Ioan Oltean
Ioan Oltean
Sittings of the Chamber of Deputies of September 15, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 15-09-2010 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 15, 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.48 Ioan Oltean - declarație politică cu titlul "Globalizarea, spațiul geopolitic și multiplele lor implicații în plan național";

 

Domnul Ioan Oltean:

"Globalizarea, spațiul geopolitic și multiplele lor implicații în plan național"

Fenomenul globalizării este acum o etapă certă a procesului general de dezvoltare politico-economică, dar și culturală, a omenirii.

Pentru moment, având în vedere actualele probleme de ordin economic și, implicit, social care ne preocupă, este destul de dificil să vorbim cu certitudine despre efectele de lungă durată ale procesului de globalizare asupra comunității internaționale și implicit naționale. Dar, chiar și acum, este clar că procesul de globalizare are atât un impact pozitiv, cât și unul negativ.

Să le luăm pe rând. Partea pozitivă a acestui proces este că va spori interacțiunea dintre țări, care la rândul ei deschide noi posibilități îndeosebi în sfera economică. Intensificarea schimburilor comerciale, investiționale și tehnologice între diferite regiuni, facilitarea contactelor interumane, sunt, cu siguranță, benefice. Cât despre partea negativă, se știe că odată cu aceasta, globalizarea comportă și noi provocări. Multe "pericole" au un caracter regional sau chiar planetar: catastrofele ecologice și tehnologice, criminalitatea transnațională, terorismul internațional, traficul de persoane etc.

Expansiunea necontrolată a unor modele culturale de calitate îndoielnică aduce un prejudiciu tradițiilor naționale și culturale ale popoarelor, și nu exagerez când spun că poate amenința chiar originalitatea lor. Dar să fim realiști și să recunoaștem că intensificarea procesului de globalizare prezintă chiar și unele pericole pentru economiile naționale. În același timp, din cauza distribuirii neuniforme a avantajelor globalizării, aspectele negative ale acestui proces se pot răsfrânge negativ în special asupra țărilor cu economii mai puțin dezvoltate. Astfel, într-un scenariu considerat de unii ca fiind sumbru, acestea ar putea rămâne departe de progres sau chiar ușor în afara lui.

Creșterea interdependenței în relațiile internaționale generată de globalizare aduce în discuția publică și noi aspecte ale noțiunii de "securitate națională și internațională", crescând numărul factorilor externi care influențează funcționarea societății. De aceea, menținerea stabilității la nivel global, acordarea asistenței în crearea unor astfel de mecanisme internaționale ce ar asigura o dezvoltare durabilă și echilibrată, va deveni o prioritate si una din principalele probleme pentru comunitățile regionale.

Există opinii conform cărora fenomenul globalizării nu ar fi unul nou și necunoscut anterior omenirii. Bazele sistemului economic global au fost puse odată cu descoperirile geografice, dezvoltarea transporturilor și telecomunicațiilor, a întregii economii mondiale. Ceva similar cu ceea ce numim noi astăzi "globalizare" a avut loc și înaintea primului război mondial, când lumea a fost împărțită între marile puteri, devenind astfel mai omogenă. Primul și al doilea război mondial, revoluțiile ce le-au urmat, la fel ca și procesul de decolonizare, au încetinit puțin procesul de globalizare a economiei mondiale. Astăzi, această problemă este din nou pe ordinea de zi a politicienilor și a politologilor.

Mai întâi de toate, globalizarea este un proces geoeconomic și mai apoi geopolitic și geocultural. Acest proces nu este numai o apropiere, o integrare a economiilor mai multor țări. Se schimbă caracteristicile calitative ale acestor economii care se transformă din niște sisteme închise în elemente ale unui sistem mondial. Se schimbă însăși noțiunea de "economie națională".

În discuțiile despre globalizare apare tot mai des noțiunea de "învinși". Acestea sunt unele pături sociale sau chiar națiuni întregi care s-au trezit în afara dezvoltării economice, fără vreo șansă de a ieși de unele singure dintr-o situație extrem de dificilă, la fel cum circuitul liber al mărfurilor din țările dezvoltate spre țările în curs de dezvoltare diminuează posibilitatea țărilor sărace de a-și dezvolta producțiile în diverse domenii. Astfel, globalizarea este un proces de creare și dezvoltare a unui sistem informațional și financiar unic, care cuprinde întreaga lume și care este legat de accesul absolut la informație, dar și de mișcarea rapidă a capitalului. Aceasta constituie, în fond, cel mai înalt nivel al integrării.

Dacă pe parcursul întregii sale istorii, omenirea nu a făcut altceva decât să schimbe natura, atunci, în prezent, presiunea antropogenă asupra naturii a atins nivelul critic și omenirea nu mai rezolvă problemele apărute prin acomodarea naturii la propriile interese, ci, invers, pe calea acomodării proprii la natură. Pragul creat în urma apariției noilor tehnologii a devenit cea mai profitabilă afacere. Este clar pentru oricine că acest proces duce la schimbări internaționale, deoarece concurența capătă noi resurse.

Aceasta, însă, implică o oarecare destabilizare și o nesiguranță globală.

Globalizarea poate înseamnă și limitarea democrației, deoarece pentru a asigura influența este îndeajuns să poți influența elita, care este un model pentru imitare. În urma acestor activități de lungă durată se schimbă și modelul de conștiință al elitei. Ea începe să gândească puțin altfel, apar noi stereotipuri. «Democrația are nevoie să fie "democratizată"», spune Anthony Giddens, cunoscutul autor britanic al mai multor cărți despre integrarea globală. El menționează în ultimul său volum, "Cum globalizarea schimbă modul nostru de viață", că în prezent cel mai important pentru omenire este dezvoltarea "puterii" și culturii civice, precum și transformarea organismelor transnaționale, așa precum este Uniunea Europeană, în structuri mai deschise și mai responsabile.

Puține teme sunt atât de controversate precum este tema globalizării. Însă, luând la un loc piețele oarecum distanțate și oamenii poziționați în toată lumea, situându-i mental, dar și faptic mai aproape unul de altul, vom simți cu toții o schimbare imensă ce ne afectează pe fiecare dintre noi, fie pe țăranii din Ardeal sau India, pe studenții din Paris sau Sofia, pe bancherii din Zurich sau New York. O astfel de perturbare este greu de ordonat, în special când aceasta este incontrolabilă. De obicei, oamenii se așteaptă la ce este mai rău: ceea ce are valoare în prezent se va pierde și ceea ce va fi pus în loc poate aduce numai rău. Dar mii de specialiști încearcă zilnic să convingă oamenii că globalizarea este, în general, o forță de schimbare spre binele lor.

În ultimii 20 de ani am fost martorii unei creșteri accentuate a standardelor de trai ale populației în mai multe țări ale lumii, dar beneficiile care au fost obținute pot fi pierdute foarte ușor. Sunt voci care spun că problema globalizării este lipsa "feței umane". Probabil ei încearcă să spună că beneficiile globalizării înseamnă doar să-i ordonezi, să-i "înregimentezi" într-un anume fel pe oameni, dar nu este așa. În cele din urmă, niciunul nu a depășit încă baricade reale de ordin conceptual, cerând în primul rând ca eficiența să fie maximizată.

Când se vorbește despre globalizare ca despre ceva care întunecă aspectul uman, aceasta se referă mai mult la faptul că omul simplu crede el însuși că nu va avea niciun beneficiu. Este adevărat că standardele de viață în țările sărace nu se compară cu nivelul celor bogate. Este o tragedie faptul că o pătrime din populația globului supraviețuiește cu un dolar sau mai puțin de un dolar pe zi, iar aproximativ 1, 6 miliarde de oameni trăiesc având un venit între 1 și 2 dolari pe zi. Reducerea unei astfel de extreme a sărăciei este o prioritate pentru toate țările. Desigur, este mai ușor să spui decât să faci.

Dar noi putem să învățăm din exemplele țărilor care au fost odată în curs de dezvoltare și care astăzi au obținut cu succes calificativul de "țări bogate".Globalizarea are un potențial enorm de a genera creștere, dar, de asemenea, să nu uităm că procesul de globalizare poate provoca un status quo, adică integrarea poate slăbi cadrul reglementărilor financiare naționale fără a furniza o alternativă satisfăcătoare.

În ceea ce ne privește, rămân la părerea că nu este momentul să ne retragem din viitor negându-l, sau să ne reîntoarcem la trecut - un trecut al cortinei de fier care ne-a demonstrat nouă, românilor, cu atâta claritate, cum barierele aplicate de unii sau de alții pot numai să facă economia noastră mai săracă.

Stimați colegi, închei acum, spunându-vă că fostul Secretar General al ONU, Kofi Annan, a fost de părere, la un moment dat, că "...sărăcia este sărăcie nu din cauza globalizării excesive, ci, poate, tocmai din cauza insuficienței ei".

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 20 november 2019, 19:29
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro