mă doare acest lucru! Dumneavoastră, în schimb, sunteți un simplu demagog! Pentru că altfel cum ar putea fi interpretată acțiunea dumneavoastră, când în timp ce spuneți în moțiune că pensiile de lux nu sunt afectate, iar primul proiect pe care l-am aprobat a fost acela de a tăia pensiile de lux din România, da? Acel lucru l-am făcut, iar acum veniți și îmi spuneți că acest lucru nu este corect.

Ați căzut un Guvern în octombrie 2009, pentru că am vrut să tăiem pensiile parlamentarilor și pensiile de lux, da? Dumneavoastră!

Acum ce faceți?

Voci de la balcon scandează:

Rușine!

 
 

Domnul Emil Boc:

Iertați-i, Doamne, că nu știu ce fac! (Râsete în sală.)

Acum...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să asigurăm ordinea. Domnule prim-ministru, o secundă.

 
 

Domnul Emil Boc:

Acum, în acest moment, domnule Ponta, îmi spuneți și mie cine a atacat la Curtea Constituțională acest proiect prin care atacăm pensiile de lux din România? Cine? PSD-ul! Ce înseamnă aceasta? Ipocrizie! Adică, pe de o parte spuneți: "Nu vă apropiați de pensiile mici, dar lăsați, fraților, pensiile de lux!".

Dragi români,

Nu se mai poate așa cu privilegiile în această țară! Aceasta este realitatea cruntă! Credeți că nu mi-aș dori să pot da pensii de lux medicilor? Credeți că profesorii n-ar merita pensii de lux în această țară? Credeți că muncitorii care lucrează la șaibă n-ar merita pensii de lux? Numai parlamentarii dumneavoastră merită pensii de lux?! Da?! Pe aceștia îi apărați!

Ne-am respectat angajamentul față de pensiile militare, așa cum a spus domnul Oprea, 91% nu suferă în urma recalculării. Da? Acest lucru l-am făcut! Dar nu puteți să jucați cu două cărți: pe de o parte, să plângeți pe umerii săracilor, iar pe de altă parte, să apărați privilegiații! Este singurul Guvern care a avut curajul să atace acest subiect al pensiilor de lux și o voi face, pentru că este corect principiul! Îi respect și pe magistrați, și pe diplomați, și pe toți cei afectați de aceste pensii! Dar țara nu poate în acest moment să susțină pensii de lux! Aceasta este realitatea!

Cum pot să-i cer unui pensionar care are 5 milioane și trebuie să-i diminuăm cu 15% pensia, și să las pensii de lux de 100, de 200 de milioane de lei?! Spuneți-i dumneavoastră domnului Ponta, răspundeți-i dumneavoastră, domnule senator!

Deci, v-aș ruga să lăsați demagogia și ipocrizia deoparte, pentru că nu se poate ca una să spuneți într-un loc și altceva să faceți în altă parte!

Iar domnul Atanasiu..., l-am văzut aici atacând de la acest pupitru actualul Guvern. Domnule Teodor Atanasiu, îmi puteți spune, în calitate de reprezentant al Guvernului Tăriceanu, ce venituri ați avut de la stat în 2008? Să spună domnul Tăriceanu, că i-a fost prim-ministru și poate știe! Domnule prim-ministru Tăriceanu, lăsați telefonul și răspundeți! Știți ce salarii aveau angajații dumneavoastră în 2008? Știți?! Banii pe care trebuia să-i duceți în investiții, în autostrăzi, i-ați dat în bugetele clientelei dumneavoastră! Teodor Atanasiu, care iarăși plânge pe umerii celor care astăzi sunt cu probleme! 5 miliarde 200 de milioane în 2008 venituri de la stat! Da? Alături de alte zeci de secretari de stat, în aceeași poziție!

Deci, domnilor, acum noi trebuie să facem ceea ce trebuie! (Se scandează de la balcoane: "Rușine!")

Iar acum mă adresez cetățenilor români, la care mă voi întoarce întotdeauna, pentru că am plecat și sunt dintre ei. Sunt un om care vine din mediul rural, sunt un om care a fost parlamentar, sunt un om care a fost primar, adică sunt un om care toată viața mea mi-am petrecut-o printre oameni. Le știu greutățile lor, de la cel de la țară cu coasa, la cel care este profesor universitar cu stiloul în mână. Știu prin ce greutăți trec, de la cel care operează în spital, la cel care se trezește dimineața la 5,00 să meargă la serviciu, în mod obișnuit, la o fabrică! Le știu toate aceste lucruri! Iar când am venit cu aceste decizii în fața dumneavoastră, am venit cu deplină responsabilitate, pentru că țara în acest moment nu mai are banii necesari pentru a putea susține un sistem care nu produce atât cât consumăm. Și mai bine să găsim soluții acum de a diminua temporar - și subliniez - temporar niște drepturi salariale și de pensii, în loc de a fi în situația să nu le plătim deloc în câteva luni de aici înainte! Pentru că acesta este crudul adevăr! Motivele le cunoașteți, pentru că le-am precizat și în prima intervenție, și în intervenția de la asumarea răspunderii.

Cei care astăzi nu recunosc această realitate sunt fie demagogi, fie oameni care nu au niciun contact cu realitatea. Uitați-vă în toată Europa cum se iau aceste măsuri de austeritate de la Germania și Franța, la Spania și Portugalia, de la Ungaria la celălalt capăt al continentului și pe cealaltă parte a globului, în America.

Luăm astăzi această măsură care reprezintă răul cel mai mic, pentru a ne proteja, atât cât putem, veniturile. Și am încercat să-i protejăm pe cei care știu cu adevărat că o duc foarte greu, pe cei cu pensia socială minimă de 350 lei, pe cei cu salariu minim de 600 lei și nu ne atingem de aceste venituri minime. (Rumoare, vociferări.)

Și, prin ceea ce vom face în continuare, aceste măsuri vreau să vă spun, dragi români, că vor da posibilitatea acestui Guvern să meargă mai departe și să taie în carne vie acolo unde nimeni nu a mai avut curajul în ultimii 20 de ani. Am început cu pensiile de lux și vedeți cum protestează Ponta și ai lui. Da? Dar vom merge mai departe și cu celelalte măsuri care vizează eliminarea abuzului din societatea românească. (Rumoare, vociferări.)

Oricât v-ar deranja, distinși colegi ai opoziției, asta este realitatea! (Se scandează: "Demisia!" "Demisia!") Și, nu în ultimul rând, dragi colegi care susțineți arcul guvernamental, dragi colegi de la PDL, UDMR, UNPR, Grupul minorităților naționale, știu prin ce treceți în colegiile dumneavoastră parlamentare, știu cât de greu vă este fiecăruia dintre dumneavoastră să stați de vorbă cu oamenii și să susțineți și să apărați aceste propuneri, pe care le-am discutat și avem convingerea că, pe termen scurt, sunt soluții dureroase, dar sănătoase pe termen mediu și lung.

Vă mulțumesc fiecăruia dintre dumneavoastră, pentru că ați înțeles acest lucru și pentru faptul că pentru prima dată în România există politicieni care pun interesul țării, de a salva această țară, deasupra interesului electoral și de moment. Știu că va fi foarte ușor, dragi colegi care susțineți Guvernul, să fiți ca cei din opoziție. Dar vă asigur că susținerea pe care ne-o dați astăzi este un semn de responsabilitate pentru mine și pentru întregul Cabinet, pentru a arăta că aceste măsuri au caracter temporar și că împreună scoatem țara din această situație dificilă, iar, când vom merge în 2012, în fața românilor, pentru a le cere un nou vot, vom fi aceia care am scos România din criză, vom fi aceia care am dat șansa României să meargă mai departe, și nu acei demagogi și populiști care n-au avut curajul să ia decizii pentru țară în momente dificile.

Vă mulțumesc foarte mult, dragi colegi. (Aplauze, huiduieli.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ponta. O scurtă replică.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Pentru că domnul prim-ministru mi-a pronunțat numele de mai multe ori, aș vrea să mai spun încă o dată că toate pensiile din această țară se vor tăia. 6 milioane de pensii vor fi tăiate de Guvernul Boc. În nicio țară din Europa, domnule prim-ministru, ne-ați tot dat exemple, în nicio țară din Europa nu s-a tăiat nicio pensie.

Și vreau să vă rog, domnule prim-ministru Emil Boc, haideți să ieșim amândoi de aici, să mergem în fața oamenilor și să vedem dacă aveți curaj să mergeți acolo. (Agitație, fluierături.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc.

Aș dori să încheiem aici dezbaterea. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul fost prim-ministru Tăriceanu, un foarte, foarte scurt drept la replică. Și haideți să ne concentrăm și asupra votului.

Domnul Tăriceanu.

Domnule Toader, să nu-mi cereți să evacuez sala. Vă rog.

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor,

Cred că intervenția din partea primului-ministru, pe care am auzit-o cu toți, merită câteva corecturi.

Am aflat astăzi aici că Guvernul pe care l-am condus a făcut o mare crimă, că am avut creștere economică și deficit bugetar. Nu are nicio legătură una cu alta. România, am convingerea profundă că trebuie să se modernizeze și trebuie să investească, să investească mult. Și trebuie să investească mai mult decât poate astăzi. Și, pentru acest lucru, trebuie să facă deficit bugetar. Nu am auzit un singur exemplu, de un singur leu cheltuit degeaba. Au fost bani investiți, au fost bani investiți care au creat locuri de muncă. Și, de aceea, nu am niciun moment nici dea mai mică reținere. Și spun acest lucru cu toată răspunderea, cu toată responsabilitatea. Cred că celor care trebuie să le fie astăzi rușine pentru că nu sunt în stare să facă investiții, că au dus sute de mii de oameni în șomaj, sunt cei care stau la banca guvernamentală.

Aveți o responsabilitate uriașă. Și v-am mai spus un lucru: terminați cu războiul cu trecutul! Spuneți-le românilor ce facem mâine, ce se întâmplă în toamnă, pentru că măsurile pe care le-ați luat astăzi nu vor face decât să ne regăsim în aceeași situație, în care vor trebui tăiate din nou pensiile și salariile și, în plus de aceasta, introduse impozitele suplimentare. Economia este în genunchi și nu vorbiți nimic despre acest lucru, domnule Boc!

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Cu aceasta, încheiem dezbaterea moțiunii de cenzură, introdusă de un număr de 120 de deputați și senatori.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Urmează să ne exprimăm, în perioada următoare, votul asupra acestei moțiuni de cenzură.

Vă reamintesc, dacă mai este nevoie, că, potrivit Constituției României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, minim 236 de voturi pentru. Votul este secret, se exprimă prin bile, în conformitate cu Regulamentul ședințelor noastre comune.

În conformitate cu prevederile regulamentare, fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură, bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moțiunii.

Rog chestorii, câte un reprezentant al Senatului și Camerei, doi de la Cameră și doi de la Senat, să vină în dreapta prezidiului. Domnul senator Dumitru Constantin, chestor din partea Senatului, și domnul deputat Motreanu, chestor din partea Camerei, domnul Albu și domnul Verestoy. Vă rog să fiți însărcinați cu repartizarea acestor bile de vot, pe măsură ce vom da citire în ordine alfabetică, începând, conform cutumei noastre, cu membrii Guvernului, listei parlamentarilor.

Ținând cont de faptul că la ultima ședință pe care am prezidat-o, Senatul a fost cel care a început lecturarea listei și ținând cont de faptul că avem și altă ordine de zi, după epuizarea votului la moțiunea de cenzură, îl invit pe domnul secretar al Camerei Deputaților, domnul deputat Valeriu Zgonea, să citească lista deputaților din Parlamentul României.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie, am câteva urgențe.

Domnul Cristian Boureanu - prezent; domnul Kelemen Hunor - Guvern, prezent. (Rumoare, vociferări.)

Guvernul este prima dată, îmi cer scuze. Asta este cutuma. Nu vă certați! Și domnul Borbély László - prezent; domnul Oprea Gabriel - prezent; doamna Tușa Diana Adriana - prezentă; doamna Elena Udrea Gabriela - prezentă.

Și acum colegii de la începutul listei.

- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andon Sergiu - prezent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin-Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ștefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - prezent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - absent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Zgonea, vă rog să vă opriți, un moment și am să-l rog pe domnul Bănicioiu ca doamna care-l însoțește să iasă afară, pentru că nu cred că este membru al Parlamentului și nu au voie cei care nu sunt în Parlament să stea în plen. Aștept să părăsiți plenul, doamnă.

Vă rog, domnule secretar.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Putem continua, doamna președinte?

- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Solicit Secretariatului general și zonei de pază să intervină. (Rumoare, vociferări; de la balconul din stânga se aruncă eșarfe inscripționate.)

Domnule Zgonea, vă rog să continuați procedura.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - absent
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent

(De la balcon se scandează:"Libertate!" "Libertate!")

- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea-Vasile - prezent

Doamna președinte, am o rugăminte. Măcar aici, unde se dau bilele albe și negre, să se facă un pic de ordine!

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Zgonea, cred că și într-o parte și în cealaltă, se întâmplă lucrurile în același fel.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

În cealaltă parte nu se dau bile albe și negre, doamna președinte.

O rugăminte personală, că nu pot să strig, că nu văd dacă votați.

- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - prezent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Chisăliță Ioan-Narcis - prezent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu-Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina-Elena - prezentă
- Dobre Victor-Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - prezent
- Donțu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - prezent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András-György - prezent
- Erdei Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent

(Huiduieli.)

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să păstrați o minimă decență în sala de plen și rog ca atmosfera încă încinsă din Camera Deputaților de ieri noapte să nu ne copleșească.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian-Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - prezent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob-Ridzi Monica Maria - absentă
- Iacob-Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoș-Adrian - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - prezentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Jolța Nicolae - prezent
- Kelemen Atilla Béla-Ladiszló - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea - prezent
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - prezent
- Macaleți Costică - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin - prezent
- Negruț Clement - prezent
- Nica Dan - prezent
- Nica Nicolae-Ciprian - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - prezentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprișcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - prezent
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - prezent
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Petö Csilla-Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - prezent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Dușan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - absent
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - prezentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - absent
- Săftoiu Ana Adriana - prezentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
- Tabără Valeriu - absent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș-Gheorghe-Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Teodorescu Horia - prezent
- Timiș Ioan - prezent
- Tița-Nicolescu Gabriel - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Trandafir Teodora Virginia - prezentă
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - prezent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - prezent
- Țurea Răzvan - prezent
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat Zgonea.

Aș dori să-l invităm pe domnul senator Gheorghe David, secretarul Senatului, să dea citire listei senatorilor României. După ce domnul Zgonea va recapitula lista absenților.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi dați voie să strig pe cei care sunt absenți la prima strigare.

Vă rog frumos.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, domnule secretar.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

- Domnul Buciuta Ștefan - absent
- Doamna Doina Burcău - absentă
- Doamna Liana Dumitrescu - absentă
- Domnul Gheorghe Firczak - absent
- Doamna Iacob-Ridzi Monica Maria - absentă
- Domnul Morega Dan Ilie - absent
- Domnul Varujan Pambuccian - absent

Și cu aceasta am încheiat lista.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator Gheorghe David, lista senatorilor României în ordine alfabetică, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Să vină și al doilea chestor, domnule președinte.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule senator Gheorghe David, secretarul Senatului va da citire listei senatorilor români.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog, o secundă, să și încercăm să eliberăm această zonă de acces către chestorii care înmânează bilele. Vă rog foarte mult.

Vrem să creăm un pic spațiu de trecere pentru cei care vor veni să voteze. Am remarcat măsurile specifice de monitorizare, dar un minim culoar de acces aș insista să fie făcut aici.

 
 

Domnul Gheorghe David:

În mod excepțional,

- domnul senator Stănișoară Mihai - prezent
- domnul senator Albert Almos - prezent.

- Andrei Florin-Mircea - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antonescu George-Crin- Laurențiu - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Badea Viorel-Riceard - prezent
- Banias Mircea Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Bașa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel-Constantin- Vasile - prezent
- Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent
- Calcan Valentin-Gigel - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Chivu Sorin-Serioja - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu - prezent
- Cibu Constantin-Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila-Zoltan - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Fekete-Szabó András-Levente - prezent
- Feldman Radu-Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda Gyórgy - prezent
- Găină Mihăiță - prezent
- Geoană Mircea-Dan - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian - Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu-Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Marko Bela - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
- Mărcuțianu Ovidius - prezent
- Meleșcanu Teodor-Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru-Șerban - absent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron - Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius-Gerard - prezent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius-Petre - prezent
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niță Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - prezent
- Pașca Liviu-Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina-Luminița - prezentă
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae-Dănuț - prezent
- Rosalin Marian-Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Șerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan-Radu - prezent
- Rușeț Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secășan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru-Florian - prezent
- Șova Dan - Coman - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - prezent
- Țopescu Cristian-George - prezent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Șerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- David Gheorghe - prezent

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Lista absenților, domnule senator.

Dacă puteți confirma absenții.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Da, am să citesc încă o dată absenții.

- Mihăilescu Petru-Șerban - absent
- Voicu Cătălin - absent

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Cu aceasta, invit membrii Birourilor permanente ale celor două Camere în sala de Biroul permanent, pentru a putea să numărăm voturile și să întocmim procesul-verbal, pentru a fi comunicat Parlamentului și națiunii.

Pentru această perioadă, o scurtă pauză până când vom reveni cu numărătoarea și rezultatul votului.

Vă mulțumesc.

 
   

- după pauză -

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimați colegi și stimate colege,

Numărarea voturilor a fost efectuată.

Îl invit la microfon, pentru anunțul rezultatului și citirea procesului-verbal, pe domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului României.

Domnule senator, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură cu tema "Opriți genocidul social!" inițiate de 120 de deputați și senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra moțiunii de cenzură cu tema "Opriți genocidul social!" inițiate de 120 de deputați și senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, au constatat următoarele: numărul total al deputaților și senatorilor, 471; numărul deputaților și senatorilor prezenți, 458; numărul total de voturi exprimate, 428; numărul de voturi anulate, 3; numărul total de voturi valabil exprimate, 425, din care: voturi pentru, 228; voturi contra, 197.

Potrivit prevederilor art.113 și ale art.114 din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 236 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că din totalul de 471 parlamentari au fost prezenți 458, din care 228 au votat pentru moțiunea de cenzură, Birourile permanente constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituție pentru adoptarea acestei moțiuni.

Mulțumesc. (Aplauze din partea parlamentarilor aflați la putere.)

 
Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (adoptat).

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Dați-mi voie să menționez faptul că, în conformitate cu art.114 alin.(3) din Constituție, în condițiile în care moțiunea de cenzură nu a întrunit numărul necesar de voturi, Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar se consideră adoptat.

Intervenții cu privire la procedura de numire a Consiliilor de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Române de Televiziune.

Dacă pe procedură, domnul lider Toader dorește să intervină.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

La ordinea de zi aveam un punct privind alegerea unui director general interimar la Televiziunea Română. Având în vedere că mandatul Consiliului de administrație al Societății Române de Radio expiră la 30 iunie 2010, iar Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune a fost demis prin Hotărârea Parlamentului nr.14 din 30.III.2010 și la 22 martie 2010, Birourile permanente au decis să fie declanșată procedura de numire a Consiliului de administrație al Societății Radio din România, procedură suspendată în ședința comună a celor două Camere din 14 aprilie 2010, având în vedere această situație, vă propunem ca procedura de desemnare a Consiliului de administrație a SRR să fie continuată și procedura de desemnare a Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune să fie declanșată. Iar pentru aceasta să fie solicitat, potrivit art.19 din Legea nr.41/1994, republicată, grupurilor parlamentare reunite din cele două Camere, Președintelui României și Guvernului, personalului angajat al acestei societăți și Grupului parlamentar al minorităților naționale să facă propuneri prin care să nominalizeze atât candidații pentru posturile de titular, cât și pentru posturile de supleant până pe 21 iunie 2010.

Dacă sunteți de acord cu această propunere, urmează ca secretariatele generale ale celor două Camere să transmită scrisorile pentru nominalizările candidaților, audierea acestora urmând să fie făcută de comisiile de specialitate în ședință comună, iar avizul comun motivat să fie prezentat în ședința comună a celor două Camere.

Potrivit legii, listele de candidați se supun în întregime votului secret cu bile și se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Pentru a putea intra în procedura de desemnare a membrilor Consiliului de administrație, vă propun, domnule președinte, să supuneți la vot această propunere, urmând ca grupurile parlamentare să desemneze propunerile, să intrăm în procedurile pentru desemnarea conducerii celor două importante societăți publice.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Ceea ce spune legea la ceea ce vrem să discutăm, în legătură cu termenul de 60 de zile, se referă la Consiliul de administrație, și nu la directorul care asigură interimatul până la numirea unui consiliu de administrație.

Deci, numirea unui director interimar și ceea ce se propune este o găselniță, în condițiile în care poate că este ultima redută.

Pentru a ne putea lămuri dacă este sau nu este cum a prezentat domnul Toader, cerem pauză de consultare de o oră, domnule președinte, pentru a putea la grup să vedem cum trebuie să votăm.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul Arpad.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamna Aura Vasile, dacă m-ați fi întrebat, v-aș fi răspuns. S-a solicitat un singur lucru: să se deblocheze ceea ce a fost blocat la radio, să fie numit Consiliul de administrație. Vă rog să fiți atentă.

Deci, asta este propunerea care a fost făcută de domnul Toader.

Însă am o observație, o intervenție pe procedură.

Doamna președinte și domnule președinte,

Astăzi nu v-ați făcut treaba. Noi, Parlamentul, și mai ales cele două mari partide, am reușit ieri și astăzi să desființăm instituția parlamentară, nu s-o decredibilizăm, am clătinat-o ieri, am desființat-o astăzi.

Domnule deputat, distins jurist, președinte de partid, Ponta, pe care l-am stimat foarte mult ca jurist,

Domnule Adrian Năstase, fost președinte de partid, pe care la fel l-am stimat ca jurist,

Partidul dumneavoastră astăzi a desființat această Constituție, începând de la însăși instituția moțiunii de cenzură, a votului secret, de altfel ambele partide care au impus votul la vedere au desființat însăși instituțiile democratice, așa cum ieri s-a întâmplat la fel, de ambele partide. De altfel, o intervenție a unui coleg de-al nostru care striga "Bolșevici!", pentru acel coleg poate prea tânăr spun că bolșevicii erau o majoritate care și-au impus punctul de vedere pe vremea respectivă. Menșevicii erau în minoritate. Dar puteți să verificați.

Revenind, deci, din momentul în care acel ceva a apărut acolo, domnul președinte Ponta și domnul fost președinte Adrian Năstase, pentru mine s-au desființat ca juriști. Au desființat această Constituție, iar doamna președinte și domnul președinte care n-au reușit să țină în frâu ceea ce s-a întâmplat sus și nici până acum n-au reușit să dispară... tulburarea ordinii în sala de ședință, s-au descalificat din nou pentru mine ca președinți de camere.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Apreciez comentariile dumneavoastră și sunt convins că atunci când dumneavoastră sau un coleg din grupul dumneavoastră vor ajunge să conducă Parlamentul României, o să facă o treabă mai bună decât noi.

Doresc, de asemenea, pentru a putea să parcurgem toate etapele procedurale și de publicitate în urma votului asupra moțiunii de cenzură, să informez plenul că, în conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și ai Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

În acest moment, cei care doresc eventual să atace la Curte acest text au posibilitatea în cele 48 de ore regulamentare pentru un eventual atac la Curtea Constituțională.

Ca întotdeauna, în practica noastră, atunci când un lider de grup solicită pauză de consultări, acest lucru are prioritate, pauză de consultări până la ora 19,00.

Vă mulțumesc.

  Intervenții cu privire la procedura de numire a Consiliilor de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Române de Televiziune.

- după pauză -

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Sigur, este o zi obositoare. V-aș propune să supuneți la vot propunerea pe care am făcut-o pentru începerea procedurilor în vederea aplicării celor două legi, urmând ca celelalte două puncte să le amânați pentru o dată ulterioară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

O să așteptăm și venirea domnului secretar Zgonea pentru a putea fi în formație completă.

Am să rog să folosim acest interval, pentru că a fost o zi foarte lungă și sunt convins că toată lumea are și alte obligații în această seară.

Să verificăm puțin și cvorumul de ședință ca să fim siguri că suntem în cvorum, și am rugămintea să facem în paralel acest lucru pentru... și după aceea, evident, dacă suntem în cvorum, vom merge pe propunerea...

Pot să verific cvorumul de ședință în orice clipă consider. Eu am făcut o propunere constructivă. Dacă vreți să intrăm în dezbateri regulamentare...

Domnul Arpad Marton, care este apărătorul Regulamentului și Constituției.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, aveți dumneavoastră această posibilitate ca să dați această sarcină celor doi secretari, să verifice cvorumul de ședință. Eu nu doresc să vorbesc despre asta, ci despre o neînțelegere a ceea ce este propunerea.

Ca să fiu mai clar: în momentul actual, avem la televiziune un consiliu de administrație inexistent, cu un președinte - director general care e în vigoare până la noua nominalizare a noului consiliu. Avem, totodată, un consiliu de administrație la Radiodifuziune care de aproape un an are mandate prelungite și s-a declanșat procedura de numire a noului consiliu de administrație conform legii în vigoare, pentru că încă nu avem o lege nouă.

Deci, noi, pentru că, din păcate, zic eu, această procedură declanșată o dată de Birourile permanente reunite, pentru că e sarcina lor, a fost blocată de către plenul Camerei și Senatului, reunit. Deci, deblocarea procedurii la Radio s-a solicitat. N-are nicio înrâurire decizia noastră de astăzi asupra televiziunii. E singura problemă, având în vedere că se pare că nu vom avea o lege nouă pentru care am blocat acea numire, cel puțin în timp util.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mâine este votrul final în Senat pe Legea televiziunii, domnule deputat. Votul final pe Legea televiziunii este programat mâine în plenul Senatului. Asta pentru a informa în mod corect... nu pot să spun ce va ieși din votul Senatului, dar mâine pe poziția... doamna Boagiu, 4 sau 5, foarte sus în ierarhia dezbaterii în Senat.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, este adevărat, dar știu și până când am prelungit mandatul celor din radio...

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu, nu vreau să comentez, am vrut doar să informez colegii, în principal colegii deputați, care n-au urmărit probabil la Senat dezbaterea. Mâine avem votul final pe Legea televiziunii.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Dar cel puțin din ceea ce cunosc eu, atât la legea nouă care eventual va fi votată, nu știu, evident, e o altă problemă, cât și din vechea lege, nu avem timpul necesar ca până când am prelungit mandatul de la Radio să se poată numi consiliul de administrație fără deblocarea acestei proceduri.

Evident, putem să decidem să nu deblocăm această procedură, procedura rămâne blocată, urmând să mai prelungim mandatul pentru care va trebui să mai chemăm încă un plen al celor două Camere reunite, nici o problemă, și asta se poate realiza. E decizia plenului actual.

Dar încă o dată vă spun, pentru că eu am înțeles că prin ceea ce s-a spus aici, era o neînțelegere. S-a cerut doar deblocarea procedurii blocate de noi în cazul Radiodifuziunii, că la Televiziune procedura n-am blocat-o noi. Deci, procedura se declanșează de către Birourile permanente, constatând că nu avem consiliul de administrație. Deci, aici, noi nu avem nici un drept de vot.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Doresc să vă informez că în acest moment, în plenul reunit se află un număr de 187 de senatori și deputați, mult sub cvorumul de ședință. Am toată disponibilitatea, dacă mai există colegi care sunt în Palatul Parlamentului și doresc să mai vină, n-am o problemă.

O invit și pe doamna Turcan, cu o intervenție probabil pe procedură, cu precizarea pe care o fac încă o dată, înainte ca doamna Turcan să ajungă la microfon, că mâine vom da un vot final pe Lege a televiziunii la Senat. În condițiile în care această lege va fi adoptată în forma care iese din comisie, înseamnă că vom avea o nouă regulă a jocului cu privire la nominalizarea reprezentanților societății civile și a implicării politicului în viitoarele consilii de administrație. Dacă se respinge, înseamnă că rămânem pe legea veche și ne întoarcem, evident, la procedurile cunoscute în Parlament.

Doamna Turcan, vă rog.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc foarte mult.

Și lăsând la o parte orice interpretare politică, aș dori să ofer niște explicații pentru ca toată lumea să fie în deplină cunoștință de cauză, ce dorim să se voteze și care este situația exactă la cele două instituții.

La Radio, într-adevăr, mandatul a fost prelungit și pe 30 iunie expiră. Așadar, astăzi, printr-o hotărâre a Parlamentului, putem continua o procedură declanșată de numirea consiliilor de administrație, în baza Legii nr.41.

La Televiziunea Română, în baza aceleiași legi nr.41/1994, avem un consiliu de administrație demis, care nu poate sta demis mai mult de 60 de zile. Chiar dacă în momentul de față la Televiziunea Română există un interimar, care nu are nicio legătură cu consiliul de administrație, un consiliu de administrație nu poate sta demis, în baza art.26, mai mult de 60 de zile.

De aceea, astăzi vin în fața dumneavoastră și vă rog, domnule președinte, să analizați cu maximă atenție situația gravă în care se află, în momentul de față, televiziunea publică, și anume, că începând cu data de 1 iunie, când au expirat cele 60 de zile de la demiterea consiliului de administrație, practic, nu mai există o conducere validă.

De aceea, propunerea colegului meu, domnul Mircea Toader, era să ieșim din această stare de ilegalitate și să declanșăm procedura de numire, printr-o hotărâre a Parlamentului, care bate o decizie a Birourilor reunite, bineînțeles, ca și la televiziunea publică să se facă numirile în consiliile de administrație.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, doamna deputat, doamna președinte.

Domnul Zgonea, pe procedură.

Observ că tonul este mult mai calm și mai relaxat în această parte a dezbaterii.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule, știți foarte bine. Alții sunt cei care sunt mici și agitați.

Dragi colegi,

Eu respect punctul de vedere al președintei Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și cred în buna dumneavoastră intenție de a crea un consiliu de administrație.

Noi am atras atenția în acea ședință de plen reunit, că dacă nu creăm toate procedurile la momentul oportun, spre finalul acestei sesiuni parlamentare, va fi foarte greu să găsim un cvorum de ședință. Din varii motive, tactica aceasta ați folosit-o și dumneavoastră ani de zile, nu trebuie să vă supărați pe ea.

Atâta timp cât nu există un dialog între grupurile parlamentare pe această temă și vrem să impunem, așa cum am făcut și ieri în Camera Deputaților, o soluție pe care noi o considerăm fericită, pentru că noi, astăzi, considerăm că toate lucrurile sunt doar ale noastre, bineînțeles că vedeți ce se întâmplă: aveți 180 de colegi cu mine în sală și cu doar 2 colegi de la grupul deputaților declarați independenți. Indiferent cât de mult - trei, scuzați-mă - ați dori dumneavoastră, nu aveți un cvorum de ședință, ca ceea ce faceți dumneavoastră să fie statutar.

Eu vă propun, totuși, ca o soluție de compromis, ca săptămâna viitoare, sau - eu știu - dacă vreți, când considerați oportun, să aveți o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare și un Birou permanent reunit, în care să stabilim aceste chestiuni. Nu este singura problemă în suspans.

Nu intru în dialog politic. Poate aș avea și eu foarte multe argumente, și la Radio și la Televiziune, despre cum înțeleg unii colegi ai noștri să facă politica editorială, dar nu cred că este nici rostul, nici locul astăzi.

Ceea ce vă cer eu dumneavoastră, cu tot respectul, este să constatați că această ședință, în acest moment, nu este statutară și că putem să găsim o soluție, în așa fel încât data viitoare, cu acordul colegilor parlamentari și direct, cum a fost și la moțiune, să fie o ședință statutară, domnule președinte.

Vă mulțumesc și vă urez o seară plăcută.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc și eu.

Mâine, după ce vom vedea rezultatul votului din Senat, am s-o consult pe doamna președinte Anastase și liderii de grupuri din cele două Camere pentru calea de urmat.

Nimeni nu dorește să producem o paralizie prelungită într-o instituție atât de importantă, dar haideți să vedem și ce formă de lege iese mâine din a doua Cameră și vom stabili după aceea pașii de urmat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Declar închisă ședința noastră de plen reunit de astăzi.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 23 august 2019, 10:32
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro